1883 05

A.
,!,,
,
1M.,
... ,
=, t.,.?
1,5
',,..,
J
,la
:
114
_
vi
-4,-
kiL
:Al
II
Vfi
I
I
.
:. .
..
.
karSEAI KW:___I , ____J -a..__J -..,
ORTHODOXA RONIAANAi
.k'UT3:10120: -6Aii0I.CD: .9.Ctegi4,%li.0)(3C
,,...........-__
..A.2NTT3I4 VII 1To 5
MAI.
i
11
111;,1
I 11
.i
T A B £1 A
pag.
I. Petru Movilii
[Embleme] 257
II. Misteriul Eu-
clia.ristiei , 265
III. Petru Weill
[biografla] 278
11 IV. Roma si biseri-
ca Rotnanilor 290
V. Despre rugii-
dune 295
IF
MATERIET
Pag.
VI. Legea orgaui-
cii a Biieric.el
Bulgare 300
VII. Act de dona-
tie 316
VIII. Cronica. Ecle-
siastic:i 319
IX. Earners), se-
dintelor St. Si-
noclii 517
ill'i
11111
'1
1111i
Iiiii
1111
1.11.1
0,
'11
,,1
*1
)
--''1------ : -----..1...--,---- _..;..._.:.1._..L
BUCURESTI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
34, Strada Principatele-Unite, 34 .
-
1883_. -
; .,4's
;.1
1 1.-
,;..=-r,-,_ ..,.,,, k.-Lb-. .:17.,:rx 17, 0 ,-. -
;.,
;:11-r-'',i'*'t,,'A,7.,.. Q1V9 --, .. .
)51W,*3
W.:.-"Fri
,c6kBLIC) I TT
SECTIA 13TORIE
-1(1/41.)r:AiEl C4R. ?
I
A
4;
, '7
4- e_Arl
www.dacoromanica.ro

MWLVII. BUCUREil PIM FATT 1883 No. 5.
BISERICA ORTHODOXA ROMANA
JURNAL-CT PERIODICU ECLESIASTICU
DATA
Predica cuventul"
II. Tim. IV. 2.
Petru Movila.
(Embleme)
Dela Petru Movila ni-a maT femasti §i trei embleme fami-
liare, pre care not le presenUmti aici lectorilor Cea
intaia dateza dela 1628, adeca, anal intaiti al archimandr4ia
see in Lavra de Kiev; adoa dela 1630; §i a treia dela 1646,
anume cu unit anti inainte de mortea sea, and Petru Movila
era Metropolitti de Kiev §i Archimandritti al Lavrei.
Tus-trele emblemele se compuntt din atribute comune,
vendti tot-o-data §i cAte ceva particulartt :
In emblema intaia sus de tot vedemti palaria de Archi-
ma,ndritit cu crucea stavropigiaca in frunte (a) §i asedata pre
ehrja archimandriOsca, la drepta cor6na Terilor romAne cu
sabia. i buzduganul incruci§ate i la stAnga vulturul bisantinti,
a§edatti pre o corona imperials, care ni arata, cA Petru Movila
era decoboritorti al Domnitorilor romanT qi in rudire en Im-
peratorii bizantini. In adoa vedemti ace160 insignii §i Mitra
de Archiman.d.ritti, a§elata pe o carja egumenescit. In atreia
emblema la acela0 loch stab insigniile de Archimandrittt
al Lavrei intre crucea §i cArja archier4sca. Ata corona ro-
manesca, cat §i vulturul bizantinti ati de-desupt ate unit
emblema noble-tei bizantine, qi ronlnesci.
(a) vorbii grkit dela atocupc = truce nail in
Biserica crestinfi, despre care mai special in biografia bif P. Moviili.
APARE O PE LATINA.
a-
coifti,
nirrYtp.c=infigg. Usti veldil
no9tri.
5
www.dacoromanica.ro

2b8 PETRU MOVILX.
'TOte emblemele ail in partea dr4pta rtareilse Tailoi 10-
mitneseT; bourul vulturul incoronatit en crucea in cioeu,
semnul cre§tin4eT, Tar bourul cu caracteristica semi -tuna, cu
sdrele o stea, §i en unit inelti in narT, uncle se observa ar-
mele faniilieT Movileseilor.
La mijiocti doe sabh incruciate, care, dupre cum le in-
terpretati MovilesciT, eratt armele familieT tor, transformate,
cum vomit vedea, din armele luT Muciu Scevola, strabunul Mo-
vilescilor. De de-supt o truce (a) intre doe semi-lune, pre
earea MovilesciT o eriditase dela familia Ciomartailor din
Transilvania, prin Elisabeta, sotia luT Ieremia Movila.
La stanga trikiriul archiereseil, care in cele doe embleme
dintaiti represintii, demnitatea de Metropolitti alui George
unkiul, Tar in atreia demnitatea de Metropolitit ain't
Petru Movila. De de-supt crucea, infipta in semi-luna, ca
senanti al triumfulm cre§tinatateT asupra musulmanismulut (b)
Literele do pre ambele laturT ale emblemelor stintit nisce
iniciale ale unor cuvinte i anume :
In cele doe dintaiti; 11= Petru, Novi E=
Ylacho, N1= 11Ioldovanii, = Arehimandritii, H =
de Kiev, /1= Lavrit 0 11= Al Pecersera. In atrea; [ 1E
Petru, or HA = Arehiepiseopil,
Metropolitti, H= Al Kievului, Al Galitiei,
Ecsarehtl, H Al Constantinup.dulth, A= Ar-
chimandritn 0 11= al Peeerseiii.
in fine de desupt de tot HA1AIlie; de sigur numele
esilografuluT. Archim. Genadie Enfickm.
(a) Vorbindil despre semnele emblemei din stamba luT P. Movilii, publicatit prin
No. III din anul eurentii al Jurnalulul, not am eredutii, ca :Leese' sitrund este unii
prunnald. Acum sfinternd positivu informati, eti 0 este o erucc, despre acestd semnii
amitruntimile in tocstul biografiet.
On Se credo in goners a±i ac4stit incii si pre timpul tut P. Movilii, ea semi -tuna
este emblems musulmauismului, Tar infigerea crucei in semi-tuna represintii, tri-
muful crestiateitei. AeAstit opiniune not cute-handl a o numi eronaet si en *torn'
luT D bleu syeriwu, e1 vat veni rind tiuipu, And no vomit da gi euvintelc, child
vomit grttpa internal articuld opiniunile savantilor despre semi -tuna musulmanit
area din emblema nostre, si :And vomit emits Overlie u6stre Hi asupra luT
diu titulatura Dorunitorilor.
Movila,
.11
ex= ill Movila,
gi
lw.
si
'r
M-- r----
g
Tdriler
www.dacoromanica.ro

No. II.
ni IN ,,gfini0
8 1.
Emblema lui Petru Movilii, cum ea este representata in ear-
tea, intitulath; tlImuoariff = Imitologil,. Kiev. 1630.
www.dacoromanica.ro

No. III.
Emb lema lul Petru Movi hi, cunt ea este representata in
cartea, intitulatl : tEmooriotrt, (Tpeoumth) Elicit° login (l1oli-
teviticti),. 1646. (VezI Jur. No. I anul curentii, pag. 29-33).
=
www.dacoromanica.ro

Misteriul Eucharistiei.
(Urmare, vedi No. 8 din 1882)
Sub-stanta neve'cluta a Misteriului Bucharistiel.
Realitatea presentel lui Iisus Christos in aeestii
Not credem, c6, chiar in timpul chnd shntitul ser-
vitor, care severseqce Misteriul Eucharistier, dupe
porunca Mantuitorulur, invocAndti Shntul Spirith
asupra darurilor puse inainte, le bine-cuvinteza prin
rugAciunea cAtre Dumnegleti tatal qicend fa adica
pdnea acesta cinstitU' corpul Christosulu'i teg, ear ce
este in pacharul acesta cinstitic scingele Christosulza
teu, prefacendu-le cu Spiritul teic cel Sent, 'Arica §i
vinul in adever se prefacii in corpul i sfingele lui
Christos prin supra-venirea SAntului Spirit, a§a ca, de
§i nor, i dupA acesta vedem pane §i yin pe sAnta ma-
sk", der insa0 esenta care e nevecluta pentru ochir sim-
titorT, este adeveratul corpii qi adeveratul sange al
Domnului Iisus, .sub chipul rose al paneT qi al vinu-
lur. Credem, cjic ierarchiT Resaritulur, cá in acesta
santa lucrare este presinte Domnul nostru Iisus Chris-
tos, nu simbolicti, nice inchipuitti (TuTcLx(64, imovLx64)
nu prin abondenta charuluT, nu numar cu asistenta,
precum au sl.is unit Orinti despre Botezti, §i nicr prin
patrunderea phneT (XaT' baprap.6V, per inpanationem),
aka ca -cum divinitatea cuventului ar intra in phnea
ysi
Mieterin.
www.dacoromanica.ro

266 MISTERIUL EUCHARIS TIET
pusit inainte pentru Eucharistie sub-stantialmente
ski esentialmente (670,7m-cm 64, dupre cum urmatorii
lui Luter nedemnit au explicatti : Der adeveratit si
reaki, asa ca dupa stmtirea ptmei si a vinului, ptmea
sit preface, sit transform eztt in insusi adeveratul Corp ti
al Domnului, care s'a nAscutti in Bitleem din pururea
Fedora Maria, s'a botezatti in Jordan, a pytimitu, a
fost ingropatti, a inviatt, s'a in'altatt, lade d'a drepta
luiDunmeqetiTatal si are a se areta pre norii cerulut ;
ear vinul se priface si straformez6 in insusi adeveratul
singe al Domnului, care, in timpul suferintei MI pre
cruce s'a versatti pentru viata lumei. Inca credem,
ca dupg, santirea phneT si a vinului remftne nu numal
singura phnea §i vinul, ci insusi corpul si sangele
Domnului, sub chipul si forma panel si a vinului"
(Epist. Patr. de Kesarit Art. 17). In aceste cuvinte
Biserica Orthodoxy arAtatii. mArturisesce : a) reali-
tatea presentee luY Iisus Christos in Misteriul Eucha-
ristiei, si b) insusi chipul presenteLRealitateapresen-
tel o miirturisesce in contra erorei liberilor cugetAtorT
vechi (1) si not (2), cu deosebire a reformatilor, care
invatA eh' Christos nu este de loc presenti1 in Mis-
teriul Eucharistiei, ca% panea si vinul, si dupe sAntire.
reman simple pane si yin, si servescii namai de sim-
boluri si chipuri sett semne ale corpului si sangelui
lui Christos; in att.' gustandd din ele, not intr'un
chip namtricti-spiritual, necumunicArn, prin credinth,
cu corpul si sangele lui Christ, ca cu o chranA spi-
(1) Ast-fel au fost : DocheIii (Ign. put. de Duntnecleu Epis. ad
Smirn. n. 7), Catharii (Moneta adv. Cath. et Vald. IV. 3, § 1), Pauli-
cieni i Bogomilii (Fop, Contr. Manich. 1. 7).
(2) Dintre care : Viclef, Tvingli §i Calvin cu urmatoriT lor; asemi-
nea top socinienil §i rafonali§tii.
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL EUCHARISTIET 267
ritualii, (1). Chipul presentd, anume prin schimbarea
seri prefacerea panel: si a vinului in corpul si san-
gele Domnului, se marturisesce.de Biserich in contra
celor clise de Luter, cum ca. Christos de si in adever
este presentti in Misteriul Eucharistiei inse numai
prin petrunderea paneT si a vinului (per impanatio-
nem), care reman cu totul neschimbate, si prin ne-
vOuta confiintare cu aceste specie a corpuluT si san-
gelui sea (per consubstantiationem (2), iar nu prin
schimbarea panel' si a vinului in corpul si sangele
lui. invetatura Bisericei Orthodoxe despre realitatea
presentee lui Iisus Christos in Misteriul Eucharistiei
ILO' are baza sa neclatibila precum in Santa Scripture
asa si in Santa Tradiciune. Aci se refers :
I. Cuvintele promisiunei lui Christos despre Mis-
teriul Eucharistiei (Ioan VI. 27 68), care nece-
sarminte trebue ale in.telege literal, iar nu in vre-un
sens figurat (3).
1). in sens literal all intelesu acestea insusi ludei
cAtre care a fost adresatA convorbirea MantuitoruluT.
Cand dal aqitti. dela El cuvintele : Di sant pthzea
vietd care s'a pogoritii din ceriti : Cine va manca din
acdstd pane, via va fi in vddi, 5si panea care ea o voiim
da, corpul meg este, pe care QC it vol da pentru viata
lumd" ( 51), atunci all inceputti a discuta intre
sine, nedumerindu-se despre posibilitatea acesteT
minuni : Ded sc pricey intre sine Iudeii Viand :
Cum pdte acesta dea noun Corpul se g sci-'1 man-
(1) Calvin Inst. IV, VI. n. 10 : Confes Helvet. 1. art. XXI; confer
Galic. art. XXXVI; Confes. Belgie. art. XXXV
(2) Set cum se exprina luteranil : Corpus Christi est in pane, cum
pane sub pane.
(3) Cum voesc Protestantii.
sit -'Sl
www.dacoromanica.ro

