1884 06

11 H111,1,1,1,1111
, ,..,,,, 1,
II-nlIBEADA
I 0!
..--441
..,
RTHODOXA
A ,.,
, 1101VJANA
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
mptivo Anul al VIII-lea, No. 7,
IULIE.
I
mmi
1
litomirk4
WARN
I. Mist?, i
II. illitraftalital
III. Capela
IV. Samareie
TABELA MATERIE1
pagina
le 1 Peniten lei 4. 4O5
Gr4vrie Tandlacii 475
Ramiind din Baden-Baden a pasta al Damn Miami' Griyorie Stir a 51 f
,Sedinfelor Siintalui Sinadd 7_19
' N1.4111
takikiFt
FASkil
tgl[110
H11141+41
1.401100H1
HAW
c
OpAFivii
miimi4
wiltqw
114F1k47111
ROM
PRAM
BRIM
WAR
011,-47=4
Awl
A'
Oil
0.
.
4`.
.
.Z.
J31-5 0 TJ 11 SCI
HIVIIM
koHIR4
KRAILIN
HIA:pla
iii-qiu,AHR
TIPO GRAFIA CARTILOR BISERICESCI
Strada Principatele-Unite No. 34.
771-74L4FIRT
1
1E3E4_
. ,
.
.
,:-
D11.171AVII,},S,..,_
4-4.4
4
_
.
.,.
AL,,.II.0
;
140-1' 44
1'4
---:-_ F
1
1
' ,
.. . .
.
,
N
. ,. . .. .....
-
',:.:
-.1
I
.
.
4.r.s. -
.
.
?J'it 4
. . :',.
.
, .
, ;. .
1 11111111i1111
-..
, i
7.
,7771`/Mtrx.,,,
7
. . . . . .
. . . . . . . . . . . .
www.dacoromanica.ro

ANUL VIII. BUCUREF11, ruin 1884. No. 7.
BISERICA ORTHODOXA ROMANA
REYISTA PERIODICI ECLESIASTICA
APARE 0 DATA PE LUNA
Prodion Cuv
II. Tim. IV. 2.
Misteriul Peniteittet
(Urmare, vecli Nr. b, anul p.a335).
Ce se cere dela cel ce se apropie de mzstertut fenztenfet.
Pentru Ca cel ce se apropie de misteriul Penitentd
4sä pota, primi in realitate ertarea pecatelor, dupre
inv6t6tura biseried Orthodoxi (Coutes. Orth. post.
1, resp. la intrefo. 112 §i 113 catich. pelar. de pe-
niten.) sa cer dela el urmat6rele conditiunI:
1. Sa cere frangerea inima pentru plicate. Ac4sta
este necesara chiar dup6 esenta penitentd : cine
in adev6r sa caesce die p6catele sale, acela nu
p6te sa nu recundsca tote greuttitile i pagubi-
tOrele for urn:taxi ; nu p6te sa nu simta vino-
vatia sa inaintea lui nevrednicia sa ;
nu p6te sa nu se intristeza cu inima i sa nu se
zdrobiasca,si acolo, uncle nu este adev6rata, fran-
gere de inima pentru pacate, nu este adev6rata pe-
nitenta, ci numaY o simple (forma) exteribra. Pentru
acesta insuqi D-cleti, in Vechiul Testament, chie-
mand pe 6menT la penitents, a cerut dela el ca con-
ditiune esentiala zdrobirea inimel pentru pirate :
intdrceti-ve catre mine din iota inima, cu post fi plan-
gere cu tdnguire, fi ye rumpect znimile vdstre, iar
nu chainele vOstre, ysi ve intorcep la Domnul
vostru 12, 13; cfr. Ps. L. 19).
VIII-lea.
(Toil II,
si
D4eul
www.dacoromanica.ro

466 MISTERIUL PENITENTET
De ,asemenea qi in Noul Testament, Mantuitorul
Christos, voind a ni da un adeverat esemplu de pe-
nitents, ni presintii in parabolele despre fiul desfri-
nat qi despre vameq, o asps, judecata, asupra for
o mare zdrobire de inima pentru pecatele ce
ei le-ad comis..; eel intaiu dad, s'a mntors la Orin-
tele sed i a Parinte, grefitam la cer i inaintea
ta ; Sri numaI sent vrednic a me numi fiul tea, fa-me
ca pre unul din argata tel (Luc. XV, 18.19), iar eel
al doile8, cand a stat in templu cu cea mai mare
umilinta, si frangere de inima: Iara vamepl de de-
parte stdnd, nu vrea, nick ochi sei la cer se radice4
ci '0 batea peptul sea' clicend milostiv mie
pecatosultd (Luc. XVIII, 13). Santii phrinti i das-
call ai Bisericei intr'o voce au recunoscut zdrobirea
inimel pentru pbcate, de cea mai esentiala qi nea-
pdratti, insu§ire a penitentei.
fratilor prea iubici, a scris S-tul Ciprian,
chindu-ve i zdiobindu-ve inima reamintiti-ve peen-
tele vdstre; recundsceci-ve marca vinovatie a consci-
Intel voastre, deschideti-ve °chi/ inimel ca se ve in-
telegeti crimele... Cu cat nol mai mult am greqit, cu
atata mai mult suntem datori sit plangem" (1)
,Dacdplangerealni Petru, cjicea S-tul Chrisostom
ascultatorilor sei, a qters (deseadacinat) un pecat
aqa de mare, apol cum sd nu se terga qi pecatul
ted dacd, vel plange? Cad a se depArta (nega) dela
Domnul set, nu era o trims mica, ci mare si forte in-
semnata, qi cu ate acestea lacrimele au expiat peea-
tul. Plane decl qi to pecatele tale, numal plange-le,
(1) De lapsis cap. XXXV, in Patrolog. curs. compl. T. IV, p. 492.
in-
§il i
Iis :
1
fib
,,VoY,
www.dacoromanica.ro

M1STERIUL PENITENTEI 461
nu a§a simplu §i numat pentru ochii 6menilor, ci cu
amar, cum a plans Petru; vars'a qir6e de lacriml din
cea mai profunda adancime a sufletulul, ca domnul
sg, se iudure asupraci qi erte pbcatuP° (9.
Santul Grigorie Theologul esclama, tine va -da
capului meu, sail pleopelor ce curg isvor, ca cu to-
rente de laorimi sa 'ml cure-0 on -ce intinAciune,
plangendu'ini pgcatele cum se cuvine? Cad pentru
morti §i pentru sufletele intunecate, cea mai bursa
doctorie sunt lacrimile, cenu§a ferbinte i penitenp.
(sacul) nepericuldsd pe pament (2).
Peniten0 S-tul qi ,Marele Vasilie
datoresc a plange cu amar §i incontinuti a exprima
din adAncul inimei tot aceia ce este propriti peni-
tentei" (2). Peniten.ta cere ca omul mai inteiq sa
ptangh in sine qi sit '§i zdrobiasca inima, dupe aceea
s6, dea esemple bune altora, §i in fine sa mani-
festeze la arAtare chipui peniteutei"
Ce se atinge de insu§irile zdrobirei inimei pentru
pecate, apol trebue a observa ca ea sä provie nu nu-
mai din Erica pedepselor pentru pgcat, nu numai din
representarea ingenere a unor unman pi-ighbit6re
pentru not in viata de a cum §i in cea viit6re, ci cu deo-
sebire din-dragostea ciitr pe a cAruia voe not
airs isulaturat'o eu totul din consciintd, and am su-
parat cu pgeatele pe eel mai mare Binefacetor
(1). Horn. despre penitenta HI, n. 13, in T. II (crare poporul
antiochian) pag. 320 321. S. Peterburg 1850.
(2) Versurile despre sine tusuv, in Oper. S-flor parinti, IV. 291.
(9 Principii morale; I, cap. 3, ibid. VII, 306.
Comentar. la cap. XV din Isaia ; ibid. VI. 422.
sit
inyayt
'11T
(4)..
D-4214
gi
(0)
www.dacoromanica.ro

468 MISTERIUL PENITENTEI
Tata al nostru, &and ne-am aratat nemultemitorT
catre El ne-am facut nedemnT de Dansul (1).
Intristare de felul inteiu fara, cea de a doua ar fi
numaT o intristare servile, iar nu fiasca, intristare
propriti pentru noT m ine, iar nu dupe de
ar putea, ca urmare a friceT de D-cleti, sa se face
pentru not inceput de intelepciune, adich un ince-
put de intorcere dela pecat la virtute, dar inch nu
ar fi perfecth si in totul mantuit6re de suflet (2). Nu-
mai felul de intristare de pe urmh, ca intristare dupe
D-cleg, conlucrd la o stabile penitence spre mantuire
(2 Cor. VII, 10); numaT dragostea catre D-cell care
insufletesce pe pecatosul ce plAnge pecatele sale,
trage la sine deplina buna-vointh a lul si er-
tarea pecatelor (Luc. VII, 48; 1 Petr. IV. 8 (3).
2. Sa cere ferma hothrire dinainte spre asT indrep-
ta viata. Acesta e o urmare neaparata a zdrobireT i-
nimel pentru pecate, nsa, ca a se cai de ele dupre
cum se cuvine farii a-sT zdrobi ;mina a nu numaT de frica
(2) Cand gregege; plangI gi ofte0g, nu pentru ca ai sa fu pe-
depsit, fiind-cg acesta nu Insemng nimic, ci pentru ca at atacat pe
stgpanul tell, care este atat de Maud, pe cat to iubesce, pe cat
se ingrijesce de mantuirea ta, Meat gi pe Fiul sell Pa dat pentru tine.
Tata despre ce trebue sa piano' to gi sa oftezI, gi fu.ca sa plingi ne
inceta,t. Caw in acesta sta m&ntuirea (Chrisostom in 2 Cor. Homil. IV,
pag,120. Marc. IV,43.)
(2) Ille timor nondum castus prEesentiam (Domini) et poenam
timet... Non timet ne perdat amplexus pulcherrimi sponsi, sed ti-
met ne mittatur in kehennam. Bonus est et isle timor, utilis est"
(August. enarr. in Ps. CXXVII, n. 8). ,, Opus est ergo ut intre_
timor primo per quern veniat charitas. Timor medicamentum,
ritas, sanitas ". (August. in epist. Johan. tract. IX, n. 4).
(2) Precum focul *rend asupra materiel, de ordinar countine
totul, agia gi focul dragosteT, on unde cade consumes gi curate
totul... Unde este dragostea, acolo t6te pecatele Bunt sterse" (Chri-
sostom in 2 Tim Homil. VII, n. 3).
D-cleft; i
cha-
gi
D-Slew
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL PENITENTEf 469
pedepselor, ci §i din dragostea catre tot-
o-data fiira a simti in sine o sincere dorinta qi ho-
tarire de a'qf indrepta modul de viata, este intotul
cu neputinta. Acasta dorinta §i hotarire, i In cuv'en-
tul cere neaparat, de la eel ce se caesce.
Predicatorul per itenteT Ioan inainte mergatorui, ve-
cIgnd pre multi din farisei i saduchd vinind catre bp-
tezul lui le-a rlis : put de viper', tine v'a ardtat voice
sä fugicI de urgia tea viitore ? Dec faced fructe dem-
ne de penitenta. (Math. III. 7 si 8). S'Ontul apostol
Petru in discursul seta', catre IudeT a dis : pocaiti-ve
ye fntdrcetf ca sa se tdrga pe'catele ash. e (Act. HI. 19)
Angerului Bis erica din Efes in Apocalips i-a fost
ordonat sa qica adut'i aminte de unde ai aqui, 9i
to pocae9ce, 9i fa faptele cele dinteig ; iar de nu, yin
la tine curind, 9i voiu 2nipa sfe9nicul kg din local seu,
de nu to vei pocai (II. 5). Acest adever fu predicat §i
de dascaliY BisericeL Spre esemplu :
S-tul Vasile eel Mare scrie : Nu acela mar-
turisesee pecatele sale, care a ;1.is : ca am greqit, si
in urma remAne in pecat ; ci acela, care dupre cu-
vintele psalrnului, a inlaturat pecatul qi 1-a utht (Ps.
L 3.) Ce folos aduce bolnavului ingrijirea medicuiuT
tend eel ce sufere de bola sa tine Inca tare de aceea
ce o provdca ? Ada nu este nici un fOlos din ertarea
nedreptatilor celuea ce face Inca nedreptate, nice
din cererea de ertare a aceldi desfranat, care conti-
nua a vietui in desfranare Prea-inteleptul Eco-
nom al vietei n6stre voesce, ca eel ce a trait in pe-
cate, Ili in urma, a fagaduit a se intarce la viata buns
(sanatosa) sa sfarqasca cu trecutul, qi dupe pecatele
comise sh face Ore-care inceput, ca cum s'ar fi inoit
D-ale q, si
lui D-ded sa
9i
isT
www.dacoromanica.ro

470 MISTER/UL PENITENTEY
inviatA prin penitents (1), Celor ce se cAesc nu este
de ajuns numar clepartarea dela plicate, ci li trebue
si fructe demne de penitents" (a).
IdemS-tul Amvrosie Cel ceface penitents,
acela nu numai datoresce a'si spAla pAcatele cu la-
crimile sale, ci inca si asi acoperi gresalele de mai
nainte cu ode mai bune fapte, pentru ca pbcatul sa
nu i-se mai inpute" (3),
8. Sa cere credinta in Is. Ohs.. si speranta in mi-
sericordia Lui. CAci de acesta to ;1 profecil mar-
turicesc, clt va primi ertare de pecate in numele
tot cel ce va crede intru densul (Act. x. 43), i nu este
nick un nume altul sub cer dat dmenilor intru care tre-
bue set ne inantuint nol (1V, 12). El singur ne-a fin-
pacat cuD-deli prin mortea sa cea de truce (Rom. V.
1, 2 : VIII, 24 si 25); El este vecinicul si primul nos-
tru preot, pentru aceea i a mantui desevgtyit pdte pre
ce yin prin El la D-clea, pururea find vat' ca sti
se rdg e pentru, (Ebr. VIL25). Prin urmare, fara,
credintA in Christor Mantuitorul si speranta in El,
on si cat ar fi de profunda zdrobirea inimei pentru
p&ate si ferrnA hotarirea de ani indrepta viata, not
nick odatA nu ne am invred-nici a primi dela *D-det
ertarea p6catelor.
4. SA cere Marturisirea oralA, a pecatelor inaintea
preotulul (4). Necesitatea marturisirei se invederezA
(1) Coment. la Is. I, ver. 14. in oper. s-lor par. VI. 58, 59.
(9). Princ. mor. 1. cap. 4. ibid. VII. 361.
(8). Sed etiam emendatioribus factis operire et tegere delicta
superiora, ut non ei imputetur peccatum" (De poenit. II, 5, n. 35).
(4 . Trebue a observe, ca. de §i fn biserica antic, esista deua, telurT
de merturisiri : Publical care se sgvar§ea 1naintea Intregei BisericT,
§i privatainaintea unuT preot; dar §i la cel I chip de martarisire pe
,
14
cel
d enys.it
,,...
www.dacoromanica.ro

