CONSTANTIN C. GIURESCU          PROFESOR LA   UNIVERSITATEA     DIN          DUCIJR.E5TI     II[1                ti       ...
ISTORIA ROMANILOR    www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU          PROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR.         LA UN1VERSITATEA DIN BUCURESTIISTORIA ROMANILOR   D...
PREFAT A     Lucrarea de fats este un rezumat al Istoriei Romani lor"aparute in editura Fundatiei Regale pentru Literature...
8                              PREFATAmai usor si se uita mult mai grew. Pentru un motiv asemanator, am-adaos si un numar ...
ABREVIATIUNII.   BIBLIOGRAFIE.An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st. = Analele Academiei Romane. Memoriile Sec--      tiunii Istor...
I0M. N. A. = Muzeul National de Antichitati.M. N. B. = Muzeul National din Budapesta.M. R. 0. = Muzeul Regional Oltean.N. ...
INTRODUCERE     INSEMNATATEA BSI IMPARTIREA ISTORIEI                ROMANILOR      Definilia istoriei. Intocmai dupa cum f...
12    INSEMNATATEA $1 IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILORistoriei, eroarea e aproape inevitabila ; din lipsa materialului docu-m...
IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR                          13Turci §i cand apar primele tiparituri. In aceasta perioada au loc...
14    INSEMNATATEA $1 IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR     Preistoria acestor locuri incepe cu primele urme omene§ti gsi-site...
BIBLIOGRAFIE                                   15renasterii noastre. In acest rastimp are loc o inflorire a spiritulutroma...
PAMANTUL ROMANESC                                              In calea rautatilor".                                      ...
ROMANII DE DINCOLO DE HOTARE                        17ticei pang in Podolia. Astazi chiar, poporul nostru locueste si din-...
z                             PAMANTUL ROMANESCjos ; pentru stapanirea lui sau purtat lupte indelungate. Istorianeamului n...
INFATISAREA PAMANTULUI ROMANESC                        19,uriasa cununa. Imaginea (corona montium") apartine scriitorilora...
20                     PAMANTUL ROMANESC      Se poate spune, pe drept cuvant, ca istoria noastra e stranslegata de Carpat...
PAMANTUL ROMANESC                              21Cea mai mare este, Fara indoiala, pamantul negru, minunat pentruagricultu...
22                      PAMANTUL ROMANESCsi   Ardeal. Sa adaogam apoi pacura sau titeiul, a carui exploatare in-tense, dat...
PAMANTUL ROMANESC IN EPOCA ISTORICA                      23lacurile sau limanurile de azi. Sau schimbat de asemenea cursur...
24                     PAMANTUL ROMANESCtatul : salbaticirea unei parti insemnate din regiunile strabatute derauri, o pagu...
BIBLIOGRAFIE                                  25vechile caracteristici. Soiurile sau amestecat. Va trebui, treptat, trep-t...
16                        PAMANTUL ROMANESC(Extras din Rev. 1st. Rom. X, /940); CONST. C. GIURESCU, Popu latia mot-dovenea...
EPOCA PREISTORICA      Impartirea epocii preistorice. Istoria incepe cu prima stirescrisa. Tot ce este inainte de aceasta ...
28                         EPOCA PREISTORICAreaza insa papa pe la 700 inainte de Hristos. Asa dar, vine cevamai mutt ca in...
PREISTOIUA DACIEI                                 29aceste locuri. Concluziile sunt, evident, de caracter general ; detali...
30                             EPOCA PREISTORICA             ,      .            .                                        ...
PREISTORIA DACIEI                           31urma impulsului dat de Vasile Parvan. Suntem totu§i abia la in-ceput : numar...
32                      EPOCA PREISTORICAlucit specimen al acestei ceramice pictate. Ele sunt impodobite cudesenuri linear...
CONSTANTIN C. OICRESCU                                                                                                   D...
PREISTORIA DACIEI                              33Aceasta ceramica grafitata este contemporana cu cea pictata dinMoldova.  ...
34                         EPOCA PREISTORICAFig. 7    Fragmente de vase de pamant, gasite la Lacul Tei, ranga Bucuresti, i...