268 MISTERIUL EUCHARISTIET
cam ( 52) ?" i ce ar insemna acesta certa a Iude-
ilor, daca', ei nu ar fi intelesu cuvintele Mantuitorului
in sensul literal?
2). Iisus Christos nu numai nu a aratat Iudeilor,
ca a nu inteleg bine expresiunile 'LIT, cum a facutil
In alte imprejurari (Ioan. III. 3 5 ; IV. 32 ; V. 13;
VIII. 21, 32, 40; XI. 11; XVI. 18, 22; Math. XVI. 6 ;
XIX. 24), ci din contra, Inca cu mai mare putere si
respicatti a continuat cuventarea sa in acelasti sensti
clicend : Amin, Amin clicg vdue, de nu veil mama
Corpul Fiulul omulta nicl yeti bea sangele lul, nu
veft avea victfa intru vol. Cel-ce mananca Corpul meg
psi bea sangele meg, are viata vednica, eg it voig
invia pre el in clioa de apol. Ca Corpul meg cu ade-
veratg este mancare i sangele meg cu adeveralg este
beutura (53 55) (1).
Cu deosebire este demo de notata aci : a) aceea,
ca Domnul respunclend Iudeilor, Incepe cu cuvin-
tele : Amin, Amin, care de ordinar se intrebuintaii
and tine -va voia a da cea mai puternica afirmare
despre adeveritatea cuvintelor sele, b) ca mancarea
Corpului §i a Sangeldi s6ti El o propune dmenilor
ca ordonanta positiva, neaparattz trebuitare pentru
primirea vietei eterne : De nu yeti manta Corpul
Fiiulul Omtclui, nicl yeti bea Sangele lta, nu veil avea
viatelintru vol. Cel-ce metnanca corpul meg 59i bea sdn-
gele meg, are viala vednied" (53 54); dar proprie-
tatea unei asemenea marl qi Insemnate ordonanta,
cerea ca ea sa fie exprirnata simplu qi bine intelesti, de
(1) In genere se scie §i din alte inprejurgri ca Mantuitorul, and Iudeii
Intelegeail bine cuvintele lui, El, ne ca'utandil la certele §i obiectiu-
nele ascultAtorilor, Y i exprima ideea Inca cu mai mare putere §i cla-
ritate. Than. VIII. 56 58; X, 24 39; Math. IX. 2 6 etc.
04
0i
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL EUCHARISTIEI 269
toti amenii, qiprin urmare in inteles literal; c) in fine,
espresiunele : C corpul meg cu adeveratg este man-
care, ci sdngele meg cu adeveratg este &Raiff g" (-55).
Aci adaugirea cuventului : cu adeveratg (earlaCk) pe
de-o-parte dovedere perfecta indentitate intre obi-
ectele despre care se vorbere, iar pe-de-alta aratA
lemuritti, ca Iudeii care s'ail scandalizatu de promi-
siunea MAntuitorului a le da corpul sat' spre rndncare,
nu invlatil in intelegerea cuvintelor lui, si ca
prin urmare in adeve'r El le-a promisli corpul si san-
gele sal spre mAncare qi bAutufa.
3) Tot ast-fel ail intelest aceste cuvinte qi discipuliT
lui Iisus, care se aflail p'intre Iudei, pentru care multi
dintre eT, frAphndu-se de ideea a manta corpul
§i sangele invetatorului nor, au cl is murmurAnd : aspru
este cuvgntul acesta. Gine pdte asculte pre El ( 60)?
Domnul pentru aT incredinta in posibilitatea uneT
ast-fel de in'ancari miraculdse, i-a facutil atentT la
alt miracul la miraculul inAltarei stile la cerit, pe
care li'l punea inainte numaT in cazurile cele maT
rari, ca pe cel maT puternicii argumentil despre
puterea sa diving in predicarea adev6ratei stile in-
vetaturi (Ioan I. 50 51; Math. XXVI, 13, 64),
Iar sciind intru sine Iisus cá tartest pentru acesta
discipuliT lui, a qis for : acesta ve smintere pre voT?
Dar de yeti vedea pre Fiiul omului suindu-se uncle
era mai nainte"? (loan VI. 61 62).
4), Iu sensul literal all inteles cuvintele promisiu-
nei lui Chr. despre Misteriul EucharistieT §i top' dasca-
liT anticT aT Bisericel: Climent Alexandrenul, Tertulian,
Ciprian; Eusebie al Kesariei (1), Grigorie Nisul, Va.-
(1) Olim. Alex. Paedag. VI, 12 ; Strom. VI, 62 ; Tert. De resurr.
s'ad
stel
www.dacoromanica.ro

270 MISTERIUL EUCHARISTIEI
silie eel mare, 16n. Chrisostom, Epifanie, Macarie (1),
Ambrosia, Ciril Alexandrenul, Augustin, .... Da-
mascen etc; deaseminea si sinddele ecumenice din
Ffes si din Constantinopoli II (2).
5). Expresiunea ,, a manta corpul", child se in-
trebuintezd, in sens figurat, in limba S-tei Scripture
tot- de-una, si peste tot locul insemnezd, a cauza
eel mai mare reit altuia, ai face cel mai mare necaz,
nedreptate, cu deosebire al vorbi de ea, al cleveti"
(Ps. XXVI, 2; Toy. IXX. 22; Mich. III, 3; Gal. V.
15), ear altd insemnare nu are. Prin urmare, daciicu-
vintele promisiunei lui Chr. despre misteriul Eucha-
ristiei sa iau in sens figurat, apoi ele vor insem-
na: cel ce nadn'anca corpul meu, adeca cine'ini cart-
semi, cel mai mare reel, va avea via vecinica" !
15i din contra, de nu veil metnca corpul Huhu o-
adicd, de nu yeti face cea mai mare nedrep-
tate, nu yeti grai de red, si nu yeti defaima,viata
vednica nu yeti avea Intru voi"! . . . Dar cine nu des-
pretuesce aseminea combinare de idei?
6) A lua aceste cuvinte ale lui Chr. in sens figu-
rat, si a afirma ca reformatii mimed Domnul
ar fi vorbit atunci cu Iudeii anume despre mancarea
si unirea spirituald cu El prin credinta, este in fine
nedrept si pentru aceea, cd, Chr. vorbesce aci ascul-
earn. 37. Cipr. De orat. Dominic. p. 421. ed. Baluz ; Euseb. in Jes.
11. Ps. LXXX. 12.
(1) Gr. Nis. Contr. Eunom. Orat XI. t. II. p. 704, ed. Morel. Vas.
M. In Psal. XLIV. n. 2; Chrisostom. Despre preotie III. 5; Epiph.
lmeres. LX. Macar. In Luc. XXIV; (in eaten Mai IX. p. 707). Ambr.
de fide IV, 6; de sacram. IV, 5; V, 1; Ciril Alex. in Abac. n. 48 ; Au-
gust. ad. Eph. 1, 7; Teodorit H. E. 11; Leont. advers. Nestorian.
VII, 3 (in Mai. IX) Damasc. Exp. eredintei ortodoxe IV, 14.
(2) Sinod. Efes. Epist. ad Nestor. in.Harduin. Act. Coucil. t. 1. col.
1290 ; Const. II. Actio IV, col. 370,
:
inuba,
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL EUCHARISTIEY 271
Catorilor despre o maucare cu totul nou'a, din
care ei Inca nu mancasa, si inch promite a le-o da
si in viitor : Panea pe care ea o voi da, corpul rneu
este, pe care ea it von da pentru viata lumei" ( 51).
Dar in numerul asculthtorilor DomnuluI se aflati
atunci uu numai do!-spre-c,Tece discipuli a! luT,
ci si multi altii (-60 67), can prin urmare ere-
duse in El, si prin credinta se cumunicase deja cu
El, uninduse spiritualminte.
II. Istorisirea a cite trei Evangelistic, Mathei, Mar-
cu si Luca despre instituirea Misteriului Eucharistic!
deasemenea constatit acesta. Cate trei Evaugelistii
mhrturisesc, cilDomnul lisus, in sera din urma,
and panea a bine cuvantat'o, a franfo si imp6rtin-
d'o discipulilor sec a dis : mancati: acesta este
corpul mea, care sa frange pentru voi : acesta sa fa-
cet( intru amintirea mea," si luand pacharul cu
vinil si dared laudA lu! D-161. '1 a dat discipulilor qi-
cend : Beti dintru acesta tot' : acesta este stIngele
mea at legd cei 2101td, care pentru mulp se varsa spre
ertarea pecatelor (Mate!. XXVI, 26; Marc. XIV,
22; Luc. XXII, 19). A aci intelesul literal
al cuvintelor Mantuitorului, in care el asa de limpede
aratit, a sub chipul pane! si al vinulu! in Misteriul
Eucharistic! intelege adev6ratul corp si singe al lu!,
nu este nici o baza ; din contra totul ne impune ale
primi in inteles literal.
1) Demnitatea a insusi Mantuitorului. A admite
cu liberi! cugetatori, ca Domnul dicend discipulilor
sei: acesta este corpul meg . . . si acesta este sdngele
mea . . a voit proprid o exprima ideea : acesta este
simbol set semn al corpului met, si acesta este sim-
sei
cc!
lu-
lua(i
pdriisi si
.
www.dacoromanica.ro

272 MISTERIUL EUCHARISTIEY
bol al shngelui mete nu insemezA dre a admite a
El prin ne esacta sa exprimare a pus in er6re pe
Apostoli, si prin el' si pe intrega Biserica, care, du-
pre cum vom vedea, tot-de-una a primit cuvintele
amintite in inteles literal, si pentru acea tot-de-una
a veclut in Eucharistie adeve'ratul corpti si sAnge al
Domnului, iar nici-de-cum simbole ale corpului si
shngelui lui ?
2) inpregiufarile, in care Christos a pronuntatti
aceste cuvinte. El nu a pronuntat aceste cuvinte de
cat numai inaintea discipulilor sei alesi, care s'ati in-
vrednicit a aucli de la El Cuvintele : v0 amicii mei
suntert" .(Ioan. XV, 14. 15); le-a pronuntat in acel
timp, child, dupe recunascerea insusi discipulilor
lui, El nu le vorbise in parabole, ci d'a dreptul : iatti
acum artitat get # nici o pilda nu clict" (Joan
XVI, 29); le-a pronuntat in cele din urmA ore din-
naintea patimilor si a mortei. Dar, daca cui-va este
natural a'si descoperi vre-o-data amicilor sufletul
set si ale vorbi d'a-dreptul si l'amurit, apoi acesta cu
deosebire este la sfArsitul vietei.
3. Insemnatatea Eucharistiei. Domnul nostru lisus
Christos instituindti Misteriul Eucharistiei, a insti-
tuit cel mai mare Misteriii al Noului AseqamAnt, pe
care a ordonat al seversi tot-de-una (Luc, XXII, 19
si 20). Dar si insemnatatea Misteriului necesar pen-
tru mentuire, si caracterul sea proprietatea asecle-
mentului, precum si a ordonantei, cereat ca el sa
fie exprimat cu totul lamurit si determinat, sere a
nu provoca vre-o nedumerire skt er6re intr'un lucru
asa de insemnat.
4) Raportul cuvintelor Mentuitorului cu cele Elise
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL EUCHARISTIET 278
de Moisi la confirmarea V. AsecThment. Child Dom-
nul nostril Iisus Christos a instituit acest mare Mis-
teriti spre, semnul si intarirea Noulra Aseclament
intre Dumnecleil si noul Israil, and discipulilor sei
pacharul, a ,hs : 1) acesta este sangele meu, al _Aye-
clamentulul cella Nou" . Tot asa a facut si Masi, child,
spre intarirea V. Asecyament intre Dumnedeti si po-
porul Israilten, luand singe si stropind pe popor a
clis : acesta este sangele legiitura, ce Dumnec,leil
a facut cu nor` (Ebr, IX, 20 Ex. XXIV. 8); Dar
fora indoiala, Moisi a stropit atuneT cu singe de vi-
VI real (Ex. XXIV, 5), care pre Iiichipuia sangele
eel rescumpiirator al Mielului junphiat pentru paca-
tele lumii pe altar de truce. Prin urmare si Iisus
Christos a -data discipolilor sel in paharul aseqa-
mantului adev'e'ratul si realul sea singe.
III. Invatatura Santului Apostol Pavel despreEu-
charistie, pe care o exprimA, cu deosebire in doue lo-
curl' a epistoler titre Corinteni.
In primul locu, ferind pe crestinii Corinteni de
comunicarea cu ptigenii la mesele for idolesa el
dice : Jubitir, fitgiri de servirea Idolilor.
Ca celor intelem7 grdesot; judecaft voT ceea ce eu
graescu. Paharul bine-cuventaree pe care '1u bine-cu-
ventam, arc nu este biparta591,rea s dngeltd luT Christos?
Pc'inea pe care o fringem all nu este impartafirea cor-
pul2t 12th Gael o pane, 101111 Corpit multi sun-
tem ; cet tort dintr'o pane ne impdrt(qim
Cele jertfite de pagthei, de2nonilor se jertfescit, iar nu
lul Dumnezeii : deci nu voescit ca voT set ve facets par-
tap, Demonilor. Nu putert' bea pacharul Domnulut
pacharul demonilor ; nu putet% fi parta5si mesa Dom-
2
mee frate,
Christos?
si
www.dacoromanica.ro

274 MISTERIUL EUCRARISTIEY
nulta 5si mesa demonilor" (I Cor. X, 14 17, 20 §i
21). Evident ea,' aci Apostolul presintA cre§tinilor
ca neindoibil §i cunoscut de toti, ca, comunicAndu-se
cu pacharul Domnului, el' se comunica, cu shngele
lui Christos, qi fiindti parta0 panel' seta. mesei Dom-
nului, el' se comunica cu corpul lui -Christos, qi pe
langA acestea chiamA chiar pe el' de martori : ca
celor 'intelepft grgescg : judecat voi cea ce graescg (15).
in al doilea locti, Apostolul vorbesce mai Anteiti
despre instituirea misteriuluiEucharistia expunendli
faptul prin acele0 cuvinte, §i prin urmare in acelaqi
intelesii literal, cum it predati i Evanghel*ii : Eg
am luat de la Domnul, cea ce am 59i data voue,
Domnul Iisus in noptea in care s' a vindutg a luat
pane, 59i multamindg a frantic a clis : luati mancaft,
acesta este corpul meg, care se frdnge pentru ;
acesta sa faced 'infra amintirea mea. Deaseminea
paharul, dupe tine, clicend : acest pachar legea cea
noue este 'intru sangele meg ; acesta sd face de cede
or veti bea, intre amintirea mea" (I Cor. XI, 23
25). Iar dupe acesta adauge : ,Drept acea orb -care
va manta panea acesta, sat va bea pacharul Domnulta
cu nevrednicie, vinovat va fi corpuluT sangelia Dom-
IspitJsca-se dar omul pre sine, psi a5ca din pane
se manance din pachar sa bea. Cad eel ce meindncei
bea cu nevrednicie, judecatd mananca bea,
ne socotindu Corpul Domnului" (27 29).
Pot fi ore cuvinte prin care sa se exprime mai
clar §i mai direct, -ca', Creqtinii, sub chipul phnei
al vinului se comunica cu Corpul qi Sangele Dom-
nului ?
IV. invalatura Santilor pitirinti §i dascali al' Bise-
IT
Ca
psi
si
si
nului.
5i
fi 1i
yi
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL EUCHARISTIEI 2'75
ricei despre misteriul Eucharistiei, sd, ineepe diu tim-
purile apostolice. Asa de esemplu :
Shntul Ignatie purtatorul de Dun-mec,leti. slice :
El (dochetii) se abstia dela Eucharistic si dela rugd-
nerecunoschndti ca Eucharistia este corpul
Mantuitorului nostru Iisus Christos, care a suferit
pentru pecatele nostre, pre care Tatal l'a iuviat dupe
bundtatea sa" (1).
La Shntul martir Tustin cetim Noi primim ace-
sta (Eucharistia) nu ca simply pane, nisi ca simply
bauturd, ci cum Iisus Christos Man.tuitorul nos-
tru, care s'a intrupat in Cuventul lui Dumne4et
a avut pentru mantuirea nostril, corp si singe, chiar
asa, am invetat nor, si mancarea acesta asupra caria
s'a pronuntat multamirea prin rugii,ciune... este insusi
corpul si sangele lui Iisus Christos, care s'a intru-
pat" (2).
Santul Irineti invatd : Cum pot ei (Ereticii) sa
recundscd ca panea asupra cdreea s'a seversit mul-
temirea este corpul Domnulul, Si acest pachar este
pacharul sange,lui lui, data nu recunosc ca El este
Fiul Creatoruldi lumei" (3) ?
Maearie Magnul, un presviter din. Ierusalim (-1*
256) dice : (In Eucharistic) nu este numai chipul
corpului si al sangelui, dupre cum Ere -care orbiti
au pretins, ci cu adeverat corpul si s'angele lui Chri-
stos. (4).
(1) Epist. ad. Smyrn. n. 7.
(2) Apo log. 1. n. 61. By. xp. T. 1823. XVII. 99.
(3) Adv. haeres. IV. 18. n. 4; cfr. n. 5.
(4) Apo los. adv. Theostenem. ethnic. lib. III, fragm. (in galland.
III, 541).
Adev6ru1 acesta 11 sus in §i SantiT : Ciril al Ierusalimului, loan
ciunT,
www.dacoromanica.ro

