1. Credinfa cre~tinli stli la baza
civilizafiei medievale europe-
ne. Dar pe parcurs ce biserica
devenea tot mai puternicli si
privilegiatli, au aplirut tot mai
multe revolte cauzate de
disensiuni, intensificate de o
serie de dispute interne,
scandaluri ~i separliri.
A
I n sec. al X-lea, Europa cre~tin~ a Inceput
s~-~i anihileze inamicii ~i s~ se extind~.
.Pentru o perioad~ de timp acest lucru era
valabil, In mod egal, pentru ambele Europe, ~i O Sf. Vasile (329-
cea de vest, dominat~ de cre~tinismul catolic 79), care a stabilit
~i pentru cea de est, unde biserica ortodox~ li cea mai populars ~i
convertea pe slavi Intr-un ritm constant. Cele rsspindits re9uls
dou~ biserici sunt deja separate, l~i creez~ monastics in biserica
traditii diferite, de~i Incerc~ri de reunificare au cre~tins de est.
continuat s~ fie f~cute.
Cele dou~ biserici aveau In fat~ viitor cu O Sf. Benedict cu
totul diferit. Asupra bisericii ortodoxe se exe- regula lui monastica,
cuta o presiune tot mai mare din cauza extin- ce cuprindea o sche.
derii islamismului. jn vest Ins~ urm~toarele ma pentru rutina zil-
cateva secole vor deveni "epoca religiei", In nica, facand clare
care biserica ~i religia influentez~ toate do- responsabilita~ile
meniile vietii. fiecarei persoane din
comunitate. Includea
Atrac~ia imediata juramantul de stabil-
Au existat multe motive pentru aceasta. itate, care lega pana
Atractia religiei a avut un impact imediat ~i evi- : la moarte fiecare
d~nt 1ntr-o lume bruta~ ~i nesigurn. Majoritatea calugar de casa
oamenilor din epoca medieval~ duceau o viata careia i s-a alaturat.
grea cu multe neajunsuri. Acest ' lucru a fi1cut
O Manastirea franceza din Cluny a pornit cand Sf. Benedict ~i-a conceput regulile
reforma monastica ~i a devenit centrul din promisiunea cre~tirul a unei etemiti1ti pline monastice.
primului ordin religios adevarat. de bucurie, un lucru, 1n particular, foarte Secolul X ~i XI sunt martore ale unei mai
atragi1tor, iar biserica detinea cheile unei vieti profunde reinvieri, incepand in 910 cu inte-
eteme. Preotimea efectiv a monopolizat sis- meierea in Franta a m:ln~stirii Cluny. Cur~nd
temul educational -doar cativa dintre profani aceast~ mare m~n~stire a devenit un model
erau chiar 1nvi1tati -~i nurnai ei puteau citi ~i pentru altii, ~i in cateva decenii au ajuns s~ fie
1ntelege versiunile latine, grece~ti ~i ebraice In 1500 de m~n~stiri care i-au urmat exemplul.
care era scrisi1 Scriptura. Pomind de la fie~are Influenta cluniana: a fost resimti~ in comuni-
aspect -~i mai presus de toate cand liturghia a tatea cre~tin~ din vest, inspir3.nd biserica s~
fost celebrati1 de ci1tre un preot -biserica a curme abuzurile ~i s~ impun~ o disciplin~ uni-
devenit un factor indispensabil 1n a realiza forrrul asqpra membrilor s~i.
