GEOMETRIE
•
•
Toate corpurile din jurul nostru
au o anume formă.
CU FIGURI GEOMETRICE
PLANE:
pătrat
Corpurile geometrice
se aseamănă
DREPTUNGHI
TRIUNGHI
• RECUNOA TE IŞ Ţ
PUNCTUL IŞ
LINIA
RECUNO TEMPRINTREŞ
ACESTEA:
DREAPTA ESTE
NESFÂR IT , SE POATEŞ Ă
PRELUNGI LA AMBELE
CAPETE.
SEMIDREAPTA ESTE O
DREAPT M RGINIT LAĂ Ă Ă
UN CAP T.Ă
SEGMENTUL DE DREAPTĂ
ESTE LIMITAT, M RGINITĂ
LA AMBELE CAPETE, NU
POATE FI PRELUNGIT.
se denumesc simplu
drepte.
DUP FORMA LORDREPTELE POTĂ
FI:
LINII FRÂNTE
deschise închise
LINII CURBE
deschise
închise
DUP POZI IA LORDREPTELEĂ Ţ
POT FI:
• ORIZONTALE
• VERTICALE
• OBLICE
DUP POZI IA A DOU DREPTE,Ă Ţ Ă
ELE POT FI:
DREPTELE
PERPENDICULARE
SUNT FORMATE DIN
DREAPTE
ORIZONTALE IŞ
VERTICALE .
DREPTE PARALELE
DREPTELE CARE NU
SE ÎNTÂLNESC
NICIODAT .Ă
DREPTELE OARECARE
SUNT DREPTELE CARE
NU SUNT NICI
PARALELE NICI
PERPENDICULARE.
LINIA FRÂNT ÎNCHISĂ Ă
SE NUME TEŞ
POLIGON.
SEGMENTELE DE
DREAPT DIN CAREĂ
ESTE FORMAT UN
POLIGON SUNT
LATURILE
POLIGONULUI.
TIPURI DE POLIGOANE:
• TRIUNGHIUL ESTE POLIGONUL CU 3
LATURI ,
• PATRULATERUL ESTE POLIGONUL CU 4
LATURI ,
• PENTAGONUL ESTE POLIGONUL CU 5
LATURI ,
• HEXAGONUL ESTE POLIGONUL CU 6
LATURI ,
• HEPTAGONUL ESTE POLIGONUL CU 7
LATURI ,
SUMA LATURILORDREPTUNGHIULUI SE
NUME TEŞ PERIMETRULDREPTUNGHIULUI,
SE NOTEAZ CUĂ P
P= L + L + L + L SAU
P= 2 L + 2 L SAU P= 2•L
+ 2•L
P= 2 X( L + L )
Semiperimetrul este jumătate din perimetru, se notează cu Sp. (Sp=L+l)
Pătratul este figura formată din patru segmente egale
Segmentele se numesc laturi şi le notăm cu l.
Suma celor patru laturi se numeşte perimetrul
P = l + l + l + l sau
P= 4 x l
TEOREMA FUNDAMENTALA
A ASEMANARII
O PARALELA DUSA LA UNA DINTRE LATURILE UNUI
TRIUNGHI, FORMEAZA CU CELELALTE DOUA LATURI
(SAU CU PRELUNGIRILE LOR) UN TRIUNGHI ASEMENEA
CU CEL DAT.
A
B C
M
N
P
NP
BC
MP
AC
MN
AB
==
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
CRITERII DE ASEMANARE A
TRIUNGHIURILOR
CRITERIUL DE
ASEMANARE I (U.U.)
Doua triunghiuri cu doua
perechi de unghiuri
corespondente congruente
sunt asemenea.
CRITERIUL DE
ASEMANARE II (L.U.L.)
Doua triunghiuri cu doua
perechi de laturi
corespondente
proportionale si unghiurile
dintre ele congruente sunt
asemenea.
CRITERIUL DE
ASEMANARE III (L.L.L.)
Daca laturile corespondente a
doua triunghiuri sunt
proportionale, atunci cele doua
triunghiuri sunt asemenea.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
TEOREMA BISECTOAREI
Intr-un triunghi, bisectoarea unui unghi, imparte latura opusa
in doua segmente proportionale cu laturile unghiului.
A
B
C
D
DC
BD
AC
AB
=
.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
RAPORTUL ARIILOR
TRIUNGHIURILOR ASEMENEA
B
A
B`
A`
C
C`
Daca triunghiul ABC este asemenea cu
triunghiul A`B`C`, atunci raportul ariilor
celor doua triunghiuri este egal cu:
2
```
k
A
A
CBA
ABC
=
∆
∆
unde k (raportul de asemanare) este egal cu:
`````` CA
AC
CB
BC
BA
AB
k ===
.