276 MISTERIUL EUCHARISTIEY
V. invatatura sinedelor ecumenice despre Miste-
riul Eucharistiel.
La siuodul ecumenict parintii presentI au
marturisit : ca npe masa diving, nol iiu trebue a ve-
dea simplu panea si pacharul puse inainte, ci inal-
tindu-se cu mintea, trebue a intelege prin credinta
ca pe santa masa sta mielul 1'0 Dumnecleii eel ce vi-
(lied pecatele lumA (Ion I, 2 9), adus in jertfa de pre-
otT, si primindul de adevaratul corp si sange a luT,
trebue a crede ca acesta este semnul inviera n6-
strea. (1)
La al III-lea sinothi ecumenic in unanimitate s'a
primitti si aprobatil epistola Shntuldi Ciril al Ale-
xandria catre Nestoriu, scrisa din partea intregului
sinodti local din Alexandria, unde intre altele se dice :
Anuntand rn6rtea dupe corpti a unuia nascutii. Fitt
al luT Durrineq.eil, adeca a luT Iisus Christos, si mar-
turisindil invierea luT si inaltarea la cerii, noT sa-
versim in biseria jertfa cea fara de sange, si astfel
ne apropiem de misterele bine cuventara si ne shn-
comunichudu-ne cu shntul corpti si pretiosul
sange al Mhutuitorului nostru Iisus Christos, prii-
mindul nu ca corp ordinartl, sa nu fie si nu ca
pe corpul omului celui shntitti si unitti cu Cueentid
dupe unitatea demnitata, ci ca pe adeveratul de viata
facatorul si propriul corp al insusi Cuventuba. Caa El
(Iisus Christos), ca Dumnecleti,fiind dupe natura via-
ta, cfind facut una cu propriul corpti, l'a fa-
cutti facator de viata. pentru aceea de si El ne
Chrisostom, Ambrosie al Medialanului, Sofronie al Ierusalimulta, Ioan
Damascen, Ipolit, Climent al AlexandrieT, Tertulian §i a1 iT.
(1) Gclas. Cyzicen. Comment. in Acta concil. Nic. c. XXXI,
Diatyp 5.
sl
s'ati
i
I-in
tim,
i
www.dacoromanica.ro

MtSTERIUL EUCHARISTIEI 277
dice : Amin Amin clic Vou6 : de nu veft mdnea cor-
pul fiului omenesc1& i nu veu bea sagele 1u7, totusi
not nu trebue a '1 socoti ca corpd omenesc, in totul
asemenea nou'e (cad cum corpul omuluT dupa natura
sa ar putea fi facator de viata?), ci de adeveratul si
propriul corp al aceluia, care pentru not s'a facut
si numitd fid omenescd (1).
ParintiT sinoduluT VII lcumenicd ad marturisit :
NicT unul din trAmbitele spirituluT, adica dintre
ApostolT si demniT de lauda parinti ai nostrY,
cari s6vArsesc jertfa cea fard. de &Inge in amintirea
suferintelor DumnezeuluT nostru si a intregeT lui ico-
nomiT, nu a numitd chipu (Eix6vx) corpul lake-ad eT
nu ad primitd de la Domnul (inviitatura) de a dice si
a anunta asa, ci la auqitii pre El bine vestindii :
De nu veil mcinca corpul FiuMomenescg, nici veil bea
sdngelelui, nu yeti avea via It intru vcA, de asemenea :
cel ce mananca corpul meg 5si bea sangele meg intru
mine petrece 59i at intru El; I iardsT mdncall
acesta este corpul meg car nu a dis ; Luall
mancatT chipul corpuluT med si nsft
este evidentd, ca nicT Domnul, nicT Apostolic, nisi
parintiT, jerfa cea fard, de singe adusa de preotT, nici
o data nu o au numitil chipti, ci insusi corpd si singe
(&Vol cth-cO awux xxi carrO aiv.%). Si de si inainte de a se
seversi santirea, dre-cdror dintre shntil" pArinti li sail
parut cuviincios ale numi antetypuri (ecni-cum); der
dupe santire ele suet corpul si sitnge.le lul Christos
si asa se crede"(1). Silvestru B. Pitestenu.
(va urma)
(1) Concil. Ephes. P. II Act. 1 (p. 121. ap. Binium). Cfr. Cir,
Alex. Opp. T. V. p, 11 p. 72, Lutet 1638.
(1) Concil Nic, II Act. VI, Lect. Epiphan. Dias,
SantiY
:
www.dacoromanica.ro

Petru Movila
(Biografia)
Familia Movilescilor yi specialininte Petru Movila este
unul din aristocrat' poporulul romtmescii. Numinitt pre Pe-
tra Mousy. aristocratti, nu pentru ca s'a nascutti din nobila
familie a Movilescilor, dar pentru faptele lul cele marl, res-
pectiv de ortodocsie in genere. In seculul al XVII-lea pro-
pagandele protestante, alaturea cu cele ale Bisericel roman,
daft luptele cele rag crancene BisericeT ortodocse. Serbii
Bulgarii, ace§ti representanV as ortodocsieT, perduse de
mult independents for politica sub jugul celti strivitorti al
musulmanismului, qi din causa lipsei totale de cultura,
nu scia face nici o distincciune intre ortodocsie §i neorto-
docsie ; de aid pos4iunea for de mere al discordiei pentru
propagandele, venite din Occidentul Europa Romani': din
Transilvania, fiindil sub influenta elementului austro-ungarti,
eminaminte catolicii i intretestrtf de Salk §i UnguriT eei
protestant'', erati la tote pasul tentatT, de a ctdea din orto-
docsie, max ales ca aceste propagande placerile
unel culturi spirituale. Si aici unia catolica, kiar dela ince-
putul secululul al XVIII-lea, VT-a capittatil o parte din a-
cestti poporti, imparta5indu-lti intru cat -va de beneficiile cul-
ture'' occidentale; Tar restul din acestit poporti a r6masil or-
todocsti, tinendtt ortodocsia §i maT ales formele eT cu acea
caracteristica distinctive a RomAnilor, de a ni se presenta
aici conservators pen la ecstremitate. Romhnii din Tera ro-
man6sca §i Moldova ni se presinta in seculul al XVII-lea si eel
dos precedent) plinY de vieVi, dar smiteinati de luptele pen-
tru independents for politicii. Turcil acum incepuse a T ulta
de tractatele lui Mircea si ale Jul Bogdan si se gandiati la
§i
1.§T
ei,
qi
li-oferiati
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX 279
tote mijl6cele, spre a transforma principatele in pmalacuri.
Dar lucrul nu era tocmai a§a, de upr, cum s'ar presents la
prima vedere. Romanis in acestti seculti, avendti a lupta cu
trey inimici politics mttsulmanismul, austro-ungurismul §i
polonismul, nu incetati a se Linea de consiliurile marelui Stefan
ca mai bine este a fi cu Turcii, de cat en crestinii, cand nu
se p6te ass tinca Tera cu sabia," dar iarit-§i nu d.espretuiati
cu total elementul creltineseti, care ids avea representantii
politici in Terile romithe i anume elementul austriaeti in
persona lui Michas bravul §i acelor de o convictiune cu din-
std. §i elementul poloneztt in pers6na familieT Movilescilor.
Nits Movilescii in Moldova §i nits urmaGis lui Michai in Tera
romanesert nu ni se mai presintit, .ca predati esclusivaminte
politicos cre§tine; eT fac6tt usti de acesttl elementti numai in
casurile de cumpitnit grea. Michai al6rgil la ajutorul Impera-
torului Rudolf numai in momentul, cand armatele sae sfintti
demicate de urdiile desproportionate ale Turcilor, units en ta-
tarii devastators; Ieremia Movilii cere ajutorul lui Sigis-
mund al III-lea al Poloniei atuncs, cand, dupa, cad erea lui Aron
voda, ti a lus Rasvan, Turcia se prepara, a pune pre tronul
Moldova unit past,. Se vede ca provedinta diving reservase
Romanilor unit mkt mai insemnatrt, deli nu lipsitti de amit-
raciuni.
Dandt. Ru§ilor Provedinta divin5, de lucru a casit la
§i impunendu-li rolul, ca in acestti seculti sit se ocupe de sa-
ritmarea cuibmilor tatttiresci, care filch'. devastarea Terilor
romanesa; §i de alta, parte, impingendti polcurile moscovite
spre Litva §i Regatul Poloniei ; incetul cu incetul Romanis se
vedt1 scutiti de nimicirea for din partea Tatarilor §i incepit a
nu se mai putea bucura de ajutdrele cancelarilor Regatului;
pentru care §i familia Movilescilor in decursul seculului al
XVII-lea se retrage in Polonia §i renuntandti la totti, ce este
romanescti, se contopesce cu locuitorii acestei Telt In partea
spre Apus, Provedinta diving da nascere unui note Imperitt.
Inca de pre timpul lui Michaitt Bravul Imperatorii Austria,
§i de papii Romei, incept a privi cu don't spre Ro-
mani 1-1 mai ales spre Tera for ; dar trebuat supuli mai intitth.
si
dinsii,
impinsi
www.dacoromanica.ro

280 PETRU MOVILA
Ungurit si prints'nsit Transilvania, pentru ca sit se pdte a-
junge la polele de Resaritii ale Carpatilor si ripele fertile ale
Dunarel. In cat in decursul seculului al XVII-lea i,storia ni
presinta, pre Romani, lipsiti de speranta in crestinit din Aus-
tria, privatt de ajutorele Regilor si ale cancelarilor poloni, de-
Ortatt Inc a, de polcurile moscovite numat in contactti in-
termitentti cu catt-va chatmani cAziimeseT, Tar in fata for a-
veil Imperiul celit formidabilti turcescti, care in mina dr6ptit
tinea iartaganul imperialti, iar in stanga nu mat avea tatitri-
mea devastatdre, ci grecimea cornmpat6re, carea, cuceritit
de Filip, a coruptti falangele macedonene, supusa de Ro-
mani, a lanceclitti cochortele poporulut domnitorti Ai calcatii
de pici6rele cailor arapescT aT Turcilor, a infiltratu Vii, infil-
tr6za inea, veninul disolutiunet in vinele furiosulut arabti.
Eca, dupre opiniunea n6stra) tabloul politicet ecsteri6re a
Romani lor din seculul al XVII-lea i aid trebue sit mat dis-
tingemti nisce elemente curat romtmesct, aflittOre in sufle-
tul Romani lor i nutrite, ca nisce dorintt, in fundul inimet
lor ; voiescti sit clic'i doruht pentru independenta politico
si afectiunea pentru lege (ortodocsie). Turcia, in decursul se-
cululul al XVII-lea, lucrezii pentru fortificarea Imperiulm in
Terile romanesci, si past-and-a inch aparintele politice, cu
inceputul secululut al XVIII-lea li impune Romtmilor nisce
Domnitort , de origine dintre adumiturile Fanartilut, dar
carit Inc a, dela despartirea Bisericilor 1st arogase titlul de sin-
gurit representantt at ortodocsiet. Acestt fit at insulelor
archipelagului grecescti, amestecatt cu adunaturt din Asia
si en resturi din aristocratia cea corupta, a Romanilor, ye-
nita, in Bizantiii diva, stramutarea Imperiulut din Roma,
au datti nascere acelui elementti, care sub masca ortodocsiei,
dar in realitate fore de religiune, ati servitti in manele Tur-
cilor de instrumente pentru nimicirea dorulut de indepen-
dentit al Romanilor, si all lucratti in cursti de unti seculti in-
tregti la coruperea boerimet ea' de arme a Romanilorit si la
inlocuirea et printr'o aristocratie streina, piing, de tdte de-
prinderele asiatice. In cat in Terile romanesci, la finele se-
culului al XVIII-lea i inceputul celui curentii, boerul roma-
si
si
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX 281
nescil ajunsese a fi o clash lenesit si coruptil a socieatei, care
iu relatiunile eT politice cu ecsteriorul Terei isT formulase
macsima, ca capul plecatti nu -lit taie sabia", Tar in relatiu-
pile interne cu poporul se facuse nisce ecsploatatori abusivi
si nemilosi. De aceia si poporul la rondul sett se anervase
cut totul, fugendti de Este, si gasindu-si scaparea de nevoile
sociale in fuga peste Nistru, s6tt Dun Lrea (a) si numai din
chid. in cand si, condusti de Cate unit mazilil ski rapsti, ilu
vedemil protestandil cu liana armata contra miseriilor so-
ciale si atunci sub forma de haiducie. Adsta a fosttt starea
preparaM, Romanilor de catre Turci, in de-
cursul seculului al XVII si XVIII-lea, si prin elementul fa-
nariotti, care Pa rondul sett se gandia ne'neetatti la fundarea
unui imperiti grecescti cu centru de actiune din Teri le ro-
mane, si care intre aceste nu uita si nu lass nici unit mijlocil
ne'ntrebuintatti pentru ecspl6tarea economics a Teri lor.
Seinati cu totii ce voiki Grecii fanarioti cu eteria dela
1821, si acestti actti de fundare al Imperiulni grecescti a
fostu preparatti pre calea economics cu secule inainte. Mai
intaiti, sub forma pietatei religiose, Grecii fanarioti, vedendu
Ca nu potti aserviasc6 Bisericele Romani lor si ale Rusilor
pre calea administrative, ati recursu la mijlocul de ajutorare
al ortodocsiei si intretinere a cultului religiose din Orien-
tul, celti strivitti. de Musulmani. Despre eultura si sciint,a teo-
logicrt nici o vorbii; deli propagandele catolice si mai in
urmil si cele protestante cascigau terenul ortodocsiei pre fie-
care (1.i. °data, Grecii fanarioti, deveniti stapani preste Bi-
sericile de preste Dunarea a Eladei, Serbia, Bulgariei si
ale altor popore, eT acelasi lucru au urmaritti si eu Romhnii,
precum si en RusiT, dar nu si-a ajunsti la scopti numai din
cii aid dominat,iunea turcti nu era nelimitatit Dorul
continuu al Romtmilor pentru independenta Torei si a Bise-
rice' for si polcurile moscovite, tinendti in respectti domnia
(a) Intro Nistru si Bug si in genere mai tOta Podolia rusesca de multi este po-
pulata cu colonii romanesci si specialminte din Moldoveni; iu Ore-ce Serbia de
astiidi Qi o parte din Bulgaria este preserata cu comune romauesei, yi ele dateza
mai tote-din seculul al XVIII-lea ci inceputul celui al XIX-lea.
gait
causal,
politico-sociala,
www.dacoromanica.ro

