5. NICOLAE IORGA
I ISTORIA UNIVERSALA
(CUVANTARE ROSTITA LA SEDINTA DE REDESCHI-
DERE A INSTITUTULUI DE ISTORIE UNIVERSALA
N. IORGA", DIN 6 DECEMBRIE 1941)
www.dacoromanica.ro
6. nstitutul de Istorie Universals, care poarta
I acum numele marelui situ intemeietor, i§i rein-
cepe a ctivitatea dup5 o lungs intrerupere, insemnata
de evenimentele tragice cari au zguduit tenteliile
inse§i ale acestui a sez5 mant, odata cu viea-ca §i
t emeliile
Nu este aci locul §i nici imprejuratea potrivita
pentru a evoca intreaga durere a acestor triste
amintiri, durere ce a adOncit-o, zilele trecute,
pierderea nedespartitei tovara§e de viea-Va §i de
lucru, din zile tune §i din vremuri grele, a lui
Nicolae Iorga. Nu i-a fost dat sit mai is parte la
o comemorare, care i-ar fi adus macar mangaierea
c5, oricat de tarziu, cumpana dreptajii sfar§e§te
prin a-§i impune cantarul judecaIii nestatornice a
a oa menilor.
Dar nu pot sit nu ma opresc in aceasta clipa de
reculegere, in faIa tragediei acestei soarte vitregi,
care 1-a rapit dintre noi, pe carturarul sa manator
al tuturor nazuintelor qi re vendicarilor neamului,
7
Orli.
www.dacoromanica.ro
7. in ceasul eel mai intunecat al istoriei moderne a
Romaniei. Proorocul si-a c515uzit norodul prin
toate greutatile si primejdiile pustiu]ui, dar nu a
putut calca pe pamAntul f5g5duinIii; de asemenea
lui Nicolae Iorga nu i-a fost ing5duit sa se man-
dreasca de onoarea naiiunii sale, razbunata de
sangele si de vitejia ostasilor ci, nici s i se bucure
de desteptarea nadcjdilor inviate, oda-U:1 cu rein-
tregirea inf5ptuit5 la marginele de easarit si mia-
z5noapte ale tarii.
De aceea nu c numai o potriviie a intAmpl5rii
c5 am ales, pentru a redeschide por ile Institutului
de Istorie Universal., ziva Sf. Nicolae, ziva lui,
in care prieteni si eleNi veneau in fiecare an
aduc5 prinosul ufarilor si admiraliei lor ; aceasta
data se cade sa ramana de acum inainte, ziva in
care Institutul isi va sine adunarca anual5, pentru
a expune rezultatele activitatii si a hotari asupra
programului viitor.
Rostul 'acestui aseziimant a fost definit de eti-
torul s5u insusi, in sedino de deschidere din 1
Aprilie 1937. El constitue de fapt o incunare a
trudei de jumatate de veac a lui Nicolae Iorga,
in campul nemarginit al Istoriei Universale.
Scoala pe care o urmasem, spunea el atunci,
amintind de studiile din tinere-ce, era... o scoala
de istorie universals, dac5 nu in ce priveste spi-
ritul, eel putin sub raportul orient5.rii. Astfel and
8
sri-i
a
www.dacoromanica.ro
8. intors in Cara, cea mai fireasc5 aplecare ysi cea mai
imperioasa datorie fa%5 de poporul romanese m'au
dus sa ating subiecte cari privesc desvoltarea
noastra istoric5, le-am apzat in cadrul de istorie
universals ... Dar at5t necesifaiile catedrei de
istorie universal5 pe cat §i o curiozitate pe care
nimic n'a putut-o impiedeca §i obosi, m'au facut
sa ma amestec in toate domeniile istorice, dela
evenimentele contemporane pang la cele dintai
manifest5ri de civilizalie, in timpurile preistorice
Iar printre ultimele pagini pe cari le-a mai
scris, se af15 §i prefma la o #istoriologie rezurna t
si sinteza a tuturor cuno§tinlelor culese in de-
cursul cercetArilor de decenii, din trecutul tuturor
vremurilor §i al tuturor popoarelor. In acesic
randuri postume, el schila evoluia gandului s5u,
dela intAile aplic5ri ale fecundei sale metode de
comparaiii, apropieri §i paralelisme, la sinteza
istoriei omenirii, la a c'arei noun §i ultima pre-
lucrare a muncit cu obipuita sa pasiune, 0115 in
clipa In care moartea 1-a surprins.
Evolu %ia acestui gand stapfinitor §i acestor preo-
cuOri constante o putem urrnari insa din in§irarea
ins4i a c5r1ilor §i lucrArilor lui. Intaile sale studii
privesc doar cruciatele, fenomen de netagAduith
universalitate in istoria Evului Mediu. In acest
domeniu ca in atatea altele, gAndul s5u p4qte
cu multi ani inaintea interpretarii altora: limitele
9
».
)>,
§i
www.dacoromanica.ro
9. artificiale, statornicite de o cronologie traditio-
nal5, au fost dep4ite de « Philippe de Mezieres §i
eruciata in secolul al XIV-lea ca §i de « notele
si extrasele pentru a servi la istoria cruciatelor in
veacul al XV-lea Farmecul acestei minunate
povestiri de ispravi fazboiniee in tari departate
nu 1-a par5sit de altfel nici catre sfar§itul
sand ne-a mai dat Inca, pe 15ng5 o istorie pe scurt
a Cruciatelor, in Inlelesul clasic, din bogata sa
recoltri de documente §i de cuno§tinte privitoare
la Orientul latin, lucr5ri despre Franta din Cipru
« Rodosul Ospitalierilor >> sau « Franla din Constan-
tinopol si Morea
Pe urmele cruciatci, ajunsese insa in atingere
cu istoria Bizantului, §i in mod firesc §i cu acea
a cueeritorilor turci, mo.Ttenitori ai impPrAtiei bi-
zantine. Este un titlu de glorie pentru istorio-
'<riafia noastra cele mai cunoscute istorii ale
r-
imperiului otoman poart5, la un interval de doua
secole, semn5tura lui Dimitrie Cantemir §i acea a
lui Nicolae Iorga, dup5 cum istoria sa «a impe-
riului §i bizantine > urmarita liana dupa
sfaritul Bizanlului, este o vrednic5 paralela la
opera lui Gibbon.
Privind tot mai mult din afar domeniul istoriei
nationale, §i Innoind mereu interpretarea ei, prin
arzarea trecutului romanesc in cadrul mai larg al
Intregii regiuni geografice in care s'a desvoltat, dela
10
*.
vie ii,
<c *,
*.
vie/ii
ca
www.dacoromanica.ro
10. obar0e, vieala poporului nostru, el nu putea sa
nu imbra-cipze, ca o unitate fireasca, istoria tuturor
popoarelor balcanice si Aunarene, a intregului
Sud-Est al Europei, pentru care a infiinat Inca
din 1.914 un Institut deosebit. Iar in timpul raz-
boiului din 1916-18, in greutalile pribegiei dcla
Ia0, a g5sit totu§i timpul sa cerceteze in mai multe
scrieri, relaIiile, din vremurile cele mai departate,
ale Romani lor cu mai multe din Virile alaturi de
cari ne aflam atunci in lupta.
Dar inca de c4iva ani, problemele propriu zise
ale istoriei universale ineepusera sa-i retie tot mai
mutt atenhiunea.
Privite in cadrul for geografic, chestiunile Ri-
nului, ale Dunarii §i Marii Mediterane, a Ocea-
nelor, deschideau cercetarii sale zari tot mai largi
si campuri tot mai intinse ; iar, in timp, observa %iile
intitulate cu modestie <c ale unui nespecialist
asupra istoriei antice, precedau ca o introducere
necesara, <c prolegomenele la istoria universal5 o ce
Incepusera sa apara Inca din timpul razboiului.
Aceste prolegomene constituiau pentru el atatea
etape pregatitoare ale lucrarii generale, pe /care o
intrezarea ca o sinteza a intregii sale experien%e
istorice, o Summa Summarum a cercetarilor unei
Examinate pe rand in facute la .5 coala
de Razboiu sau in cursuri tinute la Universitate,
apareau <c Desvoltarea apzamintelor politice §i
11
vie%i. lentil
www.dacoromanica.ro
11. sociale ale Europei Elemente de unitate ale
medievale, moderne si contemporane o, pe
cand reprezentative in vieqa omenirii
lamureau evolu %ia gandirii §i a culturii europene,
dela parintii bisericii papa in pragul secolului trecut.
De§i, pe alts lature, se arata preocupat de nevoia
unei not istorii a Romanilor, pe care a si putut-o
Lipari in intregime, totu.,si, in urmarirea idealului
sau de istorie universals, el mai gasea necesar sa
scrie §i o istorie a poporului francez §i o scurta
istorie a S]avilor rasariteni, dupa ce daduse in
coleclia lui Helmolt, insemnate capitole despre
Huni §i Magbiari. Pe linia aceleiasi desvoltari se
afla §i atotea alto lucr5ri ale sale ca
intro Orient §i Occident in Evul Mediu o rezumate
de stralucita sa comunicare la Congresul interna-
tional al Stiincelor Istoxice dela Oslo.
Daca mai adaugrtm Ia toate acestea, considera-
liunile sale asupra metodei si filosofiei istorice,
adunate in cunoscutele sale «Generalitai1.i» cu
privire Ia studiile acestei discipline, sau impra-
stiate Inca prin publics ii periodice, ne vom putea
da seams cat de vasty si de indelungata a fost
pregatirea care a dus la (< Incercarea de sinteza
istoriei omenirii * in patru volume in limba fran-
cela , formula indrazneaia §i aproape anacronica
in varsta lucrarilor colective din celelalte OH.' Dar
gandirea lui Nicolae Iorga, intotdeauna originala
12
o, p
lumii
a CUrtile n
a Relatiunile
a
www.dacoromanica.ro
12. si rhscolitoare, nu suferea compartimenthri, nici in
timp, nici in spmiu. Nemulumit cum singur o
in5rturisea de primirea fhcute peste hotare
acestei lucr5ri, la alcatuirea chreia pusese a tata
trudh, el pornise in ultimii sai ani la o nouh pre-
zintare a punctului shu de vedere, ajungand o in
aceasta concep %ie de unitate absoluta a vie %ii
omene§ti, in orice margine de spatiu i de timp,
la ce'a, spunea el, care mi se pare nou §i pe care
1-am intitulat cu un euvant care n'a fost intre-
buirgat pans acum §i care poate multa vreme
dupd moartea mea ar putea sa se inscrie in voca-
bularul curent al eercetarilor: « istoriologie >>, ale
carei elemente, le afla, nu o in legi cari nu se pot
stabili », ci in similitudini, paralelisme,
istorice. Aceasth Opera urma sa o aleatuiaseh in
cadrul acestui Institut, l'angh care hi alesese
caruia ii diiruise totul: carile adunate de
pretutindeni, in cursul vielii, amintirile, 'Ana
mobilele de cari se folosise in cash.
Se poate spune astfel c5 apzhmantul nostru ii
mo§tene§te din plin intreaga gandire §i ravna de
lucru in forma for ultima: aceasta fi define§te cu
atat mai limpede scopul.
De sigur nu a venit inch vremea sa rostim o
judecat5 asupra acestei uria§e activit5Ii care con-
stituie, oricum am privi-o, una din cele mai insemi-
nate contribu%iuni ale neamului nostru, nu nu-
13
repeti %ii
lo-
cuinca,
§i
www.dacoromanica.ro
13. mai Ia disciplina istoriei, dar la §tiinta lumii. Unii
vor spune poate ea, in opozi-tie cu materialismul
istoric care fusese doctrina altora, din genera tia
sa §i din altele mai noui, conceptia lui Nicolac
Iorga constitute o reactiune excesiva a spiritului,
prea mult deslegat de contactul cu realitatile eco-
nomice ; de fapt, in imensa lui bibliografie, luerarile
de istorie economics ocupa un loc indeajuns de
redus. AIii vor gasi ea personalita-tile au in evo-
lutia ist,rica, privity de el, un rol pe care le place
multora sa-1 atribue maselor cor anonim si tot-
deauna lesne de adus in scena, al tragedici oine-
nqti. Allii, in sfar§it, s'au speriat §i se vor speria
de indraznelile gandirii sale, care intr'o fulgera-
toare intui %ie, prindea legaturi i desvoltari ce nu
fusesera inregistrate de litera niciunui document,
sau de textul editat cu grija critics a 'reunei
cronici. Dar este un lucru, pe care nici eel mai
botari-ti adversari ai sai n'au putut §i nu vor putea
sa-1 conteste: ea nu este un rand din atatea cate
le-a scris, care sa nu arunce sat-Ilan-0 unei idei,
care sa nu constituie prilejul unei discu-.ii, care sa
nu puns probleme ce constrang Ia examinare si
cercetare §i sa nu de§tepte interesul cetitorului,
fara de care orice scriere istorica nu mai e §tiinta
vie, ci litera moarta.