PROIECTII ORTOGONALE PE
O DREAPTA
Proiectia ortogonala a
unui punct pe o dreapta
este piciorul
perpendicularei duse din
acel punct pe dreapta
data.
d
A (punctul dat)
A` (proiectia punctului)
dAA ⊥`
Proiectia ortogonala a unui segment de
dreapta [AB] pe o dreapta este
segmentul [A`B`], unde punctele A` si
B` sunt proiectiile punctelor A si B pe
dreapta data.
A
B
A`
B`
d
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
PROPRIETATILE PROIECTIILOR
ORTOGONALE PE O DREAPTA
1. Daca AB este paralela cu dreapta d, atunci proiectia ortogonala a lui [AB] pe
dreapta d este un segment [MN] congruent cu [AB] .
2. Daca AB nu este paralela cu dreapta d, atunci proiectia ortogonala a lui [AB]
pe dreapta d este un segment [MN] mai mic decat segmentul [AB] .
A B
M N
A
B
M
N
3. Daca punctul P este
mijlocul segmentului [AB]
atuci si proiectia acestui
punct pe dreapta d,
punctul Q este mijlocul
segmentului [MN]
P
Q
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
TEOREMA INALTIMII
Intr-un triunghi dreptunghic, lungimea inaltimii din varful unghiului
drept este media geometrica a lungimilor proiectiilor ortogonale ale catetelor
pe ipotenuza.
Sau : Intr-un triunghi dreptunghi patratul lungimii inaltimii duse din varful
unghiului drept este egal cu produsul dintre lungimile proiectiilor catetelor pe
ipotenuza.
A
B
CD
DCBDAD ⋅=
DCBDAD ⋅=2
APLICATIE:
Daca BD=3cm si DC=12cm
Atunci:
cm
DCBDAD
636123 ==⋅=
=⋅=
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
TEOREMA CATETEI
Intr-un triunghi dreptunghic,
lungimea unei catete este media
geometrica a lungimii ipotenuzei
si a lungimii proiectiei ei
ortogonale pe ipotenuza.
Intr-un triunghi dreptunghic
patratul lungimii unei catete este
egal cu produsul dintre lungimea
ipotenuzei si lungimea proiectiei
catetei pe ipotenuza.
SAU
A
B
C
D
;BDBCAB ⋅= BDBCAB ⋅=2
La fel se aplica teorema catetei pentru AC!
Aplicatie: Daca BD = 6cm si BC = 18cm
.36
108618
cm
BDBCAB
=
==⋅=
=⋅=
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
TEOREMA LUI PITAGORA
Intr-un triunghi dreptunghic, suma
patratelor lungimilor catetelor este
egala cu patratul lungimii
ipotenuzei.
A
B C
222
ACABBC +=
Problema 1.
Problema 2.
In triunghiul dreptunghic ABC, AB =
4cm si AC = 8cm. Aflati lungimea
ipotenuzei BC.
Rezolvare:
.5480
.80641684 22
222
cmBC
ACABBC
==
=+=+=
=+=
In triunghiul dreptunghic ABC, AB =
6cm si BC = 12cm. Aflati lungimea
catetei AC.Rezolvare:
.36108
.10836144612 22222
cmAC
ABBCAC
==
=−=−=−=
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
FUNCTII TRIGONOMETRICE
1. Sinusul masurii unui unghi ascutit al unui
triunghi dreptunghic este raportul dintre lungimea
catetei opuse acestui unghi si lungimea ipotenuzei.
2.Cosinusul masurii unui unghi ascutit al unui
triunghi dreptunghic este raportul dintre lungimea
catetei alaturate acestui unghi si lungimea
ipotenuzei.
3. Tangenta masurii unui unghi ascutit al unui
triunghi dreptunghic este raportul dintre
lungimea catetei opuse acestui unghi si lungimea
catetei alaturate acestui unghi.
4. Cotangenta masurii unui unghi ascutit al unui
triunghi dreptunghic este raportul dintre
lungimea catetei alaturate acestui unghi si
lungimea catetei opuse acestui unghi.
AB
C
BC
AC
B =sin
BC
AB
B =cos
AB
AC
tgB =
AC
AB
ctgB =
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
INTOCMIREA TABELULUI CU VALORI PENTRU: sin,
cos, tg, ctg.
300
600
1
2
3
450
450
1
1 2
Pentru a intocmi tabelul de valori a
functiilor trigonometrice,
construim doua triunghiuri
dreptunghice, unul cu un unghi de
300
si celalalt de 450
.
300
450
600
sin 1/2 √2/2 √3/2
cos √3/2 √2/2 1/2
tg √3/3 1 √3
ctg √3 1 √3/3
Se aplica teorema lui
Pitagora si se afla
lungimile laturilor, in
prealabil stabilim o cateta
de lungime 1.