MISTERTUL VENITENTEI 471
de sine prin aceea, ea in misteriul penitencei, preo-
tul trebue sh deslege sa-6 sa erte pecatele, dar pen-
tru cash deslege 6re-care p6cate, trebue ca maY in-
telt' sa le scie. i fiind-ch insue Domuul a dhruit
phstorilor bisericel puterea divinha ]ega qi a des-
lega (Ioan XX, 22, 23), qi färg, indoialh nu cu stop
ca eY sa lege qi sh deslege duph vre o nesocotith ar-
bitraritate, ci din contra, pentru ca sa erte anume
p6catele acelora, ale chrora pot fi ertate, j udecand duph
cainta qi duph gradul p6catelor lor, dar sa nu erte
pe a acelora care nu cunt denanT de ertare, dupa neca-
in-0, sat greutatea crimelor for apoT marturisirea pe-
catelor inaintea ptistorilor BisericeT in misteriul pe-
necesarminte presupush de puterea (lath for
de D-filet a lea §i a deslega, cu drept cuvtnt tre-
bue a o socoti de institutiune
In Biserica tot-deuna a lost qi s'a observat aces-a
instituiune. S-tul /rinegistorisesce, cum 6re-care fe-
mei, atrase in eresie qi impietate, de chtre gnosticT,
la reintorcerea lox in Biserich, mhrtmisit ('F,E0-
1/0X0TI)crawro) qi. p6catele si erorile, iar altele, nevoind
ase supune acestel cerchrT at &Out in desperare(1).
Tertulian se alarmeaza contra acelora, care din o
ruskte lark' temeiii nu voiat a'e marturisi pecatele,
observe, ca cine-va p6te a se ascunde de 6meni,
dar nu qi de D-q.eti., ca este maY bine a fi deslegat
care it ascultah toll crestinil, dreptul de a erta sail a nu erta pe'ca -
tele celor ce se caiau apartinea numai phstorilor, ca §i la eel din urmh.
Prin urmare §i int?un caz §i fn altul esenIa misteriului penitentm a
rhmas neatinsh. Cu frecerea timpulut Biserica duph condescendenca
sa de mama. chtre fin sef, a schiinbat chipul de mArturisire pubilca (In-
privhtti), fall ca sa schimbe &Unit de putin prin aceia misteriul in sine.
(1) Adv. Haer 1, 6, n. 3; 13, n. 5, 7.
nitenteT,
qi
;
divines.
www.dacoromanica.ro

472 MISTERIUL PENITENTET
la argtare, de cat osandit in ascuus, i eh eel ce nu
marturisesc p6catele BA perd chiar aka, cum se
perde bolnavul, care din causa ruOnei nu'qi desco-
pera bola sa mediculuT, care l'ar putea vindeca
Santul aprian s6 plange intr'un be asupra unor
preotT ce ati indrasnit a primi la Santa Mast pe nisce
6meni, care *use in 6re care crime grele, i pe
care nu le ail marturisit, nic) sati chit de ele (2); in-
tr'un alt ]oc laude sinceritalea qi franqitatea cu care
multY dintre credincio§Y q'ati. desfa§urat consciinta
inaintea preotilor, li-ar arkat ranele for spirituale
qi all cerut mantuitarea doctorie (s); in al 3 loc rOgA
pe creqtinT a 'III mArturisi p6catele in viata de acum
pane cand este cu putinta a primi ertarea de ele de
la preor (4). ,,Tot ala de lamurit a vorbit despre
mitrturisirea p6catelor in seculul III qi Origen.La
el, spre esemplu citim : Este Ina, ertarea pdcatelor
de §i greai cu anevoe, prin penitenta, and pdc6-
tosul 'qT spara, greqeala cu lacramT (Ps. VI, it), i la-
crAmile luT i-se face pane cliva i n6ptea (Ps XIII, 4),
si cand el nu se ruginezA a'qY descoperi pecatele ina-
intea preotuluT DomnuluT qi a cere fde la el vinde-
care" (5). Sati Daca not am greqit trebue a zice :
Faret de legea mea am cunoscut, 9i pecalul ureic n'am
acoperit, zisam marturisivoiii asupra .mea fare de
legea mea DomnuluP (Ps. XXXI, 5).
(1). De poenit, cap. X; cfr. c.
(2). Epist. X.
(9. De lapsis e.
(4) Ibid. c. XXIX.
(6). In Lev. holm XVII.
:
III.
XXVIII.
'gb
(9.
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL PENITENTE1 473
Dace facem acesta si ne descoperim pgcatele, nu
numaY ci i acelora care pot a vindeca ra-
nele i pacatele n6stre, apd ne stergem pecatele prin
acela care dice lath am sters ca un nor fara-de-le-
gile tale Si ca o ccatetpecatele tale" (Ps., XLIV, 22) (1).
Inv6ratura espusA mai sus s'a predicat si in seen-
lul al IV-lea 'de ; Vasilie §i Atanasie eel Mare,
Ambrosie (2), Jacob al Nisibie (3) i Grigorie Nisu.
Acest din urma zice penitentuld : Vars'a in-
naiutea mea lacrAmT amare §i multe, ea si eu. sa u-
nesc lacrimile mele cu ale tale ; de compatimitor
asociat in suphritrile tale ea pe preot, ca pe
Preotul ass, de mult 'sY frange inima de
p6catele aceluia pe care dupe credinta 11 are de fiiti,
cum s'a intristat Jacob dad a v6lut haina lint Josif.
Pentru acesta, tu-datoresd a to sprijini mai mult,
in eel co te-a nascut dupre (spiritualminte)
de cat eel ce te-a ndscut dupre corp.
AratA't far& sfiala cele ascunse ale tale; aratri se-
cretele spiritulul, cum arAti si mediculd ranele as-
eunse ; el se va ocupa si de s'anatatea ta" (4). Ne gh-
sind necesar a maT cita, i marturfile altor scriitor
me din urma,, relative la hcest adev6r (3), observam
(1). Ibid; cfr. in genes. Homil. XVII. n. 3, 9; In Ps. XXXVII.
Homil. II, n. 6.
(2). Evidentissime Domini proadicatione mandatum est, etiam gra-
vissimi criminis reis, si ex tato corde et manifesta confessione peccati
pcenitentiam gerant, sacramenti ccelestis refundendam gratiam (de
pcenit. 11, 3 H).
(8). Serm, de pcenit. VII. c. 224.
(4) Homil. in eos, qui alios acerbius judicant. in Opp. T. 11, pag.
137 Morel.
(6). Chrisostom de cruc, et latr. homil. II, n. 3; in. Hebr; hom.
IX. n. 4. 5; Teodor. Heracl. in Pa. CVI, 23; Inocent. Epist. ad-
decent. c. VII; Nil. lib. III, Epist. 33; Grigorie cel Mare, in 1 Reg.
lib. V1 c. 4. n. 55.
luT
:
s-ca
si
pa-
rinte
in
hn
www.dacoromanica.ro

474 IUSTERIUL PENITENTO
numar ca cea mar ntindoibilti confirmare alur
presinta canonele tutulor sinodelor locale qi ecume-
nice, care hotarasc imprejurarile mArturisirer, chipul,
locul etc..Aqa canonul al II-lea al sinodu-
lur de Laodiceia sun : Pe cer ce card in diferite
greplr qi care perzistg, in rugAciune, miirturisire qi
peniten0, §i de la faptele rele se abAtin cu totul,
dupa ce li sari dat timp de penitenta dupre m'esura
gre§eler, pentru misericordia §i bunatatealuTD-qe-ii,
introdul in comunitate (1) (primesce-T la cumini-
chtura).In canonul 102 al sinodului din Trula ci-
tim Cer ce at primit puterea de la D-deti a des-
lega §i a lega, trebue di, observe natura Ocatulur qi
predispunerea celui ce a greqit, de a se int6rce,
aqa a intrebuinIa doctoria potrivita suferindului
pentru ca nu ne-observand mesurile inteun cas si in
altul sa pggubescY de mantuire pe suferind,"
Silvestru B. Pite§tenn.
(1). Vezi de assemenea cfmonele 2, 5 §i 7, de Ancira, can. 3 de
Neocesarea, can. 17 sinod 1 Nicean. 'canon 84 al Marelui Vasile.
nY-o
timpul,
si
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL GRIGORIE TA ill'LAC,
V1ATA I OPER1LE SALE.
(Urmare, ve0 No. 6, anal pag. 410).
5. Tamblac, pArasind Mitropolia LitveT, s'a retras in Serbia.
Din causa Mitropolie de la Litva, Tamblac s'a facut urit
si la Moscua si la Patriarchia de Constantinopole. Polonia
si Litva, catolice, Inca 'I urat ca inamic al papismuluT. A-
lexandru cel Bun, Domnul Moldova era amic si In Mane
relaliunT si cu Polonia si cu Litva si cu Moscua si cu cur-
tea bizantina si cu Patriarchia icumenica de la Constanti-
nopole. Se Intelege dar ca tote aceste locurT nu presentau
asil sigur de retragere pentru tigariul Mitropolit al Litvei.
Nu pute el ore sa se retraga in patria sa la Tarnov de
undo era originar? Negresit ca nu. Bulgaria perduse inde-
pendenta sa si politica si bisericesca, caciend sub domina-
ciunea Turcilor Inca de la finele veculuT 1q. -lea, cand capi-
tala Tarnov a fost arsa si deremata; cel din urma patri-
arch bulgaresc Euthimie, carele cunoste pe Tamblac, fu-
sese destituit si trimis in exil, unde a si murit ; era Patriar_
chia bulgaresca se desfiintase si biserica aceea se admini-
nistra de Mitropoliti greci, trimisi de Patriarchia de la Con-
stantinopole. Se intelege deci, ca. TaMblac nu pute gasi
nicT acolo asilul dorit. Lul nu'i remasese alt loc de scapare,
decat in Serbia, carea pe atunci pastra Inca o parte din in-
dependena sa politica si bisericesca ; ea &yea Inca domni-
tora seT numitT desp4, deli sub suzeranitatea turcesca;
VIII-lea,
www.dacoromanica.ro

476 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
avea si mitropolia sa autocefald, neatarnata de Patriarchie,
Acolo dar s'a indreptat Tamblac, spre a gasi asylul sett
d orit.
Dovada la acesta o gasim chiar in scrierile luT Tamblac.
Din panegiricul facut de Tamblac, Santa Paraskevel, se
vede ca acest cuvent rostit el in Belgradul SerbieT, unde
se aflatt mostele StnteT. La finele cuventului Tamblac a-
dresandu-se catre Despotul Serbia Georgie, carele era pre-
sent, lauda cucernicia luT si cere rugaciunile eT asupra luT
si a tera, numindu'l (Domnul nostru Georgie, (1). Din is-
torie se scie ca acest Despot serbesc Georgie sate lurie
Brancovici a domnit intre anil 1427-1457 (I'OJIy614110R. liCTOp.
npascoaBH. AQUI, &Hap. Cepkx. Moirgomaxell, p. 441). Asa dar,
cel putin pe la inceputul Domniel luT Georgie si aprOpe de
mOrte lul Alexandru cel Bun, Grigorie Tamblac petrece
in Serbia.
0 alts dovada despre petrecerea luT Tamblac in Serbia
este eIstoria despre tarul serbesc Stefan Deceanul,, scrisd
de Grigorie Tamblac, unde el se numesce pe sine igumen
at Manastirei serbesci (Deciana,. Mandstirea acesta esista
si astac,IT, si dupa sptsa pre sfintitului Michail Mitropolitul
SerbieT, ea se afla in Serbia vechie, aprope de Prizren si
apartine la Mitropolia IpeclxluT. Despre Manastirea acesta
se face mentiune si in viata santuluT Nicodim al TismeneT.
Ea se numesce in acesta carte : eVisoca Deciana,, ca in ea
se afla mostele Sfantului Stefan, craTul Serbia, si ctitorul
Mandstirei, ca acea Manastire nu este departe de Novi-ba-
zar, at carui locuitorT merg in toti anit acolo la inchinarea
Stintelor moste (Viata prea cuvios. Nicodim p. 78, Bucu-
rescT 1883).
Asa dar Grigorie Tamblac in Serbia a fost simpatic pri-
imit pentru invetatura si cuviosia luT si pus egumen la una
din cele maT insemnate Mandstiri ale SerbieT. In acea Ma-
nastire, in prejma patrieT sale Tarnokului, credem noT ca
1) NoT vom reproduce, maijoe tntreg fragmental acesta al luI Grig. Tamblac
din panegiricul Sante! Paraskevei.
1'a
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 477
a scris Tamblac panegiricul sea luT Eutimie, ultimul Pa-
triarch al Tarnovului.
Este de insemnat, ca pe cand tote cuvintele luT Tamblac,
rostite de et ca Mitropolit al LitveT, ports titlu de Grigorie
Episcopul7 orl Archiepiscopul Rusiel, tote produsele lui li-
terare din periodul vietil luT dupa Mitropolie, porta in ti-
tlu nu ne. epitetele de monach, presbiter, orl egumen. A-
cesta ne da a intelege, ca trepta de Archiepiscop si Mitro-
polit pe et it des.gustase fOrte, incat nicT voia sa amintesca
de densa, multumindu-se cu treptele si demnitatile biseri-
cesa subordinate.
Pe la anil 1419-201 pe cand credem ea Tamblac s'a
retras in Serbia, acolo domnea Despotul Stefan pronumit
Decianul (1389-1427). Tamblac a fost bine-primit de a-
cest Despot al Serbiel si -pus de el egumen la Manastirea
cea 2idita de densul, pronumita Deciana, in Serbia vechTe.
Din biografia acestuT Despot scrisa de Tamblac ire calita-
tea sa de egumen. of Manastirel Deciana se vede ca Tam-
blac a fost present la immormantarea luT in Belgrad in
anul 1427. Cu ocasia acesta.Patriarchul serbesc Nicon, ca-
rele venise de la resedinta sa in Belgrad, precum si Voe-
vodul ostirilor (Georgie succesorul luT Stefan) at Insarci-
nat pe Tamblac sä scrie biografia reposatuluT Despot.
Tamblac dupa, trecere de 4 anT a implinit acesta insarci-
nare, facend o biografie destul de intinsa a reposatulur
Domnitor sarbesc.
Marea afectiune ce arata Tamblac catre persona repo-
satulul Despot subjectul scrieriT sale laudele ce face
el virtutilor acestuT Domnitor, ca crestin eminent, ca tit&
mare, ca om pvolitic si ca diplomat abil stimat la 4tate cur-
tile Domnitorilor megiesT, arata ca Tamblac 1st implinesce
sib datorie de constiinta catre reposatul, ca la tin protec-
tor si bine-facetor al sett.
Sa ne oprim putin la acesta biografie sat panegiric al
luT Stefan Despotul, facut de Tamblac. Nol ne servim cu
biografia luT Stefan, dupa cum o gasim in vietile Santilor,
scrise de Muraviev pe luna luT Octombrie, unde sunt puse
www.dacoromanica.ro