contactul dintre Durnnezeu ~i omenire. Ca
rezultat, religia a devenit centrul vietii oame- , Puterea Papalita~ii
nilor si treptat, preotimea a ajuns si1fie consid- In secolul XI, multe ordine monastice noi au
erati1 ca persoane superioare -In cel mai bun fost fondate, inclusiv cel al cistemienilor foarte
caz o eliti1 spirituala, iar 1n cel rnai r;lu caz o disciplinati. Papalitateaa "detronat" dominatia
casti1 privilegiati1. sfmtilor imp~ratiromani ~i a continuat s~ lupte
pentru dreptul s~u de a controla evenimentele
~ Elita spirituala din cadrul bisericii. Frntia Viermilor a adus
:3 La Inceputul evului mediu majoritatea oame- aceas~ dispu~, Investitura controversa~, la o
~ nilor au adoptat viziunea "elitei spirituale". concluzie cu succes.Intre timp, prima cruciada
~ Acest lucrt:i era, In special, adevarat In ceea (1096-99) condus~ de Papa Urban al lI-lea a
$, ce-i prive~te pe calugari ~i pe maici. Acest fapt ridicat prestigiul papal la noi irulltimi. In sec.
~ a fost vazut ca cel mai dorit fel de viati1 urrrultor, papalitateadeja functiona mai mult ca
] cre~tina, ~i astfel monastismul a luat amploa- un juc~tor in politica europeana:decat ca o
~ re, a Inflorit la Inceputul secolului al V-lea, forta spiritual~. SecoleleXII ~i XIII sunt v~zute
65

2. EPOCA RELIGIEI
00 Calugari medie-
vali atingand un copac
(stanga) ~i o biserica in
localitatea St. Albans.
construita sub ochii
regelui Offa (dreapta).
Activitatea fizica era o
parte esen~iala a regu-
lei monastice stabilite
de Sf. Benedict.
~
£,
::;
~
~ .~
>
ca punctul cer mai inalt al civilizatiei medie- cina, ~i astronomia. Deasemenea,ei au creat in ochii unora silrncia si u~ilinta Sfantului
vale, iar istoricii Evului Mediu sunt inclinati sa problemele de intelect, deoarece adesea apa- Francisc, atat de supus Evangheliilor, au pus
spun:l ca Ren~terea din secolul XII a fost mult reau contradictii Intre 1nvataturileantice ~i cele o luminil nefavorabilil asupra splendoni ~i
mai importaI;ttadecat ultima ~i mai renumita ale biseficii. O sefie de mafi ganditofi medie- bunastilni lume~ti de care beneficia Papali-
Rena~tereitaliana. O cre~tere a populatiei, o vali cunoscuti ca filozofi 1nvatati au abordat tatea ~i Biserica. Pe la mijlocul secolul al XIII-
imbunata1;ire metodelor din agricultura, dez-
a aceste probleme. Cea mai remarcabi1a figura, lea Papa a devenit un stilpan tentorial In
voltarea ora~elorprecum ~i comertul au dat un cea a Sf. Thomas Aquinas (c. 1225-74)a scfis Italia, ~i de asemeneacapul unei largi organi-
nou imbold societatii europene. lucrarea Summa 1beologia intentionand sa zatii intemationale cu propni ei administratori
aduca credinta ~i ratiunea la acela~inivel, fapt instruiti ~i cu propriile instrumente de colectat
intemeierea universita~ii care ~i astazi reprezinta baza filozofiei catolice. taxele. Peste tot biserica avea o pozitie privi-
Un prim rezultat al acestei expansiuni gen- legiatil, fiind sustinutil de 1naltele tribunale
erale, a fost o cre~tere mare de oameni edu- Saracia sfanta speciale, singurele institutii cilrora li d:ldeau
cati (de ex., ca ~i administratori, secretari, ~i Una dintre cele rnai atractive figufi medievale socotealil, unde pedepsele erau considerabil
avocati), iar acest lucru a dus la o dezvoltare a fost un italian, Sf. Francisc de Assisi (1182- mai u~oare decat cele imputate profanilor
a unei noi institutii de invatamant superior - 1216) care ~i-Slabandonat viata plina de bel- pentru ofense comparabile.