282 PETRU NOVILK
necondifonatii a Turcilor, nu all permisti nici elementului
fanariotil a se incuiba in Bisericele si Teri le RomAnilor si
ale Ruilor, deli el de mult cutrieratt aceste pry sub masca
taesidurilor (a) religi6se, dar in realitate cu scopul de a spi-
ona laturele debile ale society ilor i apoi ale indica Turcilor,
precum i mij16cele, cum fi pututit intitri dominaIiunea
for in modli mai temeinicii. i in adever, cu cat se inmu4eseti
tacsidurile religi6se ale fanari41or in Teri le romAne cu cat
Domnitorii §i boerii acestor Teri permitti elementului din fire
corumpittorti, a se wda in Terile RomAnilor, pentru adminis-
traOunea averilor castigate; en atAta vig6rea roman6sed sea-
de, domniatele romane devinit nestabile i puterea turcescrt se
intronezit .prin elementul fanariotti mai intuits in Bisericile
Romanilor i in seculul al XV1II-lea §i pre tronurile Te-
rilor. Ast-feliit, cit dominaOunea tureit in Terile RomAnilor
s'a intiiritil pre calea economics §i prin elementul fanariotil,
in eittit Romanii, instreinanduli pentru unit seculti qi mai
bine Bisericele for §i perdendu-si domniile cu o mare parte
din averile Terei, ascigatil, in virtutea decretuluT di-
fore scirea fanariutilor,- Haul de manticitor cuitzt-
luY religiose din Biserica ortodocsd de Orientui.
Romanii all §i unit alto titlu fatii en ortodocsia ; adica
eT all colucratti la formularea doctrines ortodocse §i la speci-
ficarea es, fats cu doctrina catolicA cea protestanta. NoT
am arititatil mai sus, cit in Terile Romtmilor, pre longit par-
tida, ce credea a face fericirea Terilor prin Turci, ecsista §i
o altit partida, carea avea conviqiunea cil, Romttnii potil
duce vie.ta munai in relatiuni Cu Unul din
membrii acestei partide era §i familia Movilescilor, carea mai
intaiii cu Ungurii, apoi cu Polonis elluta a face fericirea Te-
rilor lor. Ei bine, nu departe de Moldova, in Regatul Polo-
ecsista ()rap' Liov, care avea o mOraistire ortodoesiti
Si unit colegiti insemnatti. Acdsta momtistire cu colegiul es
(a) VorlYii grecii din dialectul vorbitorii gi tnsd,nneza cillgtoria, pro carea o facii
cilluggrii greci cu scopii religiosii, de inkiniiciune la locurile sante, see de a adttna
milostenie. Ea vine de la cuventul vekiu v*.; == ordine, represinti ordi-
nea, ce o caravanele in cilliitotic.
si-ar
est
sail erestinii.
si aid
tine
0-ail
vinti, si at
si
ill
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX 283
datoresce vieta sa istmica personelor din Moldova, care i§i
aveil politicti in cre§tinismii. §i tot din ac6sta mo-
nastire §i din colegiul ei at e§itti mai multi barbati, carii ail
propagandelor protestante qi mai ales celor ca-
tolice ; §i Provedinta diving, a bine-voitil, ca unul din disci-
pulii acestei sc6le ortodocse sip fie §i Petru Movila i mai in
urma la 1643 discipulul scolei de Liov sa devine parin-
tele ortodocsieT moderne, autorul confesiune!, carea a facutti
distincta doctrina Bisericei ortodocse de doctrinele celoralalte
Biserici i a astupatil gura propagandelor, care prefindki, ca
Biserica ortodocse nu are o doctrine proprie. Dar pentru ca
sa intelegemil §i mai bine rolul Movilescilor fate cu 'Vera lor,
precumi cu ortodocsia, sit recurgemti. §i la documentele mo-
nastirei, ski ale fratiei" de Liov.
La anul 1560, Ieremia Movila, unkiul lui Petru Movila,
fiindtI abia chatmanil alit Moldovei, a trimisti ajut6re banesci
acestei mOngstiri ortodocse, declartindil ce §i in viitorti e
Bata, a da totti ajutorul, pentru constructiunile, ce monastirea
voia a intreprinde (a). Inca mai nainte de radicarea lui Iere-
mia Movila pre tronul Moldovei, 1596, el §i-a implinitu cu
santenie promisiunea. In anul 1591 Ieremia a data tote spe-
sele biinesci pentru zidirea Bisericei eei marl din ace sta mo-
nastire en chramul Adormirea Maice! Domnulni. La 1593
Ieremia Movila a tramisti acestei monastiri sume considerabile
pentru terminarea constructiunilor (b). La 1598 tritmite ban!
in iTefronduri, §i anume de doe ori eke cinci sute de gal-
ben! §i °data o mie de zloti poloneji (c). Cinci sute de gal-
ben! unguresci §i o mie de zloti poloneji in anul 1599(d).
Alta mie de zloci poloneji la 1601 (e). Cinci-sute de acelmi
feliu de monede ii tramite Ieremia Movila in anul 1602 (f').
(a) Tctrada, (ca.tul, do vonituri Ri keltuele pentru 1:60 a friltief" de Liov
comp. chronica friitief" de Liov, la acestrt anti, publicatii do Zubritki in jurnalul
Ministeriului Instrnctiund publice din Petersburg. 1319.
(b) Chronica citatrt anul 1591 ai 1593.
(c) Manuscriptele Areltivel de Liov A. 10. 3. qi P. t. I. No. 222. I lI.
(d) Manuscript. idem. T. I. No. 222 IIIV.
(e) Ibid. No. 222. IX.
(f) Ibid. No. 222 XL
raclimuld
tinutd peptti
www.dacoromanica.ro

284 PETRU MOVILX.
mie de galbeni in 1603 (a). Aceiai sumac in 1604 (b). Doh
mil' de galbeni in 1605 (c), si o mie cinel sute de galbeni in
1606 (d). Pre Tonga ajut6rele banesci, Ieremia Movila, ca
ceialalci membri aT partidelor din T6ra, a intrebuiacatti §i in-
riurirea sa politica faVi, cu RegiT Poloniel §i pentru folosul
ortodocsiei din Liov. Fiindii in rel4uni politice forte bune cu.
Regele Sigismund al III-lea ; ysi avendti de ginerI mai multi
magnati poloneji; Ieremia Movila nu numal ca, a inlaturatti
on -ce atacurT din partea propagandelor contra fratiei" de
Liov, dar i-a cAscigatti mai multe (e) i a liniritti
pre Episcopul de Liov-G-edeon, care incepuse o persecuOune
furiosa contra monastirei §i mai ales a colegiului(f).
Asemenea lul Ieremia Movil t s'a purtatti Cu frai,ia" de
Liov §i Simeon Movila, parintele lui Petru Movila. La 1591,
fiindti chatmanti §i parcalabti de Chotin, a contribuitti impre-
una en fratele s6i1 la construirea Bisericel din monastirea de
Liov (g). Devenindti Domnitorti MoldoveY, la 1607 tra-
mite, clupa cererealul Ieremia Movila, o mie de zloti poloneji,
promitendti tot-o-data, ca va ajuta si pe viitorti (h). In anal
urmatorn, adeca 1608, Simeon Movila tramite iara§i o mie
de zlati poloneji (i). In chronica §i actele, publicate de catr6
comisia archeografica din Petersburg, prin Zubritki, se in-
talnescti o mult,ime de fapte charitabile ale Movilescilor, e-
fectuate la finele secululul al XVI-lea §i inceputul celuT al
XVII-lea, in fav6rea fra#ei" din Liov (j). §i aceste ofrande
avki cu atilta mai mare valOre, cad ele se efectuati, dupre
(a) Ibid, XII.
(b) Ibid. XV.
(c) Ibid. XVII.
d) Ibid. XVII.
(e) Chronica friitiel" de Liov la anal 1593. Manuscript. A, 10 Ili 3, P. t. I. No.
222 I. V.
(f) Manuscript. No. 222. I.
(g) Loma citatil la Ieremia.
(h 1 Manuscript. No. 222 XVIII.
ri) Tetrada" (caetul) de keltuele ryi venituri a fritVel" de Liov. Manuscriptii.
afhitoril in Archiva institutulul sub No. 416.
(j) Supplem. ad hist. Russiae monunienta N-le CLXXXIX, CXCII, si Chronica
friltiel" din Liov sub anil 1610, 1611, 1613, 1627. si 1628.
privilegii
alit
I
O
ei
www.dacoromanica.ro

PETRIJ MOVILX 285
espresiunile unui manuscriptil din archiva, in timpurT cttnd
in T6rit era lipsA §i neajunsti din causa resbaielor".
La rondul for §i fratiT din Liov s'ati aratatti tot -d6 -una re-
cunoscetori tuturor membrilor familia Movilescilor.
cum vomit vedea, instructorii i a! lui Petru et nu
incetaii de a veni in ajutorul Movilescilor scapatatT kTar cu
ban! (a). In timpurile turburarilor politice din Teri le romttne,
fratia" din Liov a ascunsti averile luT MoTsi Movila, fratele
lu! Petru MovilA, in criptele monastiresci (b). Cand membril
familie! Movilescilor visitati monitstirea, frati! din Liov dali
in onorea for bankete stritlucite (c). Ecsprimati recunoscinta
for kiar prin scrisorT publice (d). Dedicati familia' Movilescilor
caxtile, care se tipitriati in tipografia fratia", scdpettaftsd-
racift(e). Ati introdusil numele tuturor Movilescilor in sino-
dicul monitstira (f). Tar cand s'a terminate constructiunea Bi-
serica celel mall din monfistire, atuna fratiT din Liov ail re-
gulate de s'ail sitipatii inscriptiunile urrett6re cu litere de auru :
(Hello CIATJIbIfl ABoinla BoeBoxi, cIn memoria prea lumina-
1110.11)013CRIa1 namem Iepemiii, teT domnii a voevodilor mol-
doveni, Ieremia Simeon,mem, RTIITOpeti IlepR1311 (g).
ctitoril bisericel,.
Apo! in cupola BisericeT, pre longg, doe inscriptiunT, din
care una se refer la Sigismund III, Regele Polonia alta
la cn6zul Teodor IvanovicT, ecsistit §i o a treia, care alma
astirfeliii :
'cacao cBtTabiti rocuoAapb Boe-
Bop Modgasexiff,
cBepuutTeah IjepxBlls (h).
(Prea luminatul Domnu,
voevodul MoldoveT, Miron
Barnovski, care a terminatti
Biserica,.
(a) Manuscript. A. 10 gi 3. P. t. I No, 222 IV, IX.
(b) Chronica Jratiel." do Liov la anul 1624.
(c Caetul de venituri gi koltuele al friitiel de la anul 1613.
I d) Manuscript. cu copiile de epistole din seculnl al XVI, gi
( e 1 ORTOFIX13, CHIA% ocmornacnnirb. Liov 1630, este dedicatil lui Miron MoviIIL
Barnovski. La 1633 frlitia." a filcuth lei P. Movihi unit panegiricu cu ocasiunea
sutra' lui pre tronul Metropoliei de Kiev,
f) Sinodicul, ce se pilstrezit in archiva institutului de Liov.
(g) Aasth inseriMiune se giisesce in ehronica lei Zubritki la pag. 272. NoI o
aid dupre D. C. Golubev. Grpatilinirb. 1882. lanuarie pag. 12.
(h) CTpaIIHRICIa id. pag. 13.
Fiindtt,
Cli-
si
si
Alip0H'b BapaoB-
CBlii
climb'
Movila,
www.dacoromanica.ro

286 PtrRu movia.
Din cele precedente pentru familia Movilescilor in genere
resulta, ca acdsta familie a Moldovei facea parte din partida.
care punea speranta Te;ret' for in statele cregine special-
minte in Regatul Po Ionia. De alto parte, acesta familie aris-
tocratica a Moldovei, ca t6te familiile romanesei marl, Linea
si la legea T6re1 lor, adicet la ortodocsie; dar el' nu vecleti
ortodoesia nici la Ierusalem, precum i nici la Aton, ca Ro-
mttinii, ce inclinau catre Turcia, ci in monastirea fratilor din
Liov, de unde, cum vomit vedea in biografia lui Petru Mo-
vila, a esitil Marturisirea ortodocsa", carea a stabilitti dis-
tinctiunea confesiunei ortodocse de cea catolica i protes-
tanta.
Sit intramti de acmn in espunerea biografiei lui Petru Mo-
incependti kiar cu numirile acestui barbatti mare al
Bisericei ortodocse, si care tot-o-data One la finele vietei
sae n'a incetatil a se mandri cu titlul de Vlaello-Moldovanti,
ski romAnti.
I.
Numirile Jut Petru Petru Movila 1:11' are doe
nume, unul din botezti i altul ereditatii dela familia sa;
i ambele luT numiri ne presinta ate unit interests istorict(.
Numirea de Petra este provenita din boteztt, X51 cu toot usul
Bisericei ortodocse, ca la calugarirea unei persone sa-i-se
skimbe numele, pastrand.u-se numai iniciala numelui, Metro-
politul by al Kievuldf, calugerinda pre Petru Movila in
Lavra de Kiev, nu i-a skimbatti numele de Petru, lasandu
ca si dupa calugerire sit se numiasca en numele din botezti7
adeca tot Petra. Dar aid adaugamu, ca unit asemenea fe-
nomenti se observe si cu alto persona din familia Movilesci-
lor, George Movila, care la 1589 a devenitti. Metropolitti al
Moldova In eta nu e curiosil, cit. la finele seculului al XVI-lea
inceputul celui al XVII-lea skimbarea la calugerire a nu-
melui celui, ce se calugeria, nu era observata cu rig6re.
In privinta numelui de Movila avemit doe versiuni. Una
vila,
Diovilit.
gi
www.dacoromanica.ro