Imi aduc aminte ea unul din colegii sai din anii
de tinerete ai Sorbonei, care ajunsese el insu0
14
www.dacoromanica.ro
14. profesorul meu, in vremea in care urmam, pe
prelegerile sale, conferinIele ce le %inea Nicola°
Iorga la Universitatea din Paris, imi spunea odatil
ieOnd dela una din ele: <c Iorga nu se poate nici
defini intr'o specialitate, nici mArgini la o epoch
sau la o Iar5. El este o forV5 a naturii*.
Sunt intr'adevar in spaciul geografic rauri adone
deosebite. Uncle curg linistit prin campie, ocolind
cu grij5 in5limile, adunand cu sarguinfa apele
ce se indreapt5 spre ele atat de upare de cana-
lizat si de folosit, incat din cursul for se adap5 si
rodesc gradinile de zarzavat ale locuitorilor din
vale.
Altele -V4rresc din mun %i cu o putere elementard,
prav Mind bolovanii rostogolind prundipl, taie
brazda adanP5 in stanca vr5jma0 Si iii croiesc
drumul spre neinarginirile marii, lasand IArmului
tiparul pe care it toarnA, dela izvor la rev5rsare,
for impetuos. For %e ale naturii sunt de
sigur uncle si altele; dar de nu vom contesta
utilitatea unora, cu atat mai putin vom t5gadui
mArelia celorlalte.
aci in concepiia lui Iorga din ultimii ani, acea
care a dat loe poate mai mult criticei speciali§tilor,
rAmane totu§i un factor eseucial, ce reprezinta,
orice s'ar zice, o problems fundamental5 in cer-
cetarea si in scrierea istoriei: in ce nasur5 trebue
linut seama, pe lang5 docurnentele pe cari se spri-
15
lang5
§i
ti
tuvoiul
www.dacoromanica.ro
15. jinn orice lucrare serioasa, pe langa relaVunile
mai vechi sau mai not ale evenimentelor de
aeeasta experienla a vie/ii reale, care aduce istoriei
in/elesul ei mai adanc, acel ce lipse§te adesea
cat de con§tiincioase a faptelor, si criticii
cat de migaloase a izvoarelor. Este intrebarea
veche §i totusi naua data istoricul care 20
margine§te orizontul la pere/ii bibliotecii si la do-
sarele arhivelor, nu risca sä ridice o construe/ie
artificiala, mai departata de realitatea ce a voit
sä o infkiseze, deck data ar fi privit-o intr'o
destaprare dinarnica, ce nu o poate insa irrcelege
deck acel care a trait-o. Este poate un talc ma i
adanc deck se poate banui in paradoYul prin
care Iorga I i incheia ultima prefa/5: <( In ce ma
privqte, as fi voit sa am mai mult talent poetic
pentru a fi mai aproape de adevar*.
Mai raman insa multiplele laturi pe cari le-a
atins cercetarea sa, firele nenumarate ce le Iese
in jurul ei in toate epocile si in toate direcIiile.
Institutele straine cari cinstesc prin reprezen-
tan/ii for aceasta regasese doar fiecare,
in amintirea lui Nicolae Iorga, o legatura intre
culturaarii for si a noastra. Germania prive§te
in el pe doctorul Universitkii din Leipzig, pe
elevul si urma§ul lui Lamprecht; Italia, pe neo-
hositul cercetator al trecutului §i arhivelor
pe luptatorul statornic al ideii de latinitate
16
inhi-
r5rii
hedin-th,
Vane-
www.dacoromanica.ro
16. si de romanitate ; Franca, pe inv4atul crescut la
.coala de Inalte Studii, pe care ani de-a-randul
Sorbona 1-a chemat la catedrele ei, iar Academia
de Inscrimii 1-a primit printre membrii
Sa-mi fie de asemenea ingaduit, ca unul cc am
avut onoarea de a sta alaturi de el in Comitetul
International al .tiinIelor Istorice, sa amintesc
ca in ultima adunare a istoricilor lumii care a
precedat r5.zboiul actual, i se incredin/ase denini-
tatea de vicepre§edinte, §i ca din iniciativa sa au
luat fiin0 congresele de studii bizantine, al c5ror
punct de plecare a fost aci la Bucure§ti. In adun5-
rile invarmilor din toate tarile, cuvantul sau
r5suna cu autoritatea patriarhului pe care o evoca
de altfel §i infali§area sa impun5toare.
Suntem deci deplin con§tienli de greutatea mo-
stenirii §i a misiunii ce ne-au fost incredinIate.
Ne vom str5dui sä relit5m, in vremuri mai
in4in grele §i mai pill-in tuiburi deck acele prin
cari trecem, programul pe care ni 1-a indica t
acum patru ani, Nicolae Iorga:
Cercetarea metodica a incercarilor mai noui de
Istorie Universa15, inventarierea cuprinsului c515-
toriilor, eticlietarea ilustraiilor impratiate in c5r1i,
reviste §i ziare.
Dar alte nevoi mai apropiate se cereau a fi
implinite.
17
2
sAi aso-
cia/i.
www.dacoromanica.ro
17. Dup5 ce am putut, prin truda colaboratorilor
mei, sa redeschidem biblioteca ¢i s5 aducem cla
dirii reparaiille necesare, ne-am luat sarcina s5
continuum publicarea « Revistei Istorice a Sud-
Estului European *, care va primi studii ¢i arti-
cole in cele patru limbi de raspandire generala,
folosite in adun5rile istorice internalionale. Vo-
lumul care cuprinde materia acestui an se gasWe
sub tipar; prin grija pioas5 a d-rei Liliana Iorga,
va aparea in el tot ce a farms pentru revista pe
masa de lucru a tat5lui ei.
Imprejurarile acestei v.eri nu ne-au lasat r5gazu
sa ne ingrijim de sporirea bibliotecii. Totu§i, prin
bunavointa comandantilor militari cari au inteles
rostul Institutului, s'au putut strange §i aduce aci
cateva publicaii sovietice in limba ruseasca si
ucrainiana, imprumutate pe termen lung din bi-
bliotecile ce le-am vizitat, lucr5ri cari intregesc fon-
dul insemnat de publicitaIii slave ale Institutului.
A¢teptam s5 ne soseasca in curand §i altele.
Aceasta imprejurare ne indeamna sa ne Iolosint
de bunavointa d-lui profesor Alexandru Eck, care
a Iinut la acest Institut o serie de interesante con-
ferinIe, pentru a organiza un centru de studii si
cercetari slave, care nadajduim sa poat5 lua flintii
cat de curand.
In jurul acestor lucfari §i al altora ce se von
intreprinde, ne gandim de pe acum la o serie de
18
www.dacoromanica.ro
18. comunicari periodice, cu concursul colegilor §i al
studenIilor istorice a Facultalii de Litere
din Bucurwi, poate mai tarziu §i al altor centre
u niversitare.
Dar chiar inainte de a ajunge la aceasta desvol-
tare mai deplina a activita/ii noastre, yam relua
conferinIele pentru cari aceasta sala a fost anume
pregatita. Am fi dorit sa aezam §i aceasta lature
a lucrarilor Institutului sub semnul unor preocu-
pari senine, in domeniul neslar§it al rstoriei Uni-
versale, caci oricat ar fi de Min inceleasa frumoasa
profesiune de credinta a unui mare invalat din
secolul trecut, ea ne este Inca tin indemn §i o c5-
lauz5 . H tjjn a n'are alt object decat adev5rul,
adevarul pentru el insuO, Fara a se ingriji de ur-
marile, bune sau rele, fericits sau nefericite, pe
cari acest adev5r le-ar putea avea in practica.
Acel care, dintr'un motiv patriotic, religios, fie
Ajar moral, i§i ingaduie cea mai mica ascundere
a faptelor pe can le studiaza, cea mai upara alte-
rare a concluziilor ce le trage, nu e vrednic sa-§i
p5streze locul in marele laborator, in care cinstea
prque§te mai mult decat iscusima. Astfel intelese,
studiile comune, urmate in acela§i spirit in toate
civilizate, alcatuiesc deasupra
rnarginite, felurite §i prea adesea invrajbite,
o mare patrie pe care n'o ameninIa niciun razboiu,
n'o pfing5re§te niciun cuceritor, in care sufletele
19
sec %iei
§i
;rile
www.dacoromanica.ro
19. gasesc adapostul si unitatea ce le-o dadea in alte
vremuri Cetatea lui Dumnezeu >>.
Dar not traim vremuri de razboiu, de razboiu
mult mai aspru si mai total deck acele din veacul
ce ne-a precedat, si nu ne putem deslega de po-
runcile si nevoile sale. Razboiul s'a purtat si se
poarta impotriva noastrrt, la toate hotarele, zi de
zi, ceas de ceas, nu numai cu armele, dar si cu
cuvantul si cu scrisul. Iar data adevarul ramane
obiectivul suprem al disciplinei istorice, cu atat
mai mull indatorirea ci e de-a rdpune si de a tura-
tura minciuna, mai ales atunci and ea cuteazd
a se infalisa, imbracata in vesmintele unei prefa-
cute obiectivitdci stiinlifice. Nu ne este iertat sa
ramanem nepasatori, atunci and unii socotesc
ca intreaga drama de veacuri a luptelor si sufe-
riMclor acestui neam se poate rezuma prin lo-
zinca poetului din veacul al XVII-lea: sors bona
nihil aliud, sau and dintr'o -ora vecina
publics o istorie a Romani lor, care ne infkiseaza,
in oglinda deformata a urei lor, cea mai odioash
caricature a trecutului nostril istoric.
Nicolae Iorga ne lass si aci o mostenire, care de-
paseste insa cu mult puterile unui om sau ale unei
Pentru a o revendica si a o memine, este
nevoie de efortul intregii constiince romanesti; a
earei lupta a mai biruit odata in istorie pentruca.
mai intai, prin avantul lui Iorga si al genera %iei
20
institu ii.
invartati
www.dacoromanica.ro
20. sale, ass cum spunea odat5 cronicarul: o biruit-au
gandul >>, care pe urm6 a rodit in fapta.
De aceea ciclul conferint.elor noastre va fi in
chinat, fn anul acesta de studii, problemei roma-
ne§ti privite de N e cinii nqtri.
In acest stop gi cu acest ineles, Wad'ajduim ca
activitatea Institutului de Istorie Universalii va
rbspunde menirii sale cbeiriarii vremurilor.
21
gi
www.dacoromanica.ro
21. NICOLAE IORGA,
APARATOR AL DREPTURILOR
ROMANETI
(CUVANTARE ROSTITA LA SEDINTA DE DESCHIDERE
A ANULUI ACADEMIC LA INSTITUTUL DE ISTORIE
UNIVERSALA N. IORGA", DIN 6 DECEMBRIE 1942)
www.dacoromanica.ro
22. Nu este de sigur in uriap activitnte a lui Nicolae
Iorga, problems din istoria lumii .sau din tre-
cutul neamului sat', care sa nu-1 fi oprit, careia scrisul
sau bogat sa nu-i fi inchinat macar cateva pagini.
Dar de este in multiplele sale manifestari, prin
grai sau prin scris, o lature statornica, una din
acele permanence pe care incerca sa le deli-
neasca printre legile istoriei, este de sigur acea a
cunoWerii tuturor Iinuturilor locuite de Romani,
a tuturor geografice, etnice, istorice,
din care se alcatuWe fiinca ins4i a naTiunii
noastre, prin care se definese misiunea §i drep-
tul ei.
Pentru el, dreptul tarii §i al poporului roman
nu a Post niciodata o rece abstracIiune, o formula
juridica ce este cuprinsa doar in paragrafele unui
instrument diplomatic. Istoricul §tie ce reprezinta
tratatele, cari nu pot statornici cumpana schim-
batoare a vremurilor deck pentru ragazul ce -i
hotkasc imprejurarile §i voina oamenilor. Dea-
25
realitacilor
a *
www.dacoromanica.ro
23. supra for §i dincolo de ele, el prive§te desta§u-
rarea prin veacuri a destinului romAnesc, a che-
mArii unui neam ce poate uneori fi Intunecat5 de
primejdii, dup5 cum. hotarele sale pot fi calcate
de nedreptali, f5r5 ca aceste accidente sa poata
opri mersul sau spre o wzare vrednica de puterile
si de virtu %ile sale, la marginile de rasarit ale
Europei §i ale civiliza ;iei.
Primantul acesta, Iorga nu s'a mulIumit
masoare pe harts sau s5.-1 priveasca la geam, din
fuga trenului sau a automobilului. L-a strabatut
cu pasul ski de profet, dela o margine la cealalta,
dela munte la mare, dela Nistru la Tisa, din Samar
pfinsa 'n Sacele si dela Dun 5re la Hotin. A cules
din el tot ce putea dea graiul viu, vieuca
umila §i nwiut5 a satelor valahe, la umbra zidu-
rilor Inegrite de cet4i si manastiri, in cari cuvantul
sau de vrAjitor Invia deodata strillucirea de odi-
nioara a voievozilor, inconjurati de m5ritul sfat
al boierimii §i de Wile viteze ale raza§ilor §i
mosnenilor.