478 MITFOPOLITUL GRIGORIE TAMBL AC
vietile maT multor santT serbescT, intre carT si eViata sAn-
tului dreptulul Stefan, noul despot al Serbilor.) Muraviev
s'a servit cu un manuscript serbesc, numit eSerbliac, sat
vietile Santilor serbesci,, scris in vecul XVI (vecjT acesta
biografie Ia Muraviev : Vietele santilor rusT, iberi si serb!.
Luna Octombrie p. 222-274).
' Muraviev incepe asa viata santuluT Stefan Despotut
Scriitorul contimporan al vietei Despotuluf Stefan, tot este
Inca patruns de scarba pentru perderea acestuT mare bar-
bat al Bisericel si al terel serbesci., El it asemana cu Moi-
se, carele a condus pe Israil 4o de an! prin pustie (§i, Ste-
fan at domnit aprOpe- 40 de anT). Il pune apor in paralel
si cu altT barbatT marl si sfinti din istoria biblica a vechiu-
lui Testament, precum: Iisus Navi, profetul Samui1_, "imp&
ratul David, inteleptul Solomon, profetul Daniil, carele a
proslavit pe imperatul Kyr al VavilonuluT. Dela Jauda lul
Stefan, Tainblac trece la lauda terei si a poporulul SerbieT.
Inalta acesta tarn maT presus decat tote altele pentru tern-
peratura cea buns a aeruluT si pentru inbelsugarea rodu-
. rilor pamentuluT eT; o asemana cu ratul pamentesc, earn
pe riul Istru sad Dunarea, ce curge pe langa Serbia, '1 a-
semana cu riul Fison, pe care Biblia 11 arata ca curg6 din
raTt, lauda si riul Sava, ca pre cel maT insemnat et din
cate curg in Dunare. Despre poporul serbesc el se esprima
asa: eSa nu gandesca cine-va ca et, laudand cele neinsu-
fletite, volt tacea despre ultima si cea maf buns creatura a
luT Dumnezet despre om. Buns este tam, carea cresce
spicul graului si produce trei-cleci, sese-leci si o suta, dar
maT buns este ea prin fiii seT. Barbatosi sunt eT maT mult
decat to% ceea ce decat tote este maT de ciiiste in om, dupa
clisa InteleptuluT Solomon, dar si pentrt tot serviciul si-
gurT, or! unde ar fi chematT, sunt grabnicT la ascultare si
retinutT la graire, unde este ceva contrarily, dar sunt
grabnicr la respuns orT cuT iT intreba si inarmatT si in
dr6pta si in stanga, dupa graTul apostolesc (2. Cor. VI.
7.) Cu curatia tupesca si cu sangele cel luminat cover-
sesc pe tote semintiele pe langa aceea sunt milostivi
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUt GRIGORIE TAMBLAC 479
si iubitori de prieteni. Daca vre-unul ajunge in saracie,
indeplinesc cele trebuinciose lui din averea lor; ori-
cuT cere ei sunt gata a servi, nu numat cu dare, ci cu o
indoita misericordie, cum dice Solomon: ccel ce cinstesce
pe serac face mild cu el, (Pi lde XIV. 30. Chipul tra!ului
for i<n tOta Cara este ast-fel, cum invata Biserica lul Dum-
nezet, era nu ca la alte pop6re, care calca asezemintele eT,
ci din tenara versta, dela mare pana la mic, tot/ sunt in-
vetatT de doue orT pe zi a cerceta templurile lu! Dumne-
zet. Stima for catre parinV este atata de mare, ca nici un
fit, chIar in casa lu!, nu indrasnesce a gusta hrana impre-
una cu tatal, ci ca un servitor.presta la masa lui; acesta
se pote vede nu numal intre cei bogati, ci si intre Omenii
cc/ mai grosolan!, si in ultima saracie. Nici o data nu s,
aude ca tine-va sa fie scarbit pe tata sat pe mama, ci in
tru Christos tmplinesc eT tote comandamentele, unul pe
altul fac mai Mare cu cinstea, si ureza ,pe fie-carele, nu-
mindu'l Domn, cu capul descoperit... Era mai vertos, si
mai pe sus de tote virtutile pre care le proslavesce Apos-
tolul, coverseste dragostea in popord serbesc., Dupa a-
cesta amblac descrie lauda viata ascetica din
tirile si sichastriele Serbiel: aceste descrier/ arata in autor
pe omul, carele a vezut si cunoscut multe §i popOre,
cu h-ioravurT si deprinderi mai putin laudabile deck ale
Serbilor, contimporanii lui.
Dupa acesta caraCteristica generala a Serbielsi a Serbi-
lor scriitorul arata originea lu/ Stefan, numind pre tot/ pre..
decesori! 14-incep8ncl de la Vulcan, inteiut Kral sat rege
al Serbiel; panic la Knezul Lazar, carele impreuna cu sotia
sa Milita au rescut pe Despotul Stefan. Lazar in batalia de
la Cosova, cactend in manile Turcilor, fu luat rob de Ba-
iazet impreuna cu tote capeteniele serbesci, si decapitat iI
anul 1389 Iunie 15, 4i in care se serbeza 'Dana asta-41 it
Serbia martiriul acestu! domnitor-erot. Mostele lul. sadus in Serbia si pus in manastirea Ravenita pe care o zi,
dise Lazar in domnia sa, uncle se pastreza ele si asta-dl.
Serbia dupe batalia de la Cosova a devenit tributary Tur.
si
si Manas-
alto
terl
www.dacoromanica.ro

480 MITROPOLITUL GRIGORIt TAMBLAC
cilor, era Stefan, fiul luT Lazar, a fost pus de BaTazet pe
tronul umilit al SerbieT.
In anu1.1395 miscatu-s'a puternicul BaTazet cu tote pute-
rile luT asupra Ungro-Vlachilor, si a trcut Dunarea, ca sa
se bata cu slavitul voevod Ion Mircea. Mult sange s'a ver-
sat atund din amendoue partile. Cu Sultanul era dintte
domnitoriT crestini Cral Marco al BosnieT si puternicul Con-
stantin (?), carh at perit acolo ; impreund cu densiT era si
Knezul Stefan al SerbieT, care se lupta in polcurile auto-
cratului Orientulul. Vorbeste apoT despre bdtalia de la Ni-
copole intre BaTazet si monarchiT Europe!, cariT facuse o
noue cruciata contra Turcilor. Stefan ea luptat impreuna
cu BaTazet contra luT Timur. La intorcerea sa de la acest
rezboTu trecend prin Constantinopole, fu bine prilmit de
irnperatul Joan, carele carmuTa imperiul in locul luT Ma-
nuil, carele se dusese la Roma sa cera ajutor contra Tur-
cilor. Imperatul bizantin a onorat pe Stefan cu titlul de
(Despot, si l'a incoronat cu diadems. Profitand de timpul
de pace Stefan zidesce in Belgrad Mitropolia Serbia cu
templul Adormirel Marcel DomnuluT si o inzestreza cu pa-
menturI si cu sate; era in apropierea el, in gradina zidesce
o biscrica in °mil-ea Santilor-Trei-IerarchT, pentru a servi
de cimitiria Archiereilor serbesci; mar zidesce o bolnita
pentru strain! cu, biserica in onorea SantuluT NicolaiVi. In
anul r4o7 a inceput a zidi el in loc retras si pustiu ales a-
nume de el intre munV, o manastire mare in numele San-
tei Treimi, La zidirea eT s'a facut marl cheltuell, aducen-
du-se (nester! streinT din Orient; acolo a adunat el pe cel
mar bunT monachT, atat din Serbia, cat si de la Muntele
Athos, si le-a facut viap kinovicesca, si curend acesta la-
vra, piin darniciile lul Stefan, a ajuns sa cofersesca in bu-
ng cuviinta pe vechele lavre sarbesd grecesil de la mun-
tele Athos.
Ea era impodobita cu aur, cu marmord si mosaic. In ea
Despotul Stefan s'a pregatit si cimitiriu pentru astrucarea
resturilor sale pamentescrManastirea acesta s'a sfintit in
Dumineca CincizecimeT, cand se serbeza Sfanta Treime, si
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL ORIGORIE TAvotke 4A1
la acesta solemnitate au participat Patriarchul serbesc
Cu tot sinodul archiereilor serbescT, cu egumenii si presvi-
terii, in asistenta Despotului si a intregulul singlit al nobi-
limeT.
Acesta este mAndstirea Deciana, in care, precum am ye-
gut maT sus, pand astAcIT se pastrecld mOstele SantuluT Ste-
fan Decianul, etitorul a NOT am dat detaliurile acestea
despre manastirea serbesca Deciana, pentru ca sa se vacid
de ce mare consideratie s'a bucurat Tamblac n Serbia la
Despotul Stefan, incat a fost pus egumen la cea maT mare,
maT frumend si maT InSemnatd lavra a Serbia Pot6 ca el a
fost acplo cel inteia egumen dupe sfintirea Lavre! acesteTa.
Continuand maT departe biografia luT Stefan, Tamblac
spune, ca in luptele urmate intre treT fratT sultanT pentru
successiune la tron dupa mortea luT BaTazet, Stefan a luat
partitul luT Musa; ca acesta alungat de Soleiman, s'a refu-
gTat in Valachia si dupa indemnul luT Mircea a redicar ar-
mele contra fratelul Soleiman s'a aliat cu Grecil con-
tra lul Musa, era acesta cu SerbiT. Batdlia acesta sub zidu-
rile ConstantinopoleT, pe carele Musa vola a'l cuceri, a
fost defavorabila luT Musa, carele a scapat cu fuga de ase-
menea si aliatut WI Stefan a scapat mime prin o particu-
'lard favOre a tmperatului. grecesc Manuil, carele l'a condus
cu corabiele sale pant la gurele DundreT, in Cara Valachia
unde a fost primit cu, cinste de sldvitul voevod Mircea ca-
rele de mutt Bore a se indulci de vederea feted la Voevo-
dul 'T-a dat caT si socT de drum, ca f1ra primejdie sd.se pOtd
intorce la hotardle sale, si insusi Mircea l'a petrecut prin
tOta provincia sa pdnd la orasul Holub.eci (ro.v6eirb). Musa,
persecutat de Solitnan a fugit In Serbia la Despotul Stefan.
Continua apol descriereasasboTelor -Intro pretendentii tro-
nuluT turcesc Soleiman, Musa si Mahomet plind, la m(irtea
luT Musa. Despotul Stefan sustine cand pe unul cand pe
altul. Stefan a fost casatorit cu Angelina nepOta imperatu-
luT Manuil. El iufere de podagra. Temeudu-'se de mor-
te el Inca traind *sT la numit de successor pe ginerile
sett Georgie, carele ca capetenie a armatel serbe luase par-
t,
Kiril,
;
seg.
www.dacoromanica.ro

to in diferite bataliT, ca ajutoriU ostirilor turcesci. In aniT
din urrna Despotul Stefan a maT avut doue resboTe, -unul
in contra Sultanulul Amurat, carele, banuind pe Despotul
ca este aliat cu Unguril, a venit asupra lui cu Oste, si altul
contra BosnieT, si in amendoua aceste resboTe a fost invin-
getoriu. In fine el a murit la 19 Iu lie, anul 1427. tCe tipete
p'fingetOre nu s'ati audit atunci! esclama Tamblac; lacrimi
de sange curget din ochil tuturor, si disperatf de mahni-
rea cea mare se prosternau la parnent ; totl it plangeU nu
numaT ca pe un parinte, dar ca pre un parinte Tubit,. El
fu inmormentat in manOstirea Viu-,facetorei Treimi (De-
ciana). unde el isT destinase locul. tEra noT. inchele Tam-
blac, si nevrend, si macar ca era peste puterile nostre, am
primit de la pre-s4ntul Patriarch at terilor serbesci si al li-
toralului mare', Dornnul Nicon, carele venise atunci in
Belgrad si de la Voivodul ostirilor, si de la cel -lalti alesT,
insarcinarea de a scrie viata acestul sfant Despot; dar a-
:and din causa timpulul nefavorabil am amenat acesta.
Dupa trecere de 4 anT de la reposarea lul, insusi el, feri-
citul, mi s'a aratat in vedenia Domnului si m'a amenintat
cu pedepsa pentru neascultare, poruncindu mT a 'mT im-
plini fadaduinta ; de aceia de si credem imposibil, insa
m'am sarguit a o desemna... Daca altii mai cunoscetori
de faptele luT, si carT au convietuit impreuna cu densul, fi-
ind maT limbuV si maT agerT la minte, vor face de asemine
acesta lucrare, intru adever bine va fi. Era Baca pana as-
ta -cu nimenea nu s'a ingrijit de acesta, apoi fie primita a-
cesta defectuosa si prost scrisa, pentru implinirea porunceT.
DecT noT, ajungend la liman si recreandu-ne de mahnicTu-
ne sa esclamam care dansul : bucura-te bunule impli-
nitor al poruncilor celor dumnezeesti; bucura-te cel ce
aT fost luminat Impodobit cu sapanirea cea pamentesca
bucura-te Davidul nostru in sfaturile cele intelepte; bucu-
ra-te noule Solomon Intru inelepciune; bucura-te tainicul
eel negrait al milosteniel; bucura-te drepti cea pururea
deschisa a darurilor celor marl; bucura-te infrumuseteto-
rul palatelor celor dumne4eesti; bucura-te eel imaI
www.dacoromanica.ro

MfTROPOUTUL GRfGORTE TAMBLAd
propriat tot ce este ales in omenire; bucura-te cel ce tot-
d'auna de departe aT prevedut cele dumnedeqtT; bucuri-
te Despotule Stefane, podoba domnitorilon Slava celuT ce
to a dat pe tine spre laudA cre§tinilor in generatiunile cee
viitore.)
Observam cA adenca smerenie a monachuluT Grigoria.
carele nu se pute decide d descrie viata mareluT barbat al
Serbia, nu 'T-a permis a aminti nimica despre relatiunile
sale ersonale si protectiunea de care el s'a bucurat sub
domnia luT Stefan, Despot al SerbieT.
D n acesta opera a luT Tamblac, se vede cd el a rdmas
Inca in Serbia 4 anT dupa mortea lul Stefan, si anume
sub domnia luT George BrancovicT, successorul luT Stefan
Din acesta perioda maT avgm Inca. o opera a luT Tamblac,
anume panegiricul lul la serbarea Santee ParascheveT, ale
area moste se aflot atuncT in catedrala de Ia Belgrad. SA
reproducem aid o pqrte din acest panegiric pentru intere-
sul istoric ce el repres4itA. Dar maT inteilA trebue 'sa dam
ore-cari notiunT despre yiata SAnte ParascheveT, ale careia
moqte se aft in Romania anume in Ia0, aduse acolo de
Vasile-Vodd din Coi tantinopole in anul 1641, qi depuse in
manastirea cea noue a sfintilor TreI- IerarchT. Viata santeT
Paraschive s'a scris de Euthimie, cel din urma Patriarch
al TArnovulul bulgaresc (t).
In Minologiele rusescT, numite Mum,' care, in ro-
manesce sunt traduse sub numirea de cVietele Santilor, se
pune la inceputul vieteT santeT Varascheve acesta notita
pe margine iscrisa de Euthimie, episcopul Tarnovului,
(Luna Octogib. 14 f. 71). Dar Muraviev,,in vie(ele siinglor
rusesitt; adunate si publicate de densul cu
vre-o 20 anT in urma, descriind viata Santee Parascliivei,
spune ca Euthimie a scris numal partea din viata eT, care
(t) Euthimie a triiit pe Ia finale vacului XIV-lea. A fort cel din tuna patriarch
al Bulgaiier. Dupd. ce TurciT an ocupat Bulgaria si Tiirnovul, capitala- er, all pre-
fiicut biserica patriarchalii in geamie ; pe Euthimie l'a, esilat, schimbandu-I local
esiliului prin diferite localitilIT ale Macedonia, unde a si merit. Vista lui Euthimie
o a scris thigorie Tamblac. NoTf on altd ocasiune, vom da noting mar amdrunte
asupra acestuT insemnat brtrbat asupra serierilor
4gA
idol Jr: slave,
¢i luT.
elema
www.dacoromanica.ro