PREISTORIA DACIEI                            35Aceasta unitate se vadeste, pe de o parte, in ornamentarea geome-trical, a ...
36                          EPOCA PREISTORICAistorica, care incepe, repetam, In anul 514. inainte de Hristos, acea-sta ins...
BIBLIOGRAFIE                                    37      III. Neolitic §i eneolitic. LOAN ANDRIESESCU, Contributie la Dacia...
DACII SAU GETII      Tracii §i Ilirii. Dacii sau Getii fac parte din marele grupetnic al Tracilor si constitue, dupa parer...
TRACII SI ILIRII                          39pe Atenieni in razboaiele lor. Un alt neam tnsemnat tracic au fostBesii, cari ...
40                           DACII SAU GETII                                                                              ...
SCITII                               41       Scitii. Venind in contact cu atatea popoare, era firesc caDacii sa sufere un...
42                           DACII SAU GETIInimie sr formand chiar unele mici statuleve cu cite un rege" infrunte. Astfel ...
ASEZARILE GRECESTI                                  43port al Cavarnei) care pe urma a fost distrus Ins de un cutremur,§i ...
44                            DACII SAU GETIIinsa bani multi. Cam ceea ce se intampla §i in zilele noastre, cuimportul §i ...
CELTII                               45fusese proprice celor dintai colonisti, de aceea au si botezat-o: PontulEuxin, adic...
46                        DACII SAU GETIIei, Noviodunum (Isaccea deazi). In interiorul Daciei sau mai sta-bilit 4i Anarcii...
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I

35,547 views

Published on

Published in: Lifestyle, Technology

Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I

  1. 1. CONSTANTIN C. GIURESCU PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN DUCIJR.E5TI II[1 ti Almr."7-.. OMAN www.dacoromanica.ro CUGETAREA-GEORGESCU DELAFRAS S. A.
  2. 2. ISTORIA ROMANILOR www.dacoromanica.ro
  3. 3. CONSTANTIN C. GIURESCU PROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR. LA UN1VERSITATEA DIN BUCURESTIISTORIA ROMANILOR DIN CELE MAI VECHI =PURI PANA LA MOARTEA REGELUI CAROL I CU 179 ILUSTRATII IN TEXT §I 12 HART AFARA DIN TEXT EDITIA A TREIA CUGETAREA GEORGESCU DELAFRAS S. A. - BUCURESTI IV - STRADA POPA NAN, 21 www.dacoromanica.ro
  4. 4. PREFAT A Lucrarea de fats este un rezumat al Istoriei Romani lor"aparute in editura Fundatiei Regale pentru Literature ii Arta. Eacuprinde rezultatele ultime ale cercetarilor itiintifice intro formacat mai putin tehnica, accesibila deci fi nespecialiftilor. N ri,cicineare timp ii mijloace sa urmareasca desvoltarea poporului sau introopera intinsa, in mai multe volume ; sunt insa foarte multi aceiacare ar dori sci se poata informa repede li precis asupra proble-melon esentiale ale trecutului romcinesc, asupra cronologiei lid, asu-pra monumentelor ce ne-au ramas dela stramoii. Pentru aceasta nu-meroasa categorie de intelectuali am alcatuit lucrarea de fata. Ea.cuprinde istoria noastra, incepand cu cele mai vechi timpuri ii mer-g4ind pcina la moartea regelui Carol I. Pentru o sums dintre eveni-mentele care au urmat de atunci Incoace, cred ca nu exista Incaperspectiva istorica necesara ; le-am la-sat deci pe mai tiirziu. , Tabela cronologica dela urmii cuprinde inceputul Fi sfar§itulstapcinirii domnilor din Principate, a voevozilor li principilor dinTransilvania, precum i filiatia lor. Aceasta tabela are Inca unclelacune, in special in ce privege Transilvania ; noile cercetari iimaterialul documentar ce se va descoperi vor ingadui completareaacestor lacune fi o precizare din ce in ce mai mare a datelorexistente. Pot insa afirma ca ea reprezinta totuli, assa cum se in-fatifeaza, un insemnat progres fata de ceea ce aveam pana acum.. Lucrarea are un numar insemnat de ilustratii ; intotdeattnaam crezut csi o expuhere istorica trebuie sa cuprinde pe cat e cuputinta ,i prezentarea grafica, insotita de comentarii, a fapte-lor, a oarnenilor ii a mediului respectiv. Lucrul vazut se refine mult www.dacoromanica.ro