Aplicam relatiile din
lectia precedenta si
aflam valorile functiilor
trigonometrice pentru
diferite valori (300
, 450
,
600
)
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
ARIA UNUI TRIUNGHI
C
A
B
D
h
b
1. Daca se cunoaste lungimea unei
laturi (baza) si inaltimea , h,
corespunzatoare lui b, atunci:
2
hb
A
⋅
=
a
α
2. Daca se cunosc
lungimile a doua laturi
(a si b) si masura
unghiului cuprins intre
ele, atunci: 2
sinα⋅⋅
=
ba
A
c
3. Daca se cunosc lungimile celor trei
laturi, a, b si c, atunci:
))()(( cpbpappA −−−=
Unde p este semiperimetrul triunghiului.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
ARIA UNUI PARALELOGRAM
A B
CD
bE
h
1. Daca se cunoste
lungimea unei laturi, b, si
inaltimea, h, pe aceasta,
atunci:
A =
b⋅h
a
α
2. Daca se cunosc lungimile a doua
laturi consecutive si masura unghiului
cuprins intre ele, atunci:
A =
a⋅b⋅sinα
d1d2
β
3. Daca se cunosc lungimile
diagonalelor, d1 si d2, si
masura unghiului cuprins
intre ele, β, atunci:
2
sin21 β⋅⋅
=
dd
A
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
ARIA DREPTUNGHIULUI
A B
CD
O
L
l
1. Daca se cunosc
dimensiunile dreptunghiului,
lungimea si latimea, atunci:
A = L ⋅ ld
β
2. Daca se cunoste lungimea diagonalei si masura unghiului
cuprins intre diagonale, atunci:
2
sin2
β⋅
=
d
A
.Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
ARIA PATRATULUI
A B
C
D
l
1. Daca se cunoaste lungimea
laturii patratului, atunci:
A = l2
2. Daca se cunoste lungimea
diagonalei , atunci:d
2
2
d
A =
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
ARIA ROMBULUI
A
B
C
D
l
h
d2
1. Daca se cunoaste lungimea unei laturi si
lungimea inaltimii pe o latura, atunci:
A = l ⋅ hd1
α
2. Daca se cunosc lungimile celor doua
diagonale, atunci:
2
21 dd
A
⋅
=
3. Daca se cunoaste lungimea laturii si masura
unghiului cuprins intre doua laturi, atunci:
A = l2
⋅ sinα .Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
ARIA TRAPEZULUI
B
b
h
1. Daca se cunoaste lungimea bazei mari,
lungimea bazei mici si a inaltimii, atunci:
2
)( hbB
A
⋅+
=
βd1
d2
2
sin21 β⋅⋅
=
dd
A
2. Daca se cunosc
lungimile diagonalelor
si masura unghiului
cuprins intre ele,
atunci:
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
CERCUL. DEFINITIE. ELEMENTE
Definitie. Fie O un punct intr-un plan si r un
numar pozitiv. Cercul cu centrul O si raza r, notat
C(O;r), este multimea tuturor punctelor din plan
care se afla la distanta r de punctul O.
Cercul reunit cu interiorul lui se numeste disc.
interior
exterior
O
r
Raza cercului
Diametrul cercului
Centrul cercului
Coarda
Unghi inscris in cerc cu
varful in centrul cercului
Arc de cerc
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
Cercurile cu razele egale sunt congruente.
In acelasi cerc sau in cercuri congruente,
daca doua coarde sunt congruente, atunci
arcele corespunzatoare sunt congruente.
In acelasi cerc sau in cercuri congruente,
daca doua arce sunt congruente, atunci
coardele corespunzatoare sunt congruente.
In acelasi cerc sau in cercuri congruente,
orice doua coarde congruente sunt egal
departate de centru.
Perpendiculara prin centrul unui cerc pe o
coarda a lui imparte aceasta coarda si arcele
corespunzatoare in parti congruente.
A B
C
D
O
M
N
Daca [AB] ≡ [CD] ⇒ arcul AB ≡ arcul CD (reciproca este adevarata)
Daca [AB] ≡ [CD] ⇒ [OM] ≡ [ON], unde OM ⊥ AB si ON ⊥ CD.
Daca OM ⊥ AB ⇒ [AM] ≡ [MB]
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
Cercul care contine cele trei varfuri ale unui
triunghi se numeste cercul circumscris
triunghiului.
O
A
B
C
Mediatoarea unui segment de dreapta
este dreapta perpendiculara pe
segment in mijlocul acestuia.
Centrul cercului circumscris unui
triunghi se afla in intersectia
mediatoarelor triunghiului.
Centrul cercului circumscris unui triunghi
se afla egal departat de varfurile acestuia.
R
R
A
abc
R
4
=
Unde:
a,b,c sunt lungimile laturilor
triunghiului;
A = aria triunghiului.