universitatea. Universitatea din Bologna, fon- ~ug pentru a trai "sfanta saracie". Caldura lui Acestea ~i multe alte resentimente au de-
data in 1158, a fost prima, urmata de cea de umana ~i dra:gosteapentru 1ntreagacreatie - venit tot mai man cand ora~ele au 1nceputsil
la Paris, Oxford, Cambridge ~i Heidelberg. vazuta In scene ca predica lui catre pasafi - Infloreascil ~i sil se Imbogilteascl, iar nurrulrul
Prin secolul XIV universitatile erau de gasit au introdus o noua viziune 1n cre~tinatatecare laicilor bogati cu ~tiintil de carte ~i bine infor-
peste tot in Europa. 1nainte lua 1n ras lumea rnatefiala. De aseme- mati cre~tea.Profanii erau extrem de pio~i ~i
In acela~i timp au fost traduse texte ale nea, Sf. Francisc a Intemeiat Ordinul Francis- nernbdiltori sil participe tot mai mult la viata
autorilor greci care pana atunci nu au fost can al calugafilor, dedicati saraciei, castitatii ~i religioasil.
cunoscute. Aceste texte au fost conservate ~i supunefii, dar traind 1n lume ca ~i cer~etofi, Printre altele, entuziasmul lor s-a arntat 1n
transmise de catre lumea islamica. Limba in predicand ~i efectuand lucrafi bune. Printr-o clildirea marilor catedralecatolice de la jurrulta-
care au fost traduse este limba latina, limba stransa legatura cu Sf. Francis, Sf. Clare a fon- tea sec. 12, fapt care ar fi fost imposibil de rea-
invatatilor din vest. Ei au deschis noi drumuri dat ~i el un ordin similar pentru femei, numit lizat filrn fonduri furnizate de orn~enide-~ lun-
catre materii cum ar fi: logica, geometria, medi- Ordinul celor Saraci. Un alt ordin al ce~eto- gul multor generatii. Era implicatil evlavia, pre-
filor, cel al Dominicanilor a fost de asemenea cum ~i mandria civicil, iar o parte din impulsul
fondat la 1nceputul secolului XII. de a construi catedralecum nu s-au mai vilzut
O Papa !nocen1iu a! benedict clunic canonic al ordinului
Sf. Augustin
11-lea intr-o picturii
de Giotto, visand la
ajutorul din partea
Sfantului Francisc de
a sus,ine biserica de
la ciidere. Sf. Francis
a fondat ordinul
franciscanilor.
O Ve~mintele pur-
tate de o parte din
membrii ordinului
medieval. Regula
benedictina era flexi-
bila, putand fi adap-
tata fara o ruptura
totala de tradi~ia din
trecut. Casele
Clunice erau bazate
pe regula benedicta,
dar erau parte dintr-
o ierarhie vasta
avand modelul Cluny
in frunte.
66

3. era fara lndoiala o dorint:l de a lntrece alte
comunitati. Ca ~i rezultat al acestui amestecde
motive, turlele bisericii ~i catedraleierau domi-
nate de linia cerului din aproape toate orasele
pana In secolul XX -lucru elocvent ~i durabil
ce aduceaaminte de Epoca Religiei.
La cea rnai lndepartata extrema a sa, disen-
siunea cu biserica s-a aratatIn sine in procesul
de deZvoltare a ereziei -forme ale credintei
cre~tine In contradictie cu doctrina catolica
expusa de papi. La lnceputul secolului 12 o
puternica erezie a luat na~tere In Provence
(sudul Frantei),unde Catharii sau Albigenzii au
devenit atat de puternici lncat Papa Inocentiu
al III a proclarnat o cruciada impotriva lor; au
fost exterminati de catre regele Louis al VIII-lea
~i de catre nobilii din nordul Frantei carora
ac~astadatorie pioasa le-a adus recompense
rnaterialeprecum ~i politice.