484 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC'
se sfarseste cu stramutarea mostelor santei de la Epivat la
Tarnov; era restul este scris de Grigorie Tamblac, fostul
Mitropolit al RusieT.
Dupa opinia scriitorilor bisericesci, santa Parascheva ar
fi trait pe la Inceputul vecului al u-lea. S'a nascut dintr'o
familie nobila si cucernica, I>li Satul Epivat din Tracia, a-
prOpe de orasul Silivria. S'a educat in casa parintesca. Era
torte cucernica si sentimentala Inca din copilarie, indt da
saracilor &Tar hainele si pi dOb ?le ce I le faced parintiX ei,
pentru care ea de multe on a frt dojenita, si certata. Dupa
mortea parintilor (altil clic ca Inca traind eT) Parascheva
se ascunse intr'o pustietate, unde consacra ton viata sa
contemplatiunei religiOse. Ea aye si un frate, carele de a-
semene s'a calugarit, si apol pentru virtutile luT fu ridicat
la trepta de episcop. Parascheva a calatorit si pe la locu-
rile sante, si pe la Constantinopole, capitala
unde a visitat tote bisericile. S'a inturnat in locul sea natal,
Epivatul unde 'si-a asezat locuinta l'anga biserica santilor
Apostoll, si a petrecut pana la mOrte inteun loc necunos
cut. Dupa ce mOstele el s'aa proslavit, ele aid fost scose din
mormentul primitiv si strarnutate in biserica santilor Apo-
stoli. and cruciatil s'ati facut stapanii imperiului bizantin,
era Ion Asan era rege'e Romani tor si al Bulgarilor, piva-
t unde se afla mOstele Santei ParascheveT, se afla sub
dominatiunea Feancilor (Latinilor). Regele Asan a cerut
mostele santei de la Francs si dobandind cererea sa le-a a-
dus si le-a asazat in Tarnov capitala regatulul Aid se
sfarseste scrierea luT Eutimie despre santa Parascheva.
Continuand istoricul mostelor santei Paraschevei, "Tam-
blac in panegiricul sea de la Belgrad, ne da Inca urmatO,
rele notiuni istorice despre ele f tAti trecut Inca multi ani
de prosperitate a statului Bulgar, cand de °data s'a radi-
cat o furtuna infricosata de la un Imperat barbar asupra
slavitel cetati Tarnovul. Sultanul Baiazet a incurs in Cara
bulgareisca, a acoperifo ca pe un cap de pasare, cu mana
sa cea puternica, dar apropiindu-se de cetatea capitala, s'a
oprit pe un timp confusiat de teria els; cad din tote par-
imperiulul,
self.
www.dacoromanica.ro

MITFOPOLITUL CRIGORIE TAMBLAC 485
tile era ingrAdita- cu prapastii de muntI si inconjurata cu
zidurT inalte, era inlauntru intarita cu cinstitele mOste ale
placutitor Jul Dumneclet. Se clatea barbarut necutezand a
se apropia de acesta thrie, Inaintea careia s'ar fi sfarama,t
puterea lul, dar precum ore-cand s'a poruncit luT Moise de
Domnul intru mania sa asupra luT Israil : cnu to ruga pen-
tru orneniT acestia, si prooroculul Ieremia : cep din ceta-
tea acesta, cad rugacTunea ta, ca un rirete de arama o in-
gradeste despre mania mea,, asa si aid, daca n'ar fi fost
pecatele Omenilor,,RicT o data nu s'ar fi saversit aceea, des-
pre care amar 'ml este min a povesti. Scil, 41ice Tamblac,
ca daca as descrie dragostel vostre cu de amenuntut ceea
ce intemplat atunci, Vas intorce la tristeta si lacramT,
dar pentru solemnitatea dile1 voi1 tgcea, de si ar fi putut
fi de folds povestirea, si me voit atinge in cuventul meti
numaT de cuviosa.
tCand tote cete ce erau slavite in cetatea cea suplisa
de pretutindenea se aduceil Inaintea fetel cuceritoruluT, a-
duse aujost yi cinstitele mope, disbracate de podobetc
cele pretiose invalite in nisce trente saracescT. Le-a cerut
si dobandit de la Sultanul, stgpanitorul Moldo-Vta-
chieT carGle dorn9ea peste orasele de la Dunare si a
dus la sine acesta comora, dar nu pe timp indelungat. In
curend regele UngarieT, Sigismund trecend Dunarea, a cu-
prins Ora ValachieT, si s'a asec,lat in Nicopole cu oytile
Francilor. Stapanitorul otoman Balazet lasand asediul Bi-
zantului, s'a intors asupra acestor noT dusm'anT, si o stray-
nica lupta Apusulul cu Resaritut a clocotit pe campiele
Nicopoler. Multe mil de Franc' ail perit in valurile DunariT.
Victoria a Incununat pe IsmaelitenT, si ingamfatul Duce at
for a intrat in hotarele Valachiel. Fara frica, 'T a exit intru
internpinare Domnitoriul acelor hotare incuragfat prin pa-
(1) L£1, Muraviey, Mircea se numesce Dome al Moldo-Vlachier, Nor ne tndoim
ca sit fi fold asa in originalul lui Tamblac; &ler el in alto oeasiunr, tot .aura dee-
sebesee amendoul t6rile romane numindu-le: ,,Moldo-Vlaehia' pet Moldova, si
Ungro-Vlachia" pe Muntenia. Mei ar aviS aerul, ea cum amendouglAtrilo ar fi font
sub domnia lui Mireea, qi intrunite in numirea de Moldo-Vlaebia, adiell, Moldova
qi Valachia.
sj.
a
s'a
www.dacoromanica.ro

rola data pentru pace ; dar Mircea intr'un mod tradator
fu legat si esilat la Brusa cad nenumeratele lul comorl a-
magise pe'vrajmas, si tOta averea lul at luat'o acela in ma-
nile sale.
S'a intemplat a cucernica Kneghina a SerbieT Ange-
lina vaduva santului sipururea pomenituluT Knez Lazar a
visitat pe puternicul stapanitor at Otomanilor, si nu sin-
gura, ci impreuna cu dot fii aT seT, cu Despotul Stefan si
cu Vulcan fratele luT si cu Kneghina Eutimia, sotia vitezului
Despot Ugles. Kneghina serbesca era impodobita cu tote
virtutile postnicescI, $i pre multi covarsia cu intelepciunea.
Cu indrasnela s'a apropiat ea de Sultanul, carele fu plin
de stima catre densa, si a cerut de la densul sie, nu ore-
care cetati, set pamenfuri imprejmuitore avere de scur-
ta durata, a careia dulceta curend trece , ci, in ufletita
de o inalta dragoste catre cuviOsa, a cerut sie santele el
mOste. Rise necredinclosul de cererea cea cucernica, si a
intrebat'o : ipentru ce nu cerl eeva maT pretios, in locul
unor ose uscate nemiscatore :), Dar cucernica femee inta-
rind cuventul set a propus tOta averea sa pentru acesta
comOra. Atunci laudand osardia eT, cad si barbaril stime-
za virtutea, '1 -a invoit vela ce ea doria; era ea cu dragoste
cuprindend santele mOste s'a lipit de ele cu buzele si cu i-
nima si a versat lacrimi de bucurie. Neavend la sine o ra.
cla sfintita, le-a infasurat cu aromate si vestminte auritei
si cu mare cinste le a stramutat in Ora sa. Acolo le-a pus
in biserica sa casnica, si precum ea a pastrat trupul cuvio-
sei de manile barbarilor, nadajduind a se ferici cu densa
in imperatia ceriuluT, asa si Domnul a aparat si marit im-
peratia ei cea pa'mentesca.
(and terile de prin prejur pana in sfarsit s'at darimat
de barbari, incar pe acolo abla se put6 gasi biserica si pre-
otl, acesta Ora pazita de Dumnedet, desi multi an! a fost
luptata de vrajmasi, infloresce ca o vie Ingredita, pentru
rugacIunile cuviosei; locuitoril el, sub adumbrirea cucer-
nicilor for crai (regT) se impodobesc cu cucernicie. Unde
Inca, in care tars sail cetati, sunt atAtea lOcapd xnonachi
www.dacoromanica.ro

cesti, unde in tacere petrec viata ingeresea a for iniitatoriI
Serafimilor, carT au Inaripat privirea for de Ia pament la
cer? Unde sunt atatia episcopi si presviterl, si unde atata
cucernicie in stapanitori Si stapanitl? AO nu acolo, unde a
bins -voit a repausa cuviosa, cand Domnul a luat de Ia
den-a slava bulgaresca si 'I-a daruit slava cea serbescit ; cad
asa a placut pronieT luT!
cInsa ce dar vrednic 't,T voia aduce ell tie, cuviosa ? es
clama in fine biograful; cad atund la timp nu m'am pre-
gatit spre intempinarea ta, desi acum spun ceTa ce voTam
spune atuncl; era tu, ca o muma iubitore, primesce da
rul meii cel de pe urma ca cum ar fi cel d.inteit, desi ni-
mica nu 'Dote sa fie vrednic de tine. In ces bun aT venit tu
la noT, frumOsa miresa a Jul Christos, porumbita curata,
auritA de Duhul sant, lauda fecTorelor si locuitOre a pustieT
convorbitore a ingerilor, care aT plantat pe pament raTul
cel iRtelectual prin virtutile tale. Fericescu-te pe tine fru-
museta poporuluT serbesc, aparatorea si pazitorea luT, cu
care se lauda tariT nostri. De Cate orT stapaniT ceT barbari
au voit sa faca" reu ;ere tale ; qi sa fackdefaimat load unde
zac mostele tale dar tu, ca o archistratiga viteza, cu putc-
rea cea data tie de mirele cel dumnec,leesc, cu rusine aT
intors fetele lor indarapt. Ceta imperateselor taritelor (r)
incungiura cinstita racla ta, cu cucernicie aducend tie da-
rurl; cad si tu esti imperatesa- (tarita), macar ca n'aT im
peratit pe pament; era acum binefacerile tale necontenit
curg de la racla ta, prin abundanta minunilor si a vindeca-
rilor. 0 cuviOsa MaIca Paraskevii, carea vecy acum fata
catre fats, ceea ce ore cand ti se infatisa, tie ca prin oglinda
si gicitura, raga-te pentru impaduirea a ton lumea si pen-
tru cucernicul Despotul nostru Domnul Georgie, carele la
tine a pus nadejdea sa ; apara '1 de rebell, si pe tofT cel ce
acum s'au adunat in templul adumbresce'r cu ocroti-
rea ta; era pe IncepetoriT turmel cel cuventatore Intares-
ce'T ca sa pasta turma cea incredintata lor la pasunile cele
(1) Alasiune la 1)6mnele qi Domni %ele families Tarilor Serbiel,
a
tau,
www.dacoromanica.ro

duhovnicescl, si sA 0 introduca intru imperatia cea ce.
r6scA (i),.
SA estragem acum Cate-va notiunilstorce, privitore la
istoria teriT nOstre din istoria Banter Paraschevel si a mos-
telor eT, dupa cele spuse de Tamblac in Panegiricul seq.
I. MaT entail notam, ca panegiricul reprodus, Tamblac fa
linut in Belgradul Serbiel, la aniversarea sante! Paraskevel
(negresit 14 Octombre) in presenta DespotuluT SerbieT Ge-
orgie saa Iurie Brancovici, a familieT domnitore si a popo-
ruluT sorb al capitaleT. Despotul Georgie Brancovid a dom-
nit in Serbia de la 4427 pana la I457, Tot aid Tamblac ne
spune despre sine, cri pe and Angelina a adus mostele
Santee in Serbia hArAzite eT de Sultanul, Tamblac era a-
colo. Acosta se vede din cuvintple luT adresate sante : CAcT
atunci la temp nu m'arn pregatit spre intempinarea ta,
desi acum spun ceea ce voiam a spline atuncT.
2. Tamb:ac ca contimporan al evenimentelor, vorbind
despre Domnul MuntenieT Mircea cel Mare carele a dom-
nit de la 1383, ptina la 1419, ne da despre densul urmAto-
rele notiuni istorice : a) ca el era stApan deplin (mammal
ApataBeallostiowin) preste detAtile de la Dunare; b) ca el a
cerut si dobendit de 1a Sultanul BaTazet mostele santei Pa-
raschevei si le a transportat de la Tarnoy in Tera-munte-
nesca, de unde se intelege ca Mircea devenise aliat al Sul-
tanului. c) Ca regele Ungariel Sigismund cu alt,1 aliatT apu-
senT, pornind resboTO asupra lug BaTazet, au ocupat Tera-
muntenesca, si Mircea a fost banuit ca asociat cu densit
d) qt. dupa bAtalia de la Nicopole (1396) Turd! invinga-
torT ail gonit pe dusmaniT for pana peste DunAre, cand
multi dintre fugarl s'ati inecat in acest rill. e) Ca BaTazet
manios, trecend in Muntenia o a pradat si devastat. f) Ca
Mircea credend in propunerile de pace ale lug BaTazet, a
avut curagiul a esi intru intimpinarea lug; dar fa intelnire,
acela inteun mod tradator l'a legat si l'a esilat la Brusa.
(1) Acest fragment din euventul lul Tamblac la Belgrad, Para reprodus dupre
.cum l'am giisit tradus rusesce din limbs. 'vechie sgrb6sci de Muraviev In viata
sfinteXParaschevel luna Octombrie p. 307-312.
www.dacoromanica.ro

g) Ca tot ca resbunare la acea ocasie a luat din Muntenia
mOstele Santei Paraschevei, pe care apol le-a daruit mai
tarclia Kneghinei serbesci Angeline', carea le-a transportat
la Belgrad. h) In fine, ca Mircea era un Domnitoriti form
bogat, si tote .nenumeratele luT comori, an caclut in ma-
nile -vrajmasului Baiazet.
Asupra acestor nottuni istorice, eta ce avem de observat :
.A) Ca pang la alianta cu Turcil, Mircea era stapan de-
plin st neatarnat de nimeni peste ton Muntenia de dincoce
de Dunare (Ungro-Vlachia), peste tote cetatile de peste
Dunare, cu teritoriele lor ; osebit ave o suprematie si pes-
te Oltenia, si se pare ca si peste Moldova, adica el domnia
peste tota Romania actuala si termul drept al Dunara cu
cetatile sale pana la Marea Negra, cuprinclendu-se aid si tu-
gecul tataresc Acesta se vede din titlurile ce 'si da Mircea
in chrisOvele sale pe la finele vecului 14-lea si hinCeputul
celui al 15-lea Domnitoriu al totes teri a Ungro-VlachieI si
a laturilor muntene (3armanuicitoi tTpanatt) si a amendoror
laturilor pe tom Dunarea st pana la Marea cea mare (Ma-
rea Negra) si al cetatii Drastra (Silistra)s. Inteun chrisov.
din anul 1406, adaoge Inca la titlurile sale pe acel de Dom-
nitor al partilor tatarescl, Duce al Atniasulul si Fagarasu-
lut si Domn al Banatulul Severinului., (Vedi aceste chri-
sove Ja Venelin daaxo-60.nrapcitia rpamaTas pag. 18-22). Insa
acelasiu Mircea in gramatele sale din anul 1382 si 1387 se
numesce t Domn de sine stapanitor Ccamojkepinanniti) a tota
Tara Ungro-Vlachia., (Acelasiu p. 9 si 26). De asemeneai
si alti Domni mai dinnainte, precum Viadislav, in anul
1342, de asemenea se numesce numal gDomn a tota Un-
_gro-Vlachia., (Acelasiu p. 5). Desi, precum am observat
mai sus intro notita, nu credem ca Mircea sa se fi intitu-
lat Domn al (Moldo-Vlachieis, precum am reprodus dupa
Muraviev, totusi nu putem a nu recunosce ca Mircea pe la
finele vecUlui i4 -lea, aye pretentiune de a domni peste vita
Romania actuala, adica si peste Moldova. Acesta se pote
deduce din amestecul lui in trebile Moldova Despre acesta
ne spune pe scurt chiar Letopisetul moldovenesc, cand a-
www.dacoromanica.ro