Sa-1 urm5rim c5teva clipe dincolo de hotarul
Regatului de atunci, de-a-lungul acestor popasuri
de reculegere in care §i-a int5rit crediaca in drep-
tatea veacului ce va s5 vie.
lath -1, la 1905, cereetand a§ezarile neamului
romanese in Basarabia, cea mai urgisita si uitata
din provinciile locuite de neamul sau:
26
st-I
st-i
www.dacoromanica.ro
24. <I SorocA, scrie el, cuibul vultanilor neamului
meu, Nistru, apa sfinIita cu atata sange care e
intocmai ca acel ce ma Insuflete9te acuma
Soroca 9i Nistru, am trait sa va vad ...*.
Si indata it framanta intrebarea ce-I va urmari
fara incetare pang la capatul vieIii sale Oman-
te§ti :
u Se va na§te candva in neamul nostru acel
Fat-Frumos? Se vor inlatura Nreodata acele (c 9apte
hotare # care ne sparcuie carnea sangerata ? Vom
fi vreodata laolalta, tori not ace9tia, not pro9tii
9i bunii 9i blanzii 9i supu§ii, dela Hustul Maramu-
replui pang la aceasta Soroca a Nistrului? Doamne,
Doamne I #.
Dar odata cu aceasta dorin ;a insetata de drep-
tate 9i adevar, ii apare 9i primejdia care se ridica
-- in fiecare 'ieac aceea9i, din acela§i colt, al fur-
tunilor. Pe o strada a Chi9inaului, privirea sa s'a
oprit asupra desfa§urgrii ameninlatoare a puterii
militare ruse§ti:
<4 Toata zarea e prinsa de mulIimea mi9catoare,
strabatuta de fiorul baionetelor. Si aceasta oaste,
ace§ti # Muscali # cum li se zice, qi de Ru§i, prin
inaintarea for puternica §i greoaie apasa sufletul
in acela§i fel ca 9i marile cladiri de piatra pecetluite
cu vulturul ra§chirat, 9i, ca 9i la dansele, se ame-
steca o intiparire de salbatacie ciudata, venita din
locuri foarte departate. Barbari navalitori, mul %i,
27
www.dacoromanica.ro
25. foarte multi, avand Inca mai multi, mii de mii,
miriade in unna, par ca tree printre ziduri ciclo-
pice i monumente de Faraoni, 'acute cu munca
robilor i legate cu sangele for >.
Inca odata, vizionarul a privit peste vremuri.
Ar trebui recitite mai des aceste randuri, de
acei cari Inca mai cred, in ciuda evidenIei, ca
noua ordine dela RaOrit poate fi astazi altceva
cleat ce a fost ieri si intotdeauna: o uria§a ma-
§inij de razboiu §i de cucerire.
lath -1 acum trecand graniia Bucovinei, in Su-
ceava lui Stefan, pe care o calea de aproape un vea c
§i jumatate stapanirea strains. Nu-1 opre§te mi§-
carea strazii in care roiesc atatea neamuri i limbi
deosebite: 0 Tie iIi pass, ii spune corWiinla sa
romaneasca, de biserici cu chipuri de hour §i fru-
moase slove batrane deasupra u§ilor... de fran-
turi de cetate pe culmea framantata cu sange...
Fere§te-te de prihana, lass hanurile, pravaliile,
strazile, gradinile §i furipaza.-te spre locurile pe
can privegheaza crucea to veche rasariteana, unde
vorbesc in glas de arama clopotele tale turnate
prin vremi ce nu se vor mai Intoarce... Fii aci
ca un hagiu cucernic in Ierusalimal din vremea
prigonirilor: el nu mergea la cadiu, la nazir, la
capeteniile ienicerilor, el nu se gramadea printre
cumparatorii bazarurilor... ci -ciind umila lui
faclie in mana, se ducea de-a-dreptul cu o grab&
28
www.dacoromanica.ro
26. infranta de sinnul sfin %eniei, catre mormantul in
care odihnise... Domnul si Dumnezeul sau
Vremurile ee nu se vor mai Intoarce... si totusi,
in noaptea Invierii, in pridvorul marfastirii dela
Putna, langa mormantul slavit al lui tefan, cre-
dirge nebiruita it rapeste din nou pe aripele ei.
Cand insa nu se mai vazu din toate decat
intunerecul, miscarea neagra a mulIimilor, UM-
fairea prapurilor cu steagurile de umbra ale ostirii
cand arama clopotelor... prinse a vui
geamat lung, In hohote de plans, risipite asupra
mun-plor si -vailor, zguduind ziduri, morminte si
suflete, atunci se savarsi minunea. Aici, in noaptea
care-i poate fi mantie, el era cu noi, Stefan, .5tefan
al nostru, Voevodul, Imparatul nostru cel drept,
el si nu <c Franeisc Iosif intaielea Mergea cu noi
in umbra nop-cii, intre luminile cerului si luminile
pamantului, ducand dupa dansul intreg intune-
recul, pe aripile sale can atingeau zarilor
si departarea hotarelor noastre sangerate. Slant si
Imparat al tuturor Iarilor, a] tuturor oamenilor
liomanimii, al tuturor ce cuminecd in aceastd
limbs. ySi cantarile sunau, si clopotele vuiau, si el
ducea in fruntea tuturora vestea Invierii lui
Dumnezeu, vestea lnvierii Drepacii
Dar iata-1 in 1906, .cutreerdnd acum lacasurile
neamului romanesc in Ardeal si in Tara Ungu-
rea scd.
29
munii
0.
a.
roortilor...
e.
www.dacoromanica.ro
27. Intalul sau popas e lang5 mormantul dela Ra-
§inari: (41,finga biserica cea noua din marele sat
se vede, la drum, o bisericuca de ingropare, cu
grila de fier §i doi lei paznici, unde jandarmii vin
din and In cand s5 zmulga tricolorul dela vreo
coroana nou5, pentru ca mortul s5 nu fie inf5§urat
In semnele deosebitoare ale neamului s5u. Putina
lume vine Ali aminteasca si s5 aduca mulcamitri
in acest loc de odihn5, sub inaltele dealuri, deasupra
cilrora se Ina IVA departe muncii. Aici doarrne
Saguna
Drumul s5u il duce pan6 In creierul muntilor,
unde, uitat5 pe semne de prigoanele stapanirii,
case satului a 'Ames fn limb5 valaha < Primaria
comunal5
<4Unde e prin aceste p5rti, se intreaba calatorul,
trufapil Magyarorszag?... Aici totul este roma-
nese, dela mortii multor veacuri... pans la m'andrii
ciobani cari nu cunosc deosebirea de granita
Aici nu po%i striga tTrAiasea Romanimea » farrt ca
muniii s5 nu-ti prefaca strigAtul in <t Tr5iasai
Romania !
Oprindu-se o clips langa marea truce de piatra,
care inseamn5 pe Co'mpia dela Turda locul unde a
fost r5pus m4e1qte <4cinstitul trup » al lui Mihai,
<c Mihai Voda al nostru, care ne-a dat Ardealul
neobositul drumet tsi indreapta pa0i pe strazile
Clujului, unde i se pare la Inceput ca <c nu mai e
30
S.
a.
a,
www.dacoromanica.ro
28. loc si pentru acel neam oropsit al Valahilor, a
carui limbs chiar e privita aici ca o insulta...*.
# Dar nu e a§a, adauga el de indata. Pe Tanga
Clujul care pofte0e in pravalii jidove0e, care bate
din pinteni nememte, care-0 fumega fumurile
funclionare0e §i-0 zbiara zbieretele studenle0e,
mai este unul, pe care-1 afli §i catre gars, cu toate
silinIele de a goni din vileag casuIele joase si pu-
lurile cu cumpana. Aici sta Romanimea oropsita,
traind din economia campului, din manatul tailor,
din carau0e, din slugarit, si chiar din mici me0e-
pguri...*.
Dar Si la Bistrip., i se umple inima de nadejdea
puterii si vitalitalii mereu sporite a neamului.
RAsfoie§te vechile caili biserice0i, culegand din
ele Insemnarile naive In slova altor veacuri.
# Intr'un loc popa One de pe la 1780 incheie cu
aceasta rugaciune in versuri:
e De-acum pans in vecie
Mita Donuului sa fie
sa ieqim din grade)).
8i Cu mila Domnului sar5cia a incetat. In vreo
treizeci de ani, Romanii au zidit patruzeci de case
de piatra §i ei au ast'azi a cincea parte din botar...
PuTini ar vorbi astAzi ca acel primar de acuin
cfiliva ani, care se jura ca sub administrapa sa
toaca romaneasca nu va fi lasat5 sa-i sune la
31
www.dacoromanica.ro
29. urechi un cantec de peire. Toaca romaneasca sung
insa acum in auzul tuturora, iar in casa acelui
cm, vandut5 la mezat, locuiwe avocatul Oni§or
Mai departe, in dep5rt5rile Maramureplui, ne
poveste§te hazliu, cum aiinded mergem in tea-
surd, fiindca facem eal5toria intr'o zi de Duminica,
fiinded eu am barbs in Tara popilor ra§i si port
cojoc... fiindea D. Onipr are ochelari, &Mem
si not sub atingerea batjocurilor >. Ii a meninc5
de-a ealare ptistorica cu bacul, nevestele Ii iaa in
ras e5nd intreaba de biserica, iar copiii ii hui-
duiesc, drept e4tia cari yin dela Bucovina a ca
alp oaspe %i de Sambata. Dar §i in hula care it
intampin5, el vede tres5rind iustinctul de ap5rare
al celui mai vitreg colt de vieali rom5neasca.
Intors din ealatoria sa in jurul tuturor margi-
nilor pAmantului stramopse, Nicolae Iorga isi
deap5n'a acum amintirile, innoada firele vremii ce
o traiWe cu acele al indep5rtatului trecut. Asupra
c5rei pagini ar putea el starui mai mult cleat
asupra acelei ce intrunqte in jurul unui singur
chip nazuinTele n5dejdile tuturor Tinuturilor si
tuturor vremurilor, a singurului Domnitor ce le-a
strans parfd atunci pe toate in msareTia avantu-
lui §i a stapanirii sale?
Inca mai de mult, intr'o Conferint5 la A teneu se
oprise la Luidele Romdnilor cu Turcii dela Mihai
Viteazul incoace. Dar le pri% ise atunci cu judecata
32
.
gi
www.dacoromanica.ro
30. mai cumpOnita §i mai rece a istoricului de §coala
noua: u In frumoasa noastra situa %ie din sec. al
XVII-lea trebue de facut parte lui Mihai Viteazul.
El slabise pe Turci, el reabilitase bOrbalia popo-
rului sau, el atrasese privirile Raaritenilor asupra
noastra prin focul care-1 aprinsese la DunOre.
Pentru gloria lui e destul qi spiritul sau se poate
odihni lin4tit. De ce sO inventOm in trecut un erou
pentru marile ideale ale neamului nostru? Cand
ceasul idealelor acelora va bate, eroul veni
dela sine #.
Dar odata ce a privit pAmantul §i locurile in
care s'a desfaprat aevea drama iaririi caderii
invingOtorului dela elimber, el nuii mai poate
stapani porunca inimii:
ySi and el e din poporul mieu raspandit §i
a sfazi supt toate stapanirile straine, apOsat de o
neclreptate care pe unele locuri e mai veche de o
mie de ani, and el a incunjurat pentru totdeauna
cu stralucire numele nostru §i 1-a buciumat in
lumea larga din buciumele lui de razboiu, and
printr'insul s'a savarqit odata singura dat5
uimitoarea minune a strangerii noastre laolalta
supt acela0 steag de biruinIa pe care-1 vedem
iara§i fluturand asupra-ni in cele mai nebune
mai sfinte visuri ale noastre, cum ass putea sa
nu tncbin prinosul smeritei mele iubiri Strabu-
nului !*.
33
3
§i
va
si
a
www.dacoromanica.ro
31. Si tine ar tagadui ca dincolo de litera nu tot-
deauna sigura a izvoarelor, de povestirile adesea
altoite cu ura si patima ale contimporanilor, calea
spre adevar nu o lumineaza mai bine sentimentul
adonc al vielii, in care trecutul, prezentul si vii-
torul sunt doar hick aceleiasi carti!
Mai tarziu, in ceasul de implinire al doilea
din aproape cloud milenii al nazuin-celor de ieri,
de astazi si de totdeauna, privirea istoricului se
intoarce din nou asupra ispravilor aceluia ce a
fost printre veacuri premergatorul, fie si de o
clips, a Intregirii:
# si totusi a co cat. ySi a izbutit macar pentru
catva Limp. Intr'un sens a izbandit definitiv
ceea ce nu vedem deck acuma pentruca e indi-
ferent din punct de vedere mai general dad% o
aciune ajunge la capat in momentul chiar and
se incearca, on data -i trebue, cu desvoltarea in-
ceata a starii de spirit odata create, veacuri pentru
a birui...
Asemenea deciziuni sunt creatoare de forte noua
prin aceea ca rascolesc adancurile incalculabile ale
sufletelor omenesti, can nu dau tot ce pot da deck
supt cremenea izbirii eroice si miraculoase. Surna
ce se constata la sfarsit e totdeauna cu mult mai
mare deck a tuturor elementelor calculabile. Pu-
terile de zeu cari zac si in cel mai umil dintre
oameni se deslantuiesc la chemarile celor ce nu
34
www.dacoromanica.ro
32. se tem de nimic, nici de infrangere, ()data ce la
mijloc a fost o lapta, i nick, nenorocire nu poa to
anula ceea ce s'a trezit printr'insa, si dela sine '4i
va face drumul peste zile, peste ani, peste veacuri.