  5. 5. 8 PREFATAmai usor si se uita mult mai grew. Pentru un motiv asemanator, am-adaos si un numar insemnat de harti. 0 lucrare de sinteza istoricanici nu se mai poste concepe de altfel azi fara materialul carto-grafic respectiv. Am asezat la inceputul fieciirui capitol un motto" luat, dedue on sa putut, din textele contemporane care set rezume sauset caracterizeze epoca sau personajul respectiv. Urmarind desfasurarea sbuciumatei dar frumoasei noastre isto-rii, sunt sigur ca tinerii mei cititori vor avea un sentiment de justifi-cata meindrie : ei vor vedea ca suntem unul (141 cele mai vechi po-poare ale Europei i cel mai vechiu din sud-estul european. Stra-mosii nostri Dacii sau Getii locuiau acest pamcint cu optsprezeceveacuri inainte de Hristos. lstoria nu le cunoaste alts patrie deccitaceea in care traiesc si astazi urmasii lor. Noi suntem de a.ci" intimp ce toli vecinii nostri au venit mult mai tarziu in fizrile pe carele ocupa acuma. Dar nu-i numai vechimea. Dacii sau Getii au fost 5iun popor de elita at antichitatii, pomenit cu laude chiar dela ince-put de catre parintele istoriei", Herodot. Religia daca a fost intot-deauna un prilej de admiratie pentru scriitorii lumii greco-romane,viteia si dispretul de moarte al Dacilor, de asemenea. Suntem apoicel mai vechiu popor cretin din sud-estul european. Toti veciniinostri, dar absolut toti, au fost crestinati mult in urma noastra.Suntem, in sfeirsit, singurul popor in aceasta parte a Europei carea izbutit set aiba o vieata politica fara 1ntrerupere, dela intemeie-rea statului pcina astazi. Bulgarii, Siirbii, Ungurii, chiar si Poloni;,au discontinuiteiti in vieafa for de stat, unele de o jurneitate de mi-leniu, not inset nu. Fara de aceste fapte si de o sums altele care se vor vedea maideparte, sentimentul de mandrie nationals si de absoluta lucre-dere in viitorul poporului si statului nostru e cu total natural. Doresc cititorilor ca, patrunsi de acest sentiment, set inchinemunca si credinta lor.,intaririi si propalirii patriei. CONST. C. GIURESCU www.dacoromanica.ro
  6. 6. ABREVIATIUNII. BIBLIOGRAFIE.An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st. = Analele Academiei Romane. Memoriile Sec-- tiunii Istorice, Seria 2.Anuar. lit. Cluj =Anuarul Institutului de Istorie Nationale Cluj.Arhiva = Arhiva din Iasi.Arh. Oh. = Arhivele Olteniei.Bul. Corn. 1st. = Buletinul Comisiei Istorice a Romaniei.Bid. Soc. Geogr. = Buletinul Societatii Regale Romane de Geografie.Cercet. 1st. = Cercetari Istorice.Cony. Lit. = Convorbiri Literare.Dacorom. = Dacoromania.Mem. Sect. 1st. Acad. Rom. = Academia Romans. Memoriile Secciunii Istorice, Seria 3.Rev. Hht. Sud-Est. = Revue Historique du Sud-Est Europen.Rev. 1st. = Revista Istorica.Rev. 1st. Rom. = Revista Istorick Rom Ina.Rev. 1st. Arh. Fil. = Revista pentru Istorie, Arheologie si Filologie.Sitzungsberichte. Phil. Hist. Cl. = Sitzungsberichte der kaiserlichen Akademie der Wissenschaften. Wien, Philosophisch historische Classe. II. ILUSTRA77I. C. C. G. = Constantin C. Giurescu. C. M. = Profesor Constantin Moisil. C. M. I. -- Comisia Monumentelor Istorice a Romaniei. D. P. = Directia Propagandei (Ministerul Propagandei). G. N. = Gheorghe Nicolaiasa. K. H. = Profesor Kurt Horedt. M. M. = Muzeul Militar din Bucuresti. M. M. B. = Muzeul Municipiului Bucuresti. www.dacoromanica.ro