R
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
POZIŢIILE RELATIVE A UNEI
DREPTE FAŢĂ DE UN CERC
a
b
c
d O
A
B
M
P
Q
a – este dreapta exterioara cercului;
b; c – drepte tangente la cerc;
d – dreapta secanta la cerc;
PROPRIETĂŢI:
1. [AM] ≡ [BM]
2. OA ⊥ MA
DEFINITII:
O dreapta care intersecteaza cercul in doua puncte se
numeste secanta a cercului.
O dreapta care intersecteaza cercul intr-un singur punct se
numeste tangenta la cerc.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
POZIŢIILE RELATIVE A DOUĂ CERCURI
O
O
O
O
O
O
O`
O`
O`
O`
O`
CERCURI EXTERIOARE
OO` > r + r`
CERCURI TANGENTE
EXTERIOARE
OO` = r + r`
CERCURI SECANTE
r – r` < OO` < r + r`
CERCURI
TANGENTE
INTERIOARE
OO` = r – r`
CERCURI
INTERIOARE
OO` < r–
r`
CERCURI
CONCENTRICE
Au
acelasi
centru
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
UNGHIURI INSCRISE IN CERC
A
B
O
m(<AOB) = masura arcului AB
M
m(<AMB) = (masura arcului AB) : 2
P
C
D
m(<CPD) = (masura arcului CM – masura arcului AB) : 2
E
W
m(<CWE) = (masra arcului AB + masura arcului CE) : 2
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
TRIUNGHI CIRCUMSCRIS
UNUI CERC
A
B C
O
D
E
Centrul cercului inscris
intr-un triunghi se afla in
intersectia bisectoarelor.
OD ⊥ BC; OE ⊥ AB.
[OE] = [OD] = raza cercului.
A∆ABC = p⋅r
Unde: p = semiperimetru triunghiului ABC;
r = raza cercului inscris. .Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
PATRULATER INSCRIS INTR-UN CERC
A
B
C
D Patrulaterul cu
varfurile pe un cerc se
numeste patrulater
inscris in cerc.
Unghiurile opuse la un
patrulater inscris in cerc
sunt complementare.
Intr-un patrulater inscris in
cerc, diagonalele formeaza cu
laturile opuse perechi de
unghiuri congruente.
<DBC ≡ <CAD;
<CDB ≡ <CAB
si altele.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
LUNGIMEA SI ARIA CERCULUI
O
A
R
LUNGIMEA CERCULUI:
L = 2πR
ARIA DISCULUI (CERCULUI):
A = πR2
B
LUNGIMEA ARCULUI DE CERC AB:
α
0
180
απR
LAB =
ARIA SECTORULUI DE CERC
CUPRINS INTRE OA SI OB:
0
2
360
απR
Asc =
.Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
POLIGON REGULAT. ELEMENTE GEOMETRICE
OA
B
C
D
R
Ra
M un
Un poligon este regulat daca este convex,
are toate laturile congruente si toate
unghiurile congruente.
Distanta de la centrul unui poligon regulat
la oricare din laturile sale se numeste
apotema poligonului.
Daca l este lungimea laturii, n = numarul
de laturi, atunci:
Perimetrul, P = n⋅l
2
Pa
An
⋅
=
n
n
un
180)2( ⋅−
=
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
TRIUNGHIUL ECHILATERAL
A
B
C
D
h3
l
AD ⊥ BC;
2
3
3
l
h =
O
R
3
3l
R =
a3
6
3
3
l
a =
4
32
3
l
A =
.
P = 3⋅l
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
PATRATUL
A
B
CD
O
R
2
2
lR
sau
d
R
=
=
E
a4
2
4
l
a =
A4 = l2
2ld = P = 4⋅l
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
HEXAGONUL REGULAT
A B
C
D
E
F
O
l
R
R = l
M
a6
2
3
6
l
a =
2
33 2
6
l
A =
d = 2l P = 6⋅l
Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
54
Cubul este un corp
geometric cu:
-6 fe eț
-12 muchii egale
-8 vârfuri
-toate fe ele sunt pătrateț
55
CLĂDIRI ÎN FORMĂ DE CUB
56
• ESTE UN CORP GEOMETRIC CU:
3 DIMENSIUNI - LUNGIMEA
- LĂTIMEA
- ÎNĂL IMEAȚ
6 FE EȚ
8 VÂRFURI
12 MUCHII
TOATE FE ELE DREPTUNGHIURIȚ 57
58
Este unic deoarece peretii
complexului, care seamana cu un
mozaic, primesc energia solara care este
folosita la incalzirea apei din bazin, iar
in zilele calduroase apara de
temperaturile ridicate.