Nicio diplomatie nu -i poate tari cumin ;enia dup5
mareata inaintare a unor asemenea elementare
forte )>.
Nicolae Iorga nu tia la data la care rostea
aceast5 judecata, ca asemenea si in termeni aproape
identici dcfinise rosturile lui Mibai Voda acela care
luase hot5rirea de a trimite armatele Romilniei
prin aceleai pasuri ale Carpatilor in razboiul de
tliberare .0 intregire.
# De ce, se intreba la inceputul lui August 1916
Ion I. C. BrAtianu, pilda §i chipul lui Mibai Viteazul
sunt mai vii ast5zi in poporul nostru, decat chiar
figura lui Stefan eel Mare? Minded a dat o forma
reala aspiraliilor noastre... Nu §tiu cum se va
desf4ura razboiul, putem sa firn invingatori, pu-
tern avea sarta Serbiei, dar vom fi confirmat in
mod imprescriptibil, drepturile noastre asupra
parnAntului nostru )).
Minunate temeiuri comune ale gandirii i ale
sentimentului, care dincolo de invrajbirile de mo-
ment .,i de rivalitatile de partid, strangeau Intr'un
singur manuncbiu, la ceasul de cumpan5 qi de
bot5rire, toate energiile unei generatii de ctitori,
despre care Regele Ferdinand putea spune, in
35
www.dacoromanica.ro
33. clipa Azi &and vedem... sdvar§ita era-
direa ce Mihai Viteazul incepuse, aduc prinosul
meu de recunwincd tuturor acelora, cari in toate
colurile unde suns dulcele grai romanesc, au pus
sufletul §i puterile lor in slujba idealului national *.
Iat5 ins ca roata ursitei s'a tutors incaodatd §i
ca dovada a Post facuta, ca Inca nu s'au adunat
destule jertfe pe altarul zeilor, ca ined nu s'a straw
destuld suferim5 spre a urni din tale piedecile ce
oprese dreptatea deplind a neamului romanesc.
Dar aceste imprejurari nu ne pot clinti. Nicolae
Iorga a spus-o de mult: <c In trecutul nostru multi
oameni au suferit. Daca suntem ceva, not suntem
ceva numai prin suferinta lor. Toate puterile
noastre nu sunt altceva deck jertfa lor, stransd
laolaltd §i prefacutd in energie 5.
Soarta statornicwe fiecdruia rosturi deosebite.
In marea luptd a genera %iei intregirii, unora le-a
dat sä calduzeasca ostile cu spada lor biruitoare,
altora sa indrumeze cu chibzuinla neinfrenta
hotarire legaturile din afard ale tariff, spre recu-
nowerea intreagd a drepturilor ei.
Lui Nicolae Iorga i-a hdrdzit sä fie proorocul
drepfalii noastre: in viea% s5.-i m'arturiseased
temeiul prin graiul §i prin scrisul s5u ; iar in ceasul
morii prin mucenicia sa.
*i de aceea in vremuri ca aceste, &and mandria
ce o avem de vitejia romfineased se amestecd cu
36
biruintii: a
ti
www.dacoromanica.ro
34. atata durere a sfingelui ce a curs si a nedrept4ii
ce Inca nu a fost rapusa ne intoarcem ca la un
izvor vesnic proaspat de nadejde si de incredere
la cuvintele prin care, in alte zile de incercare,
Nicolae Iorga isi incheia cuvfintarea in pragul
implinirii:
* Undeva... in codrii Vasluiului, este o bisericu.a
frumoasa de lemn de stejar, in care ai crede ca
s'au cuprins numai Iaranii din vecinatate. In
aceasta biserientA, acum trei sute de ani, Vasile
Lupu, izgonit de TAtari, s'a strans cu familia sa si
cu boierii si a infillat in fiecare zi de sarba-
toare rugaciuni eatre Dumnezeu. Vremea a trecut.
Tatarii s'au dus, dreptatea fiind a lui Dumnezeu,
care este crestin, bun si milos si dA biruinta celui
drept.
Pe pamfintul curalit de hoarde si astazi insA in
adfincul codrilor sta bisericu %a de stejar, tag-00nd
in ea o invaratura asa de mare. Ea ne spune astazi,
and alte hoarde au nAvalit grani %ele si ni-au
&Meat p.a.rnfintul nostril cel sfant: ...sa pAsteam
cu scumpatate samfinla de credinca, si vom vedea
si not la rfindul nostru dispArfind negura stapfi-
nirii straine si vom putea zice ca Petru Rares,
fiul lui yStefan, Ca « vom fi iarAsi ce am fost, si
inch mai mult decal. atfit
37
to%i
www.dacoromanica.ro
35. NICOLAE TORGA,
ISTORIC AL ROMA.' NILOR
(DISCURS DE RECEPTIE LA ACADEMIA ROMANA,
ROSTIT LA 26 MAW 1943, IN SEDINTA PUBLICA.
SO LEMNA)
www.dacoromanica.ro
36. I
nchinand
diTia
acest cuvant, pe care statutele ca §i tra-
imi impure a-1 rosti la intrarea in Academia
Romans, amintirii lui Nicolae Iorga, nu-mi inde-
plinesc numai o obligaIiune ce raspunde doritgei
pioase a membrilor ei.
M'a urmarit, inteadevar, in anii din urma o
staruitoare parere de rau: aceea ca imprejurari
potrivnice, cum se ivesc de atatea on in vieaia,
m'au impiedecat, pans in ceasul neprevazut al
cumplitului sau sfar§it, sa aduc din timpul vie %ii
marelui meu predecesor, prinosul de recunoa§tere
a uria§ei sale opere, inteo vreme in care, printre
atatea laude §i atata hula, o parere independent&
§i obiectiva ar fi avut in ochii sai mai multa va-
loare. In lipsa acestui cuvant, pe care nu 1-a auzit,
in zilele In care, acoperit de onoruri, statea in
sfatul Regelui, imi ramane cel pu %in satisfactia
de a-i fi evocat amintirea in fa-0 ultimilor sai stu-
denIi, intr'un teas tragic, in care pata de sange
ce i-o lass moartea, pe o paging intunecata a
41
www.dacoromanica.ro
37. istoriei noastre, nu apucase Inca a se Inchega.
Dar oare, vorbind despre Nicolae Iorga, al carui
cuvant si al carui Indemn se revarsa zilnic in
munca §i in gandul nostru, din sute si mii de scrieri,
se poate inIelege ca nu mai e printre noi, ca trecerea
anilor Ii Indeparteaza umbra in zarile trecutului,
de atatea on limpezite de neobosita sa cercetare?
Mai de grabs Imi pare ca se potrivwe acestei
clipe insemnarea pe care i-o dictase candva sem.
sibilitatea sa pururea vie, atunci cand trecuse
pragul bisericii din Cau§ani, de langa Nistru,
multa vreme instrainata de rosturile ei crwinwi
sub stapanirea 'Agana a Tatarilor: Pare, ne
spune el, ca cu nume romane§ti ma privesc
cu ochii for care nu mai sunt sco§i de asculi§ul
sabiilor, pare ca ma privesc §i ma inceleg, cad
doar sunt sfinii de ai mei, buni §i omeno§i,
de-ai neamului meu §i, data e vreunul din cei cari
tin biserica pe maini, care sa fie ingropat aici, si
el va fi stand acum in mormantul sau, ascultand.
Caci de ce n'ar fi Inviat el, mortul, data invie in
aceasta biserica a odihnei limba >.
A improspata amintirea atator spornice §i Insu-
fle%ite lucrari inseamna oare altceva decat a grai
limba acelui plecat dintre noi, a-1 readuce o clipa
viu in mijlocul nostru pe el, a carui munca
fara preget a fost vieala Avea, spunea
nu de mult in sedirro Academiei de InscripIii a
sfint.ii
morcilor?
insasi? «
a
afinli
4a
www.dacoromanica.ro
38. Franiei, in care a rostit una din cele mai fru-
moase comemorari, colegul nostru, d-1 Mario Ro-
gues, o putere de munca, o continuitate in preocti.
parea lucrului, menite a uimi pe cei mai laborio§i
si mai viguroli dintre noi. In Romania sau in
strainatate, la ora§ sau la Zara, calatorind prin
Zara sau prin Furopa, niciodata Iorga n'a incetat
de a citi, a trauscrie, a compune, a dicta. Nu cred
ca acest cuva'nt: vacanIa fi avut pentru el
vreun inceles, dupa cum nici acel de (c odihna
nu 1-am intalnit niciodata, nici eu nici altul, fie
chiar in strada Para sa-mi fi lamurit, aratat sau
demonstrat lucrarea ce avea in minte in chiar
acea clips, descoperirca ce o facuse, gandul ce-i
venise, sistemul pe care-1 construia, pioiectul pe
care-1 injgheba
A descrie o astfel de activitate §i a analiza opera
ale carei titluri in ordinea for de apari%ie umplu
volume intregi depamte desigur puterile unui
singur om. Si astfel, in mod firesc suntem adu0,
oricare dintre noi incearc'a a-i cuprinde, on macar
a-i socoti cu gandul nenumaratele infaptuiri, s'a
ne marginim la vreun capitol mai restrans, pe care
posibilitaile noastre de timp spaTiu ni-I arata
mai upr de adus la indeplinire.
In fruniosul sau elogiu academic, pe care 1-a
cetit aici acum doi ani, d-1 Banescu a sfaruit,
diva o scurta privire asupra §i cercetarilor,
43
§i
--sa
a;
D.
viefii
www.dacoromanica.ro
39. in toate domeniile, ale 0 invatatului far5 pereche ,
asupra ideilor de innoire ale Samanatorului, qi a
laturii de nationalism premergator al mi§c5rii sale
literare. In paginile atat de duioase ce le-a scris
despre Nicolae Iorga *, pre§edintele nostru, d-I
I. Simionescu, se regasesc mai ales icoanele tine-
retei §i ale copilariei, in care adesea evocarea sa
a intov5ril§it in drumul spre §coala primary din
mahalaua Boto§anilor, pe copilul In haine de
o pliu§* pe care-1 purta de mans grija iubitoare a
mamei.
De asemenea, conferintele sau cuvintele come-
morative ce au urmat pans acum putine incA,
dup5 intervalul de tacere infiorata ce i-a insemnat
pieirea au avut de stop sa arate doar una din
multiplele laturi ale operei omului de §tiinta, aci
de scrisul sau de ziarist sau de actiunea sa poli-
tic5 n'a venit Ina timpul sa se poata rosti o jude-
cat5 senin'a §i temeinica. Eu Insumi, and am
redeschis portile Institutului de Istorie Univer-
sals, caruia i-a inchinat cei din urma ani de trud5
ci i-a 15.sat moctenire comoara sa de aril §i ravna
sa de cercefari n'am putut cleat s5 schitez in
liniile for esentiale, legAturile sale cu istoria lumii,
pe care, singur dintre invatatii acestui neam, a
putut-o cuprinde intreaga In scrierile sale sau,
la o nou5 qedinta de deschidere sa urmaresc in
scrisul sau firul ce leaga cele dintai lucrari de cele
44
o
www.dacoromanica.ro
40. de pe urma prin afirmarea unui crez statornic al
drepturilor §i nazuinIelor, intemeiate prin veacuri
de jertfa §i de sange, ale poporului s'au.
Urmator acestui principiu, socotesc ea acum
In acest loc, imi revine sarcina sa vorbesc despre
Nicolae Iorga ca membru al Academiei Romane
§i pentruca o privire cat de seurta asupra
multelor sale publicatiuni, ce au aparut sub aus-
piciile Academiei, imi dovedWe ea majoritatea
for covarqitoare privqte istoria naTionala qi lin-
braIi§eaza toate aspectele qi problemele trecutului
romanesc, ma cred indreptaIit a intreprinde cute-
zatoarea incercare de a vorbi astazi despre tNieolae
Iorga, istoric al Romanilor *.
*
* *
Portile Academiei nu s'au deschis, 'cum s'ar
putea credo, nici de indata, nici prea lesne
pentru dansul. Daca i s'a facut loc Inca dela 1897
printre membrii corespondenii, dupa ce abia trecut
de varsta de douazeci de ani, ajunsese profesor la
Universitate, la catedra ce era s'o ilustreze aproape
jumatate de secol au trecut patrusprezece ani
pans ce i-a fost dat sa rosteasca in sesiunea din
Mai 1911. cuvantul de intrare in Academie despre
<4 doua conceplii istorice », la care i-a raspuns
fostul sau profesor din anii de studioasa tinerele
dela Iasi, Alexandru Xenopol. Din paginele acestui
45
-
www.dacoromanica.ro
41. raspuns, in care elogiile atat de meritate, dupa
cea mai bung tradi %ie academi', se imbind cu
malitioase observalii, nu far' a lipsi si critica unor
excese de memorie si de eruditie se poate des-
prinde ecoul unor p5tima§e discutii si polemici,
ce au opus prin anii 1900 metodele noua de cer-
cetare ale tanarului istoric, format la scoala rab-
datoare i sever' a Apusului, supravie %uirilor in-
tarziate ale romantismului altei generatiii mai
varstnice. Nu prevedea desigur atunci ca acela0
epitet de <(romantic » era sa-i fie aruncat la randul
sau de alcii care-i urmasera invatilmantul, Ma a
ne mai intreba ce rezerva viitorul, ce nu-1 putein
macar intrezari, criticilor sai de ieri de astrizi.