Credin,e diferite
Catharii detineau ni~te doctrine -de notat era
credinta In natura rea a lumii -care cu sigu-
rant:l nu putea sa fie de acord cu catolicismul.
intr-un numar de alte secte, de ex. walden-
sianismul, accentul era pe intoarcerea la o
viat:l caracterizatade o simplitate biblica, ca
cea pe care Isus ~i discipolii $ai au trait-o -~i
cu sigurant:l nu condusa de papa ~i principi ai
bisericii.
, De fapt se sugerauacelea~iidei din viata Sf.
Francisc,care a ramas In cadrul bisericii ~i a
devenit unul din sfmtii ei. Dar dupa moartea
sa, franciscanii s-au reorganizat in linii rnai
putin comunitare ~i au fost luate masuri ferme
impotriva adeptilor sfantului Francis care do-
reau ca ordinul sa ramana fara avere. Prin
secolul al XIII-lea atitudinea bisericii fat:l de
eretici s-a inasprit, iar in 1232 a fost infiintata
celebraInchizitie pentru a-i investiga ~i eradica
pe cei care aduceauofense la adreasabisericii.
in timpul acestei perioade papalitatea a
atins culmea puterii sale politice, In cele din
unna innabu~ind lncercarile Sfintilor imparati
Rornani de a controla Germania ~i ltalia.
O~ricum,au aparut noi adversitati aproape
imediat. Pe la lnceputul sec. al14-lea Monarhii
au format natiuni-state cum ar fi Franta ~i
Anglia. De~i loiali bisericii Monarhii au hotarat
carthusian cistercian templar franciscan O lIustra~ie dintr-un manuscris din secolul
al Xlll-lea care prezinta manastirea carthu-
siana La Grande Charteuse. Regulile stricte
ale cartusienilor pretindeau un regim greu de
munca ~i ra~ii mici de mancare.
O Tradi~ia monastica s-a dezvoltat in contin-
uare in secolele XII ~i XIII, cu apari~ia
calugarilor franciscani, cistercieni ~i
cartusieni, ~i ordinul militar al Templilor.
s~ nu mai penni~ amestecul Papali~tii 1n
viata bisericilor nationale; iar clerul lor, care
lncepea s~ formeze imaginea unei biserici
nationale, a avut tendinta s~ li sustin~. in
momentul cand PapaBonifaciu (1294-1303) ~i
exprima marea sa pretentie asupra dreptului la
papalitate -de fapt, dominatia peste toti con-
duc~torii -puterea papali~tii o luase pe dru-
mul declinului care cuclnd deveni catastrofal.
Acest lucru s-a 1nt.1mplat 1ntimp ~ntificat-
ului (domnia papei) lui Clemental V-lea (1355-
14), care a devenit un prizonier virtual al
regelui Frantei, Philip al N-lea. in 1307 papa
Clement a fost obligat s~ colaboreze la distru-
l'i7

4. EPOCA RELIGIEI
gerea Cavalerilor Ordinului Templului (Templi- moment ce papii care existau au refuzat sa
erilor), un vechi ordin cruciadic care devenise renunte la cererile lor, acest lucru a lnrautatit
extrem de bogat. Arestarile In masa, tortura ~i situatia ~i mal mult: pentru o perioada de 8
confesiunile foI1ate au facut ca Templierii sa fie ani au existat nu mai putin de 3 papi rivali. jn
acuzati de o varietate de lucruri rele, de practi- cele din urma, Marea Schisma a luat sfar~it
ci ciudate ~i conspirative, care, de fapt, au putut dupa Conciliul de la Constanz 1n 1417, cand
avea sau nu un temei adevarat. Multi au fost toti cei 3 papi au fost lnlaturati ~i Martin al v-
executati, iar averea lor data regelui. lea a devenit ocupantul necontestat al tronu-
lui papal. jn mod remarcabil, acest scandal
Papalitatea discreditata lung ~i fara precedent nu a lmpiedicat papali-
In 1309, Clement s-a stabilit la Avignon, la tatea sa-~i recupereze autoritatea.