  7. 7. I0M. N. A. = Muzeul National de Antichitati.M. N. B. = Muzeul National din Budapesta.M. R. 0. = Muzeul Regional Oltean.N. I. = Nicolae lorga.0. B. = Consilier de ambasada Octavian Beu.0. N. T. = Oficiul National de Turism (Ministerul Propagandei).R. R. = General Radu Rosetti.S. L. Profesor Scarlat Lambrino.V. C. Vasile Canarache.V. P. Profesor Victor Papacostea. Aceste initiale puse intre paranteze la sfarsitul legendei unei ilustratii,indica institutia sau persoana dela care provine ilustratia respective. www.dacoromanica.ro
  8. 8. INTRODUCERE INSEMNATATEA BSI IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR Definilia istoriei. Intocmai dupa cum fiecare om se intere-seath de parintii str5.mosii s5.i, tot asa si natiunile se intereseazide trecutul tor. Ele vor sa stie cum a fost acest trecut, cum au teak ce fapte de seams au f5.cut, ce momente de in5.1care si dedurere au avut. aci ceea ce suntem astazi, fiecare in parte, si cutocii laolalt5., datorim, inteo m5sura insemnat5., celor de dinainteanoastral. Suntem o verig5 sau un inel dintrun lanc nesfArsit, inellegat de cel dinainte si de care se leaga, la randu-i, cel urm5tor. Ceimorci ne poruncesc adeseori p. f5.ra so b5nuim, ne arata drumul.A cerceta trecutul e nu numai un act de curiozitate, dar si unul depietate si de int5.rire sufleteasca. Sau dat istoriei multe definitiuni ; ele au variat cu timpul,dupa cum a variat si concepcia pe care a avut-o omenirea desprescopul, metoda si utilitatea studiului trecutului. Si astazi Inca, de-finiciile nu sunt identice, ele au o parte comuna insa, din ce in cernai mare. 0 definitie scurt5 $i cuprinzAtoare in acelasi timp ar fiurm5toarea : istoria e dzsciplina care cerceteazci metodic, expuneobiectiv si lamureste cauzal desvoltarea intregii omeniri. Din pricing ca faptele istorice nu se repeta niciodata Intocmai,istoria nu poate ajunge la legi, asa cum se intampla in stiintelefizice, matematice, etc. Ea are ins5 un stop comun cu acestea : afla-rea adeviirului, care trebue sk fie preocuparea de c5petenie a isto-ricului. Fiindcs numai adevarul dureaza, ca unul ce intra in ordineanaturals si permanents a lucrurilor. In istoriografie, adic5 in scrierea www.dacoromanica.ro
  9. 9. 12 INSEMNATATEA $1 IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILORistoriei, eroarea e aproape inevitabila ; din lipsa materialului docu-mentar, din prezentarea imperfecta a celui cunoscut, din greutateagasirii tuturor izvoarelor §i studiilor §i, mai ales, a tuturor cauzelor,deseori nebanuite, care stau la baza ac %iunilor omene§ti. Dar tocmaifiindca adevarul este atat de greu de aflat in toata intregimea lui,se impune istoricului cea mai riguroasa nepdrtinire. El trebue sajudece dupa vechea §i ve§nica formula a lui Tacit fara ura. §i farapartinire" (sine ira et studio). Impartirea istoriei universale. Vieava omenirii se schimbinecontenit popoare, graiuri, legi, obiceiuri apar §i dispar sau setransforms : dupa un timp oarecare, infaviRrea omenirii e alta :rasuna alte limbi, se deschid alte cai de negov, ideile conducatoaresent altele. Plecand dela aceste deosebiri, istoricii au imparvit des-voltarea omenirii in mai multe parvi §i anume : Preistoria adica perioada foarte indelungata din care nu avemnicio urma soisa §i pe care o cunoa§tem numai dupa obiectele, unel-tele, armele, podoabele, etc. ramase dela locuitorii acelor vremuri.Preistoria nu se terming la aceea§i data, ci variaza dupa continenteiar inlauntrul aceluia§i continent, dupg. can ; astfel, in Africa.