Astfel trece din genera-tie in generatie, printr'o
inlantuire fatal' a imprejurarilor in care s'ar
putea aproape defini una din legile ce de atata
vreme le caut5 istoricii, aceea0 pornire de dara-
mare si de reel5dire, din care se alc5tuie0e viea-ta
disciplinei noastre in nesfar0ta ei continuitate. Dar
tot din mana in mana trece in cursul anilor §i
Melia ce lumineaza, dela care, an de an, cat va
trai in aceasta omenire framantata de propriile ei
distrugeri dorinta binelui §i a civiliza ;iei, se vor
aprinde noua candele de evlavie final-tare ale
spiritului, in veci biruitor. cat temeiu nu cu-
prinde in-telepciunea senina din cuvintele de acum
trei decenii ale lui Xenopol: < Raul pe care un
46
si
si
ySi
www.dacoromanica.ro
42. om 1-a 15.cut dispare in binele total, ca raurile in
sanul marii ; de -aceea nu trebue niciodata sa apre-
Iuim activitatea unui om disparut §i caruia critica
nu-i mai poate folosi dupa gre§elile ratacirile
lui, ci numai dup5 sporul ce 1-a adus in comoara
de bunuri omene9ti. Gre§elile ce el le-a inf5.ptuit
vor fi ocolite de urma §iSi ele ii vor feri de a recadea
in de... Rezultatele trainice ale activit5%ii lui
vor rAmanea insa pe vecie, redate de formele ade-
varului, binelui §i ale frumosului pe care el le-a
adus la lumina )).
De altfel, Academia nu weaptase s5-1 numere
printre coresponden/ii ei pentru a incepe tipa-
rirea in analele sec-punii istorice a <( Contribu %iu -
nilor la istoriaMunteniei aceea a <( Pretenden-
ilor in veacul al XVI-lea >. De atunci,
cu o intrerupere de caiiva ani, cc o inseamna
cearta de pe muchea de despartire a celor doub."
veacuri, intre el §i unii istorici mai vechi, contri-
bu Pile sale s'au inmul/it, pans a umplea in anii
din urma aproape volumele intregi ale Memoriilor
Academiei. Din aceasta activitate cu adevarat
prodigioasa, putem distinge dela inceput mai
multe categorii de lucrari. Sunt de o parte publi-
caiii de izvoare, aflate de el prin atatea biblioteci
§i arhive §i apzate ca adevarate pietre de temelie
la cladirea unei istorii a Romanilor, mai vie, mai
bogat5, mai deplin lamurita asupra tuturor lega-
47
> 3i
domne§ti
,Si
www.dacoromanica.ro
43. turilor si problemelor ci, decat se putuse scrie
Oita atunci.
De alts parte, comunicarile sale Insesi strangeau
mereu informatii si materiale notta, cele de mai
rnulte on adaugate in anexa la interpretarile si stu-
diile de amanunt, mereu innoitoare. <4 Documente »,
<4 manuscripte », <4 indreptari si intregiri », 4 soco-
telile Brasovului si ale Eibiiului *, studii critice
asupra cronicelor muntene isi aduc astfel contri-
hula la o mai buns cunoastere a vietii romanesti
de odinioara. Cine ar putea tagadui rezultatele
acestor lucfari, ce ar fi fost de ajuns pentru a
a seza pe autorul for la loc de cinste, printre cti-
torii istoriografiei romanesti? Pang si cei mai
inversunati critici ai sai vor recunoaste mai tarziu
cat de mult s'a lucrat de jumatate de secol in do-
meniul istoriei Romanilor. Concluziile for se inte-
meiaza pe <4 masa uriasa de documente » ce a fost
publicata In acest rastimp, pe <4 nenumaratele mo-
nografii » care au folosit aceste izvoare noua, pe
faptul ca <4 domenii si epoce intregi » ale istoriei
na tionale sunt mult mai bine cunoscute cleat erau
acum cincizeci de ani. De sigur pe asemenea te-
melii se pot incerca alte arhitecturi cleat cele
invechite -- si nu e multumire mai mare deck
de a putea descoperi, dincolo de zidul ce oprea
privirile, perspectivele unei lumi pans atunci neba-
nuite. Dar si in aceasta imprejurare se cuvine sa nu
48
www.dacoromanica.ro
44. uita m pe umerii eui ne-am ridicat pentru a privi
peste peretele despartitor, iar altora le este dat sa
cumpaneasca in judecata for opintirea
pe care se sprijine contributia acelor ce pot privi
mai departe, fiindca au venit mai tarziu.
Se poate spune deci ca din ace9ti ani de necur-
mata rascolire publicare de izvoare istorice,
paralel cu preocuparile constante de istorie uni-
versals, ce de asemenea nu 1-au parasit
studiul istoriei RomSnilor se confunda cu viea-ca
lui Nicolae Iorga. El nu lipse9te din nicio cOlift-
torie, 11 Intiimpin4 in oricare centru de cultur5 i se
opre§te popasul. La Bologna afla notele 9i cores-
pondenIa stolnicului Constantin Cantacuzino, la
Vene %ia 9i la Genova tntaile atingeri ale negusto-
rilor lumii medievale cu carmurile noastre dela
Chilia qi Cetatea la Lemberg, Liovul stra-
mo9esc, scotoce9te condicile din care fasare in-
treaga viea% a. apusa a Moldovei lui de ba9tink ale
carei legaturi le afla 'Ana 9i in arhivele dela Ko-
nigsberg 9i Berlin. Iat6-1 acum rAscolind din praful
hartiilor dela Praga 9i Viena urmele trecerii lui
Mihai Viteazul la curtea imOrateasa, spre a
regasi mai limpede din instructiile date solilor
imperativul acestei domnii neasemuite: u hotarul
Ardealului, pohta ce am pohtit )). Si in slanit,
pana 9i in ora9ele departate de relaIiile obi9nuite
ale Tarilor noastre, ca Munchen sau Innsbruck,
49
4
9i
niciodatij,
Albk ;
uriasului,
sai,
www.dacoromanica.ro
45. se apleaca intr'o clip5 de evlavie daio0e asupra
amintirii pribegilor ce purtat pa§ii pans in
aceste locuri, pretendemi domnwi izgonici sau
domni mazili i, ca blandul Petru .5chiopul, al carui
fiu nevrastnic a murit printre straini.
Am descris aiurea drumul sau de pelerin §i de
prooroc, prin Iinuturile vecine ale vechii Romfinii,
cercetand peste tot viea %a Romani lor de peste
hotare, crainic adesea urmarit al dqtept5rii al
dreptalii ce va s5 vie. Nu mai puffin rodnice sunt
insa drumurile prin lara: <c sate §i manttstiri o,
drumuri si orae >> se intiparesc in amintirea sa,
intregind < chipurile si icoanele o trecutului ro-
manesc, din care fasare acum vieaa umila
uitat5., dar cat de vie, a negotului §i a meseriilor
din Varile noastre, alaturi de cronica mandra a
domnilor boierilor. O contribuiie deosebita aduce
iara§i intalnirea, in aceea0 preocupare de cerce-
tare §iinviere a unei istorii osandite pe nedrept,
cu coboritorii unora din aceste neamuri, ai caror
str5mo§i au domnit sau au stat la loc de frunte
in divanul Voievozilor. Din indemnul b5tranului
Gheorghe Cantacuzino, el public5 astfel documen-
tele pastrate cu grija in arhiva fa miliei spre
bucuria proprietarului ei, apropie obar§ia Dom-
nilor din veacul al XVII-lea de tradiiiile impara-
te§ti ale BizanIului. DescendenIii lui Gheorghe
Bibescu si Barbu domnitorii T5rii Boma-
50
§i
§i-au
§i
#
§i
§i
i,
tirbei,
www.dacoromanica.ro
46. nesti in veacul trecut, dintre care unul a mostenit
numele Brancovcnilor, ei ins* urnaasi de Basarabi,
fi imbogblesc cercetarea cu tot ee, priveste stra-
lucita stapanire a lui Constantin Brancoveanu,
domnul crestin, mucenic al credinIei, sau cu actele
ce asaza intr'o noua lumina domnia lui Barba
Dimitrie *tirbei, organizatorul si indrumatorul in-
telept al genera-ciei ce a pregatit Unirea. far intr'o
vreme in care greutalile banesti, de atatea on
infruniate, ameninau sa opreasca in loc editarea
textelor ce priveau istoria na0onala, darnicia unui
Alexandru Callimachi ii va ingadui sa urmeze
munca inceputa si sa dea la lumina si istoria lite-
raturii romanesti in veacul al XVIII-lea. Lega-
turile cu Nicolae Filipescu, luptatorul neinfricat,
fi desteapta interesul pentru cronica atribuita." lui
Constantin Capitanul. Contactul cu acesti oameni
lumina0 si patrioti, purtand in imprejur5rile schim-
bate ale vremurilor noua mandria unui trecut cc
a avut paginile sale de stralucire, desteapta in
Nicolae forga, legat el insusi prin ascenden-0 de
ai sai de boierimea Moldovei, sau chiar de lumea
hulita a Fanarului, acea mandrie fireasca a stra-
naosilor din care se desvolta, mai presus de orice
pregatire erudita, sim011 innascut al istoriei. « Nu
m'am Meut istoric, ne marturiseste mai tarziu, in
amurgul unei vie-0 de om, asa cum a fost nici
din card, nici dela profesori, nici prin metodele
51
<
www.dacoromanica.ro
47. seminariilor ; eram a9a de tend imi aduc aminte
9i poate din ceea ce au lasat in mine alii, care
pe vremea for au vazut larg istoria Iarii 9i au 9i
facut-o *. Dar nu numai din adunarea de izvoare
necunoscute, 9i din lamuririle ce le aduc unei mai
depline inTelegeri a faptelor, se alcatue9te contri-
buIia noun a lui Iorga la istoria neamului sau.
El este doar 9i ramane profesor de istorie univer-
sals, ImbraTi9and orizonturi mult mai largi decat
a cela al Varilor locuite de Romani; mai aproape
de noi, el se inscrie in cercetarea moderns a 9tiiircei
printr'o istorie a imperiului bizantin 9i alta a
imperiului otoman. Din mulpmea de izvoare 9i de
lucrari ce le folose9te, spre a le alcatui, el nu uita
sa dea in vileag mice imprejurare care poate im-
bogaIi istoria Romanilor. Dar Bizan %ul Evului
Mediu 9i Stambulul Sultanilor i-au atras aten %ia
asupra Sud-Estului Europei, pentru studiul caruia
va infiinTa in curand un Institut deosebit, pe care
tot el il va conduce 9i insuflqi pans la sfar9itul
vie-cii. Pe aceasta latura se a9aza In lumina mai
deplina a cercetarii sale rostul de ctitori 9i de
ocrotitori al domnitorilor no9tri faca de bisericile
cre9tine ale Rasaritului, dela Atos pans in Epir
sau la departatul munte Sinai; iar in vremea mai
apropiata a de9teptarii la o viewca naTionala, rolul
nostru de mijlocitori one9ti 9i sinceri ajutatori
pentru popoarele obijduite ale peninsulei balcanice,
52
www.dacoromanica.ro
48. care nu p5.strasera sub stapfinirea turceascii nici
view noastra de state autonome, nici tradi %iile
noastre neintrerupte de cultura.
Dar inv4atul trecut grin disciplina Scoalei dis
Inalte Studii din Paris, pentru a urma apoi la
Leipzig §coala riguroas5 a lui Lamprecht, aducea
9i preocupari de alt ordin, ce pana atunci isi g5-
sisera prea pu %in, sau de fel, locul cuveiiit in scrierea
istoriei nationale. Pentru Iorga istoria fiind view
a§a cum a fost §i cu tot ce a fost, nu se
putea margini la enumerarea razboaielor §i
zilnice, mai putin Inc 5 la o in§irare de
biografii panegirice. Cultura toata se integra in
is torie, cu toate manifesthrile ei literare §i arti-
stice, dupa cum poporul intreg, dela vladica la
opinca, dela conducatorii sai cu spada on cu
sfatul 'Ana la masele anonime ale a§ezarilor
satqti, lua parte la vieata istorica. Era dat vea-
cului nostru sa descopere formula grozav5 a raz-
boiului total ; se poate spune ca Iorga a fost printre
acei care au avut viziunea istoriei totale, nu ins
spre a distruge, ci spre a construi.