WORLD TRADE CENTER
59
60
Este un corp geometric care are ca
elemente:
-o bază (un poligon)
-minim 3 fe e laterale (triunghiuri )ț
-1 vârf
• MAREA PIRAMIDA DE LA GIZA
• PIRAMIDA LUI CHEPHREN
61
PIRAMIDELE
MAYASE CHICHEN
ITZA DIN MEXIC LONDRA-LUVRUL
62
63
-Are ca bază un cerc
AQUADOM BERLIN
64
• COLOSSEUM-UL, ITALIA
65
• BAZA ESTE TOT UN CERC
• ARE UN VARF
66
• CASE DIN ORASUL
VECHI ALBEROBELLO
ITALIA CU ACOPERI EȘ
ÎN FORMĂ DE CON.
67
SFERA DE RAZĂ R
68

Geometria plană și în spațiu

  • 1.
  • 4.
    • • Toate corpurile dinjurul nostru au o anume formă.
  • 6.
  • 7.
  • 8.
  • 10.
    • RECUNOA TEIŞ Ţ PUNCTUL IŞ LINIA
  • 11.
    RECUNO TEMPRINTREŞ ACESTEA: DREAPTA ESTE NESFÂRIT , SE POATEŞ Ă PRELUNGI LA AMBELE CAPETE. SEMIDREAPTA ESTE O DREAPT M RGINIT LAĂ Ă Ă UN CAP T.Ă SEGMENTUL DE DREAPTĂ ESTE LIMITAT, M RGINITĂ LA AMBELE CAPETE, NU POATE FI PRELUNGIT. se denumesc simplu drepte.
  • 12.
    DUP FORMA LORDREPTELEPOTĂ FI: LINII FRÂNTE deschise închise
  • 13.
  • 14.
    DUP POZI IALORDREPTELEĂ Ţ POT FI: • ORIZONTALE • VERTICALE • OBLICE
  • 15.
    DUP POZI IAA DOU DREPTE,Ă Ţ Ă ELE POT FI: DREPTELE PERPENDICULARE SUNT FORMATE DIN DREAPTE ORIZONTALE IŞ VERTICALE .
  • 16.
    DREPTE PARALELE DREPTELE CARENU SE ÎNTÂLNESC NICIODAT .Ă
  • 17.
    DREPTELE OARECARE SUNT DREPTELECARE NU SUNT NICI PARALELE NICI PERPENDICULARE.
  • 18.
    LINIA FRÂNT ÎNCHISĂĂ SE NUME TEŞ POLIGON. SEGMENTELE DE DREAPT DIN CAREĂ ESTE FORMAT UN POLIGON SUNT LATURILE POLIGONULUI.
  • 19.
    TIPURI DE POLIGOANE: •TRIUNGHIUL ESTE POLIGONUL CU 3 LATURI , • PATRULATERUL ESTE POLIGONUL CU 4 LATURI , • PENTAGONUL ESTE POLIGONUL CU 5 LATURI , • HEXAGONUL ESTE POLIGONUL CU 6 LATURI , • HEPTAGONUL ESTE POLIGONUL CU 7 LATURI ,
  • 22.
    SUMA LATURILORDREPTUNGHIULUI SE NUMETEŞ PERIMETRULDREPTUNGHIULUI, SE NOTEAZ CUĂ P P= L + L + L + L SAU P= 2 L + 2 L SAU P= 2•L + 2•L P= 2 X( L + L ) Semiperimetrul este jumătate din perimetru, se notează cu Sp. (Sp=L+l)
  • 23.
    Pătratul este figuraformată din patru segmente egale Segmentele se numesc laturi şi le notăm cu l. Suma celor patru laturi se numeşte perimetrul P = l + l + l + l sau P= 4 x l
  • 24.
    TEOREMA FUNDAMENTALA A ASEMANARII OPARALELA DUSA LA UNA DINTRE LATURILE UNUI TRIUNGHI, FORMEAZA CU CELELALTE DOUA LATURI (SAU CU PRELUNGIRILE LOR) UN TRIUNGHI ASEMENEA CU CEL DAT. A B C M N P NP BC MP AC MN AB == Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 25.
    CRITERII DE ASEMANAREA TRIUNGHIURILOR CRITERIUL DE ASEMANARE I (U.U.) Doua triunghiuri cu doua perechi de unghiuri corespondente congruente sunt asemenea. CRITERIUL DE ASEMANARE II (L.U.L.) Doua triunghiuri cu doua perechi de laturi corespondente proportionale si unghiurile dintre ele congruente sunt asemenea. CRITERIUL DE ASEMANARE III (L.L.L.) Daca laturile corespondente a doua triunghiuri sunt proportionale, atunci cele doua triunghiuri sunt asemenea. Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 26.
    TEOREMA BISECTOAREI Intr-un triunghi,bisectoarea unui unghi, imparte latura opusa in doua segmente proportionale cu laturile unghiului. A B C D DC BD AC AB = . Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 27.