(Egipt), primele §tiri scrise (hieroglifele) apar inaintea celor dinAsia (cuneiformele) iar acestea mult inaintea celor din Europa. Istoria veche sau antics ; ea vine dela primele §tiri scrise, ace -lea ale Egiptenilor, §i pana la caderea imperiului roman de apus(476 d. Hristos). In aceasta vreme constatam, sub raportul politic,formarea unor maxi imperii, intinzandu-se pe suprafece imense §icuprinzand multe neamuri ; astfel de pildg.", imperiul lui AlexandruMacedon merge dela Dunare pana la Indus §i dela Marea Caspicapans la cataractele Nilului, la Syene (Assuan) ; imperiul roman cu-prinde mai toata lumea veche cunoscuta, dela Atlantic pana la Ba-bylon $i din nordul Angliei pana in sudnl Egiptului. Sub raportulreligios, e vremea zeilor pagani, a politeismului ; in ultima parte aacestei epoci apare insa creginismul, monoteist, care se raspande4tecu repeziciune ; sub raportul culturii §i civilizaviei, preponderenca oau Grecii si Romanii, cei dintai dand mai ales valorile spirituale,iar ultimii pe cele materiale. Istoria medie sau a evului mediu vine dela 476 pang. la 1453,cand Constantinopolul, capitala imperiului bizantin, e cucerit de www.dacoromanica.ro
  10. 10. IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR 13Turci §i cand apar primele tiparituri. In aceasta perioada au locnavalirile ; din amestecul navalitorilor cu populavia imperiului ro-man se formeaza popoare noi. Sub raportul religios, cre§tinismul,triumfator, se intinde necontenit ; sub raportul social, e epoca feu-clalismului ; civilizavia §i cultura sunt, in general, in scadere. Istoria moderns vine dela 1453 pans la 1789, cand inceperevoluvia franceza. In aceasta perioada se formeaza statele unitarenationale din apusul Europei ; se mare§te considerabil puterea rega- ajungandu-se la monarhia absoluta §i descre§te, in schimb,puterea nobililor ; are loc o Renaltere in cultura, ajutata, intre al-tele, de minunata invenvie a tiparu/ui, sortita unui viitor stralucit,§i o Reforma in biserica, reforms care e, in parte, o adaptare aideii cre§tine, universaliste, la realitavile navionale. Stiinva face pro-grese, civilizavia cre§te, orizontul geografic e considerabil sporit, prinmarile descoperiri (America 1492, de Cristofor Columb ; ocolul pa-mantului 1521, de Magellan). Istoria contemporana vine dela 1789 pans in zilele noastre,avand doua perioade : una pans la primul razboiu mondial (194),ccalalta de atunci incoace. In acest rastimp §i anume in prima pe-rioada, asistam la triumful ideii navionale, statele de acest fel ge-neralizandu-se §i intarindu-se ; asistam, de asemenea, la raspandireaideilor democratice, liberale, in perioada intai, a ideii de autoritatetotalitara in perioada a doua. Industria, gravie descoperirilor §tiinvei,is o desvoltare uria§a ; comervul atinge un volum §i un grad deprosperitate nebanuit. Cultura §i civilizavia, adica suma valorilorspirituale §i materiale, sunt in continua cre§tere ; interdependenvaintre diferitele parvi ale globului devine din ce in ce mai stransa ;odata cu razboiul din 1914-1918, se poate spune ca pa§im delafaza continentals la faza mondiala sau planetary a istoriei omenirii. Impartirea istoriei Romanilor. Istoria poporului nostru ein legatura cu istoria popoarelor de primprejur §i in genere cu istoriaeuropeana §i a omenirii. Faptele noastre au influenvat pe alvii §i fap-tele altora ne-au influenvat pe noi : aceasta dependenva cre§te cu catne apropiem de perioada contemporana. E normal deci ca marileimparviri ale istoriei universale sa se regaseasca §i in istoria Roma-nilor ; limitele acestor imparviri insa nu coincid, nu sunt acelea§i,din cauza unor imprejurari proprii locurilor noastre. www.dacoromanica.ro