I'ETkU MOVILX 287
este a cronicarului Ionia Niculcea, i alta a luT Okolski, seri-
itortt polonit de la 1641, care este nu numai contimpuranit lui
Petra Movila, dar kiar notele dela membrii fa-
miliei Movilescilor i anume din casa Anei, vara primary a
lui Petru Movila i fiica luT Ieremia Movila, ce era mari-
tata in Polonia dupa Macsimilian. Przerebski. Dar mai res-
picat.
Ioan Niculcea in Precuventarea" letopisqului sat, &-
audit critica asupra chronicelor lui Miron i Nicolai Costin,
observes, ca cu nedreptul numescit acestia basma imprejura-
rea istorica, in care aprodul Purice a fostil numitit de Stefan
edit. mare Movila (a). Si anume, in timpul resbelului Moldo-
venilor en Ungurif, dela 1486 Martie 6, conducendti batalia
hist* Stefan, i-a caclutti. calul, i aprodul Purice, care nu era
departe de Domnul sett, s'a apropiatit de Stefan, i-a oferitit
calul sett i punendu-se in genunkt, i-a disci : Da-rni voie,
D6mne, ca salts slujescti in locti de dimbti". Stefan, punendit
unit piciorti pre genunkiul lui Purice, cu celalaltit s'a arun-
catti pre call. Atunci Stefan i-a fe'spunsti lui Purice : Din
dimbit am sa te face Movila". Dupes terminarea resboiului,
in care aprodului Purice succesti, ca sa om6re kiar pre
Craiut, conducetorului ostilor unguresci, Stefan intore,endu-
se la Suciava, a kiematit. pre Purice si in presen0 easel s61e
s'a esprimatii : Tu pentru unit timpti mi -ai servitit de dimbti,
eic te Matsu' in movild, de acum tu te vet numi cu acestii
flume. -In timpul resboiulni tu mi-ai data calul teti, eil te re-
compensezit cu cinci mosit. Tu data capul lui Craiut,
en te felicitezti cu fungi iunea de mare armasti(b) i t>i dart
de femeie pre fiica pArcitlabului de Roman, pre care l'a ucisti
Ungurit" (c) Eca tradiiunea faptului, care dupre Niculcea a
(a) Letopisetelo Terei Moldovei M. Coeilnicenn. Iasi 1846. t. II, pag. 196.
(b Armasil Moldovei de ordinaril se radicati One' la 60 si aprodul Purice a de-
venitti mare peste eel' 60 de arinasi. Obligatiunea armasilor consta in esecuti-
mica decrotelor domnescl, relative la ped6psa cu marte. Sub conducerea armasului
cella' mare se aflart Tubuleanii" seri muzicantil armatelor. Functiunea armasulul
celui mare Sees parte din functiunile dc clasa intilia.
(e) Ion Niculcea locul cit. si PymbincRin rocyAaperna MOJTAaBill II Ba.Fraxin. Pala-
uzov S. p. b. 1859 pag. 79.
§i-a priimitt
mi-aT
mai
I-a
si
l
www.dacoromanica.ro

288 PETRU MOVILX
determinate numele de familie al Movilescilor §i el are in
fav6rea sa acea imprejurare istorica, ca documentele, publi-
cate pene acum, nu cuprindtt numele de Movila mai 'nainte
de anul 1499, adeca o data posteri6ra faptului istorieti de
mai sus.
Mai 'nainte de a espune §i versiunea lui Okolskidespre o-
riginea numelui Movilescilor, credemti necesard a deskide
aid o parentesa, spre a stabili nisce amaruntimi istoriee. In-
tait'i observaniti, ca numele de Movila este, dupre cum ni -lit
redo Okolski, unti supra-nume, provenitti dintr'o impreju-
rare istorica; lucru, ce s'a si cu strabunul Movi-
lescilor Mueiu Sevola", care a fostti supra-nutnitti Sew-
vola" dela scaevus = stangaciul §i in urmarea evenimentului
istorica, cand el s'a perdutti mina dr4pta in castrul lei Por-
sena, ce impresurase Roma. Apoi adauganni, ca numirea de
Movila este romtmesca, formata din vorba slavo-rusa niorma
mormentti, mormant ; §i anume in forma slavica, adeca
Moghila o inte,lnimu prin tote documentele §i tot astii-feliti
ea era intrebuintata §i de Movilesci. Mind Ins oil, literele r
din acesta vorba se pronunta la slavo-ruo.* mdle, §I ca unti
1 grecescti, iar o ca a, inainte de silaba accentata, de aceia
in documentele poloneze, fie ele scrise in limba latina ski qi
cea polona, acestei nume se scrie §i se pronun0 : Mohila §i
Madila" (a). Acura not sa trecemti §i la faptul istoricti, care
dupre Okolski §i kiar eredinta Movilescilor a d.eterminatt
supra-numele acestei familii.
D. Okolski, scriitorti polont dela 1641 §i contimpuranti
celor mai multi din membrii familiei Movilescilor, intre carii
§i lei Petru Movila, scriindti istoria Poloniei, pre carea o in-
tituleza : Orbis polonuslumea polona", ni da aid §i nisce
date f6rte importante pentru familia Movilescilor. In volu-
mul al II-lea al operei s4le Okolski consacreza mai multe pa-
gine acestei familii, intitulandu-le : Linea famili Mohilo-
rumLinia, shL sp4a nemului Movilescilor". In acesta sp4a,
(a) TOA/LUTil de Monnmente istoriee pentru Romania. A. P. Ilariaa. Bucuresci
1862 t. II pag. 138 al 145 aqq.
intamplatri,
=
www.dacoromanica.ro

i'EtRU MOVILA 286
formulate de Okolski sub conducerea membrilor familiei Mo-
vilescilor, citimii urmatare rAnduri, relative la supra-numele
de Movila :
,Mohila, cognomen nobi- tMovila este conume al
litatis acquisitum in Bessara- nobilitatei lor, cascigatu in
Besarabia (b) sea Dacia, un-
de de
vet Dacia, ubi sclavoni-
este in usti limba sla-
0O2 linguae usus manet, sig- vona; insemneza inse mo-
nificat autem Mohila cipum vita santut mormintelor, in
sub quo occisorum hostium care se depunti cadavrurile
vet bellatorum cadavera con- ostasilor ucisi, sett ale resboi-
torilor. Si fiind ca era deco-
duntur. Et quia descendens boritorti din familia Mutii-
ex familia Mutiorum magna lor, cea mare si suprema in
et suprema Martis tendo plu- ale lui Marte, a taiatu cu sa-
bia cea amerintatore prerimos patrix hostes gladio multi inimici ai patriei si cu
demetierat, atque sua virtute calitatea sa de resboitoth a
belica tumulis hostium ripas umplutti de movili cu ini-
Danubij repleuerat, cogno- mid ripele Dunarei si pen-
men Mohila accepit, (a). tru acesta a priimitt supra-
numele de Movila,.
Cu modal acesta, bdrbatul biografieY n6stre este qi dupre
nume, unit decoboritoric din aristocra(i' de arme at' po_poru-
romanescii. Aici inse mai observamti, numirea de Petru
ni arata, ca parintii lui Petru Movila, si anume Simeon Mo-
vila, intrase in curentul civilitatiunef bizantine, carea la bo-
teza a introdusti intre Romani numirile noului Testamentt,
far cea .de Movila, ni demonstra, ca acesti parinti tot se aflati
sub inriurirea vekei dative latino-romanesci, dupre carea de
ordinar numirile de familie erati nisce supra-nume, provenite
evenimentil istoricti, petrecutti in cursul vietei lor.
(va urma).
Archim. Genadie Entie6nu.
(a Orbii polonus, in quo antiqua Sarrnatorum gentilitia premia et arma
specificantur of relucem. S. Okolskiego. Cracoviae. 1641 t. Ii. pag. 226-232.
comp. Herbarz Polski K. Niesieckiego, Vyd. l3obrovieza. VI. 448-449.
(b) Era o probe, cli yi Polonejil, ca gi Ruflit de astir -di, derivait la 1641 numirea
Basarabiei dela Besi, strrtvekii locuitori al tweeter provincii romanesei.
3
g.
bia
lul
dintiunti
...
www.dacoromanica.ro

Biserica si scola f6ia gptemitnala din Arad, a intre-
prinsit publicarea unui studitt despre relatiunile Bisericei
Romani lor cu Biserica romana sub title de mar jos. Noi ne
grabirati al presenta lectorilor nostri pentru interesul, ce a-
cestti studiti presinta.
Roma i Biserica Romani lord.
Pe la jum'etatea secolulul al IX-lea Patriarchii Roma en
concursul episcopilor din provinciile occidentale, isbutind a
suprime institutiunea Metropolitilor in occident si, cu ea des-
voltarea bisericilor nationale, isi stabilira hotarat influinta
si suveranitatea for in tot Occidentul. In pers6na energiosu-
luT Archiepiscop Hinernar dela Reims, pe care Guizot it
compara en Bossuet, Papa Nicolail I invinse bisericile ratio-
nale, Tar in pers6na lui Lotar II, regele Lotaringiei, invinse
puterea lumesca. De aci dateza in adever papalitatea, ca in-
stitutiune cu duplul eT caracter-politic si eclesiastic.
Numai anteiti suveranitatea in Occident, ati
putut Papii a se gandi la supunerea bisericilor orientale sub
jurisdictiunea for eclesiastica. In adever pe la jumetatea se-
colului al III-lea era in Occident cinci marl biserici ratio-
nale : Biserica lombarda, biserica spaniola, biserica anglo-
romanit, biserica galo-francesa si biserica germana nascenda.
Raportul acestor biserici en Roma Inc a nu era bine deter-
minat. Italia, Spania, si G-alia devenisera crestiue faro aju-
toriul Papilor, bisericile for in urmare nu tineaii de biserica
Romer prin nisi o afinitate, ele erati surorile sale, dar nu fii-
cele sale. Bisericile anglo-sacsona si germana erati singure
in Occident, care se nascura din biserica Romer. Ati trebuit
dar, ca papil sa eastige Anteiti autoritatea in bisericile pop&
relor romanice din occident, pentru ca sit path, merge apol mar
stabilindu-d
www.dacoromanica.ro

ROMA BSI BISERICA ROMANILOR 291
departe cu pretentiunile sale. Autoritatea for in biserica ita-
liana o capatara dupa invingerea Lombardilor de catre pri-
mii Carlovingian si tot cu ajutorul acestora capatara auto-
ritate psi in biserica galo-franca, iar raporturile intre biserica
Spaniel: si Roma se stabilira in cursul secolului V si VI. To-
ribiu episcop la Astorga si Leandru, episcop la Sevila, eel
d'anteiti secretar psi amic al lui Leone eel mare, iar cela-lalt al
lui G-rigoriti eel mare.
Cand, in chipul acesta, papii ati reusit a suprime inde-
pendinta tuturor bisericilor nationale in -vekiul imperili ro-
man de occident si ale supune sub ascultare, privirea for in-
cepura a-o indrepta spre resarit. Convertirea pop6relor slave
la crestinism, prin predicatork trimisi din Constantinopol, si
anumit convertirea Bulgarilor, fuse cea anteiti ocasiune, cand
papii, trecend chotarele jurisdictiuneilor, incercara a supune
o biserica strains, biserica Bulgariei sub dependinta lor.
Controversele intre Patriarchii Romet i ai Constantinopolei,
pentru jurisdictiunea asupra bisericet bulgare, ati ducat mult
timp, pang in fine ele se decisera in favOrea Patriarchies
de Constantinopol. Dela acesta epoca Roma n'a incetat un
moment a lucra, pe tote caile i cu t6te mijkicele, legale
nelegale, a trage in partea si sub ascultarea sa t6te bisericile
resaritului. Intre aceste o particulars atentiune ati avutti,
pontificii Rome, pentru biserica Romani lord din ambele
Dacii, Traiana psi Aure liana.
Restatornicita imp6ratia Romana-bulgara la Dunare prin
vitejia families Asanidilor, dorind gloriosul rege Ioanitiu
a-o asigura in contra Bizantinilor, concepu ideea de a resta-
tornici autonomia bisericei romano-bulgara, ca eel mat
bun mijloc de a scapa de influinta Bizantinilor. Luand scire
dela misionarit set, de acesta positiune a bisericei din Rega-
tul Romano-bulgar, Papa Inocentiu III-lea adreseza ltu Ioa-
nitiu o scrisore la anul 1,200, in, care ilti asigura despre bu-
nele vointe ale Papei incurajaza a se apropia de scaunul
apostolic. La acOstii scris6re Ioanitiu respunde Papei in ur-
mii,torul kipti : Prea sante Parinte! notat none prin
sacra C-6stra scris(Sre, Ca not sib v6 arattim accea, cc cerem
si
Ni-atf
gi
gi
www.dacoromanica.ro

292 ROMA. BSI BISERICA ROMANILOR
dela Biserica romand Mai ales cerem dela biserica
romand, mama nostril, corona qi on6re, atat ca un fid iubit
i apoi, ffind-ca imperatorii noltri eel vechi ad purtafo . . .
Iar scum, data place autoriatii vdstre a ne im-
plini acesta, on -ce veti impune imperiului nostru, spre lauda
lui §i a bisericel romane, se va implini." (a)
Un §ir de corespondinte urmate intre Papa Inoeentiu III
§i Ioanitiu avurd ca efectti unirea bisericel roman-bulgare
en cea papald, precum s'a clis, in scopul politic-national, de
a asigura independenta Romano-bulgard fait cu Bizantiul.
Dar, ffind-cd Ioanitiu ceruse dela Papa, ca incoroneze de
imperat, far pentru biserica romano-bulgard se institue un
Patriarchii proprid, egal en cei-lalti Patriarchs, gi neurmand
nicf incoronarea lui de Imp6rat, nits ridicarea Archiepisco-
pului bisericel sale la rangul de Patriarchd, unirea bisericel
romano-bulgare en cea papald, carea i altcum s'a efectuat
numal in mod admb3istrativ nu i in respectul dogmatic, a
fost respinsd indatd, mar ales, ea cruciatii, ocupend la 1204
Constantinopolul, incercard a supune imperiul romano -
bulgar, penO ce Ionitiu bau cumplit la Andrianopol, uncle
Balduin comandantele cruciatilor fu prins §i pus in inchisore.
Perc,lend Papii in modal acesta speranta de intemeia
suveranitatea lord in biserica romano-bulgard, er i§i indrep-
tart privirea asupra bisericel romane din cote de Dundre.
Actiunea for a fost cu atat mar fatall bisericel romane in
provinciile de dinc6ce de Dundre, cu cat es se servird in sco-
pul convertirei romanilor ortodoc§i la catolicism, kiar de
mij16ce violente, aplicate de cele mar credinei6se organe ale
Papilor, de cdtre regii Ungariei. La anul 1234 indreptd Papa
G-rigorie IX cdtre Bela, regele Ungariei, urmdt6rea scrisore:
Precum am inteles in episcopatul Comanilor se aft nisce
pop:ire, cars se numesc Romani qi cu tote ca cu numele se"
socotesc a fi cre§tini, insd sub o credintd, avend diverse rituri
datini, fac fapte contrare acestui nume; cats despretuind
biserica romand (Romer) nu primesed misteriele biserica dela
(a i Creittiniamn1 in Dacii" de G. Eniicenu pag. 165..
D-deft
all
sill
si
si
www.dacoromanica.ro