    RAPORTUL ARIILOR TRIUNGHIURILOR ASEMENEA B A B` A` C C` Dacatriunghiul ABC este asemenea cu triunghiul A`B`C`, atunci raportul ariilor celor doua triunghiuri este egal cu: 2 ``` k A A CBA ABC = ∆ ∆ unde k (raportul de asemanare) este egal cu: `````` CA AC CB BC BA AB k === .
  • 28.
    PROIECTII ORTOGONALE PE ODREAPTA Proiectia ortogonala a unui punct pe o dreapta este piciorul perpendicularei duse din acel punct pe dreapta data. d A (punctul dat) A` (proiectia punctului) dAA ⊥` Proiectia ortogonala a unui segment de dreapta [AB] pe o dreapta este segmentul [A`B`], unde punctele A` si B` sunt proiectiile punctelor A si B pe dreapta data. A B A` B` d Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 29.
    PROPRIETATILE PROIECTIILOR ORTOGONALE PEO DREAPTA 1. Daca AB este paralela cu dreapta d, atunci proiectia ortogonala a lui [AB] pe dreapta d este un segment [MN] congruent cu [AB] . 2. Daca AB nu este paralela cu dreapta d, atunci proiectia ortogonala a lui [AB] pe dreapta d este un segment [MN] mai mic decat segmentul [AB] . A B M N A B M N 3. Daca punctul P este mijlocul segmentului [AB] atuci si proiectia acestui punct pe dreapta d, punctul Q este mijlocul segmentului [MN] P Q Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 30.
    TEOREMA INALTIMII Intr-un triunghidreptunghic, lungimea inaltimii din varful unghiului drept este media geometrica a lungimilor proiectiilor ortogonale ale catetelor pe ipotenuza. Sau : Intr-un triunghi dreptunghi patratul lungimii inaltimii duse din varful unghiului drept este egal cu produsul dintre lungimile proiectiilor catetelor pe ipotenuza. A B CD DCBDAD ⋅= DCBDAD ⋅=2 APLICATIE: Daca BD=3cm si DC=12cm Atunci: cm DCBDAD 636123 ==⋅= =⋅= Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 31.
    TEOREMA CATETEI Intr-un triunghidreptunghic, lungimea unei catete este media geometrica a lungimii ipotenuzei si a lungimii proiectiei ei ortogonale pe ipotenuza. Intr-un triunghi dreptunghic patratul lungimii unei catete este egal cu produsul dintre lungimea ipotenuzei si lungimea proiectiei catetei pe ipotenuza. SAU A B C D ;BDBCAB ⋅= BDBCAB ⋅=2 La fel se aplica teorema catetei pentru AC! Aplicatie: Daca BD = 6cm si BC = 18cm .36 108618 cm BDBCAB = ==⋅= =⋅= Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 32.
    TEOREMA LUI PITAGORA Intr-untriunghi dreptunghic, suma patratelor lungimilor catetelor este egala cu patratul lungimii ipotenuzei. A B C 222 ACABBC += Problema 1. Problema 2. In triunghiul dreptunghic ABC, AB = 4cm si AC = 8cm. Aflati lungimea ipotenuzei BC. Rezolvare: .5480 .80641684 22 222 cmBC ACABBC == =+=+= =+= In triunghiul dreptunghic ABC, AB = 6cm si BC = 12cm. Aflati lungimea catetei AC.Rezolvare: .36108 .10836144612 22222 cmAC ABBCAC == =−=−=−= Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 33.
    FUNCTII TRIGONOMETRICE 1. Sinusulmasurii unui unghi ascutit al unui triunghi dreptunghic este raportul dintre lungimea catetei opuse acestui unghi si lungimea ipotenuzei. 2.Cosinusul masurii unui unghi ascutit al unui triunghi dreptunghic este raportul dintre lungimea catetei alaturate acestui unghi si lungimea ipotenuzei. 3. Tangenta masurii unui unghi ascutit al unui triunghi dreptunghic este raportul dintre lungimea catetei opuse acestui unghi si lungimea catetei alaturate acestui unghi. 4. Cotangenta masurii unui unghi ascutit al unui triunghi dreptunghic este raportul dintre lungimea catetei alaturate acestui unghi si lungimea catetei opuse acestui unghi. AB C BC AC B =sin BC AB B =cos AB AC tgB = AC AB ctgB = Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 34.
    INTOCMIREA TABELULUI CUVALORI PENTRU: sin, cos, tg, ctg. 300 600 1 2 3 450 450 1 1 2 Pentru a intocmi tabelul de valori a functiilor trigonometrice, construim doua triunghiuri dreptunghice, unul cu un unghi de 300 si celalalt de 450 . 300 450 600 sin 1/2 √2/2 √3/2 cos √3/2 √2/2 1/2 tg √3/3 1 √3 ctg √3 1 √3/3 Se aplica teorema lui Pitagora si se afla lungimile laturilor, in prealabil stabilim o cateta de lungime 1. Aplicam relatiile din lectia precedenta si aflam valorile functiilor trigonometrice pentru diferite valori (300 , 450 , 600 ) Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 35.