Din aceste preocupari au izvorit pe rand lucrari
ce de asemenea ar fi ajuns sa-i consacre faima :
istoria bisericii, a armatei, a §coalei, istoria lite-
raturii romane din veacul al XVIII-lea, urmata
de aceea din veacul al XD,C-lea pana la 1866 §i
insolita de alte numeroase studii comunicari,
5a
insa9i,
intilm-
plarilor
9i
www.dacoromanica.ro
49. unele din de tiparite §i in memoriile sectiei noastre
literare. De alts parte, bisericile Rornaniei, ale
earor inscrip %ii le adunase intr'o rabdatoare cule-
gere, au fost studiate deosebit in # Buletinul Co-
misiunii Monumentel'or Istorice >, la care contri-
butia pre§edintelui era nu mai putin spornica: ele
au alcatuit temeiul unei istorii a artei romane§ti,
ce va fi ispravita mult mai tarziu, in colaborare
cu Gheorghe Bali, spre a dovedi, cum ne-o spune
el insu§i # ca in cladirile domne§ti, 'boiere§ti, ne-
gustorwi >Si taranqti ale pamantului romanesc
nu e o serie de imita %ii razlete, sand dela unii,
cand dela altii, ci manifestarea progresiva, pe baza
realitatilor na %ionale, locale i cu adaosul chibzuit
al influentelor de aiurea ... a unei conceptii uni-
tare i armonioase >>.
*
* *
# Toate acestea, ne spune pe urma in insemnarile
care-i tore firul vieiii, n'ajungeau insa. Ele trebuiau
topite intr'o opera sintetica, de care am fost legat
timp de un an intreg de zile, reducand toate preo-
parile mele la cugetarea, plina de indaratnice in-
doieli, asupra arhitecturii §i desvoltarii ei >. Un
an consacrat unei opere: ce poate dovedi mai
bine insemnatatea pe care o dadea neastamparul
de munca al lui Iorga unei asemenea scrieri! E
adevarat ca bibliografia inOra in anul ce amin-
64
www.dacoromanica.ro
50. tirea sa it leaga de pregatirea unei singure carci
nu mai pu/in de douazeci de lucrari, printre care
minunata o istorie a lui tefan cel Mare pentru
poporul romanesc *, dupa ce incepuse mai dinainte
o istoria lui Mihai Viteazul*. Dar in conceptia sa.
toate aceste volume, din care unul singur ar con-
stitui un titlu pentru oricare dintre muritori, nu
erau deck oglindirea laturalnica a preocuparii
sale esentiale: o istorie a Romanilor desvoItata in
timp, in spaIiu, in considerarea tuturor fenome-
nelor de vieala individuals vi colectiva, la care it
ducea experien %a unui deceniu vi jumatate de cer-
cetari de amanunt vi impresia proaspata a con-
tactului cu realitalile vietii publice. In cuvantarea
sa de recepie in Academie, el va gasi peste caIiva
ani prilejul sa schileze in linii largi programul
unei asemenea lucrari. Nu e de prisos nici astazi
sa recitim aceasta paging, in care desfavurarea
imprejurarilor istorice din cele mai vechi timpuri
ajunge la o misiunea noastra actuala, ce se va
desemna mai limpede... in legatura cu intreaga
noastra movtenire vi cu toate sacrificiile noastre...*.
Despre toate aceste principii indrumatoare, el
vorbea atunci ca despre un plan de realizare de-
partata, ce era 15.sat viitorului -sa-1 indeplineas.ca.
Dar tot atat de bine ar fi putut vorbi dcspre acest
program la trecut, ca despre o infaptuire proprie.
Caci tocmai cu vase ani mai inainte aparuse cea
55
www.dacoromanica.ro
51. dintai din aceste lucrari de sintezA, a carei men-
/iune, o ciudata relinere, dac4 nu un sentiment
de amafaciune caci lacerea poate uneori
ironica Meuse sa o §tearg5 din expunerea
concepIiei sale istorice, ca §i cum n'ar fi existat.
Erau totu§i cele doull volume ale istoriei poporului
roman, in cadrul formaOunilor sale de Stat, ce
fusesera tip5rite in 1905 In limba germana, din
indemnul lui Lamprecht, intr'o mare colec-cie de
lucrari ce cuprindea istoria tuturor varilor po-
poarelor Europei, aceea0 In care urma sso. apara §i
istoria sa a imperiului otoman. Impa'rTirea insasi
a capitolelor, acea < arhitectura ce daduse lui
Nicolae Iorga atatea indoieli §i atata truda, se
potrivea in totul cu programul ce-1 schila
caliva ani mai tarziu in cuvantarea rostita la
Academie.
Formarea poporului roman incepe inteadevar
eu stramo§ii traci, spre a continua cu expunerea
vieii romanice nu numai in Dacia, ci in tot cu-
prinsul romanitalii orientale dintre Adriatica, Egee
si Marea Neagra, Se scot pe urma in evidenIrt
rivalitaile dintre Bizantini, Bulgari 9i Unguri la
Dun'are influenca for asupra alcatuirii incete a
poporului roman, izvorit din amestecul cu Slavii
al b4tinaOlor xomani 9i romaniza %i. Se sfarue§te
In largi capitole asupra vie ii economice §i spiri-
tuale a neamului, In vremea depArtata a desale-
56
gi ii
ii
gi
a
gi
www.dacoromanica.ro
52. carilor de State ; mi§carea ora§elor, viea %a satelor
1§i capata drepturile In deplina for desvoltare. Se
incepe pe urrna cu influenta greceasca mult inainte
de Fanarioti, ale carer timpuri Si imprejurari sunt
jiidecate Intaia oars fara patima. In fine, ade-
varata revoluie, ce era de alfel sa atraga autorului
§i carcii nemulIumirile puternicilor zilei, domnia
lui Cuza-Voda §i aceea a lui Carol I erau cuprinse
in acela§i capitol, iar partea finals a carIii zugravea
<4 starile actuale ale poporului koman #, indrasneala
patrundere in preocupari §i probleme de framan-
tare contemporana.
Aceasta este deci sinteza istoriei Romanilor, nu
numai gandita pentru munca altora de Nicolae
Iorga, dar scrisa intaia oars de el intr'o limbs de
raspandire europeana, ce-i drept mai pu %in cu-
noscuta In Cara noastra ; traducerea romfineasca,
ce s'a facut ani de zile mai tarziu, intr'o forma
tipografica prea modesta, n'a avut de altfel niciun
rasunet. Dar cartea ar fi trebuit sa rcIina mai
Inuit atergia cercetatorilor roman, ce era A se
opreasca prea mult asupra altei lucrari, asupra
careia vom reveni, dupa ce staruise prea putin
asupra celei dintai. < Scrierile ifi au soarta for #
a spus candva Latinul, dar nu ne putem reTinea
de a constata a soarta ace stei carIi a fost ne-
dreapta, cel puIin Inlauntrul hotarelor -Orli §i la
vremea in care a aparut.
57
www.dacoromanica.ro
53. Acum_insa, evenimentele se ingramadesc intr'un
ritm de furtuna. 1912: razboiul balcanic si desmem-
brarea imperiului otoman ; 1913, razboiul intre
statele balcanice invingatoare, in care intervine
la sfarsit si Romania. Soldatul Iorga, profesor In
Scoala de Razboiu, dupa multe staruime reuseste
a fi trimis peste Dunare, unde gaseste armatele
noastre in lupta cu holera, in lipsa altor vrajmasi.
Dar trambiIele mobilizarii nu sunasera numai
pentru o plimbare military in Bulgaria si indrep-
tarea granitei rele din Dobrogea ; ele sunau de
fapt desteptarea sentimentului national, prea multa
vreme innabusit si vesteau de pe atunci alt razboiu,
neasemanat mai crancen si mai greu, pentru in-
tregirea tuturor hotarelor romanesti. Intrat mai
de mult in politica activa si In parlament, istoricul
Iorga nu poate ramanea indiferent la marile eve-
nimente ce se desfasoara sub ochii Iui, Ia altele
mai mari ce se pregatesc. Anul 1913, care inscrie
in voluminoasa Iui bibliografie istoria statelor bal-
canice si chestiunea Dunarii, aduce pentru Me-
moriile Academiei Romane g Notele unui istoric
cu privire la evenimentele din Balcani )), sau <4 doua
tradi-cii istorice in Balcani: Italia si Romania )).
Iar in anul urmator, printre multele comunicari
cu privire Ia fapte si imprejurari deosebite ale
istoriei noastre, titlul uneia din ele rasuna ca o
lovitura de palmy In obraz: # RenegaIii in trecutul
58
www.dacoromanica.ro
54. larilor noastre §i al neamului romanesc >>, se inti-
tuleaza aceea cu care e intampinat Vasile Mangra,
episcopul roman ce-si uitase fratii de credima si
de obarsie, pentru a se bucura de favoarea stapa-
nirii maghiare. Acura insa, furtuna ce ameninta
de atata vreme izbucne§te: atentatul dela Seraievo
aprinde focul la toate hotarele Europei. Istoricul
isi urmeaza neintrerupt activitatea in mijlocul fra-
mantarilor Iarii sale, deocamdata neutrale. El ne
da in ace§ti ani turburi o u istorie a comer %ului
romanesc #, u politica externs a regelui Carol I )),
omagiu intemeietorului dinastiei disparut in ceasul
de cumpana, adauga comunicari si studii de ama-
iiunt in toate direqiile in care mintea sa iscodwe.
Dar inima lui toata, insuflecind prin svacnirile ei
ac %iunea Ligii Culturale, e cuprinsa in paginile
inchinate « CarpaOlor in luptele dintre Unguri si
Romani >, menite a dovedi cat de u§or s'au trecut
CarpaIii de dincoace, dincolo, mai mult decat de
dincolo, dincoace ; sau in cele doua volume ale
istoriei Romanilor din Ardeal §i Ungaria, traduse
de indata §i in limba franceza spre a lamuri stra-
natatea asupra revendicarilor, a caror implinire se
vestqte, de cateori bubuitul tunurilor se apropic
de hotarul romanesc. Si e pacat ca nu pot relinea
pentru aceasta expunere, pe langa cartile profe-
sorului, §i articolele ziaristului, caci din scurtele
lui insemnari zilnice s'ar putea urmari mai bine
59
www.dacoromanica.ro
55. pulsul infrigurat al opiniei publice romane9ti in
preajma razboiului.
Pasionat de munca lui, el totu9i clade9te mereu.
De abia a luat fiin-Va Institutul Sud-Est-European,
cu buletinul sau ce va deveni pe urma revista cu
acela9i nume, 9i mai Intemeiaza, pentru cercetari
de istorie romaneasca, dar 9i spre a inforrna pe
istoricii romani de mi9carea generals a studiilor
acestei discipline, Revista Istorica. Publica %ia noun
era deschisa 9i celor mai tineri, printre care, cateva
saptamani inainte de a parasi }Allelic 9coalei, ma
numaram 9i eu. Imi aduc aminte ca in legatura
cu intaiul meu articol, ce aparuse in Revista Istoricii,
am fost pe la sfar9itul lui Julie 1916 la Valenii-de-
Munte, unde casa primitoare a profesorului fusese
de curand ispravita. Alaturi lucra tipografia, careia
producIiunea lui proprie ajungea sa-i dea de lucru,
iar dupa un obiceiu ce 1-a pastrat pana la sfar9it,
prietenul ce ma insoIea 9i cu mine ne-am intors
in braTe cu gramezi de carti 9i reviste, unele proaspat
ie9ite de sub tease, imparcite cu aceea9i darnicie
cu care dadea ascultatorilor sai sfaturi 9i Indem-
nuri la lucru. Starue in a mintirea mea drumul
nostru de intoarcere, In trasura, la poalele dealu-
rilor de Tanga Teleajen, In asfiniitul acelei fru-
moase zile de vara, targul Valenilor pierzandu-se
meet in zarea prafuila 9i aurie, cuprinzand In mo-
destele sale a9ezari atatea comori de 9tiinta, de
60
www.dacoromanica.ro
56. munca rodnica pe ogorul trecutului. Dar peste
murqii anal-ti ce inchideau fundul zarii, se stran-
geau, in aratari a menintatoare de coifuri fla-
inuri vrajmap, norii negri al caror uruit greoiu
de tunet se apropia .
Cateva luni mai tarziu, cumpana ursitei se
aplecase impotriva noastra. Am revazut pe Ni-
coke Iorga la Iasi, in adapostul de pribegie, peste
drum de casa in care statea tatal meu. Nici aceste
lovituri ale soartei nu-i putusera intrerupe act?:
vitatea nu numai de factor de raspundere mo-
rals in valtoarea razboiului ci de istoric de
animator al cercetarii ucenicilor sai.
Din timpurile acestea de bejenie, pe langa admi-
rabila staruinIa a <c Neamului Romanesc > §i sunt
dintre acei care 1-am cetit in tranpe istoria Ro-
manilor se imbogaie§te cu lucrari ce privesc
Orli cu aliayii no9tri de atunci, cu istoria Roma-
nilor din Bucovina sub stapanirea austriaca, cu
drepturile naVonale §i politice asupra Dobrogei
contestate, sau reluand vechea sa preocupare
pen tru taranime cu slesvoltarea chestiunii rurale
in Romania. Revista Istoricci Buletinul continua
si ele sa apara in capitala refugiului, care va fi in
eurand din nou a Unirii a Unirii celei mari.