ROMA SI BISERICA ROMANILOR 29 g
venerabilul nostru frate, episcopul Comanilor, ci dela nisce
pseudo-episcopi, carii tin ritul Grecilor
Asa darn ca din diversitatea riturilor sa nu se nasca pericole
pentru suflete, si ca prellisii Romani din lipsa misterielor sit
nu mai aibit causa de a merge la Episcopi schismatici, co-
mandam acelui episcop prin scrisorea nostra, ca sit le ordi-
neze ion episcop catolicit" Apoi in-
demnit Papa pe regele §i ordina, ca sit nu sufere in regatul
sett asemine schismatici, ci pre tots supunit bisericei din
Roma. La acesta regele Bela respunde cujurament pe sang,
lus D-deft evangelie ca se va sili cu burnt credinta si dupa
putere a stirpi din -6rile sale pe tots ereticii." a)
Acesta procedere a Curiei Romane de a intdrce pe crestinii
ortodoxi, respective pe romans, la catolicism atat prin pute-
rea cuventului, cat si a armelor, se continua de urmatorii lui
Grigoriu prin tote secolul XIII §i XIV, dar mai Cu s6m6,
sub regatul lui Ludovic eel mare. fntr'o epistolic, el ceru de
la Papa Clemente, ca dea voe de a supune regatului sell
tote terile schismaticilor, in urmare §i t6rile romane. Papa
respunde laudand zelul regelui, pentru latirea'catolicismului
i propusul cle -a Boni pe schismatici, clicend intr'altele : si
sculandu-te asupra for cu many tare sAll deprindi puterea
ta, sfaramand cornele for cele inalte." b) i in adever, vorbind
in termini generals, vieta bisericesa a Romanilor din Rega-
tul Ungariei in aasta perioda se reduce la unit sir neintre-
rupt de persecutiuni din partea regilor catolici as Ungariei,
pornite cu indemnarea §i bine-cuventarea Scaunului Papal.
Gloria cea mai mare a regelui ungarti Ludovic era, dupre
cum gicea elit insu§i : ad extirpendos hereticos schisma-
ticos."
Grelele apitsari ale catolicilor asupra romAnilor nevoira,
pe la finele secopului alit XIII si inceputul celui al XIV, pe
principele Fitgara§ului Radu-Negru, ca sit treed cu mai multi
confrati as sei in Cara Roman6scit, dupit care urmit §i trece-
rea lus Drago.% impreuna en mai multi romans din Marma-
a) D o cum ente istorice." Viena 1830 pag. 20,
b) ib. pag. 2,
sa-i
't
still
www.dacoromanica.ro

294 ROMA BSI BISERICA ROMANILOR
tia in Moldova, uncle uniti cu fraVi for de peste Carpati apa-
rara cu o tenacitate admirabilii, limbs si ortodoxia lor. Dar
in sfirsit, aceea ce nu putu lane nice ordonantele aspre ale
Papilor, nice ameninVirile regilor unguri, implini politica ra-
finatA a misionarilor. Lasco, principele Moldovei, se pledi, la
sfatuirile misionarilor primi unirea cu biserica Romei
(1370). Unirea insii nu -cinu, de cat abia 'Ana in timpnl dom-
niei Alesandru eels bunti, Domnul Moldovei, and adsta
stare de lucruri inceta pe la anul 1400 si pentru biserica ro-
manilor in genere si a Moldovei in particularti incepe un
non period. a)
Din cele ce am espus pana aci se p6te lesne vede, ce a
fost Roma pentru Romani in evul mediti. Roma Papilor nu
s'a interesat de s6rtea naOunilor in respectul politicti, aka nici
de a Romanilor in parte. Papilor nu li -au trebuit Rornanf, ci
catolicf. Tot asa si astazi.
(Va urma)
Istoria Bisericesii. a Rom. de Arch. F. Scriban pag. 62.
si
lul
:"....."..a' ,., t'..5--
a)
www.dacoromanica.ro

Despre Rugaciune
(DI Pt MASSILLON)
Milueqtemii Winne fiial 1ui David
(Math. IV, 22).
Ast-fel e gemetul unui sufletit patruns de reutati §i care se adre-
sesla" suveranului Doctor. In misericordia caruia spera a gasi remedia.
Acesta a fost alts -data rugaciunea unei femei chananience, care voia
sa capete de la fiiul lui David insanato§irea fief sale. Increclindu-se in
puterea §i bunatatea ce avea pentru nenorociti, ea nu gasesce alt mij-
loc mai sigur, de cat manifestarea durerii §i simpla naratiune a neno-
rociril sole ; §i acesta este modelul de rugaciune ce Biserica ne arata
spre a ne anima §i inveta cum sa ne rugam, adica ne arata intermit
mod mai amabil §i mai familiar acesta datorie cea mai esentiala a
pietatii cre§tine.
Cax.:1 fraflor, rugaciunea, acesta este conditiunea omului, acesta
este consolatiune a sa, acesta este omul" pentru a vorbi in Limba
Santului Spiritu.
Daca lumea intrega in mijlocul aria traim, nu este de cat Mt tan-
tare continua ; data tote startle in care ne gasim §i tote obiectele ce ne
incungiura se par in acord la coruptiunea nOstra, spre a ne slabi §i se
duce, data bogrifele ne corup, repausul ne mole§e§ce, §ciintele ne in
ganfa, ignoranta ne abate, placerile ne seduc, intermit =vent atatea
pericule ale naturei, tot aceea ce este in not §i inprejiurul nostru, nu
este de cat un nal pericul pentru not In ua stare atat de deplorabila,
0 Dumnetleul ma! Ce speranta de mantuire p6te rema,ne Inca omu-
Daca In acesta stare el nu esprima" rugile sale catre tronul
misericordiei tale.
Chretinul este grin urmare un om de rugaciune : origina sa? starea
lot? 'Si
www.dacoromanica.ro

296 DESPRE RCGXC1UNE
sa, natura sa, trebuintele sale, lini .tea sa, tote ayertise0 ca", el trebue
si se rage; 9i ehre§tinul care nu se rogii, se mic§oreslii §i este mai reit
de cat un infidel.
Dar fraIllor, de unde vine ca o datorie atatil de esenIiala §i aka de
eonsolanta pentru om, este astb,"-sli: atatil de neglijata ? De unde vine
acesta uitare a rugaciunei in lume? Din done pieteste:
Anteiii ca nu se rog de lac, pentru ca. nu §tia a se ruga clic unii §i
cä acolo perdu timpul lor; al doilea nu se rogii pentru ca el* se plang
ca, nu gasesc in rugaciune de cat turburarile spiritului. Inteiul pretext
provenit din ne§tiinta cum trebue a se ruga i al doilea luat din des-
gustul §i dificultatile rugriciunei. Trebue dar se gtiti a ye ruga §i si
cunosceti Inlesnirea modului rugaciunii. Preceptele ce ye prescriti
slice altit-datg, Domnul poporului: seal nu sunt peste puterile vOstre,
nici grele a se purta de spiritul vostru; Acestea nu stint secrete trichise
in cera, de patrunderea carora putea slice : dar care din not ar
putea se radice pans acolo spre a le cunore §i intelege. Acestea
Bunt' datorii cari sunt aprope de voi, §i cart potil fi Intrebuintate In
gura t§i inima yosta.
Cad aceia ce a slis Domuul in general de tote preceptele legei sale
sante, ca nu trebue a ciluta cunOperea for afara de noi, §i ca trebuesc
intrebuintatein gura §i inima nostral putem slice indeosebi de precep-
tul rugaciuneT, care este principal §i cel mai necesar de cat tote ; cu
tote acestea, aceia ce se opune de ordinar in lume, la acesta datorie,
este ca nu §tiii ce adresa lut Dumuesleil, cand merg sa se rage, §i ca
cuventul este unit secrete pe care inch' nu l'a putut intelege. Acest
pretextil inch' din trei puncte de vedere este nedreptil : Antal ca se
final' in ideia, cum adica trebue sit formulesle rugaciunea, a doua ca
nu simte in destul nenorocirile §i prin urmare necesitatile de tot felu
§i al 3-le ca nu iube§ce nici de cum pe Dumnesleul sett
Pica mai anteiii ca, se in§ala in ideia cum trebue sa formulesle ru-
gaciunea. Rugaciunea nu este o sfortare a spiritului, un acord de, idea,
o patrundere profunda a misterilor lui Dumnesleii, este numai o simply
rai§eare a inimei, este o manifestare a sufletuluT, mult patrunsil in viata
de nenorociri, este unit simIimenta vie §i secret al trebuintelor §i sla-
biciunei nOstre, i o umilin a IncrestetOre, esprimatei titre mautuitorul
spre a obine remediul. Rugaciunea nu suposesra tine spiritii, care
sa &VA marl* lumina, cuno§tinfi rari, unit spiritir mult mai cultivat, de
cat al celor alai omen; ea suposNa numaT mai multa, credinta, mai
multi dorinta, sae ardore pentru liberarea sae rnantuirea sa. Ruga-
ciunea, nu este o §tiinta, pe care trebue sit o cunOsca, Omenii, o arts
sea unit metodii necunoscutil, asupra aria sit alba, trebuinta a con
sulta pre altii.
liugaciunea este o datorie, cu care ne nascem instruiV, regulele
a T
sa
set,
lid
www.dacoromanica.ro

DESPRE RUGXCIUNE 297
acestel geiinp divine nu slat serise de cat in inimele nostre, gi spiritul
lul Damneder", este singurul suveran care invap, 0 inima simple gi
inocenta, care este patrunse, de a tot puternicia lut Dumneslea, atinsa
de terOrea judecatilor Bele, gi de misericordiile stile infinite confe-
seda in simplitatea inimei sele, bunatatile gi minunele sele, adore or-
dinile providenit Bele primegce pentru densul, cruet gi pedepsele ce
Intelepciunea consilielor sale Ii impune, care nu cunegce nici cum ru-
gaciune mai sublime, de cat a simti inanitea lut Damneder' OM co-
ruptiunea inimei sale ; un sufletu de acesta caracterti este de mit' de
on mai instruit asupra sciintei rugaciunei, de cat stripanii gi invetatii
for chiar, gi pot slice cu Profetul. Mai multi" de cat invetatorii mei,
am devenit intelepttia (Pslm. CXIX. 99). Ea vorbegce Dumnesleului
ca un amic catre amicul sea, lase, a vorbi inima sa, respinge total
inaintea uniculut obj ectti ce iubegce; in acelagi timpu, spiritul sea se in-
doegce, inima to vegheasla gi vorbegce pentru el ; desgusturile insugi
devina o rugatiune prin sentimentele ce se formesla apol in inima sa ;
ea rogegce gi se confunda de a promite, gi de a se regasi tot-de-una,
iata tot secretul gi sciinta rugaciunei
Cine a instruit pe sarmana Chananiena, ca sa se rage ? 0 streina,
o flick' a Tirului gi Sidonulul, ea cere cu tote acestea, nu se adresesla
Apostolilor spre a lua de la dingii instructiuni pentru rugaciune, a-
moral sett, increderea, dorinta de a se raga, inima sa atinsa fac tot me-
ritul pi sublimitatea rugaciunei stile. i forte Adeverat dace, pentru a
se ruga, este de trebuinta a se ridica in acele staff inalte unde Dam-
neder" ridica ore -cart suflete sante; deca e trebuinia a fi inalcat ca Paul
pane, in cell, spre a intelege aceste secrete pe cart' Damneder" nu be
descopere nici de cum omului, sett cum Moisi pe muntele sante, a
fost intrio negure, gi vede pe Damneder' fate in fate, adica dace, el a tre-
buit se; fie pana in age, grad(' de unire cu Domnul ; clictt deca pentru ru-
gaciune -este de trebuinta a fi favorisat de aceste daruri rani, gi esce-
linte ale spiritulul sant, a 31 putea slice cu Apostolul Paul care vor-
begce despre acegti nuol eredineiogi.
Dar, nu fratilor, Rugaciunea, nu este un dar particular reservat eu-
taril animi priveligiate, acesta este ua datorie comun inpusa, pentru
tot credinciosul, ea nu este reservata, numai cator-va animi pure gi
mai sante, este ail virtute indispensabila, ca charitatea, necesaA, per-
fectilor ca gi celor inperfecti ordonata simplilor ca gi celer mai sta.-
luciti, este gciinta cea mai fidela, e perfectiunea a tots creatura.
To eel ce are ue, anima, gi care pate iubi pe autorul fiinterii Stile,
tot eel ce judeca, gi eunOgce a tot puternicia lui Damneder', trebue
scie a 'la adora, a chema in ajutor, and favorisa
a-I espune necesitatiie, sari a cere gratia sa.
Mat departe, and digcipulii cer lut Isus Christos a'i invat,a, cum
gr.',
in-
fidel',
sa Iii a'imultunii Iti
www.dacoromanica.ro

298 DESPRE RUGXCIUNE
se, se roge : Domne Invatene pre not sit ne rugam" (Luc. XI. 1). El
nu le deseopere nici cum ineltimea, sublimitatea, profunditatea mi-
sterilor lui Inyate nurnai, ca : pentru a se ruga, trebue se
privesce la Duumecleu, ca la un parinte bine facator, a se adresa lui
cu o familiaritate respectuose, cu ue," incredere Insotite de temere §i
iubire ; nu voe§ce a ne inalta pine la dinsu, dar Inlature tot 1.60 din
prejurul nostru, toti omenii adorendul, 11 bine-euvinte4, el vine se
stabilesca imperiul seti in tote animile, ca cerul §i pemintul se, fie
supuse yointilor sole sante, ca necredincio§ii sa vine in cunoseinta
cea adeverate. Totul este simplu, dar totul este mare In aceste
rugaciune, ea recheme pe om in sine Insugi §i spre a urma acel
model, nu trebue de cat simte trebuintele sole.
i iate pentru ce ce este nedrept al doilea pretest, cum ce nu
§eiu a se ruga, §i ce nu simt In destul trebuintile Infinite ale sufletu-
lui see. Sa ne Intrebem, ore trebue invrqam pe bolnav a cere
Inseneto§ire, pe muritor de forne a cere pane ? 0 anima care sufere
are trebuinta de Invinetor pentru ca se, scie cum se se plange ? Totul
vorbesce Intrensul, totul esprime durerea sa, tecerea Insegi este do-
cinte.
Cei can va plangeti, ca nu §citi cum trebue ve rugati, In dure-
rile timporale, cand spre ess. : un evenement ne a§teptat, pune bunu-
rile, §i sorta vOstre in pericol, ridicatt manile la cer, atunci ve aratati
gemind §i rugendu-ye lui Dumnecleti, atunci §titi se ve, rugati, nu
merged sit cautati In afara de anima vOstre, leetiuni gi reguli pentru
acesta, prin urmare n'a aveti trebuinte de cat de durerea vostra, reute-
tile vostre suntil sciinta ce ve Inv*.
Dar, fratilor, dace' am simti cele ce ating de spiritul nostru, a§a
cum slintim pe cele ce se ating de corpul nostru, dace salutea nostre
nu ne-ar interesa, am fi destul de abili in arta divine' a rugaciunii.
Ne plengem ce, ce avem de clis in fata, unui Dumnetleti, de la care
avem destule cerem, rautatile nestre vor vorbi nurnai, anima
nOstre ne ar scepa, nu vom fi mai multil stepini durerii §i lacrimilor
nOstTe, §i cea mai sigure, cunOseere, ca n'avem nici de cum credinte
§i ce, nu ne cwiescem pe not In§ine, este ca nu scim ce adresa D-lui
in intervalul unei scurte rugeciuni.
*i in adeve,r fratilor, In aceste viate umand Incunjurata de atetea
pericule, §i intarita in not prin atita slabiciune, in cit in tot momentul
fim sedu§i prin objectele vanitatil, coruptiprin neconstanta aniinit
nOstre, tot-deuna balantand Intre pasiuni, §i datoriile nOstre, Intre not
§i legea Domnului; bite() situatiune atit de deplorabile, ce cerem
de la Domnul? ce am dice cand ne-am gesi in presenta sa. 0 ! Dum-
ne0.eul melt, pentru ce omul nu este acum mai putin Oaths ? Dace,
Oicep ce, fn rugeciune nu §cill cu ce incepeti, dace cliceti ca tre-
D-tleu, ii
di-
ving
sa
clic,
sa
sa
sa
sa
sa
sa
be
www.dacoromanica.ro