    ARIA UNUI TRIUNGHI C A B D h b 1.Daca se cunoaste lungimea unei laturi (baza) si inaltimea , h, corespunzatoare lui b, atunci: 2 hb A ⋅ = a α 2. Daca se cunosc lungimile a doua laturi (a si b) si masura unghiului cuprins intre ele, atunci: 2 sinα⋅⋅ = ba A c 3. Daca se cunosc lungimile celor trei laturi, a, b si c, atunci: ))()(( cpbpappA −−−= Unde p este semiperimetrul triunghiului. Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 36.
    ARIA UNUI PARALELOGRAM AB CD bE h 1. Daca se cunoste lungimea unei laturi, b, si inaltimea, h, pe aceasta, atunci: A = b⋅h a α 2. Daca se cunosc lungimile a doua laturi consecutive si masura unghiului cuprins intre ele, atunci: A = a⋅b⋅sinα d1d2 β 3. Daca se cunosc lungimile diagonalelor, d1 si d2, si masura unghiului cuprins intre ele, β, atunci: 2 sin21 β⋅⋅ = dd A Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 37.
    ARIA DREPTUNGHIULUI A B CD O L l 1.Daca se cunosc dimensiunile dreptunghiului, lungimea si latimea, atunci: A = L ⋅ ld β 2. Daca se cunoste lungimea diagonalei si masura unghiului cuprins intre diagonale, atunci: 2 sin2 β⋅ = d A .Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 38.
    ARIA PATRATULUI A B C D l 1.Daca se cunoaste lungimea laturii patratului, atunci: A = l2 2. Daca se cunoste lungimea diagonalei , atunci:d 2 2 d A = Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 39.
    ARIA ROMBULUI A B C D l h d2 1. Dacase cunoaste lungimea unei laturi si lungimea inaltimii pe o latura, atunci: A = l ⋅ hd1 α 2. Daca se cunosc lungimile celor doua diagonale, atunci: 2 21 dd A ⋅ = 3. Daca se cunoaste lungimea laturii si masura unghiului cuprins intre doua laturi, atunci: A = l2 ⋅ sinα .Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 40.
    ARIA TRAPEZULUI B b h 1. Dacase cunoaste lungimea bazei mari, lungimea bazei mici si a inaltimii, atunci: 2 )( hbB A ⋅+ = βd1 d2 2 sin21 β⋅⋅ = dd A 2. Daca se cunosc lungimile diagonalelor si masura unghiului cuprins intre ele, atunci: Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 41.
    CERCUL. DEFINITIE. ELEMENTE Definitie.Fie O un punct intr-un plan si r un numar pozitiv. Cercul cu centrul O si raza r, notat C(O;r), este multimea tuturor punctelor din plan care se afla la distanta r de punctul O. Cercul reunit cu interiorul lui se numeste disc. interior exterior O r Raza cercului Diametrul cercului Centrul cercului Coarda Unghi inscris in cerc cu varful in centrul cercului Arc de cerc Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 42.
    Cercurile cu razeleegale sunt congruente. In acelasi cerc sau in cercuri congruente, daca doua coarde sunt congruente, atunci arcele corespunzatoare sunt congruente. In acelasi cerc sau in cercuri congruente, daca doua arce sunt congruente, atunci coardele corespunzatoare sunt congruente. In acelasi cerc sau in cercuri congruente, orice doua coarde congruente sunt egal departate de centru. Perpendiculara prin centrul unui cerc pe o coarda a lui imparte aceasta coarda si arcele corespunzatoare in parti congruente. A B C D O M N Daca [AB] ≡ [CD] ⇒ arcul AB ≡ arcul CD (reciproca este adevarata) Daca [AB] ≡ [CD] ⇒ [OM] ≡ [ON], unde OM ⊥ AB si ON ⊥ CD. Daca OM ⊥ AB ⇒ [AM] ≡ [MB] Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 43.
    Cercul care continecele trei varfuri ale unui triunghi se numeste cercul circumscris triunghiului. O A B C Mediatoarea unui segment de dreapta este dreapta perpendiculara pe segment in mijlocul acestuia. Centrul cercului circumscris unui triunghi se afla in intersectia mediatoarelor triunghiului. Centrul cercului circumscris unui triunghi se afla egal departat de varfurile acestuia. R R A abc R 4 = Unde: a,b,c sunt lungimile laturilor triunghiului; A = aria triunghiului. R Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 44.