  11. 11. 14 INSEMNATATEA $1 IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR Preistoria acestor locuri incepe cu primele urme omene§ti gsi-site ad, din epoca paleolitica, qi tine pana la anul 514 inainte deHristos, an la care se refers primele giri scrise (Herodot) privindpe stramo§ii no§tri cei mai indepartaci : e vorba de Daci sau Geticare se opun atunci numeroasei armate a regelui Darius. Istoria veche tine dela 514 inainte de Hristos papa la 527dupe Hristos (inceputul domniei lui Justinian), adica ceva mai mullde un mileniu. Am ales aceasta data §i nu cea obi§nuita panaacum : 271 (de fapt 275 : parasirea Daciei Traiane) deoarece abiain primele decenii ale secolului VI incep navalirile Slavilor, carevor avea pentru not aceegi importanta pe care o au pentru neamu-rile romanice din apusul Europei Germanii. Pans la navalirea Sla-vilor, populatia romanica din rasaritul Europei nu e dislocate decatre barbari ; dimpotriva, ea continua sa asimileze pe noii veniti ;navalirea Slavilor schimba insa aceasta stare de lucruri. Pe de altaparte, crwinarea poporului roman inceputa, ca un fenomen demase, in veacul al IV-lea, nu se desavar§e§te cleat in veacul alV-lea ; la parasirea Daciei Traiane, crwinismul nici nu fusese macarrecunoscut ca religie in imperiu ; aceasta se face abia prin edictuldin Milan (313). Pentru aceste doua argumente, socotim data de527 mai potrivita ca sfarsit al istoriei vechi in tinuturile noastredecat aceea de 275 ; ea e de altminteri si mai apropiata de data 476care se admite in genere pentru sfar§itul istoriei vechi. Istoria evului mediu tine iara§i un mileniu, dela 527 pana la1541, cand, prin recunoagerea suzeranitatii turcefti de nitre Arde-leni, in urma ocuparii Budei de catre Turci qi a transformarii Un-gariei in pa§alac, tarile noastre ajung tntro dependents stransa, po-litica §i economics, de Inalta Poarta. Dela 1541 inainte, domnii numai au initiative politice externe decat in mod exceptional, tributulcre§te necontenit, comertul e dominat de piata turceasca : o fazenoua incepe in desvoltarea statelor noastre. La inceputul acestuimileniu medieval, au loc navalirile Slavilor ; urmeaza apoi navalirilecelorlalti barbari. Dup5." ultimul val barbar, al Tatarilor, se inte-meiaza statele romaneqti care ajung, in scurta vreme, sub carmuireaunor personalitati exceptionale, la un prestigiu deosebit. La sfaqitulacestei epoci, se introduce la not tiparul (15o8). Istoria moderns tine dela 1541 pana la 1821, cand, prin mi§-carea nationala i socials a lui Tudor Vladimirescu, incepe per www.dacoromanica.ro
  12. 12. BIBLIOGRAFIE 15renasterii noastre. In acest rastimp are loc o inflorire a spiritulutromanesc, care atinge culmea la sfarsitul veacului al XVII-lea s:inceputul celui de al XVIII-lea. Sub raportul politic, in schimb,suntem in seadere, afara de rani momente, dintre care acela, stra-lucit, al lui Mihai Viteazul. Istorta contemporand, dela 1821 inainte, comports, ca si pe-noada respective din istoria universals, doua faze : una pans larazboiul pentru intregirea neamului (1916-1919), cealalta de atunciincoace. Este, in prima faze, epoca integrarii statului national ; in-ceputa prin jertt a lui Tudor, ea e terminate dupe un secol, prino alts jertfa, de sute de mii de vieti. BIBLIOGRAFIE Definitia istoriei xi impartirea istoriei universale, CH. V. LANGLOIS.CH. SEIGNOBOS, Introduction aux etudes historiques, ed. 2-a, Paris 1899,XVIII + 308 p. in 8° ; ERNST BERNHEIM, Lehrbuch der