DESPRE RL'GACIUNE 299
buintile vostre swath' infinite, data sliced ca mult s'a incuibat dorinta
de ph-teen gi coruptinne, gi ca prin urmare numal cutezati a arata
D -lui pacatele vostre, sa lasati sa vorbesca reutatile vostre pentru voi
VI' arta rugaciuni vostre este acesta ; vorbiti in limba credinti, in
limba unui rege penitent ; care alta data ne cutesland mai mult a se
esprima Dumnesleului sea din causa rautatilor gele, In rugaciune slice :
DOmne eu suntu In presenta ta, umilirea gi confusiunea mea, vor
vorbi pentru mine".
A veni va,' plangeti ca n'avett mai mimic de slis card void sa ye
rugatt; ore viata vostra Intrega, n'a fost pote petrecuta In pacate ?
n'att abusat de on -ce, de gratie, de talentele vostre, de bunurile vos-
tre, petrecut cea mai frumos'a parte a clilelor in uitarea lui Dam-
nesleit, ei bine tote acestea nu ye preocupa intr'u nimic cand ye gasiti
inaintea lui D-clew, acestea nu ve arata cum trebue sa va rugatt spre
a obtine ertarea atator gregeli? De alts parte, clack' duceti ua viata
chregtina, gi intrati in calea mintuirei, atunci chiar sunteti cu mult
mai nedrcptt a ye plinge, ca nu ga,'siti nimic a slice D-lui in ruga-
ciunile vostre.
Ore, gratia singura, care ye lumineza indemnandu-vä a ye retrage
de la pacat, acest bine factitor aga de rar gi refusat de atitea paca-
togi nu formula nici un sentiment de recunoseinte, in initnile vostre
clad ve gasitt la piciorele sole ? Presents, bine facatorulut nu degtOpta
in voi nimic tandru?
Daca ca, aceste Vacate. infinite, can ingreuia4a schinbarea
vietii se opune Inca in voi, la legea data ore care co-
ruptiune ce ye remane dupe convertire gi care alarmesla contra vir-
gci nu numai ce sa adresati D-lui in rugaciune, dar tota
viata ar fi ua rugaciune continua. Rugati-ve in tot locul, cum slice
Apostolul : Rechematt pe In tot momentul".
Diaconul Protopopescu.
sa
simtiti
D -lui, simtiti
tutiil.ali
D -deu
Anast.
www.dacoromanica.ro

Legea organica a Bisericei Bulgare.
Pub llama aci legea organica a Bisericei Bulgare, inain-
tata de D-1 Ministru de Culte, Ina lt Pre Sancitului Presedinte
al St. Sinodu, cu adresa No ... ; spre a se putea sci de
intrega nostra Biserica romans modul organisarel Bisericei
Bulgare.
IIIINISTERUL AFACERILOR STREINE g AL CULTELOR
1:3MC1R,MT
NOI ALECSANDRU I,
Prin gratia lur Dumnegreie §.i vointa National& Domni at
Bulgariet.
Art. I. Cu aprobarea Scintului" Sinod §.i grin volul Con-
siliulut de Stat, Adunarea Nationale priimind,
NOI,
Am decretat ii a'ecretdm:
Legea a EcsarcatuluI
Valabilei pentru Principal.
Art. I. Principatul Bulgariei facend parte din Biserica
Comund Bulgara se supune Santului Sinodg, suprema au-
toritate Eclesiastica a Bisericei Bulgare, acolo on unde se
gasesce acea autoritate ; cu acesta, Principatul voesce a
pAcli integritatea si unirea cu Biserica Universals Orto-
www.dacoromanica.ro

IP-
LEGEA ORGANICX A bIgERICEY liULGARE 801
docsa in tot ce privesce religiunea si dogme bisericescT,
(constitut : art. 39.)
Art. 2. Legea pentru dirijarea EcsarcatuluT BulgarieT este
pactul fundamental at Bisericel Princiare Bulgare precum
urmeza maT jos.
PARTEA I.
Despre PersOnele.
CAPITOL I.
Despre organizarea.
Art. I. Biserica Ortodocsa Bulgara indipendenta se va
dirigea sub nume de Exarchia, facend parte de una si
Santa Apostolicesca Biserica compusa de : Eparchiele afla-
tore in Imperiul Ottoman si de Eparchiele in Principatul
Bulgariei, precum s'a stabilit prin inalt firman imperial.
Eparchiele in Bulgaria reman de acum inainte, sese si
sunt urmatorele : Sofia, Vidin, Vratza, Dorostol, Cerven-
ska, Tirnovo, Varna si Prestava.
(Observatie) Eparchiele Samacov, Kiustendil, si Lovcea
sa suprima si se vor alepi la cele maT sus, dupe trebuintele
in afacerT canonice, dupa dispositiunile St. Sinod si cu apro-
barea GuvernuluT Princiar.
Art. 2. Ca parti integrante a acestor EparchiT se desem-
neza judetele intregT cu pla'sile lor.
Art. 3. In conformitate cu legea de fata, Exarkatul se va
conduce spiritualmente de Santul Sinod si fie-care Epar-
chid de Mitropolitul respectiv.
Art. 4. Santul Sinodu fiind supremul conducator a cres-
tinilor OrtodoxT in Exarchat, se compune de Exarchu, Pre-
sedintele lul, si de membri.
Art. 5. Exarchul pOrta titlu independinte- de Episcop ;
insa pe langa titlu de Exarch va pastra acela de Episcop,
pe care l'a avut and a fost proclamat Exarchu, si pe care
it va pastra si atunci cand va fi descarcat de demnitatea
de Exarchu; afara numaT elan, va fi destituit si va perde
dreptul la Darul Sant. Exarchul se numesce pe viat,a.
www.dacoromanica.ro

802 LEGEA ORGANIC A BISERICET BULGARE
Art. 6. Sunt de drept membriT Santului Sinodt cano-
nicesct toti Mitropolitix a ExarchatuluT si fiind ca toti mem-
bri nu pot lua parte la sedintele regulate ale St. Sinodt,
vor fi alesi patru membri care, vor tine sedintele si vor
representa pe totI ceTTaltI, pentru tote afacerile afara de
cele pentru care legea de fata prevede ca sa fie tote epar-
chiele representate.
Art. 7. Mitropolitii depanda de drept de la Santul Sinodt,
priimescu chirotonisirea de la St. Sinodu, si suntt obligati
al pomeni regulatu in slujbele bisericescY.
Art. 8. La fie-care resedinta a MitropolituluT si sub pre-
sedintia sa sat de loctiitoriT seT, va functiona un consilit
Eparchial, compus de presedintele si de 4 preotT EparchialT,
alesi numal de AlegatorT EclesiasticT, conform Cap. 5.
Art. g. AcestuT Consilit eparchial va apartine diregiarea
si judecarea tuturor treburilor Eclesiastice.
Art. 1o. Decisiunile a Consilielor Eparchiale se vor apela
difinitiv inaintea Santului Sinodt ; aseminea decisiunile lu-
ate in contra canonelor se vor casa de St. Sinodt.
CAPITOLUL II.
Desj5re alegerea Exarehului.
Art. u (3). CeT eligibilT pentru Exarcht trebue sa insu
sasca conditiunile urmatore : sa fie membru BisericeT
Bulgare; 2) sa fie bulgar de nascere ; 3) sdaiba. versta de 4o
anT; 4) sa fie instruitu maT cu deosebire in ceea-ce prives-
ce religiunea ; 5). sa se semnalese in cele privitOre Ia religiune
si in observarea a ordinelor bisericescT; 6) sa fie adminis-
trat eparchia luT 5 anT, fdrd abaterT; 7) sa se fi dintins prin
fapte, cuventarT si opere, sa fie cunoscutd prin opere bise-
ricescT si miriene ; 8) sa fie stimat de nauntru si din afara,
se alba increderea poporulul, precum a imperiuluT.
Art. 12 (16). Venind timpul pentru alegerea nouluT Exarcht
Presedintele provisoriu a Santului Sinodit, cel maT vechit
dupa cherotonisirea, va insciinta pe Guvernul Imperial,
cerandu-I pentru aceste autorisatiunea cuvenitd.
1)
www.dacoromanica.ro

LEGEA ORGANICX A BISERICEY BULGARE 808
Art. 13, (17) Dupe priimirea respunsulul GuvernuluT, cel
maT vechit membru dupe chirotonisirea, tramite o Cir-
culara la toll MitropolitiT din Exarkat, ordonand la fie care,
dupe matura cugetare, sa tramita Presedinte Sinodului
in termen de 21 de Bile de la primirea circularei, liste cu
numele a 3 sat 5 Archierei, care at calitatile prescrise in
Art. I. (i5), si pe care ii gaseste demni pentru postul de
Exarcht ; aceste liste se vor tramite de MitropolitiT respec-
tivi, intro scrisore separata si sigilata si vor fi insotite de
o scrisOre personals cAtre Presedinte.
Asemenea scrisorT de candidaturT vor prepara si mem-
briT SantuluT Sinod si le vor preda loc-tiitoruluT care, im-
preuna cu scrisorea a sa proprie, sigilata, le va pastra in-
tacta 'Dana. cand se va aduna soborul Electoral.
Art. 14 (i8) Afars de circulars, loc-tiitorul, presedinteluT
impreuna cu membri consiliului ExarchatuluT, vor tramite
o adoua circulars catre totT MitropolitiT SinodalT, sat ne
SinodalT, la tole Eparchiele sat la loc-tiitori acestora si dupe
ce se vor da citire acestor circular', se vor chema la ora-
sul de resedinta al EparchieT, totT alegatoriT, in termen de
15 dile de la priimirea acestor circular', si sub presedintia
CapuluT religios sat a loc-tiitoruluT set, se vor alege cu vo-
tul secret si cu majoritate de voturT, douT dintre cel maT
onorabilT bulgarT stabilitT acolo, sat la alts parte, ca repre-
sentantT aT EparchieT, precum se vor alege douT represen-
tantI bulgarT Ortodoxi care locuescii la Constantinopole ;
acesti alesT vor obtine un act subcsris de alegatorT, legalisat
de capul bisericesct local, precum de Consiliul Eparchial
si sigilat cu sigiliul MitropolituluT, prin care sunt limit): se
piece la resedinta Exarcatulul pentru ca se is parte la ale-
gerea generals a Exarkulul; epoca alegerel se va socoti
de la prima septamana, dupe 6i de dile de la data cir-
culareT.
Art. 15. (i9) fn diva hotaratt pentru adunarea, Duminica
prin serviciul divin, se vor chema toff alegatoriT sa se adune
la palatul ExarcatuluT, cu mandatele for respective de ale-
gAtori ; vor fi present' trel part): din patru atuncT Ca--dace
www.dacoromanica.ro

504 LEA ORGANICX A BISERICEi BULGAII-g
pul BisericescU care va preside va tine un mica cuvent
urm a caruia va proclama adunarea deschisd, devenindu'i
de drept presedinte; daca insd nu vor fi 8/4 part! presente
adunarea se va amana pentru 15 elu e, si se vor chema prin
telegrafu aceT ce lipsescU ; dupe termenul acesta, adunarea
se va tine cu aceT presenti.
Art. 16 (20) Dupe deschiderea sedinteT, presedintele infd-
tisezd adundrei scrisorile sigilate ast-fel cum le-au primit;
cu autorisatiunea adundrei, secretarul St. Sinod, secreta-
rul consiliuluT a ExarkatuluT si duoT membri aT aduntreI
verified neatingerea sigilielor, precum at venitu, deschidu
scrisorile si inscrild separat 3 sau 5, din numele ce continl
scrisorile. Dupe ce le au inscrisU, dupa ordine, cum sunt
in scrisorT; daca din ceT propusT nu intrunescU majoritatea
absolute si numal cite-va voturT, atunci St. Sinod, propune
trel sau cincT din acestr, cu aceia care au obtinutU majori-
tatea de voturT, si cere guvernulul permisiunea.
Art. 17 (21) Dupd primirea respunsuluT inaltulul guvern
Imperial, Presedintele, cheamd adunarea ne intardiat in
presenta St. Sinod s'a Consiliulul Exarcal si dupe ce se
citesce respunsul Guvernulul, St. Sinod proclama numele
acelora cari sunt legalmente de totT saU de maT mare parte
alesT ca egali pentru scaunul Exarkal.
Art. 18 (22) Alegerile de-a-drept isprdvinduse, adunarea
procede la alegerea cu votul secret a unuia din membri
for alesT, pe care Archierei ii proclamd c'd a obtinut majo-
ritatea de voturT; acela se proclama de toll ca este legal-
mente ales de Cleru si de Popor pentru ca se primescd
functiunea de ExarkU.
Art. 19 (23) Alegerea fiind terminate, totT ceT present!,
inscrit acesta in registru respectiv, pe care 11 subcriU si un
Te-Deum inchide solemnitatea alegerilor.
Art. 20 (24) Membrii St. Sinod si a consiliulul Exarcal,
adresecid o cerere cdtre Ina lta Porte, prin care fac cunos-
cut resultatul legal al alegerel, tot-o-data rugand pentru re-
cunoscerea officials a Exarculul ales.
Art. 21. (25) Cdnd actul de recunoscere se publicd, St.
iii
www.dacoromanica.ro