    POZIŢIILE RELATIVE AUNEI DREPTE FAŢĂ DE UN CERC a b c d O A B M P Q a – este dreapta exterioara cercului; b; c – drepte tangente la cerc; d – dreapta secanta la cerc; PROPRIETĂŢI: 1. [AM] ≡ [BM] 2. OA ⊥ MA DEFINITII: O dreapta care intersecteaza cercul in doua puncte se numeste secanta a cercului. O dreapta care intersecteaza cercul intr-un singur punct se numeste tangenta la cerc. Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 45.
    POZIŢIILE RELATIVE ADOUĂ CERCURI O O O O O O O` O` O` O` O` CERCURI EXTERIOARE OO` > r + r` CERCURI TANGENTE EXTERIOARE OO` = r + r` CERCURI SECANTE r – r` < OO` < r + r` CERCURI TANGENTE INTERIOARE OO` = r – r` CERCURI INTERIOARE OO` < r– r` CERCURI CONCENTRICE Au acelasi centru Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 46.
    UNGHIURI INSCRISE INCERC A B O m(<AOB) = masura arcului AB M m(<AMB) = (masura arcului AB) : 2 P C D m(<CPD) = (masura arcului CM – masura arcului AB) : 2 E W m(<CWE) = (masra arcului AB + masura arcului CE) : 2 Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 47.
    TRIUNGHI CIRCUMSCRIS UNUI CERC A BC O D E Centrul cercului inscris intr-un triunghi se afla in intersectia bisectoarelor. OD ⊥ BC; OE ⊥ AB. [OE] = [OD] = raza cercului. A∆ABC = p⋅r Unde: p = semiperimetru triunghiului ABC; r = raza cercului inscris. .Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 48.
    PATRULATER INSCRIS INTR-UNCERC A B C D Patrulaterul cu varfurile pe un cerc se numeste patrulater inscris in cerc. Unghiurile opuse la un patrulater inscris in cerc sunt complementare. Intr-un patrulater inscris in cerc, diagonalele formeaza cu laturile opuse perechi de unghiuri congruente. <DBC ≡ <CAD; <CDB ≡ <CAB si altele. Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 49.
    LUNGIMEA SI ARIACERCULUI O A R LUNGIMEA CERCULUI: L = 2πR ARIA DISCULUI (CERCULUI): A = πR2 B LUNGIMEA ARCULUI DE CERC AB: α 0 180 απR LAB = ARIA SECTORULUI DE CERC CUPRINS INTRE OA SI OB: 0 2 360 απR Asc = .Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 50.
    POLIGON REGULAT. ELEMENTEGEOMETRICE OA B C D R Ra M un Un poligon este regulat daca este convex, are toate laturile congruente si toate unghiurile congruente. Distanta de la centrul unui poligon regulat la oricare din laturile sale se numeste apotema poligonului. Daca l este lungimea laturii, n = numarul de laturi, atunci: Perimetrul, P = n⋅l 2 Pa An ⋅ = n n un 180)2( ⋅− = Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 51.
    TRIUNGHIUL ECHILATERAL A B C D h3 l AD ⊥BC; 2 3 3 l h = O R 3 3l R = a3 6 3 3 l a = 4 32 3 l A = . P = 3⋅l Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 52.
    PATRATUL A B CD O R 2 2 lR sau d R = = E a4 2 4 l a = A4 =l2 2ld = P = 4⋅l Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 53.
    HEXAGONUL REGULAT A B C D E F O l R R= l M a6 2 3 6 l a = 2 33 2 6 l A = d = 2l P = 6⋅l Tit Cuprian – Sarichioi - 2007
  • 54.
    54 Cubul este uncorp geometric cu: -6 fe eț -12 muchii egale -8 vârfuri -toate fe ele sunt pătrateț
  • 55.
  • 56.
  • 57.
    • ESTE UNCORP GEOMETRIC CU: 3 DIMENSIUNI - LUNGIMEA - LĂTIMEA - ÎNĂL IMEAȚ 6 FE EȚ 8 VÂRFURI 12 MUCHII TOATE FE ELE DREPTUNGHIURIȚ 57
  • 58.
    58 Este unic deoareceperetii complexului, care seamana cu un mozaic, primesc energia solara care este folosita la incalzirea apei din bazin, iar in zilele calduroase apara de temperaturile ridicate.
  • 59.
  • 60.
    60 Este un corpgeometric care are ca elemente: -o bază (un poligon) -minim 3 fe e laterale (triunghiuri )ț -1 vârf
  • 61.
    • MAREA PIRAMIDADE LA GIZA • PIRAMIDA LUI CHEPHREN 61
  • 62.
    PIRAMIDELE MAYASE CHICHEN ITZA DINMEXIC LONDRA-LUVRUL 62
  • 63.
  • 64.
  • 65.
  • 66.
    • BAZA ESTETOT UN CERC • ARE UN VARF 66
  • 67.
    • CASE DINORASUL VECHI ALBEROBELLO ITALIA CU ACOPERI EȘ ÎN FORMĂ DE CON. 67
  • 68.