490 MITROPOLITUL GRIGORtE TAMBLAC
rata, ca Domnia MI Iuga Vodd s'a sfarqit cu aceea, ca ea foss
luat la sine de Mircea Domoul Muntenesc,. Se intelege ca
i Alexandru cel Bun, successorul luT Iuga a fOst pus la
Domnie tot de Mircea. (Letop. Mold. t. I. p. IO2 Iasi
1852) (r). Ore intre multele provincil, peste care Mircea se
intitulezd stapeinitor, sd nu fie vre-una, carea sa arate su-
prematia, sat cel putin pretentia Jul de suprematie asupra
MoldoveT? Et afirm ca da. Et strayed suprematia ce 'T
insupsce Mircea asupra MoldoveT in espresiunile din titlul
set : erocuoAuss... aturaslisciciihn men if TaTapennt eTpagarlp,
adica ; Domn al terilor de dincOce de munte si al
celor tdtdresci? Nol intelegem ca acestea sunt : afara de
Banatul Severinului (2) pe carele Mircea it numesce osebit,
partea de la Olt pand la Milcov §i apoT Moldova, care
tote sunt situate pe marginea sud-ostica a Carpatilor, tote
sunt zaplanine sat peste munte, Arne munte.
Prin terile sat laturile cele tdtaresci noT intelegem Buge-
cul si laturea apusand a Mare Negre, unde locuTag Tata-
riT. Asupra acestor din urtnd, adica, asupra partilor tata-
resd ale Moldovel, scim ca pretentiele Domnilor munte-
nesd asupra stapanire moldovenescT, s'a curmat numal
dup,d ce cetdcile Kilia si Akkermanul (Cetatea alba) at cd-
dut sub dominatiunea turcescd.
Cum ca espresiunea g3anannettbut mpatim, : terile sat la-
turile din partea sudostica a Carpatilor, ce erat locuite de
RomanT, se intelege laturea despre CarpatT a RomdnieT ac-
tuale, ne putem convinge qi de acolo ca Mircea afara de
Amlaq si Fdgdra, pe care le numesce deosebit nu poseda
nimica peste Munti, adica in Transilvania sat Ungaria.
Urmeza dar ca prin 3arualmairt cipaum el intelege provin-
ciele romanesci to genere, cele situate dincOce de Carpata
in Romania actuala, intre care negrqit se pate intelege si
Moldova. 3mm= literar insemna: laturea de peste mun-
te : dar dupd cum Romanii at schilodit limba slavona, cji-
(I)Vedi despre acest um cele ce am (lie in Cronica Romanului", partea I. p, 69,
(2) Prin Banatul Severinului intelegem Oltenia actnalii, adica partea dintre
Carpail 9i- Olt.
www.dacoromanica.ro

cerea acesta pate avea si intelesul de : llingd munte, de
munte. Dicerea (3auninnut) in intelesul primitiv este o tra-
ducere a c,licerei latine (Transalpina) cu carea scriitoril
UngurT numesc ;era Romanilor de dincOce de Carpatl, pi-
cerile 3aimaimaa in Tara-romanesca si (Muntenia) , qera
Muntenesca) in Moldova sunt aduse in Romania .de din-
cOce prin colonistii romdra stremutatY aid din -Transilva-
nia in vecurile 13-lea si 14-lea, si at continuat a se intrebu-
inta si aid tot in sensul ce li se daduse in Transilvania, a-
dica spre a insemna terile sat laturile situate la .dud -ostul
Carpatilor. In Tara-romanesca dicerea 3aimatunia orT Mun-
tenia, cu timp'ul s'a perdut Inlocuindu -se cu aceea a Un-
gro-Vlachiel. Dar in Moldova ea s'a pdstrat numaT pentru
sera numitl Ung-ro-Vlachia sat simplu Valachia. Asa
dar, cand Mircea se numesce Domn at terilor sat laturilor
de rang muntil Carpatilor, (3amaammteinim eTpauawL) putem
Intrevede si pretentiunea ce aye el de a domina si peste
Moldova. Ac6sta pretentiune de si nu se maY vede la Dom-
nil' Muntenl in titlurile Tor, eY totusY a tempore at manifes-
tat pretentiuni de stapanire asupra plirtii de langd CarpatY,
unde este acum judetul Putnel si cu muntil Vranca Certa
acesta s'a ispravit prin pacea incheiata la inceputul vecului
16-lea Intre Bogdan-Voda al Moldovel cu Radul-cel-Mare
al Muntenia
B). Tamblac ne mai spune, ca dupa Walla de la Nico-
pole TurciT trecend" in 'Vera romanesca sat Muntenia, ail
devastat Ora si dupa ce Balazet a chemat pe Mircea spre
a Inchela cu el pace, Intr'un mod sperjur l'a prins l'a legat
si trimis in esil la Brusa, si ca acesta a factifo ademenit de
pofta de a se- face stapan pe tesaurile cele mail ale lui Mir-
cea. Se vede Insa, ca Mircea, promitend lul Balazet alianta
sa, fu eliberat din esil si drag reinturnat la tronul set,
unde a domnit pand la anul 1419, in care timp a facut a-
lianta cu Turcil, asigurand Ora si independenta el interna,
ceea ce mai in urma, aprOpe cu o suta de ant mai tardit,
a facut si Bogdan-Voda pentru asigurarea.Moldova
In fine IncheTtim aceste observArY istorice ale nOstre cu
www.dacoromanica.ro

492 MITROPOLTTUL GRIGORIE TAMBLAC
aceea ca totT DomniT cel marl NT Romanilor fie MuntenT,
fie MoldovenT Inca din timpurile cele vechi ail cercat in
deosebite chipurl si la deosebite ocasiuni, a kini terile ro-
mane intru una spre a face un popor si o tera, o Ro-
mania mare si nedespartita, care prin fortele sale proprie,
fisice si morale, sa OM resista cuceritorilor din afara.
Din cele precedente noT am vezut, ca Tamblac a r6mas
Inca in Serbia 4 anT dupa mai-tea lul Stefan Decianul, sub
domnia lui Georgie BrancovicT, ached peril la anul 1431. Se
vede insa ca in aniT acesti din urma pre ,dCinsul sOrta nu
l'a favorat in Serbia. El insusi da a intelege acesta, cand
spre a arata causa ce l'a facut a intarzia cu scrierea vietei
Despotului Stefan, dice Ca a fost impedecat de time nefavo-
rethil Se vede, ca acel timp nefavorabil l'a shit in fine a
parasi Serbia si.a cauta aTurea asilui betranetelor sale. Se
vene ca calitatea hiT de strein si positiunea buns ce ocupa
el in Serbia ca egumen at aceleT inteiti Lavre, din Serbia,
au nutrit in inimile multora invidia si rivalitatea, incat
Tamblaa a trebuit sa, paraseka, impreuna cu postal seta,
si tera erbeSca. Facend socotela anilor vietei luT, dupre
date insemnate in urma, gasim Ca el la anul 1431 trebuia
sa alba versta cel mutt de 65 de anT, pe calculul ca el, la
intaia luT venire in Moldova in 14or1 putea sa, alba versta
numaT de 32-35 an
Chronicele nostre si mu'te notice istorice ne asigurl, ca
Tamblac, pe la timpurile sinoduluT de Florenta se Oa In
Moldova. Ba chTar scrierile luT Tamblac posteriore ne asi-
gura, ca el petrece in Moldova, precum vom vede indata.
De aceea not afirmam farm cea mai mica indorala ca Tam-
blac, indata dupa ce'sl-a platit datoria de recunoscinta ca-
tre protectorul set. Depotul Stefan, a parasit Serbia si a
venit erasT in Moldova pe la aniT t431-1432.
6. A doua venire a luT Tamblac in Moldova.
Vom incepe acesta perioda a vietei luT Tamblac, cu do-
cumentele istorice care arata petrecerea luT in Moldova in
www.dacoromanica.ro

anil din urma ai vietel sale, si in prima linie chronicariT
terel.
Vornicul Urechia, descriind Dorrin'a lu! Alexandru cel
Bun, incepe capitolul V-lea: .1a anul 6940 (1432) in dilele
acestul Alexandru-voda, s'a facut `sabor mare in Florenti-
na, ca sa Iota impreuna biserica reSar:tului cu a apusului
pentru multi neingaduinta si price pentru capetele legit,
la care sabor iFisusi patriarchul de Tarigrad si imperatul
Ion Paleologul, cu multi Episcop! si Mitropoliti as fost. Si
den sera nostra Inca as fost trimis pe Grigorie Tam
blic, s. c. L
Miron Costin, rectificand si completand intru cat-va
spunerea lu! Urechia despre misiunea lul Tamblac, arata,
ca el a fost trimis nu la Florenta ci la Constantinopole :.
iTrimis'a si Alexandru Voda, cu vola terel, soli cu Grigo
rie Tamblic. N'aa aflat scull lul Alexandru Voda nici pe
patriarchul, nisi pe imperatul la Tarigrad ; ce Tar se intox-
cea neispravind nimica; nu le a parut a fi cu cale; ce s'aa
dus la Ochrida; uncle gasind pe Episcopal de Ochrida, si
dandu'si solia la densul, cad eratrimisT pentru invetatura
legit, luat'aa de acolo si preoti si car' serbesd de tots o-
randuiala bisericei,. Letop. t. j, p. io6).
Sa stabilim- mat intait adeverul istoric despre sinodul
de Florenta, ca sa dispara contrac,licerea ce se pare ca ar
esista Intre gpunerile chronicarilor Nioldoveni, carii se pa-
re ca n'ar fi sciut, cd sinodul de Florenta nu s'a tinut sub
Alexandru cel Bun, in anul [43.2, ci in anul 1438-1439.
Tratarile pentru unirea bisericelor, care aa provocat si-
nodul dela Florenta, s'aa inceput cu multi ant mai inainte,
prin trimitere de deputatiuni si dintr'o parte si din alta,
ca sa se pOta -intelege asupra conditinnilor, cu care sa se
pota realisa unirea cea atat de dorita mat cu soma de im-
peratul Constantinopolel Ion Paleologul, carele vede sur-
parea imperiulul self de catre Turd, si spera prin unirea
bisericesca, a aduce tote puterile crestine prin Papa in fa-
vorea sa si in contra navalirei Turcilor. Tratarile acestea
cu deosebire s'aa activat de la anul 1431, cand s'a suit pe
www.dacoromanica.ro

tronul papal Eugenit IV lea, carele era mare favoritor al
UnireT, si la carele in acelas an a sosit o deputatiune gre-
cesca de la Constantinopole spre a trata despre unire. Tra-
tarile acestea ate durat pena pe la 1437, fiind ca nu se pu-
tet, intre altele, intelege asupra loculul unde sä se tina si-
nodul : uniT propunea Bazelul, altiT Constantinopolul, .
Ferara si in fine Florenta. Amanarea a maT provenit si
din discordiele ce erau chTar la apus intre der si papa. (1)
Trebue sa presupunem ca invitarea de a participa la
Sinodul cel pentru unirea Bisericilor, s'a comunicat de
timpuriu si MoldoveT, negresit de la Constantinopole mai
pe cand Alexandru cel Bun era in viata, pe la 1431
sail 1432, anuf mortii lu! Alexandru. Alexandru cel Bun a
consimtit a se trimite o deputatiune moldovenesea la Con-
stantinopole spre a se informa acolo cu de-amanuntul de-
spre tirita viitoruluT sinod. In fruntea aceleT deputatiuni a
fost Tamblac.
OrT cat de laconice sunt spusele chronicarilor MoldoveT,
pentru noT ele sunt pretiose, fiind-ca ele ne arata, ca pe la
finele vietii luT Alexandru cel Bup, Tamblac era in Moldova
si ca el a fost desemnat ca delegat din partea terel dupa
Urechia pentru sinodul ce aye sa fie la Florenta; era dupa
Miron Costin, pentrcl a se duce la Constantinopolez spre
a trata acolo despre afaceri ale legit, adica ale BisericeT.
No! trebte sa presupunem, ca in curen4 a urmar mOr-
tea luT Alexandru cel Bun, si cu ea s'a schimbat si politica
Moldovenilor catre imperiul bizantin si catre patriarchia
de Constantinopole.
Cu Basta ocasiune trebue sa observam, ca framantatu-
rile bizantine pentru unirea biseri6eT ortodoxe Cu cea papista
erau rep privite si cu neincredere si de Roman! si de SlaviT
de sud, pentru care nu vedern figurand la acel sinod dete-
gaV nici din Muntenia, nici de la Ochxida, nici de la orT-
care alta Mitropolie serbesca. Char biserica RusieT era
contra acestor incercarl de -uniune, si Tarul MoscueT a
(1) Veal despre tratritile ce all precedat Bimodal de Floren%a: Pichler, de-
3chichte der kirchlichen Trennung, I. Band. Seite 384-389.
altii
intain,
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL GRIGORIg TAMBLAC 495
conces a le trimite un delegat in persona Mitropolitului
grec Isidor, numai din causa staruintelor imperatului bi-
zantin, si sub conditie ca delegatul Rusiei sa nu primesca
nid o schimbare in credinta si obiceiurile orthodoxe (Vecli
Comaperi, IICTOp. pyca. It. q. II.) period. 4. §. 16. pag.
Ca sa intelegem mai bine rcsultatul misiunei lui Tam-
blac la Constantinopole, trebue mai intaia sa ne facem o
idee mai lamurita despre cele ce se petrecet in Moldova
si in biserica ei.
Din isotorie se scie, ca pe la inceputul domniei lui Ale-
xandru cel Bun era Mitropolit Iosif carele se si pune cel
intait in lista Mitropolitilor Moldova Patriarchia de Con-
stantinopole nu voia sa'l recunosca si a trimis in Moldova
un mitropolit grec de la Constantinopole, pre carele insa Ora
nu l'a primit, si a persistat in refusul sou, 'Ana ce patriar-
chia, prin intervenie diplomitice, a recunoscut pe Mitro-
yolitul ales si pus de tara. Dupa mortea lui Iosif, cam pe
la anul 1416, tera erasi a ales un alt mitropolit, pre Maca-
rie; dar Patriarchul de Constantinopole Eutimre n'a voit
sa'I recunosca, negresit avend vre un candidat al sou dintre
gred; insa Macarie fu recunoscut de patriarchul successor
Iosif. Macarie trebue sa fi archipastorit pana pe la anul
1430-31. cad in anul 1429 el se amintesce ca Mitropolit al
Moldovei in inscriptiunea grecesca a unui epitaf facut de
el in Constantincopol in anul 1429 si dat de el in Mitropo-.
lia Sucevei (1). Acolo se spune ca epitaful s'a &cut sub
domnia lui Alexandru, si ca Macarie purta titlul. de: -Mi-
tropolit Moldo-Vlachiei si al partilor de langa mare., (2)
1) Achti istoriert despre epitaf am g Age° inteun Letopiset bizantin, tra-
dug romanesce (f. 323) qi eerie de Gavriil daseglul in anul 1723. Acest Letopise$
eu Pam depns in biblioteca Seminaralui de Huff, wind eram rector la acel semi-
narid intro ann. 1856-.-1861. Vecji Qi notiunile istorice despre Birlerica Moldova
in opera Id Golubinsky:. ICparxiit viepict npanoc.aammxi, 11,eplesed p. '376-77
Moseua 1871.
(2) Se vede e'i patriarchia de Constautinopole numise de urmaq al lui losifla Mi.
tropolia Moldovei pe nn Antim ; dar aeesta nefiind priimit in Moldova, el s'a due
la Minastire qi in monachism ; pe'urmii insa, rugat de sinod, a revenit la
serviciul archieresc, de qi acesta este contra canonelor. Despre acest Antim amin-
tesco leromonachul Grigorie Mama, carele de la 1446 a fost patriarch al Constan-
notiIL
s'a tuns
67-70,
www.dacoromanica.ro