De obiceiu, in vieala unui scriitor, epoca de fra-
mantare §i de lupta Sturm and Drang, ar zice
Germanii ce-i desvolta la culme insu§irile, spre
61
qi
..
si
rela-
tiile
§i
www.dacoromanica.ro
57. a le rodi mai tarziu, in anii de maturitate, se apza
in pragul tinereTei. Dar pentru Nicolae Iorga,epoca
eroica e fara indoiala aceasta din preajma celor
cincizeci de ani ai sal., in anii razboiului ce incu-
nuneaza prin biruin-ta si dela urma, peste jertfele
fara seaman ale inceputului, Ielul Insu0 al istoriei
romanwi. In lupta zilnica cu censura, in perioada
intunecata ce precedeaza zorile izbandei, istoria
nu se mai inchide pentru el in rafturile carTilor.
Ea coboara din ele, inarmata §i vie, spre a susTinea
§i a intari in zile grele coWiinIa nalionala. Inchi-
nare fireasca in ceasul victoriei, in faIa regelui
Ferdinand, intregitorul, i a Reginei Maria, birui-
toarea, el va vorbi tot la Ia0, despre <cpolitica
lui Mihai Viteazul, originile i insernnatatea ei
actuala #. De pretutindeni curg ve§tile de izbavire
i bucurie: Basarabia, Bucovina, Ardealul §i par -
tile ungure§ti locuite de Romani i§i proclama
pe rand unirea necondiVonata cu patria muma.
Sintezei istoriei Rom'anilor i se- adauga acum
apoteoza, ce inscrie in analele ei na§terea Roma-
niei Mari. Ce rasplata, cu adevarat dumnezeiasca,
in aceste clipe, pentru acel care a fost de ataIia
ani profetul ei, prin grain 9i prin scris, prin
munca necurmata §i prin lupta neinfranta. In-
cheind capitolul ce 1-a trait atat de intens
inainte de a se 1ntoarce In Bucurwii ajun0 capi-
tala neamului din toate linuturile desrobite, --
62
www.dacoromanica.ro
58. Iorga a intors in acela0 timp cea mai frumoash
paging a vie-cii sale.
*
* *
In Romania de dupa razboiu, 1-au prins intr'a-
devar in hora lor, adesea zadarnica, framantarile
politice ale Orli Inca nedeplin a§ezate. Prep-
dinte de cateva luni al unei Camere haotice,
ca§tiga de sigur in experience, dar gusta mai
adanc din de§ertaciunea patimilor §i ambiIiilor
deslan-cuite, din care-i va ramanea pentru judecarea
vremii sale o amaraciune, ce o va spori peste caliva
ani prepdinIia de consiliu vremelnica a unei noua
Domnii. De alts parte, drumurile in Apus, unde
II chiama de acum in fiecare an magulitoarea invi-
tare a Sorbonei, la care se adauga apoi aceea a
Academiei de Inscriptii i Litere Frumoase a
FranIei, onoare rare pentru invaIaIii straini,
-- ii intorc preocuparile sine celalalt domeniu, in
care i s'a ilustrat activitatea, acela al istoriei uni-
versale, Dar acel al istoriei na/ionale nu e nici
acum parasit macar o clips. Stau martore zeci de
studii si comunicari, ce apar in noua serie a memo-
riilor noastre, pans in anul morIii §i chiar dincolo
de el, cuprinzand descoperiri facute in cursul cala-
toriilor sale, documente aflate in %ara, interpretari
§i comentarii ale lucrarilor aparute, cand 9i cand
licarirea unui punct de vedere, nou asupra incepu-
turilor, ca < Imperiul Cumanilor 9i Domnia lui
63
www.dacoromanica.ro
59. Basaraba *, sau ecoul unor Ingrijorari mai recente,
ca o Incercari austriace de anexiune a iarilor
noastre n §i contribuIii la legalurile romane§ti cu
Ru§ii §i Ungurii *. Inainte de a Intreprinde incer-
carea lui de sinteza a istoriei universale, de care s'a
legat, dup./it propria-i marturisire, atata munca
unele decemii, el a p9rnit Inca din timpul pribe-
giei dela Ia§i sa injghebe in Imprejurarile noua
create de desfaprarea razboiului, alts istorie a
Romanilor, de astadata in limba franceza. Scrisa
in grabs gi a redactata cu infrigurare adunand
doar unele carTi in jurul sau, cartea zabovew
caciva ani, pana ce ini %iativa culturala a unui
handier ii da putinIa sa apara Intr'o edi ie ingri-
ji to de un o bizar Romano-Francez a, in care se
mai poate banui ysi alt amestec etnic. Ciudata po-
irivire a soartei: aceasta lucrare, de propor%ii mai
mici, apare aproape de Indata in limbile engleza,
italiana §i germane, pentru a fi infalipta In 1930
Intr'o traducere romaneasea, drept o noua sinteza
a istoriei noastre. Fire§te, alcatuita in modul
aratat, ea nu raspundea decat in parte scopului,
dar nicidecum pregatirii §i posibilitailor autorului.
Critica va avea o sarcina u§oara in a descoperi In
randurile ei grepli sau nepotriviri, iar din disculia
a stfel Inceputa s'a nascut o polemica, asupra careia
nu e nici locul, nici timpul sa stamen aci. Daca
neam hotarit totu0 s'o amintesc, e pentru a scoate
64
<c
gi
www.dacoromanica.ro
60. in evidenca doua laturi, ce pot sluji la temeiul unei
judeca ;i viitoare: mai intai ea am fost dintre acei,
pentru care o discuVe in termeni obiectivi cu
Nicolae Iorga a fost totdeauna posibila pe taramul
oricare ar fi fost diferendele de alts
nature in al doilea loc ca nu aceasta carte
alcatuita in pripa in imprejurari grele, §i nere-
vizuita indeajuns mai tarziu, poate fi privita
drept expresia definitive a gandirii sale istorice
pentru trecutul poporului sau. Ea se apz5 ca un
element de transitie, fare mare valoare In ochii
sai proprii, intre cele doua volume de istorie roma-
neasca ale coleciiei lui Lamprecht, sense cu alt
-temeiu alt rost cu douazeci de ani mai inainte
cele zece ale Istoriei Romanilor, publicate cu
un deceniu mai tarziu. In aceste doua opere fun-
damentale, una dela inceput, cealalta aproape de
sfar0t, trebue sa cautam pe Iorga, istoric al Ro-
manilor, nu intr'o carte careia mai mult intam-
plarea i-a dat raspandirea pe care n'o cautase cu
tot dinadinsul. Nu trebuesc insa uitate cele trei
volume care an urmat, inchinate cc rostului Roma-
nilor in istoria universals *, nici acele mai vechi,
prin calatori b.
In anii acwia i s'a mai adus adesea invinuirea
ca expunerea sa se sprijine prea des pe ipoteze
pe intuicii, mai mult deck pe litera documentelor,
temeiu statornic al cercetarii §i stabilirii adeva-
5
65
1,iii4ific
0
i
,i
o
i
www.dacoromanica.ro
61. rului. Poate ca editorul atator cronici, iscoditorul
at'ator hrisoave §i scrisori va fi fost cuprins de obo-
seala migdloase, in slujba careia stdtuse
decenii intregi. Se poate sa -1 fi speriat imaginea
din poveste a invalatului, pe care un talenta
scriitor francez al vremii lui Il descrie undeva,
prabuindu -se de pe scara bibliotecii gi innecat'
de grAmada fi§elor ce-1 acoper, ca talazurile des-
lanIuite ale marii. Imi aduc aminte ca Intr'o zi,
privind seria impundtoare a unor pnblicaiuni
daruite de 9tiinIa francezd §coalei din Fontenay,
pe care intamplarea unei zile de ploaie o stator-
nicise, drept ctitorie a sa, la poilile Parisului,
Imi spunea, cu num-11a de glumd, ce nu-1 pdrasea
in ceasurile bune, Fara' a §ti insa ca o luau
Intr'un tragic series: cc Cine ar sta sa le citeasca
pe toate? Norocul meu e ca le ghcesc pe cele mai
multe!*. Era nevoia, poate organick a unei reac-
Iiuni a spiritului fa-0 de materie, a unei priviri
de _sus, mai libere, mai In acord cu experien-ca
vieii, pentru a descrie vicisitudinile ei trecute,
cleat o putusera oferi lucrarile de specialitate §i
rdbdatoare analizd. Nici in aceasta privinfa, de
altfel, gandul sat' n'a aflat odihnk §i ultima sa
lucrare se va intoarce la o ingramddire de izvoare
si de note, asemangtoare In totul cu acelea ale
tinere %ei: iluzie, in parte, §i aceasta, deoarece
de mi se iarth folosirea unui cuvant tot atat de
66
erudi %iei
altii
www.dacoromanica.ro
62. urit ca §i sentimentul ce-1 reprezinta in vremea
aceasta din urma Iorga nu mai era «la mods
De aceea, spre a judeca cu dreptate cu putima
de durata, lucrul sau pe taramul istoriei Roma-
nilor, se cuvine sa %inem seama in primul rand
de local pe care-1 ocupii in desvoltarea scrierii ei.
Nu-1 pot asemui decat cu munca acelui care prin
truda braIelor sale desfunda un loc de padure,
ncoperit de trunchiuri rasturnate, de cioturi de
copaci de tuf4 salbatic, pentru a pregati ogorul
ce va fi ingrijit cules de al ii. Pang la el istoria
neamului nostru era din toate parPle Impresurata
de codri Inca nepatrun0. Luminoasa expunere a
lui Xenopol deschisese drumul, dar poienile prin
care ducea erau Inca prea razleIite unele de altele.
Iorga, prin cercetarile sale, prin imensele sale
publicaTii dizvoare, a dat la o parte frunz4u1
des ce oprea vederea, a facut cu putinIa o munca
sistematica 9i unitara pe campul istoriografiei ro-
mane§ti. De sigur, aspectul pe care-1 prezinta
ogorul de abia des %elenit nu e acela al unei lucrari
desavar§ite. Pe urma vor veni cultivatorii rah-
datori migalqi, care vor rasadi aci florile, vor
semana acolo lanul de grau, nadejde a holdelor
viitoare ; rezultatul operei for va fi ca o grading
ingrijita, a carei priveli§te va fi tot atat de mulw-
rnitoare cat §i rodul ei; dar fara sapa acelui ce a
smuls radacinile padurii, ea nu ar fi luat
67
*.
0
§i
i
§i
fiinca.
www.dacoromanica.ro
63. De sigur, nu e greu a afla in lucrarile fara numar
ale lui Iorga indicaIii ce nu sunt totdeauna exacte,
referinTe ce nu sunt totdeauna sigure. Oricare din
not i§i poate oferi de asemenea voluptatea mediocra
de a opune in unele chestiuni unei pareri a lui
Iorga alts parere, mai veche sau mai noua, iscalita
tot de el. I s'a intamplat lui insu§i sa mai publice
Inca odata, drept inedit, vreun document pe care
tot el il tiparise cu ani mai de vreme. Nici memoria
lui, care odata la sute de ani stapAne§te o minte
omeneasca, nu ajungea sa inscrie i sa inregistreze
tot ceea ce aflase, chibzuise, incredinIase scrisului
sau vorbei stenografiate §i pe urma tiparului.
Dar nu este o singura latura a istoriei na %ionale in
intreaga ei desfa§urare, in timp §i in spa%iu, in-
launtrul hotarelor -carii §i in afara de ele, in care
sa nu &Alain pe un pamant, a carui brazda el a
tras-o, upara sau adanca, lata sau sub %ire, uneori
poate greOta qi de atatea on dreapta ; putem deci
cu adevarat spune despre el ca nu numai in do-
meniul literaturii, in care urma sa de asemenea e
atat de puternica, el a fost i a ramas pana la
sfarOt Scimeinatorul.
*
* a,
De aceea, inainte de a incheia, sa-mi fie ingaduit
sa ma intorc iar4i la, programul ce-1 schi%a din
acela0 loc acum treizeci qi doi de ani, pentru cer-
68
www.dacoromanica.ro
64. cetarile viitoare ale istoriei romane9ti. Intr'o larga
masura, 1-a indeplinit de altfel el insu9i. Partea
ce prive9te perioada cea mai veche este a zi cu
prisosinIa realizata de lucrarile neuitatului Vasile
Parvan 9i ale elevilor sai. Cadrul geografic 9i
istoric, in care munca for se desfapara, nu e insa
altul decat acela pe care Iorga o nespecialist >>,
cum singur ii placea sa se intituleze, in istoria
antics 1-a determinat din anii tinere %ei. Cel
mult se poate adauga ca cercetarea originilor nea-
mului a ca9tigat, mai mult decat o putea presu-
pune, din considerarea factorului linguistic 91 a
geografiei sale, dupa cum perioada cea mai intu-
necata a trecutului nostru dela Aurelian la des-
calecarea voivodatelor incepe sa fie lamurita de
descoperirile arheologiei, prea multa vreme oprita
In cercetarile ei de rama9i1ele stravechi ale preisto-
riei sau de antichitaple clasice ale lumii greco-
romane.
Dar in ce prive§te cercetarea insa9i a originilor
9i a tezelor de combatut, acum mai mult decat
oricand, pentru a stabili adevarul, ce s'ar putea
schimba din cuvintele aflate in prefa %a dela 1905
a istoriei poporului roman: o Ura 9i partinirea,
stria el atunci, au condus pana celor mai multi
dintre acei ce au descris 'Ana astazi istoria roma-
neasca 9i ceea ce a ie9it de acolo se poate lesne
gfici: atatea pareri sucite, in contrazicere cu ade-
69
www.dacoromanica.ro
65. varul, pe care nechema %ii §1 1 e-au insu§it cu un
zel ce ne minuneaza, spre a le raspandi mai departe.