LEGEA ORGANICX. A BISERICEY BULGARE 305
Sinod invite oficial pe Exarcul a se infatisa inaintea Ma-
jestateT Salle Sultanul si a principalilor Ministri al Sublimer
Porti. Pe urmd Exarcul se conduce la Ospelul Exarcatu-
luT in mod oficial pentru a primi functiunea sa.
Observatie : Art. i5 pane 25, din legea ExarcatuluT se
modifica' cu acesta observatie : aleganduse Exarcul din
Metropolitii Eparchiilor din Principat, acel Ina lt Prelat, se
va considera de supus Otoman, cat timp va ocupa scaunul
de Exarct ; devine insa supus Bulgar indata ce se reintorce
la Eparchia sa (Art. 5).
Art. 25. Cand primesce functiunea de Exarct, dansul
notifica incris A. S. Principelul Bulgariel, care din partel
adresecia o proclamatiune catre popor.
CAPITOLUL III.
Despre alegereet Membrilor St. Sinod.
Art. 22. (26). Sfantul Sinod in Exarcatul Bulgar repre-
sinta pe totT MetropolitiT seT si se alege aseminea de aceT
Metropolitl.
Art. 23. (27). Dupe expirarea perioduluT de patru anT
indeplinit de membri Sfantulul Sinod, Exarcul impreuna
cu membri Sfantului Sinod, doue lunT inainte de a expiry
termenul, trimit circularT la toil MitropolitiT si membri
Sinodall pentru ca se inainteze o lista, sub-scrisa si sigilata,
care se confine numele until Mitropolit ; o aseminea lista
vor trimite si membriT SinodalT.
Art. 24. (28) Nimenea din MitropolitT nu pote se fie
ales membru SinoduluT, fora se fi condus Eparchia sa
respective, patru anT ; din causa lipseT unor aseminea Ar-
chierei, alesT pentru prima ore, MembriT Santului Sinod
vor putea fi realest si pentru al doilea period.
Art. 25 (29). Dupe verificarea sigiliurilor ce sunt neatinse
Exarcul desfacand scrisorile si dandu-le cetire in plina se-
dinta a SantuluT Sinod, fiind presinte si consiliul set, pro-
clama pe acela membru, care a obtinut cele maT multe
4
www.dacoromanica.ro

806 LEGEA ORGANTCX A BISERICEI 33ULGARE
voturl, in locul aceluia care ese si care de altmintrelea nu
se retrage pana la sosirea noulul chemat.
Art. 26. Pentru constatarea alegerilor, precum procla-
marea membrilor Sinodall alesT, se va transcrie in condica
pentru alegere si se va subscri de Exarc, de membriT Ecle-
siasticT si mirenT, comunicanduse GuvernuluT Princiar, prin-
tr'un raport, numele membrilor alesi.
Art. 27 (3i). Nimeni si sub nicT un pretext, daca nu este
membru, nu va putea lua parte la sedintele Santului
Sinod, afara numal daca uniT din membriT luT vor fi retinutT
din cause legate. Santul Sinod va putea printr'o hotarare
se cheme provisoriU in locul aceluia, altul din Archiereii
preser4T.
Art. 28. (32) Nimenea din Archiereil Sinodall nu va pu-
tea refusa de a primi acest servicia, sunt scutitT numaT
ace carT at ajuns versta de 7o anT s'at sunt caduti intro
bola grea.
Art. 29 (33) Daca mebru Sinodulul ales, din motivele
aratate in articolul de maT sus nu va asista regulat la sedinte,
se va alege altul in locu'T, corn form cu art. 23. 24. 25. (27)
(28) (29).
in locul membrilor cari in timpul periodului demisione-
cla, se bolnavesc cronic, mor sail ajung la viata de 7o anT.
Exarcul impreuna cu SAntul Sinod va putea alege altul cu
votul secret si cu majoritatea de voturl; numele alesulul se
va comunica guvernulul Princiar.
Art. 3o. Santul Sinod tine sesiunele sale o data pe an,
incepend din Duminica St ; pang cand
se va termina, aseminea se vor tine sedinte extra-ordinare
cand trebuintele bisericescl vor cere,
CAPITOLUL IV.
Desj5re alegerea illitrofiolitilor
Art. 31 (4o). Numirea Mitropolitilor prin Eparchil se va
face prin alegerl al caror liste se vor pastra de Santul Si-
nod si carT se vor forma cum urmezd :
www.dacoromanica.ro

LEGEA ORGANICX A 3ISERICEI BULGARE 301
Art. 32 (41). Santul Sinod va trimite o circulars catre
tote Eparchiele si St. Monastiri car! sunt sub a sa juridic-
tiune.
PersOnele Eclesiastice can vor intruni conditiunile Art.
11 (15) si carl sunt menite pentru postul de Episcop, pe
king ce vor dovedi ca at administrat Eparchiile respec-
tive 5 ani, ca at vastra de 3o an!, vor fi obligati a infa-
tisa certificatul Seminariulul unde at studiat ; tote acestea
se vor face cunoscut SantuluT Sinod, cerand inscrierea for
in listele candidatilor eligibill.
Art. 33 (42) Tote aceste scrisorT de recomandatiune,
trimise in urma circulAref, trebue se fie subsemnate pentru
EparchiT de Mitropolitul sat loco-tiitorul set si de mem-
brii consiliului Eparchial, iar pentru monastiri, de Egumen
si de frati si investite cu sigiliul monastireT.
Art. 34 (43) Dupe primirea acestor scrisorT, St. Sinod
impreuna cu consiliul Exarcal, daca le va gaisi regulate si
intrunind conditiunile legale, va chema inaintea sa candi-
datul, pe care examinandul de-aprope si gasindul apt, 'I
va inscrie in lista candidatilor.
Art. 35. in acea lista St. Sinod are dreptul in urma unel
prealabile intelegerT, cu Ministeriul Cultelor, in cea-ce con-
cerne clerul din Principat, se inscrie si alte persone, supu-
nandule la un examen pentru demnitatea de Archieret.
Art. 36 (40) Cei inscrisi in liste, reman sub privegherea
si ingrijirea SantuluT Sinad ; daca cererele for vor fi tim-
purie si clansii vor avea necesitate, St. Sinod este dator de
a le da functiuni de a'T numi predicator!, director!, Profe-
sorT la Seminare sat Lycee ; Egumeni la MonastirT sail Bi-
serici, Protosingell, ArchimandritT, diaconi, archidiaconT,
pe Fang vre'o Mitropolie sat la vre-o biserica lociiitorT de
archierel si secretari la St. Sinod ; daca se va dovedi judi-
ciarmente ca unii din cel inscrisi in liste vor face intrigl
in modul mincinos ca sa bage vrajba intre Archierei si po-
por se vor pedepsi bisericesce si afara de acesta se vor
sterge din liste.
Art.-37. Remanend vacant postul vre unuia din Mitropo-
www.dacoromanica.ro

808 LEGEA ORGANid. A BISERICEi BULGARE
lit! din Principat, consiliul Eparchial comunica imediat a-
cesta St. Sinod, cerandu'T un loc-tiitor la scaunnl remas
vacant, 'Dana la numirea titularulul.
Art. 38. St. Sinod din propria sa initiativa numesce unu
din ArchiereT apropiati, la Eparchial remasa vacanta, libe-
randu'T actul Sinodal si comunicandu acesta Ministerulu!
Cultelor si pentru acest slarsit Ministerul va da locoliito-
ruluT ordinele trebuinciose.
Art. 39. Loc-tiitorul dupe primirea ordinelor pleca la
postul set si in unire cu consiliul Eparchial trimite o cir-
culars ditre aleggtori Eclisiastici si mirenT din Eparchie,
alaturand pe langa acesta, lista elegibililor.
Art. 4o. Dupe chemarea loc-tiitoruluT toti alegatoriT
EparchieT eclesiasticT si mirenT se vorU aduna in aceiasi sap-
tamand dupe serviciul divin in ospelul MitropolituluT unde
va fi fats si Consiliul Eparchial si deca vorg fi fata 3/4 sfer-
turf din totalul alegatorilor, loc-tiitorul at Mitropolitului de-
clara sedinta deschisa, era daca nu sunt 3/4 parts! atunci se
amana pentru sAptamana viitore, atund insa se va deschide
sedinta cu or! membriT voru fi presentT :
Art. 41 (so) In urma rugaciunilor obicInuite, sedinta se
deschide si dupe invitatiunea PresedinteluT loco-tiitor, ale-
gatoriT procedu la votarea prin vot secret, pentru alegerea
a duoT candidati din listele eligibilor si care din acesti va
obtine majoritatea de voturT se proclama de cler si de po-
por Mitropolit al EparchieT vacante.
Nimenea afara de alegAtorT nu au drept la vot, in casU
de paritate de voturT, votul PresidentuluT va determina
majoritatea.
Art. 42. (51). Dupe terminarea alegerilor se va face unu
protocol in care se va mentiona de amanuntU cursul si re-
sultatul alegerilor.
Acel protocol se va trece in condica specials si ime-
diat se va subscrie de tot! alegatorii, se va legalisa aseme-
nea de membriT Consiliului Eparchial, precum se va in-
vesti cu sigiliul Eparchial.
Doue asemenea protocole sub semnate de tot! alegato-
catl
www.dacoromanica.ro

LEGEA ORGANICA A BISERICEI BULGARE 309
rii, legalisate de loco-tiitor al MitropolituluT si de Consiliul
Eparchial, se vor Inainta insotite cu adrese separate, semnate
de loco-tiitorul si Consiliul Eparchial, una Exarchulul si cea
alta Ministerului Cultelor.
Art. 43 (52). Primind Exarchul protocolul cu adresa res-
pectiva precum si nota MinisteruluT Cultelor asupra resul-
tatului alegerilor, densul va da cetire ambelor acestor acte,
in sedinta St. Sinod si gasind alegerea regulata, o incu-
viintacia, trecead'o in registru, unde vor sub-scrie St. Sinod;
deca inse alegerea nu este regulata, protocolul se trece in
condica aretand motivele invalidarei, si Exarchul trimite
ordinele necesariT pentru nouT alegerl.
Art. 44. (53) Dupe aprobarea alegeriloru un serviciU di-
vin, se va tine si St. SinodU in presenta intregului poporu
alege si aproba canonicesce liber, din ceT duoT candidati
alesT, pe acela care se bucura de maT multa popularitate in
acea Eparchie, si tot de odata care se bucura de recoman-
datiunea alegetoriloru ConsiliuluT Eparchial.
Alegerea ArchiereuluT se transcrie in condica si se sub-
scrie de totT membriT St. Sinod.
Art. 45. Dupa alegere urmeza chirotonisirea alesuluT. In
cliva ficsata Exarchul merge la Ministerul Cultelort pen-
tru obtinerea DecretuluT Domnescia, prin care Archiereul
se confirma in postul sell .
Art. 46 (55). Dupe numirea noulul Mitropolit Exarchul
imprenna cu St. Sinod il recomanda la Eparchia sa cu
scrisore sinodala, care se va ceti in Bisericile Eparchiale.
De alta parte Guvernul informa autoritatile locale si ast-
fel noul Mitropolit isi priimesce functiunea si interimul lo-
cotiitoruluT inceteza.
Art. 47 (56). Permutarea ArchiereuluT dela o Eparchie
la alta este cu totul poprita ; numirea ArchiereuluT fara E-
parchie sat a altel persone la vre o Eparchie ore-care, nu
se pote savirsi de cat in virtutea dispositiunilor presen-
ter legI.
www.dacoromanica.ro

310 LEGEA ORGANICX. A BISERICEI BULGARE
CAPITOL V.
Desfire alegerea Membrilor Consiliului Eparchial.
Art. 48. Mitropolitul sal loco-tiitorul set, trimete o cir:
culara catre alegetorii Eclesiastici aT Eparchil cu care IT in-
vita ca in 8 dile dela priimirea acestei sa se adune la rese-
dinta EparchiaIe spre asi alege membril pentru Consiliul
Eparchial. Diva va fi prima Duminica celort 8 dile.
Art. 49 (58). In acea Dumineca dupe servicit divin nu-
mitiT alegatorI se voru aduna la ospelul Mitropolitulul spre
a intruni colegiul electoral, sub presedentia Mitropolitulul
sat locoliitorul self; deca vor1l fi presenti treI din patru
partT aT alegetorilor, atunci se va proclama sedinta des-
chisa ; deca insa nu se va aduna acestu numert, se va a-
mana pant( la Dumineca viitore, si cu alegetorii care vorri
fi presint,1 se va deschide sedinta.
Art. 5o (59). Fit -care din alegetorl propune ca eligibil pe
cate un preot, care's1 are Enoria in Eparchia, si din ace-
stia, alegendu-se patru cu votul secret si cu majoritatea de
voturT, acestia se proclama legalmente membri aT consili-
uluT Eparchial.
Art. 51. Pentru acestg alegere, imediata se inchee unu
procesu-verbal care se trece in condica si se sub-scrie de
totI; asemenea se voru face Inca doue protocole sub-scrise
de toll si legalisate de Archiereul, care se vort inainta in-
sotite de adrese osebite, una catre Exarchul si alta catre
Ministerul Cultelor.
Art. 52. Exarchul priimind protocolul si adresa, le su-
pune St. Sinod, si dupe cetire recunoscandu-se alegerea
legale; densul informa prin comunicat aprobarea sa catre
Eparchia, precum si Ministerul Cultelor care din parte-1
supune alegerea la Inalta aprobare Princiarg.
Deca va dovedi Ca alegerea a fost Regale, se inchee
un proces-verbal care se transcrie in condica si prin care
se arata motivele a invalida'rei Exarchul scriealegerilor0.
se
www.dacoromanica.ro

LEGEA ORGANICA A BISERICEI BULGARE 311
catre Mitropolit sail catre loco-tiitorul sea pentru nuol ale-
geri.
Art. 53. Durata membriloril a Consiliulul Eparchial va fi
de 2 anT, si in fia-care ant se voru schimba jumatate, era
pentru primul ant se voru schimba membriT ceT mar ti-
nerT.
Art. 54. Dew vre unu membru nu va priimi din capul
loculuT functiune sea in cursu eT va demisiona, St. Sinod
dew va fi in permanents sea in lipsa acestuia, Exarchul
in unire cu membriT Sinodali, raga Guvernul Princiar sa
numesca in locu-T pe acela care in lista eligibililor a intru-
nit cele mar multe voturl, acela va servi cat timpu era sa
servesca predecesorul sell.
Art. 55. In centrul fie-carui judetu si fie-care plasi va fi
cate unu loco-tiitoru de Episcopu, care trebue sa fie preot
in aceiasi enorie, si se va alege de eclesiasticif din acea
plasa sail judeta, afara numai de orasele unde resida Ar-
chiereultl.
Art. 55. AceT preotl se voril aduna in fia-care ang in
centrul judetului sau a plaseT,*unde sub-presedentia a until
din preoti, care va fi autorisatti de Metropolitul ca loco-
tiitor al sea, si voril alege pe acela care va obtine majori-
tatea de voturi prin scrutin secret ; un proces-verbal se va
dresa pentru acesta alegere, sub-scriindu-se de totI alege-
toriT si va fi inaintat Mitropolitulul. Mitropolitul va comu-
nica acesta Ministerulu! Cultelor si va informa despre a-
cesta Exarchul.
Art. 57. Administratiunea este cea preveduta in art. 83
(93). din presenta lege ; cat pentru jurisdictiunea de si este
definita in art. 83, ea nu pate avea de cat ua actiune im-
paciuitore.
In asemenea casurT loco-tiitorul este liberu sä numesca
ca ajutoru pe cine si catI voesce, dupe cum results din
art. 3 din regulamentul privitoru la loco-tiitori aT Archie-
reilor, la preotT si miren!.
Art. 58. Locoliitori aT Archiereilor potu avea relaliunT
www.dacoromanica.ro

1883 05

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (13)

Similar to 1883 05

Similar to 1883 05 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1883 05