496 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMELAC
Se vede dart ca pe la finele Domniel 1uI Alexandru cel
Bun a murit Mitropolitul Macarie. P6te acesta vacanta_
la Mitropolia Moldova in aceste timpurT grele st fi moti-
vat chemarea iui Tamblac din Serbia in Moldova, sail,
daca el venise din motive personale, venirea lul in Mol-
dova a fost forte aprope si la timpul oportun. Tiindu-ne
strict de spusele chronicaruhir Miron Costin, carele Vice
Tamblac, cu deputatiunea moldovenesca a fost trimis
la Constantinopole de Alexandru cel Bun, putem afirma
Tamblac a venit in Moldova Inca traind Alexandru, si
pote chiar chiemat de densul. Alexandru cel Bun cunosce
de mull vredniciile luT Tamblac, Vitold marele Duce at
LitveT, mutise- de multf si in locul luT domnia frate sell
Svitrigailo, prin urm-are Alexandru nu avea ruci o suscep-
tibilitate politics de inlaturat in privinta Tamblac catre
un puternic vecin si amic.
Alexandru cu sfatul tereT a ales de Mitropolit, succesot
al luT Macarie pe Grigorie Tamblac, st cu ocasmnea con-
sultarilor preparative pentru smod ce se planuia
pentru unirea Bisericilor, l'a trimis la Constantinopole, in-
tre allele si spre recunOsterea patriarchteT. Cronica mot-
dovenesca despre resultatul acestel deputatiuni spune nu-
maT ea, negasind acolo nicT pe Patriarchul nici pe trn-
peratul s'a dus la Ochrida si s'a consultat cu archieptsco-
pul el despre afacerile bisericescT, despre care n'a putut'
trata la Constantinopole. Laconismul chronicei moldovene
lass maT multe intrebart nedeslegate. Deca nu era in Con
stantinopole mc! Patriarchul, rucl imperatul, nu puteu eT
Ore fi asceptatT pAna vor veni In hpsa for nu era ore ni-
tinopolet (Vedi Golubinscki Hemp, npanoes Boarapes. Cep6es. B filoaaosaaant
atoll p. 377).
In Letopisetul bizantin de carele am pomenit, sub Mull 6937 (1429), vorbincs
despre Mitre polititl Maeane, 0) despre epitaful fleut de el, se spune, ei acel epitaf
aye unniitorea anseriptiune greceseit . iteest sans pl dumnezeese rpcK (miel) s'a
(lent in Domnia lui loan Alexandra Voevod ei a Manna, prea evseviosiT, si a tin.
Ini for Ilie. prin conraptulrea Pres6intitului Mitropolit al Moblo- Vlachiet 0i al par.
tilor de laugh' mare, in anul 6936 (1428).' Tot-o-data spune, ca epitaful s'a Meat
Yn Coustautinopole, 0i dat in Mitropolia Sucevei.
ca
ca
lui
cA
1.1
s'a
cs
viitorul
www.dacoromanica.ro

M1tROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 40/
me lasat ca sa gereze afacerile imperiulul si ale biserice?
Nu eraU acolo nici MinistriT imperatesd, nicT sinodul, si
alp demnitarT aT patriarchieT, carorasa'si pots da solia? Ce
motive at facut pe deputatiunea moldovend a intreprinde
o lunga calatorie la Ochrida,_ spre a dobendi de acolo re-
sultatul, carele nu l'a putut dobendi la Constantinopole ?
Usor se deslega tote aceste nedumerirl, cand ne vom a-
minti politica bizantina de la Constantinopole atat imperi-
al, cat st patriarchala, atat din trecut cat si de pe timpu-
rile, cu care ne ocupam. Acesta politica tindea a avea pre-
tutindenea agentiI sei in persOnele Mitropolitilor, atat in
impertul bizantin cat si in tote terile ortodoxe. In present,
adica in timpurile cu care ne ocupam, politica bizantina
tindea a aduce pe tote Wile ortodoxe la confaptuire in
cestiunea unirel religiose cu apusul , cad numal cu acesta
isprava credeau (bizantiniT) ca vor scapa din mainele Tur-
cilor Constantinopolul si imperiul ce le maT ramasese. Mi-
tropolitir gred respandip prin tote terile ortodoxe se ere-
deat factorh cei maT favorabill pentru salvarea imperiu-
tui. Ca ,s invederam mar mult acesta politica bizantina,
vom vita un cas analog, contimpuran, intamplat in acelas
timp in o alts tern si biserica orthodoxa, in Rusia mos-
covita. In vara anului 1431 murind Fotie mitropolitul Mos-
cueT, inimicul lul Tamblac, Tarul si clerul cu senatul ru-
sesc at ales de successor la Mitropolie pe Iona, barbat re-
numit pentru cnviosie, carele in urma fu numerat Intre
santil bisericel rusesci. Dar tot atunc! in Constantinopole
s'a numit Mitropolit at MoscueT un grec-anume Isidor, o-
figinar din Tesalonic cunoseut acolo mai din nainte ca de-
votat politicei unioniste a imperatuluT Paleologul, si carele
lusese delegat de imperatpl in acesta, cestiune si la sinodul
le Bazel, carele a precedat celul de la Florenta si unde el
dobandise amicia impel Eugenio IV-lea. Marele Knez al
Moscuel Vasile, din causa inrudiiii sale cu curtea bizan-
tina,. si tinend sema de grelele irnprejurari ale el, nu s'a o-
pus. Isidor fu primit la Mitropolia Moscuel, apol, ducen-
du-se la sinodul din Florenta contra vointeI Marelul Knez,
a
--,
,
www.dacoromanica.ro

498. MITROPOLITUL GOGORIE TAMBLAC
fu acolo cel mar infocat aparator al unieT si o a subscris.
Prin acesta el s'a atras atata Tubire din partea Paper, incat
acesta, dupa, mortea patriarchului de Constantinopole lo-
sif, intemplata in Florenta, a propus Grecilor sal alega
patriarch, ceea ce i s'a refusat. Dupa sinod, intorcendu-se
la Moscua, Isidor contra asceptarii tuturor, a pomenit pu-
blic in biserica numele Paper, pentru care fu aspru infrun-
tat de Mare le Knez si inchis in temnita. Dar scapand de
acolo pe furis, fugi la Roma unde fu cinstit de Papa, pang
la morte. Acesta este ultimunlitropolit trimis in Rusia de
la Constantinopole. Rusit Inca n'au voit a se mar conduce
de politica bizantina Constantinopolitana, care curend s'a
si ispravit cu caderea imperiului grecesc sub dominatiu-
nea turcesca. Dupa fuga lui Isidor Mitropolia Moscuel fu
ocupata de Iona, carele fusese acolo ales de mar .inainte.
HcTop. Nem IIepit. Ogaapen t. II. p. 67-72. YOTplid0B1 mot.
RCTOp. t. I p. 188, 189).
Tendinta political bizantine, de a se amesteca prin pa-
triarchie in afacerile politice ale terilor ortodoxe, a snit
mar intaill terile slavice de la sud a se debarasa politicesce
de patriarchia de Constantinopole, si a'si forma biserici
autOcefale, pastrandu numal unitatea dogmatics si cano-
nica disciplinary cu acea a patriarchies. Acesta o a facut
mar intaiu statul romano-bulgar de peste Dunare, apoT
statul serbesc, si impreuna cu ele, statele romane de din-
coce de Dunare, si in fine Rusia.
Ceea ce se intamplase in Rusia la vacanta de Mitropolit,
s'a intamplat si in Moldova in, un cas analog si care cas se
repetise si maTinainte, precum am vedut. Adica dupa mar -
tea Mitropolitulul Macarie, tam a ales de successor al Mi-
tropolituluT reposat pe Grigorie Tamblac; era patriarchia
cu curtea bizantina a numit la Mitropolia SuceveT pe un
grec de aT lor. Se intelege dar, ca. delegatiunea moldove-
nesca, in fruntea careia era Tamblac, si carele Inca mar
din nainte, de cand cu Mitropolia LitveT, era reu vedut si
combatut la Constantinopole, intampinand resistenta in
recunasterea alesulul terel, at rupt relatiele cu patriarchia
www.dacoromanica.ro

GRIGORIE tA.MBLA. 49§
Constantinopolitana, si a reinoit relatiunile bisericescT cu
vechea archiepiscopie autocefala a OchrideT, care. repre-
senta drepturile primer Justinian, fundata de imperatul
Justinian, in anul 54t dupa Christos, si card 'T subordona-
se bisericesce bisericele din trite provinciele Daciel, in care
intrat provinciele actuate din sudul Ungariel, Bosnia, Serbia,
Transilvania, Moldova si Muntenia (1). Ochrida, sate dupa
pronuntia greca, Achrida, pe la jumetatea veculuT 15-lea era
sub stapanirea Serbiel; Archiepiscopul era negresit Nicon,
pe carele Tamblac 11 cunoscea, si de careleamintesce Tam
blac in viata Despotulul Stefan, numindu'l patriarch a!
Serbiel. Mitropolia acesta s'a pastrat autocefalia eT inc
mutt timp, si dupa ce Serbia a .ca'4ut sub Turd si a
perdut de istov independenta sa politica (2). In Ochrida
locuiat Romani si SlavT Locuitoril romanl s'ar'i pastrat a-
colo pane asta-41, de i negresit in un numer 'nal mic
decat in vechime cad multi din eT s'at slavisat si greCisat.
Eta descrierea ce face acestei politiT un captor rus, carele
pe la anul 1840 a visitat acele locurl ; 'Achrida se afia pe
termul nord-ostic at lacului Achrida, asedata pe doue inalte
delurl termurale si pe clinele tor; ea are o positiune fru-
mOsa si pitoresca, dar launtrul eT, nicl de cum nu cores-
punde esterioruluT eT. Inauntru ea este un orasel sarac si
noroTos, de si nu cu putini locuitorl. Populatia AchrideT
in timpul de fate consta din Bulgarl, ValachT, GrecT
si AlbanezT. Majoritatea o compun Bulgaril, din care a
treia parte a trecut la mahometism. Locuitoril in total suet
ea la 9,000. Vechea catedrala archiepiscopala santa
Sofia este prefacuta de Turd in geamie,. (Golubinski, o-
pera citata P. 1447 145).
Judecand dupa spusele chronicelor moldovene, si dupd
faptele posteriOre pe taremul bisericesc, putem decide ca
resultatul consfatuirilor de la Ochrida au fost I.) neparti-
(I) Prima Justiniana era. situatil, in Albania, 9i se mumise p &na atuncl Praeva-
lis. Geschichte der christlichen Eirche. I. Rieke Seite /21 Iahr. t882.
(2) Vedi la Golubinski, opera chat's.- pag. 106-145, unde se face istoricul ace-
stel Archiepiscopii qi a ierarchilor or cunoscuti in istorie.
4.3....-- tetitOPOIXTUL
,
's1
Via,
:
-
www.dacoromanica.ro

500 MiTROPOUTUL GitIGORIE tAMI3LAd
ciparea Moldovenilor la sinodul ce se preg,atea pentru u-
nirea bisericilor; 2.) Recunosterea suprematiei Archiepis-
Copier de Ochrida de catre Biserica Moldova; 3.) Recu-
nosterea Mitropolitulul Grigorie Tamblac de catre Archie-
piscopul de Ochrida; 4.) Cererea si dobendirea de acolo
de preotl si cart1 pentru tote ore'nduelile bisericesci in lim-
ba serbesca, care era comund si bisericel Moldova Obser-
vam aid ca preotii adusi de Tamblac de Ia Ochrida alb
trebuit sä fie romans invatati la cartea serbesca, precum
era si Tamblac; cacI daca eI n'ar fi sciut romanesce cum
ar fi putut sd se intelegg, cu poporul, pe carele avea
pdstoresca duchovnicesce?
De atunci dateza ruptura bisericel Moldova cu patriar-
chia de Constantinopole, pe care evenimentele urmetOre
cu sinodul de Florenta si cu caderea imperiulul bizantin,
alb cimentat'o tot mar mult, si cu incetul au pregatff si for
mat autocefalia bisericel Moldova, si a intregei Romanii.
Acesta ruptura, in relatiunile esteriOre a durat doue ye-
curl, pend la timpurile luT Vasilie Lupul. Principele Dimitrie
Cantemir, land de cause a tumpereT relatiunilor spirituale
ale Moldovel cu patriarchia de Constantinopole, uniunea
cu Biserica Roma la sinodul de Florenta, primita de pa-
triarchul de Constantinopole , aduce ca dovadd -epistola
PatriarchuluT Parthenie al ConstantinopoleT catre Vasilie
Voda, infcaFea, amintind acesta causa de desbin.are, roga
pe Vodd a curma relatiunile bisericesci cu Ochrida si a re-
stabili vechile foste relatiunl cu Biserica cea mare. Repro-
ducem aid insgsT scris6rea patriarchulul Parthenie, ca un
document, carele aflrma zisele nostre
Facem cunoscut si dam in scire Mariel .Tale, cd Bise-
rica Moldava odiniord a fost supusa Bisericel resaritului
ca mameT sincere si bine-voitore a tuturor crestinilor, si ca
Mitropolitul eT, ca si toti ceilalti, priimea binecuventarea
(1) Pe timpul lui. Vasilie Vodii au fost doi Patriarchl cu numele Parthenie, unul
unmit betran" altul cel ten4,r". Aid se intelege Parthenie eel bgtran, care
nrchipastoria pe la 1640. Sub el s'a %inut sinodul din Iasi, Ia care face alusie si
Cantemir, la finale scrisorei. (Vali 1st. blear. Meletie part. II tom. III. p. 167-681.
(1):
M1
el
www.dacoromanica.ro

de la ecumenicul scaun Constantinopolitan. Asa a remas a-
cesta caps -va seculT (?) pens in urma sub imperiltia luT Ion
Paleologul, pseudopatriarchul Mitrofan a subscris decisiu-
nile conciliuluT de la Florenta, si prin acesta au adus in
swiciune meritata pe intaiul si ecumenibil scaun al Con-
stantinopoleT inaintea tuturor lubitorilor de biserica orto-
doxa. Dar dupa turburarile acestea, s'aU stins indata si au-
toriT si instrumentele morbuluT pestifer, si santa Biserica a
luT Dumnezet, ca miresa imaculata a mTeluluT Sant, a fost
restituita erasT in pacea de maT 'nainte si in splendOrea sa
cea vechie; si de odata cu acesta a incetat si decaderea sa
s,i tote suspiciunile adverse. Asa dar ne pare lucru grew si
necuviinclos, ca Biserica moldovenesca, carea a fost tot-de-
una unul din membriT cei maT alesT si k-naT de frunte aT bi-
sericeT catolice, acum sa nu 'sl mai caute santirea Mitro-
kolitilor se! la scaunul cel mat mare, ci la cel maT mic.
Drept aceea atat moderatiunea nostra, cat si intreg Santul
Sinod, rugam cu totU umilinta pe Maria Ta, ca sa bine-
voescl a restitui, membru cel maT nobil al bisericeT, erasi
scaunulur celuT mai nobil, si sa ordini, ca Mitropolitul
Moldo-VlachieT (asa numesc grecii Moldova) sa 'sl cera
bine-cuventarea, ca si maT inainte, de la scaunul nostru e-
cumenic si patriarchal. De sigur acesta va fi intru lauda
lul DumnezeU, si onOrea mamel nostre a bisericeT cato-
lice,. Cantemir adaoge, ca cu ocasia sinoduluT din IasT, din
ordinul lul Vasilie Voda s'a facut si actul pentru legatura
spirituals a tisericei Moldovei cu Patriarchia Constantino-
politana, act, carele apol s'a confirmat si de toil patriar-
chiT, si de patriarchul Ochridel. (Descrierea Mo IdoveT edit.
Academ. 1875, Bucurescl pag. 159,16o).
sa revenim la deputatiunea moldovenesca de la Och-
rida. Tamblac, care mai fusese o data mitropolit in Rusia
apusana, n'a ayut trebuinta" de chirotonie, ci numal de o
reeunoscere a unei Biserici superiors ,-si independente. De
aceea el, implinindu'si misiunea puss de Cara lui si delega-
tiunii ce '1 insotia, s'au re'ntors in tera, si a administrat
Mitropolia Moldovei.
www.dacoromanica.ro