histor:schen Methodeand der Geschichtsphilosophie ed. 5 si 6, Leipzig, 1908, X + 842 p. in 8° ,CONST. C. GIURESCU, Introducere in studiile istorice (Metodologie istorica),curs ;inut la Facultatea de Litere din Bucuresti In 1929-1930, Bucuresti, 1930,432 p. in 8° (litografiat). Impartirea istoriei Romeinilor, CONST. C. GIURESCU, Curs general deIstoria Romanilor, tinut la Facultatea de Litere din Bucuresti in 1931-1932,Bucuresti, 1932, 854 p. in 8° (litografiat). Opere de sinteza privind istoria Romuinilor. D. ONCIUL, Din istoriaRomeintes, Bucuresti, 1906, 1o5 p. in 8° ; A. D. XENOPOL, Istoria Romcinilordin Dacia Troiana, ed. III-a, vol. IXIV, Bucuresti (1925-193o), in 8° ; R.W. SETON-WATSON, Histotre des Roumains de lepoque romaine a lacheve-ment de lunite, Paris, 1937, VIII + 665 p. in 8° ; N. IORGA, Istoria Roma-nilor, vol. IX, Bucuresti, 1936-1939, in 8° ; CONSTANTIN C. GIURESCU,Istoria Romeinilor, vol. I, edicia a patra, Bucuresti, 1942, XVI + 6o5 p. in 8° ;vol. II, edicia a patra, Bucuresti, 1943, VIII + 803 p. in 8° ; vol. III, editia adoua, Bucuresti, 7943) VIII + 445 P. in 8°. www.dacoromanica.ro
  13. 13. PAMANTUL ROMANESC In calea rautatilor". (Grigore Ureche) Influenta mediului geografic. Vieata unui popor e stranslegata de pamantul pe care -1 locueste. Aiezarea acestui pamant, in-fatiiarea §i bogatia lui, inrauresc firea poporului si-i hotarasc in-deletnicirile de capetenie, determine, deci, in parte, istoria lui. In-teadevar, nu e tot una sa fii la loc aparat sau in calea tuturor na-valitorilor, dupe cum nu e tot una dace Zara pe care o locuiesti are o anumita infatisare si bogatie sau alts. Un pamant manos, cu sesuri intinse si bogate, indeamna la agriculture si cresterea vitelor, cursu- rile largi de ape si tarmurile de mare cucuitorii asezati in preajma for pescari $i corabieri destoinici, iar bo gatiile minerale, in special fierul si carbunele, indreapta spre vieata industrials. Mai ales in vremea veche influenta pamantului asupra omului a fost mare. Pe masura ce sporeste civilizatia, pe masura ce se inmultesc mijloacele tehnice cu ajutorul carora se poate supunesau modifica mediul fizic, insemnatatea acestuia scade. Ea nu vadisparea Irma niciodata. De aceea, inainte de a incepe povestireavigil unui popor, trebue sa cunoastem locurile pe care a trait el. Istoria neamului nostru sa desfasurat pe o suprafata foarteintinse, care intrecea cu mult Cara de astazi. Stramosii Daci sauCeti, in vremea for de raspandire maxima, ajunsesera la miazanoaptepans in mijlocul Poloniei, la miazazi trecusera de Balcani, la rasaritatinsesera Bugul iar la apus se intinsesera pans prin partile Buda-pestei. In evul mediu, de asemenea, intalneai pastori si plugari ro-rani din Munvii Pindului [Ana in Galitia si de pe tarmurile Adria- www.dacoromanica.ro
  14. 14. ROMANII DE DINCOLO DE HOTARE 17ticei pang in Podolia. Astazi chiar, poporul nostru locueste si din-colo de hotarele statului nostru si anume de-a-lungul tarmului dreptal Dunarii, in valea Timocului, in Macedonia, in campia Tisei sidincolo de Prut. Pamantul romanesc. Pe intinsa suprafata pe care sa desfa-surat istoria noastra, exists un tinut de care am fost legati inpermanenta, unde noi am locuit intotdeauna, in mare numar §i undea stat temeiul puterii noastre politice : tinutul din jurul cctatiicarpatice. Acesta e pamantul romanesc de baitina, mogenire delastramosi ; aci a stipanit Buerebista si Decebal, aci a fost DaciaTraiana, aci sa intemeiat Muntenia si Moldova, aci sa facut prima unire, sub Mihai Viteazul, si aceea din 1918. De acest pamant trebue deci sa ne ocupam : sa vedem care e