granita cu Franta, ~i aceasta a continuat sa fie Separarea a fost lncheiata de o 1ntrun:ire a
rezidenta papala pana In 1377. In timpul aces- conciliilor generale reprezentante ale lntregii
tei "Captivitati Babiloniene", papii au fost, biserici, ~i la un moment dat se parea ca ase-
inevitabil, vazuti ca ~i marionete ale. Frantei, menea concilii, In viitor, vor fi autoritatea
iai intrigile politice ~i pretentiile financiare ale suprema. Dar dupa o lunga lupta, Conciliul de
unui papa de mai demult, loan al XXII-lea la Basel (1413-49) a fost manevrat de catre
(1316-34) aproape ca au servit la discreditarea papa Eugeniu al IV-lea, ~i din acest moment
papalitatii. Conciliile erau lntotdeauna subordonate papei.
Dar,.totp~i urma sa vina ceva ~i mai mu:
doar la un an de la ihtoarcerea lui Grigore al Provocarea bisericii
XI-lea la Roma, existau 2 papi. Alegerea papei De-a lungul timpului, cele mai semnificative
Urban al VI-lea (1378-97) nu a fost pe ptacul evenimente au fost dezacordurile totale din
Frantei, ~i In consecinta un grup format In diferitele parti ale Europei. jn Anglia, ]ohn
mare parte din cardinali francezi ~i-au ales pro- Wycliffe (c. 1330-84) a atacat bogatia 1n care
priullor papa contracandidat, papa Clement al traia biserica ~i a pus accent pe biblie (ma! mult
VI-lea (1378-97). Acest lucru a determinat decat pe legea bisericii) ca sursa de autoritate.
Inceperea Marii Schisme care a durat 40 de ani. Mai tarziu, ]an Huss (c. 1369-1415) a 'inaintat
Franta ~i aliatii sai l-au sustinut pe Clement, pe ni~te idei derivate de la Wycliff 1n 1ndepartata
cihd Anglia, Sffintul Imperiu Rol)1an ~i aliatii Bohemie (In prezent vestul Republicii Cehe).
lor l-au sus:tinut pe Urban. Semnificativ, cei doi au fost implicati In tra-
Rivalitatea lor a fost continuata de catre ducerea Scripturii 1n limba nationala (engleza
succesorii lor pana In 1409, cand un consiliu ~i ceha). Ideea de ada voie tututor oamenilor
at bisericii a hotarat sa ii Inlature pe ambii sa citeasca Scriptura -~i, In mod implicit, sa o
papi ~i sa numeasca unul nou. Oricum, din judece pentru ei ~i~i- a fost revolutionara,
O O imagine din
sec. al XI-Iea ara-
tandu-1 pe Sf. Martin
taindu-~i haina in
doua ca sa o imparta
cu un cer~etor tre-
murand. Martin este
un mare exemplu amenint3-hd s~ sirbmineze pozitia special~ a
pentru calugarii din clerului $i absoluta autoritate a bisericii asupra
vestul Europei. doctrinei. Majoritatea adeptilor ideologiei ,lui
Wycliffe au fost v3-nati $i exectuati. Huss a fost
O Calugar medieval prins In curs~ la Conciliul de la Constanz $i
lucrind la un manu- ars: dar In loc s~ fie intimidat, Bohemianismul
scris. Intre 1050 ~i s-a rnsculat. Nea$teptat, au Invins cruciada
11 50 manastirile lansat:! Impotriva lor, dar au fost 1mp~cati prin
erau centre impor- concesiunile obtinute la Conciliul de la Basel.
tante de invata~i. pe Pe la )urrultatea secolului al XV-lea se pare c~
cand Europa ie~ea In final biserica supravietuise tutoror crizelor
din Epoca Intunecata. precedentilor 150 de ani.
..
~
68