Este adeverat ca documentele nostre istorice nu nu-
mesc pe Grigorie Tamblac Mitropolit al Moldovel; dar nu
ne arata nici pe alti Mitropolitt din timpul acesta; lineal
timpul dupa mot-tea Mitropolitulul Macarie si pana la Mi-
tropolitul Theoctist, adica in curs de mat bine de 20 de ant,
chronologia Mitropolitilor nostri represinta o lacuna mare.
Spre deslegarea si a acestet nedumerirT ne vin in ajutor
scriitoriT streinT.
Le-Quien, in opera sa Oriens christianus (t. t, pag. 1252)
spune, cii, Inca pe cand se urma arta tntre papa Eugenit
cu sinodul de Bazel despre locul unde sa se tie sinodul
pentru unirea biseridilor, papa s'a corespups despre acesta
si cu diferite persone din terile ortodoxe, indemnanda't la
unire cu biserica Roma Din aceste corespondente ale im-
pel, Le -Quien amititeace cea eu imperatul de is Trapezon-
ta, cu_ Boles lav, Mare le Knez al Litvet. si cea cu Mitropo-
litul Grigorie al Mo! do-Placlziet Observam mar intaitt, ca
sinodul din Bazel s'a inceput la anul 1431 si a durat multi
ant si sinodul din Florenta a intreruft numat pe un timp
lucrarile la
ineat in CI-mica sa (torn. I, V. 393) ne spune chTar a-
nul in care papa Eugeniti a corespuns cu Mitropolitul
Grigorie, anume 1435, si ne da in scurt chTar cuprinderea
epistoler papale, pe care not o reproducem : 'Eugenic
VI-lea papa de la Roma Inca a scris in anul 1435 in Luna
tut Martie din Florenta luT Grigorie mitropolituluT Moldo-
vet, o epistola, al caret estract asa suna la Aloisie Guerra :
iGrigorie, Archiepiscopul Moldova priimindu-se cu tots
Einstea de Patriarchul Eugenia, 'I as fagaduit de fata Ca va
tinea deplin tote obicelurile bisericeT Rome. Atund Eu-
genia a dobandit mare nadejde, ca se vor putea aduce tott
at de sub legea grecesca, carit erau sub stapanirea Ar-
chiepiscopulut, ca sa marturisesca acetast credinta. Drept
aceea, acetasi marturisire sa o poftesca Grigorie de la at
set, incat este Si pentru purcederea Duhului sfant, si pen-
tru valfa BisericeT Roma, s. c. I.
Din acesta scrisore a paper Eugenio se constat6, a pe
www.dacoromanica.ro

la anul 1435 in Moldova era un Mitropolit Grigorie, ca
papa it cunostea personal, ca ar fi promis paper a primi
tote obiceiurile Biserice! Romane, si a face si pe al set a
le. primi.
Aceste notice se potrivesc in multe cu Tamblac al nos-
tru ; unele insa sunt smintite si abittute de la adeveratul
istoric al faptelor. Anume : Grigorie Tamblac pe la acest
an era cu adeverat Mitropolit al Moldova, precum am
vezut in urma. Nu admitem insa, ca el s'ar fi dus la Roma
spre a se intalni cu papa Eugenia; ci papa '1 cunoscea per-
sonal de la sinodul de Constanta, unde a fost activ lucra.-
tor si Eugeniu, inainte de a fi papa. Pichler in opera sa
Geschichte der kirchlichen Trennung, I Band, S. 385, ne
spune, ca (Inca inainte de intronarea sa (t43t) Eugenia a
fost trimes ca legat in Orient, Inca si la Constanta fusese
activ pentru unire,. Negresit atund el conversase Cu Tam-
blac despre unirea bisericilor in conversatiuni particulare,
cad precum am vezut, sinodul acela n'a tratat nimica pu-
blic si oficial despre unire, amanend acesta afacere pentru
alte timpur!. Respunsurile nedecise ale lul Tamblac as
putut nutri sperantele lui Eugenia de a avea un agent bun
in el, si acum se rapOita la acele suveniri ca la o quasi-de-
cisiune a lui Grigorie de a adopta tote dodtrinele si usu-
rile Bisericei romane si a indupleca la acesta si pe pasto-
ritit set. Pote cd, &tar Aloisius Guerra, de la carele Since
imprumuta cuprinderea epistoler tut Eugeniu, sa fi esage-
rat lucrurile, dupe obicetul scriitorilor Latin!, in profitul
Biserice! Ion NoT am vedut in urma ca Tamblac n'a fost
devotat Biserica romane, ci celel ortodoxe, si ne convin-
gem despre acesta si din atitudinea lut catre sinodul de
Florenta.
Ea cred ca scrfitoriT latin!, vorbind de epistola papa
Uugenia eatre Grigorie Mitropolitul Moldo-Vlachiet, ame-
steca cu Tamblac pe un alt Grigorie bulgar de nom, u-
cenic al lu! Isidor, Mitropolitul Moscue!, prin carele Isidor
s'a corespuns cu Papa la pregatirile sale pentru sinod ,
trimitendu'l la Roma ca pe un confident al sell, si ca-
www.dacoromanica.ro

rula Papa, la intorcerea sa '1 a dat si o carte de sigu-
ranta pentru drum esalvus -conductus,, de carele mentio-
nezd Theiner in monumenta Slavorum Meridionalium t.
I p. 374. Acest Grigorie a fost cu Isidor si la Florenta, apoT
dupa sinod s'a intors cu densul la Moscua, de acolo a
fugit cu stepanul sett erasT la Roma, continuAnd de acolo
intrigile papiste pentru unirea Bisericel Rusesd. Sub pro-
tectia Pape si a luT Isidor, acest Grigorie, pe la jumatatea
vecului al 15-lea a devenit Mitropolit al RusieT apusene
(Ve4T despre acest Grigorie la Filaret &Top. pyc. Il. t. 2, lie-
pioA. 4. p. 71. De asemenea la Ycirpiaass ppm mop. t. I,
P. 189). _
Dupa aceSte observatiuni, nor remanem convinc, cd
scrisorea papei Eugenio a fost adresata in anul 1435 Mitro-
polituluT Grigorie Tamblac, carele dupa mOrtea Mitropo-
litului Macarie adniinistra Mitropolia SuteveT din Mol-
dova.
Vine acum intrebarea : Cine a fost Mitropolitul grec, ri-
valul luT Tamblac, numit Mitropolit al Moldo-VlachieT de
patriarchia de Constantinopole ? Respunsul ni'I da istoria
sinoduluT de Florenta. Intre subscriitoriT sedintelor acestuT
sinod, §edinte, carT ate fost 25 la aumer, gash-Q sub-scris §i
un Mitropolit Cu titlu de (Moldo-Vlachias,al Moldo-V1a-
chiel. Anume la finele ultimel rdinte este subscris mar
intait Papa §i Cardinalil, apoT imperatul qi clerul grecesc
ortodox'. Intre acetia, in locul al treilea de la unna in sus
gasim acesta subscriere : o TITuvocv.yrrponarrt4 MoXSof3Acexiag
xca. Toy Tonov eitaxov rot _E E g _Xo-c.x4 A _cp.tavoq apxET64 sTreyprala,
adica : gSmeritul Mitropolit at Moldo-Vlachie §i loctiitor
al SevastieT Damian, cu multumire am subscris., Eta dar
un at doilea Mitropolit at Moldo-VlachieT, contimporan cu
Grigorie Tamblac. Impreund cu Damian este subscris,
episcopil §i abatii latinT, Inca o persona bisericescd, ca-
re se declard de membru al bisericel moldovene : Archy-.
Constantinuspresbyter et vicarius muldoblachensis sub-
scripsit,. Adica gArchipresbiterul Constantin §i Vicariu
Moldo-Vlach a subscris., Not credem, ca acesta persona,
Si`
du-
pa
www.dacoromanica.ro

isolatd de clerul grecesc si pusd intre abatis latini, nu pote
fi membru al cleruluT roman moldoven, ci trebue sä fi fost
_suE4riorul misiunii catolice din Moldova precum arata
chiar numirea lul de vicarn al Tapes in Moldova (vicarius
apostolicus). Chiar pronuntia schilodita a numelui te'rei
emuldoblachensis, arata in el un strein de natia si de lim-
ba romans. Ch Tar diregatoria de archipresbiter este latind-
sot La Roman! se intrebuinta titlul de gprotopop,, proto-
papas-: grecesce si latinesce (r). Despre acest Mitropolit
grecesc Damian, itstoricul sinoduluT de Florenta, Siropulo,
carele si el insusT a luat parte la acel sinod, ne spune urmd-
tOrele : Cu do! an! inainte de sinodul Florentin (adica pe
la anul r436)t imperatul Ion Paleologul a poruncit luT Da-
mian, carele venise in Constantinopole ca cand se va in-
torce la Biserica sa sä puns tots serguinta a lucra in causa
sinoduluT, ce avea a se tine in Italia, ba Inca a trimes si
epistole spre acesta, luT si principelul Moldovei. In anul ur-
mator, Damian erasi a venit in Constantinopole, insotit de
un Negul protopopul: iDamianus rediit Constantinopo-
lirn, habens in commitatu Neagogum protopappam) (Sy-
rop. Hist. conch'. florent. Sect. 3 cap. 18). Din acdsta spu-
nere a lul Syropulo se vede, ca Damian a venit in Moldo-
va in calitate de Mitropolit, ca de cate-va on s'a re'ntur-
nat la Constantinopole ba Inca in anul 1437, insotit de un
protopop Moldoven, Negu, si ca rolul luT principal in Mol-
dova era de a indemna si a prepara participarea Moldovei
la sinodul de Florenta.
In alt loc, tot Syropulo ne arata ca Damian era radicat
la trdpta sa de patriarchul Iosif. Anume, pe la sfar§itul si-
noduluT Florentin, patriarchul Iosif se represinta dojenind
pe ierarchiT ce purtati numele MoldovlachieT, AmasieT si
TarnovuluT, pentru ca el dintruinteiu aratati ore-care in-
(1) Inca o dovada a in vecul at 15-lea papistasil nu avoiii Episcopi In Mol-
dovat ci numal misionari cu gel for nuniiti vicar' ape:stolid. Vedi §edintele sino-
dui& de, Florenta in mares opera greco-lating a 1'11 Harduiu. Un esemplar se afili
in Biblioteca seminariului din Bucuresci, de uncle not am tray aceste not*,
'1
;
www.dacoromanica.ro

greuere la subscrierea uniel bisericesd: 'pentru ce nu me
ascultatt? le dicea Patriarchul; au nu din kilia mea att esit
vol? Nu et v'am radicat la trepta episcopala? Si pentru
ce me data( de rusine? pentru ce nu ati urmat socotintei
mele?,
Tot-o-data vedem din acesta esitare a lui Damian de a
subscrie unia florentina ca el 41 ternea positiunea sa de
Mitropolit al Moldovel, carea Inca nu i se asigurase si pe
carea el tot o spera curend set mat tarzit, maT vertos sci-
ind ca Moldovenii erat forte ret dispusi catre sinodul a-
cela si, catre unia cu Biserica papala. In fine fiind-ea tOta
speranta lul era in patriarchul si Imperatul, cart 'I spriji-
niat, a subscris si el decisiunile sinodale.
Uniunea florentina nu numal n'a adus unirea si pacea
Intre resaritul ojtodox si apusuIpapist, ba din contra, a a-
Iltat Inca mai mutt vrajba ortodoxilor asupra papistilor,
pentru nedreptatile si Impilarile acestora asupra constiintei
celor d'intait. Resultatul a fost ca in tote terile ortodoxe,
Incepend cu imperiul bizantin, in Rusia, in Gruzia, in Mol-
dova si in alte teri ortodoxe (vec,IT Chronica Romanulul
part. I. p. 84. 85), s'at adunat sinode locale, cart at bla-
mat si anatematisat tote decisiunile florentine, si pe cel ce
le at subscris. Damian Inca a fost unul dintre cel anate-
matizatt, pentru uniunea cu latinil. El s'a re'nturnat de la
Florenta in Constantin pole unde se face amintire de el,
cu ocasia unul sinod ce s'a tinut acolo in anul 145o, con-
tra uniunil fiorentine. Anume, Macarie al Nicomidiel sub-
scriind decisiunea sinodala, dice ca este autorisat verbal a
subscrie si pentru Damian al Moldo-Vlachiet ; i'xov xat Toy
X6yov to:, Accp.tocvou AloM013Xxxixcp (Allatius, De perpetua con-
sensione p. 1387 fin.) Asa dar, Damian a purtat title de
tmoldovlachias, Inca mat multi ant dupa sinodul florentin,
si s'a lepadat de uniune fati§ la sinodul din 145o.
Aceste notiuni despre Damian, dobandite de la autorT
streini sa le punem acum in legatura tu notiunile istorice
ce avem despre Moldova din acele timpurT ca sa putem
trage o conclusiune.
www.dacoromanica.ro

MITPOPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 507
Dupa mOrtea fur Alexandru cel Bun, in anul 1432, in
Moldova a urfnat anarchie si lupte crtincene pentru suc-
cessiunea la tron intre fiiT reposatului Dorm: fratii Iliac si
Stefan. Iliac fusese lasat successor legTuit de tatal sea, dar
tefan nazui la ajutorul lul Vlad al III, domnul muntenesc,
si cu oste adusa de acolo detrona pe fratele set Bias, si se
introna eL Iliac nazui la ajutorul Polonilor, cu carT era in-
rudit prin casatorie si cerca in multe renduri prin lupte
crancene a's/ recapeta tronul. Luptele acestea intre frati si
resboTele at tontinuat pena la anul 1437, cand spre impa-
carea fratilor, dupre mijlocirea PolonieT tera se imparti in
done partl, cu doua domnii : luT Iliac iT yeni tera de sus cu
cetatile Suceva si Hotinul; era luT Stefan tern de jos cu ce-
tatile de la Dunare: Cetatea-albs si Kilia. Pacea acesta insa
a fost ipocrita si silita. Peste 7 anT Stefan prinse Cu vielesug
pe fratele si coregentul set Ilias si '1 scOse ochiT, prin care
fapta criminals deveni el domn peste tots ;era. Dar dupa
4 anT un fecTor al luT Ilias resbuna pe tatal set, taind ca-
pul unchTuluY set Stefan, si se facu el. Domn in Moldova.
Insa si acesta dupa un an de Domnie fu alungat de verul
set Petru, care s'a facut Donut cu ajutorul Ungurilor, ca-
rora spre resplatire le-a cedat Kilia, cetate de la Dunare.
Si acesta a domnit numai un an (Letop. t. I. p. to8-111 e-
ditia veche).
In acesta stare politica pre turburata a Moldovel, se 'n-
telege ca Damian cu amblarile sale prin Moldova n'a pu-
tut nimica dobandi atat pentru sine personal ca sa devina.
Mitropolit, cat si pentru politica de uniune a Imperatului
bizantin si a patriarchuluT. Se vede cs tote incertarile luT
at fost zadarnice. Et n'a reusit decat a duce cu sip.e 'Ana.
la Constantinopole pe un pops moldoven pe carele ,el l'a
intitulat : protopopul Negu; dar se vede ca acesta nu
l'a insotit pans ]a Florenta; cad acolo nu figureza nume-
le luT.
La anul 1437 la 24 Novembre, Damian impreuna cu
patriarchul, cu clerul grec si cu Imperatul loan Paleologul,
A plecat din Constantinopole la sinodul din Italia, si at
aid
www.dacoromanica.ro

stat acolo aprope 2 anI, pena in vara anuluT [439 (Pichler,
Geschichte der kirchlich, Trennung B. I. Seite 39o-397).
Patriarchul losif, protectorul lui Damian, a -murit in Flo-
renta. Intorcendu-se la Constantinopole, Damian s'a tinut
de partidul unionistilor, in fruntea caruia era imperatul
loan Paleologul. Dar antiunistil in anul 1443, avend in
trunte pe patriarchul AlexandrieT, Antiochie si al Ierusali-
mului at publicat o carte sinodala, prin care e at con-
demnat sinodul de la Florenta, numindu-1 isinod talha-
resc,, era pe Mitrofan, pe carele imperatul II facuse patri-
arch in locul lul Iosif, rat declarat de tucigetor de mama,
si eretic (ibidem Seite 397). Damian, tocma dupa mOrtea
imperatului loan Paleologul, carea s'a intamplat in anul
[449, a renuntat la unie la sinodul ce s'a tinut in Constant
tinopole contra uniunil in anul 1450, unde precum am ye-
clut, Mitropolitul Nicomidiel a declarat, ca *are autorisare
si de la Damian ixov Toy A6yov a subcrie decisiunile sino-
dului contra uniel.
Isvorele istorice slave ne spun ca in Moldova s'a tinut
pe tiNurile acele un sinod contra celul florentin si acelor
ce participase la el. Prin urmare Damian, ca unionist si
partisan al papismului, n'a avut ce cauta in Moldova, si
credem ca a remas la Constantinopole tOta viata sa; era
Mitropolia MoldoveT s'a administrat de Grigorie Tamblac
Este insa de insemnat ca Grigorie in scrierile sale, care se
raporta la acesta epocha a vietei sale, nil se nnmesce Mi-
tropolit, ci orl emonach si presbiter al mare Biserici a
Moldo-Vlachiei,, precum in viata Santului loan eel not,
carea s'a scris de densut dupd mOrtea lui Alexandru eel
Bun, pe cand el administra deja Mitropolia precum am
ve4ut; orT cmonach si egumen at Manastirei Pantocrator,
(ITemtu), pecum in cuvintele ce le-a rostit el in timpul a-
cesta. Acesta insa trebue a se esplica din motive tle o a-
danca smerenie si abnegatiune ascetica , directie care se
vede in tOta viata si in scrierile lul. Tot din aceste motive
am ve4ut ca el a renuntat si la titlul de 'Mitropolit al Kie-
vuluT si al Rusid, pe carele nu ra mai intrebuintat in nici
www.dacoromanica.ro

mramotiouTuL tRIGORIE TAMBLAC 509
una din scrierile sale posteriore. POte ca la acesta l'a con-
dus si certele cele marl politice si discordiele ce provocau
in lume aceste demnitati si titlurl marete, si cdrora el cd-
cluse o data jertfa.
Ne rdmane acum a esplica titlul de egumen al Mandsti-
tel Pantocratoru, care se da luT Grigosie in timpul petre-
cerel a doua in Moldova.
Am spus maT sus, ca wide din cuvintele lut porta flail
de (egumen al MandstireT Pantocratorulul,, carea este Ma-
ndstired NemtuluT. In pomelnicul Manastirei NemtuluT Gri-
gorie Tamblac se pune al treilea intre egumenil cel de la
inceput a aceste MandstirT, anume dupa Pimen si Siluan.
Din istoria mandstirei, scrisa de Ieromonachul Andronic
de pe documentele manastirescl, se vede ca Tamblac a e-
gumenit acolo intre anil 1440 si 145o. Suntan dar silit,1 a
deduce ca Grigorie Tamblac pe la anul 144o a luat asu-
prd-sT si ad ministrarea MandstireT Pantocrator, continuand
a fi si Mitropolit al Sucevel. Pote ca el prin acesta vola a 's/
prepara un loc de retragere pentru sfarsitul vietiT sale.
Acesta mIndstire se fondase pe la finele vecului al 14-lea,
de catre trel parinif ascetT, veniti aid cu uceniciT for din
pdrtile de peste Dunare, care cdc,luse sub stapanirea Tur-
cilor, si pusera Inceput unei sichastri! in Moldova la polele
muntilor Carpat,T. El fury acolo bine primitT si stimati. Se
numlau Sofronie, Pimen si Siluan. Stefan Voda, pronu-
mit cel Mean (cTaplati), carele a domnit intre anil 1390 -1398
le a zidit acolo o bisericutd de petra dedicata indltarei
Domnulul, be a dat si un clopot, care porta data 6901 sept.
12 (1392), si le a haradit pentru hrand trel mosiT din local
domnesc : Dvorenescil, Buzatir si Fantanelele: Alexaddru
cel Bun le a dat Inca o mosie anume Oncea, in anul 1422.
Cum ca acesta mandstire din vechime purta numirea
de mAndstirea Pantocrator (Atot-tiitorul) 'mT este destul a
reproduce aid 0 inscriptiune slavond dintr'o carte serbe-
scd, ddruita MandstireT in anul 1567 de Mitropolitul Grigo-
rie. Eta ce se dice in ea :
(Cu vointa TatbluT si cu conlucrarea Fiulul si cu sevar..
:
www.dacoromanica.ro

616) tvnlazoPou'rtTL MunoRIE TAMBLAd
sirea sAntului Duch, din dragoste dumnedeesca aprins cu
duchul, smeritul Grigorie MitropolitUl Sucevel, dorind a
se adapa din acesta dumnecleesca carte, riumita pravila, si
a rodi insutit cele clise a se darui de prea milostivul Domn
lisus Christos. De aceea cu sarguinta a aflat'o, a scris'o si a
infrumusetaeo si apol a dat'o dupa mortea sa intru ruga
sie si pomenire parintilor seT in Biserica unde este templul
Inaltare Domnulul nostru Isus Christos, in. Manastirea
Pandocratoru, q. c. I.
Nu putem dar a nu admite O. pe la anul ,1440 Grigorie
Tamblac a primit asupra sa egumenatul Ma'nastireT Pan-
tocratorul ; insa admitem acesta nu ca un paretis (dimisie)
al luT de la Mitropolia SuceveT, ci maT mull-. ca un loc de
retragere si linistire a betranetelor luT; cad pe atuncT avea
versta de 73 anT. Ceea ce ne intareste in credinta ca Tam-
blac si fiind egumen la Nemtu a continuat a carmui Mi-
tropolia Sucevel, este, ca 'Ana dupa mOrtea lul nu se vede
alt Mitropolit al Sucevel. Avem positiva sciinta ca si alts
MitropolitT in vechime purtau tot-odata si egumenatul Ma-
nastirei NemtuluT. Vom vita de esemplu pe Mitropolitul
Theoctist II-lea intre &AT 1476-1517. Intr'o inscriptie a luT
dintr'un tetrovanghel din ManAstirea NemtuluT, spune ca
pe la anul 1496 el era si egumen al Manastirel NemtuluT,
anume and s'a sfintit biserica cea mare actuala din Ma-
nastire, cu cheltuTala marelul Stefan, si la care zidire s'a
ostenit si el cu fratiT, fiind egumen aI Manastirei. (Vecli ca-
taIogul cartilor serbesci de la Nemtu Rio. 91. De aseminea
istoria Manastirel NemtuluT tocma la anul 1503 pune alt e-
gumen, successor lul Theoctist, pe Macarie). Dupre docti-
mentele istorice se pare ca Mitropolitii Sucevel in vecul al
15-lea traTau prin ManastirT si SichastriT, unde duceg o viatd
strict ascetica. Ap, intr'un uric din anul T446 de la Stefan
Voda se vorbesce de o Manastire la Boiste (rang Targul
NemtuluT) unde a fost kilia vleidica fosif, adica a Mitropo-
liuluT Iosif (document. M. Nemtu).
Viata luT Tamblac credem ca a durat pana pe la anul
1450: cad in istoria ManastireT NemtuluT vedem, ca la
www.dacoromanica.ro

MVIT0130LITUL GRIGORIg TAMI3LAC 511
1452 era acolo alt egumen, anume ieromonachul Simeon.
Asa dar Tamblac la morte ar fi avut versta de 83 sat 84
de anT. Mortea luT Tamblac coincide cu domnia luT Ale-
xandru, fiul luT Ilia (1451-56). to letopisetul Moldova ce-
tim, ca acest Domn s'a adresat la Archiepiscopul serbesc
Nicodim, carele archipastorla la Ochrida, in dilele bine-
credincTosuluX Knez al SerbieT Georgie Despota (Letop. t.
I. pag. 113 in nota). Si in adever, daca ne uitam in istoria
SerbieT, gasim ca Nicodim era patriarch al SerbieT si al
OchrideI (1446-1451), era Despot, lurie Brancovici, Knez
al SerbieT (1427-1457) (Vedi la Golubinski, opera citata
P. 477. 441. 133)-
Trebue sa clicem aid cateva cuvinte si despre Mitropo-
litul Theoctist, successorul luT Tamblac la Mitropolia Su-
ceveT si a Moldova Documentele istorice ne arata ca
in Moldova at fost doT MitropolitT cu numele Theoctist,
unul dupe altul. Pe cel de intait '1 numesc Theoctist cel
betran (mind); noT vom numi pe cel d'intait, Theoctiq I,
pc cel de al doilea, Theoctist al II-lea.
Despre Theoctist I letopisetul Moldovel aminteste Inca
de treT orT, si anume : la ungerea lul Stefan cel mare la
domnie (p. 118), la ocasia sfintirei m-reT PutneT (p. 123), si
in fine cand spune de mortea luT in anvl 1476 (p. 132).
Principele Dimitrie Cantemir ne da Inca cateva notice de-
spre Mitropolitul Theoctist, din care, parte pot fi basate
pe documente istorice de care el s'a folosit, dar parte sunt
pure inventiunT ale luT Cantemir. Ala in descrierea Mol-
doveT (edit. BucurestI 1875) la p. 158 dice : 'Marcu Archie-
piscopul de la Efes, 'a trimis Mitropolit in Moldova pe Ar-
chidiaconul set, bulgar de origine, dar forte laudat pentru
pietatea si ortodoxia sa, ; era la pag. 168, vorbind despre
literile Moldovenilor, dice : MaT inainte de conciliul floren-
tin, MoldoveniT at scris cu litere latine, ca tote popOrele a
caror limba se deriva din limba veche romans. Dupa ce
insa Mitropolitul Moldovel... a mers la acel conciliil, si
acolo s'a dat in partea latinilor, successorul set Theoctist,
Diaconul luT Marco Etesenul, bulgar de origins, ca sa star-
www.dacoromanica.ro

512 MITROPOLITUL GRIGORIB TAMBLAd
pesca tot aluatul latinilor din kiserica moldovend, si sä ri-
dice ton ocasiunea de a putea omenir tinerl ceti sofismele
latinilor, a indemnat pe Iomnul Alexandru cel Bun, ca sa
esileze din tern nu numar pe omenir eterodoxr, ci scats
si literile latine din tote scrierile si cartile si introduce
in locul for pe cele slavone, etc.
Mar tote aceste asertiunT sunt pure inventiunr, gra nicr
o bass istorica, si contra adeverurilor istorice, cercetate si
descoperite in urma. Cantemir, lipsit de documente isto-
rice, le indeplinesce prin fantasia sa, basat pate pe nisce
traditiunr vage si degenerate ale contimporanilor, si fora
nici o legaturd logics cu sevenimentele adeverat istorice,
antecedente si consecuente faptelor ce le descrie. Asa Can-
temir nu scia ca Theoctis n'a fost contimporan cu Ale-
xandru cel Bun ; ca limba slave era introdusA in biserica
si in cancelariele romane cu mult mar 'nainte de Alexan-
dru Bun; ca Marcu at Efesulul nu putea sa trimita Mi-
tropolit in Moldova ; ca Theoctist n'a tost successorul
carele purta titlul de Moldovlachias la sinodul
de Florenta si s'a unit cu, Latinil etc.
Cateka ins, din asertiunile lu! Cantemir pot fi luate ca
adeverurI istorice cu ore-care lamurirr. Ast-fel sunt : spu-
nerea ca Theoctist ar fi fost din Bulgaria; cd a fost Diacon
al lu! Marcu al Efesulu!, ca a fost laudat pentru pietatea si
ortodoxia sa.
Despre Marcu Mitropolitul Efesului, pronumit Eugeni-
cus, scam ca el a fost unul din cer mar puternicr aperatorr
a! ortodoxiel la sinodul de la Florenta, prin sciinta sa theo-
logicd, prin eloquenta sa si prin credinta sa cea tare si ne-
strtimutata a convingerilor sale despre dreptatea causer Bi-
sericer, careia el apartinea. El n'a volt sa subscrie detisiu-
nile acelur sinod, dupre tote stdruintele imperatulur, ale
Patriarchulul si a le colegilor set, incat Papa Eugenie, cand
s'a informat de neclintirea lu! Marcu, a esclarnat gatunci
nimica n'am facut
Dupe intarcerea la Constantinopole, Marcu a tost cel
maT aprig luptator contra unistilor ; a luat parte active con-
sd
sA
cel
Mi-
tropolitului,
;
www.dacoromanica.ro

1884 06

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (18)

Viewers also liked

Viewers also liked (10)

Similar to 1884 06

Similar to 1884 06 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1884 06