Numai astfel a fost cu putinta sa se proclame a
Romanii nu sunt de obar§ie romanica §i au pri-
begit fara a rasa vreo urma, din tinuturile dela
miazanoapte de Dunare in acelea dela Sudul ei,
spre a face roc Maghiarilor ce soseau tocmai atunci.
S'a mai spus ca Aromanii dela miazazi n'au avut
niciun rost in al doilea imperiu # bulgar )Y, numai
spre a nu jigni pe Slavii de acolo in mandria lor,
iar Rornanii au fost descri0 ca o na %iune incapa-
bila de cultura, care- a imprumutat tot ceea ce are
astazi, dela Maghiari...)). A iscodit oare imagi-
na%ia vrajma9ilor no9tri alte arme, de patruzeci
de ani, §i putem face abstractie de ce a scris in
lupta impotriva for cel mai mare din istoricii
no9tri, invinuit §tim acum cu ce interes de
# deformarea patriotic& * a trecutului, pe care acu-
'zatorii sai straini erau sa o practice pe o scars cu
mult mai lilting ?
In cc prive§te Veacul de Mijloc, se clade§te tot
mai mult, a§a cum el ne-a invatat, g pe baza uni-
tatii esentiale a desvoltarii politice romanwi *.
De sigur s'au realizat progrese insemnate, iar
viziunea lui a inceputurilor tarane§ti ale vie %ii
noastre de Stat a facut roc, intr'o Iarga masura,
conceptiei feudale ce o integreazn in curentul
general al desvoltarii Europei din acele timpuri
70
www.dacoromanica.ro
66. indepartate. Structura socials a tarilor romanesti
si desvoltarea institutiilor for a aparut de atunci
intr'o lumina mai precisa si mai limpede. 13iogra-
fiile domnesti s'au inmulit, si ele indreapta in
parte acele incepute de el. Dar tine ar putea taga-
dui ca rostul tarilor noastre ca « centru al silintelor
de cultura ale Intregii lumi crestine rasaritene» nu
rasare in fiecare zi mai luminos si mai cuprinzator?
Si unde am putea afla pans acum o judecata mai
cumpanita despre epoca fanariota cleat in penulti-
mele volume ale Istoriei Romanilor, in care domni-
torii ei nu sunt numai asupritorii descrisi de alti
istorici, ci s reformatorii * care nu din vina for
n'au izbutit adesea intr'un veac vitregit?
E poate mai mult de indreptat si de adaugit
la ultimul secol al istoriei noastre, asa cum pang.
la urma descris Nicolae Iorga. aci recu-
noastem insa fara zabava meritul insemnat de a
fi rupt cu o traditie, ce incepuse a se instapani in
istoriografia noastra moderns si care reducea prea
mult vremea din urma, sub domnia de o netaga-
duita glorie a lui Carol I, la ritualul comemorativ
al zilei de Zece Mai. Dreptatea ce trebuia sa se
faca pentru straduinta de ctitor a lui Cuza-Voda
si vremea lui, pentru sfetnicii sai si cel dintai
dintre ei, Mihail Kogalniceanu, au inscris-o in
istorie luerarile lui Xenopol si ale lui Iorga. Dar
trebue de asemenea sa constatam ca genera %ia
71
1-a Si
www.dacoromanica.ro
67. luptatorilor dela 1848 nu 9i-a aflat totdeauna in
scrisul ski dreapta sa pre %uire, iar in timpuri mai
apropiate rivalitaile politice au influen %at uneori
nu numai judecata, dar 9i amintirea istoricului.
Dar fost-a vreodata, in vieala Indelungata a ome-
nirii, dela Xenofon 9i Tucidide, istoric care sa
9i parte la Intamplarile descrise de el, Fara a fi
influentat, Inteun fel sau altul, de contingentele
inse9i ale acIiunii in care destinul sau 1-a ame-
stecat ?
Pentru a privi aceste imprejurari cu seninatatea
ce se cere istoricului, care ravne9te ca scrisul sau
sä treaca peste veacul in care a trait, se core o
mai mare departare de evenimente 9i mai ales de
oameni, de valtoarea aprinsa a patimilor 9i a vraj-
ma9iilor, a valma9agului de uneltiri, de vicle9ug si
de ura din care se plamade9te, totdeauna in no-
roiu 9i prea adesea in sange, vieqa chinuita a unui
neam. Numai dela aceasta departare se vor putea
des1u9i. mai limpede pentru istoricul de maine pro-
blemele fundamentale ale trecutului romanesc, asa
cum Incepem a le intrezari not in9ine dela cotitura
hotaritoare a unui veac de razboaie.
Ele se oranduesc cu deosebire in jurul a doua
mari chestiuni, care stapanesc desfa9urarea istoriei
nationale, dupa cum varfurile Ina lte aqaza sub
porunca for in largul zarii turma ascultatoare a
mun-cilor 91 a dealurilor ce be leaga povarni9u1 de
72
die
www.dacoromanica.ro
68. campie. Aceste doua laturi eseniale sunt int,e-
lesul §i spaiiul istoriei Romani lor, no-Ouni ce se
confunda de altfel in necesitatea unei afirmari
comune, impotriva tagaduirii sistematice ce se
incearca de atata vreme.
Este de trebuirga neapfirata sa o spunem astazi,
va fi de mai mare nevoie sa o repetam, maine.
Istoria acestui neam nu este un joc al intam-
plarii, un capriciu al norocului, risipit in clipa
insa§i in care s'a injghebat, efectul unei transaqii
vremelnice in ciocnirea de interese ale marilor im-
perialisme, ce tind numai la stabilirea, intre ele,
a unor zone de neutralizare §i de echilibru. Nu este
o # Romanie a Congresului >, singura ce vor s'o
admits istoricii unei tali vecine, ci o Romanie
intemeiata pe truda a doufi milenii, care a cladit
aici, pe temelii §i mai vechi, singurul popor al
Europei ce a pastrat nu numai graiul §i datina,
dar §i numele Romei. far campul ce 1-a cuprins
in desvoltarea sa, acest proces uria9 de devenire
istorica, s'a intins candva departe de %inuturile
locuite azi de Romani, peste peninsula dintre cele
trei mari dela miazazi §i rasarit, patrunzand adanc
in valea mijlocie a Dunarii strabune §i a apelor
adunate de ea, revarsandu-se cu valul secolelor
in nesfar§itul fara timp §i spatiu al stepei dela
marginea Asiei. Peste aceasta mo§tenire, croita pe
masura vremurilor de intemeiere a noroadelor
73
www.dacoromanica.ro
69. continentului nostru, s'au revArsat in acest colt
at rautMilor urgiile purtate de toate vanturile
potrivnice ale soartei. Si astfel, istoria o istorie
aspr4 ne-a strAns neamul in jurul cetalii ce 1-a
a d'apostit la timpuri de restri§te, ale carei ziduri
de mun %i i-au apzat pe frunte cea mai mandra
dintre coroane, dar i cea mai autenticA, pentruca
nu a fost nevoie, pentru a o purta, nici de a rastal-
mrici inscriptii, nici de a plasmui hrisoave.
Iar and, in oranduirea ce se va incerca a lumii
de maine, poporul nostru va revendica pamantul
intreg ce i 1-a caprins odata hotarul, el nu va
lega aceasta mownire de intamplarea unei clipe
de izband6, ci de In %elesul insu0 al istoriei sale ;
acesta i-a poruncit, in interesur suprem al pacii
0 liberei desvolVari a tututor, sá paraseasea ce
era prea departat de bastionul sail de aria im-
potrivire, peste Nistru, dincolo de Dunare si de
drumul la mare, peste Tisa §i marginea pustei,
spre a starui s6-0 desvolte puterile §i insu0rile
inrauntru spatiului, care nu este pentru el numai
(4 vital # sau de (csecuritate >>, ci constitue temeiul
statornic al existentei sale. Pe acest drum apu-
case a p60 Nicolae Iorga, §i tot el ne va duce, de
vom §ti sa*-1 urmam, spre culmile istoriei romane§ti.
De altii parte, mai este o imprejurare in jude-
cata noastfa, a card pomenire nu poate lipsi dela
capatul acestei cuvantari. Va veni °data vremea
74
www.dacoromanica.ro
70. in care ge va putea vorbi despre sfar0tul lui,
tragedie asemanatoare doar aceleia in care Miron
Costin §i-a lasat, cu doua veacuri jumatate in
urrnk frumosul cap de cronicar ysi de ganditor.
Dar un lucru e sigur de pe acum: porunca
1-a eapit de langa tovar5.§a credincioasa a vie %ii
§i, operei sale, din cercul familiei, singurul ce-i
ramasese, dela masa de lucru, i-a prins din
sbor condeiul harnic §i 1-a rapus, inainte ca cer-
neala ultimelor sale randuri sa fi avut vreme sa
se usuce.
El a pierit dintre not in plina putere de gandire
§i de munca: tine tie ce ar fi ad'augat, intregit
sau indreptat el insu0 la cartea ce alcatuia temeiul
vie ii sale? De sigur inseninarea la care revnea, ce
i-ar fi dat-o andva, dincolo de primejdiile pe care
le infruntam acum, zilele mai lini0ite ale unei
papice batranqi, 1-ar fi adus dela sine la revi-
zuirile necesare, ar fi turnat intr'un tipar nou,
mai neted, §i ultimele capitole ale Istoriei Roma-
nil or.
Dar alta a fost voia ursitei nu ne este dat s'a
cercethm tainicele ei tai. Totu0, chiar din acest
punct de vedere o concluzie se desprinde in mintea
mea, pe care voiu indrasni s'o rostesc acum §i aci,
privind macar odata desraprarea imprejurarilor
deasupra consider4unilor oportuniste de be §i
de timp. In zilele intunecate ce i-au curniat firul
75
vi
9i
mor %ii
si
www.dacoromanica.ro
71. vieIii, glasul lui Nicolae Iorga a mulise. Scrisul
sau nu mai patrundea in mintea generaIiilor mai
noun, care uitasera pe nalionalistul de odinioara,
pentru a nu mai vedea deck haina de imprumut
a unui sfarsit de regim. Piirea ca se abate din
albia sapata de veacuri cursul traditional si firesc
al istoriei Romani lor, dupa ce rasluiri sama-
volnice si vitregi Ii calcasera dreptul si hotarul.
A intervenit atunci trista marturisire! sin-
gurul fapt ce mai putea sgudui constiinIa publica
a Varii: vestea brutala a sfarsitului sau. In frca-
matul de groaza cu care a intlimpinat-o revolta
unui neam intreg, aceasta constiinIa s'a regasit,
asa cum proorocul ei o vestise din timpurile uitate
ale tinereIei sale. S'a desteptat din nou, mai pu-
ternic deck toate filiile si urgiile straine, ce-si
imparTisera minli si suflete, sentimentul adanc al
gliei romanesti inculcate, al unitaIii ei prabusite.
Am simIit, mai aprinsa si mai rascolitoare de im-
potrivire, de d'arzenie, de razbunare, durerea vre-
murilor pe care le traisem; am auzit mai limpede
indemnul de a le intoarce cursul de vitregie si de
rusine, de a afla iarasi In valtoarea bataliilor
izvorul uitat al virtuOlor straznosesti. Nu mai era
printre noi, cu trupul, sa auda trambiTele chemarii
vitejesti, sa se bucure de aviintul ostasilor ce
sporeau prin isprava for zilnica faima strabuna,
&á masoare cu privirea, °data cu pamantul recu-
76
www.dacoromanica.ro
72. cerit al patriei, sborul nadejdilor noastre spre ceea
ce mai ramane de indeplinit. Dar spiritul s'au
pluteste iarasi, neimpacat si navalnic, deasupra
noastra cat mai lipseste din ogorul, rascolit de
el, o singura brazda, ea-Ca vreme poruncile istoriei
romfinesti nu s'au implinit, In intregul cuprins al
hotarelor ce le-a tras altadata dreptatea. II stim
din nou langa noi, ca in zilele dela Iasi, bucuros
de izbanda, nedatinat de restristea prin care am
trecut, privind ca alts data, peste.vremuri, (c uimi-
toarea minune a strangerii noastre laolalta sub
a celasi steag de biruin-0., pe care 11 vedem iarasi
fluturlind asuprg-ne in cele mai nebune si mai
sfinte visuri ale noastre >. Iar cand ne va fi dat
sa intoarcem °data si aceasta pagina, vom martu-
risi, din adancul sufletului, ca de dincolo de mor-
mant va fi scris-o, cu liana noastra, Nicolae
Iorga.
77
www.dacoromanica.ro
73. CUPRINSUL
NICOLAE IORGA ISTORIA UNIVERSALA
NICOLAE IORGA, APARATOR AL DREPTURI-
LOR ROMANESTI
NICOLAE IORGA, ISTORIC AL ROMANILOR
PAG.
23
39
79
5
$1
www.dacoromanica.ro