afezarea lui pe continentut european, infa;ifarea §i bogatia lui. Ajezarea pamantului romanesc este la capatul din spre Vest a marei campii eurasiatice. Aceasta asezare a avut urmari foarte insem-nate asupra istoriei noastre. Am fost tot timpul in calea navalitorilorasiatici, in calea rautatilor", cum spune atat de expresiv cronicarulmoldovean Grigore Ureche. In timp ce alte popoare, la adapost sau.in orice caz, mai ferite,cladeau catedra1e minunate si palate impuna- toare, noi ridicam din barne sau din pamant, pe locul celor arse saudaramate, alte biserici modeste si alte bordeie. Era zadarnic sa con-struim in stil mare sau pe termen lung : a doua zi putea sa vie iarasiprapadul. Am fost si suntem un popor de margine, asezat la o poartade trecere, de aceea suntem invatati cu lupta. Din acest indelung rastimp de nesiguranta vine, se pare, aceatendinta spre provizorat care se observa inca din pacate insocietatea noastra. Poate tot de aci si precaritatea, la foarte multi,a sinatului de economie si prevedere, cu corespondentul sau firesc :dorinta de a trai intens clipa prezenta, nestiind maine ce o sa fie. Pe de alts parte, pamantul romanesc cuprinde sfarsitul uneiadin cele mai mari cai de comunicatie a lumii, Dunarea. Pe acestdrum fara pulbere" au calatorit necontenit oamenii, In sus si in www.dacoromanica.ro
  15. 15. z PAMANTUL ROMANESCjos ; pentru stapanirea lui sau purtat lupte indelungate. Istorianeamului nostru a fost si va fi cu siguranc6, si in viitor, inrauritide faptul ca aci, la noi, se afla gurile Dunarii. Mai cu seama ca,In scurta vreme, prin canalele RinDunare si OderDunare va-poarele vor putea taia Europa in doua, mergand dela Marea Nea-gra la Marea Nordului si Marea Baltica. II da Muncii Eigara;ului. In drcapta, doi ciobani ; unul poara cojocul lung, ccalalt sarica micoasa (D. P.). :nfatiFarca pamantului romanesc e de o rara simetrie §i uni-tate, asa cum putine se mai gasesc in lume. De forma aproape ro-tunda, ca o medalie, in mijlocul lui se ridica podisul Ardealului, nuprea inalt, de vrco 500 de metri, tocmai bun de locuit, prin urmare ;el e inconjurat din toate partile de muncii care -i alcatuesc ca o www.dacoromanica.ro
  16. 16. INFATISAREA PAMANTULUI ROMANESC 19,uriasa cununa. Imaginea (corona montium") apartine scriitorilorantichitacii care au fost impresionaci de aceasta fericita dispozi;ie.Muntii, de o inaltime potrivita (Moldoveanul : 2550 m., Ceahlaul 1908 m., Vladeasa : 1847 m.), ingaduind asa dar traiul omenescpang aproape de varfuri, se continua prin dealuri care, in uncle parti, ocupa o zona mai larga, de pilda, in Oltenia, in alto k. maistramta, ca in rasaritul Munteniei sau in Tara Crisurilor. Dealurilese ispravesc, la randul lor, prin campii intinse, la marginea earorasunt marile cursuri de apa. In ek se varsa multele rauri care strabatradial pamantul romanesc, izvorand din Ardeal sau din muntiicare-1 inconjoara. Einilintul nostru se poate asemana cu o cetate :Ardealul si cununa lui de munti inchipue fortareata propriu zisadealurile de primprejur, intariturile inaintate, iar marile fluvii, san-turile de apa care inconjoara cetatea. Asemanarea e asa de izbitoare,Incat invatatii straini care sau ocupat de pamantul nostru au siintrebuintat pentru Ardeal termenul de citadelii sau bastion. Infatisarea pamantului romanesc, asa de unitara, a al ut ourmare foarte insemnata sub raportul etnic ; poporul care a locuitacest pamant a fost de asemenea un popor unitar. Cine locuestemijlocul pamantului romanesc, podisul Ardealului, acela in chipfiresc va locui si tinuturile mai joase dimprejurul podisului. Deaceca, la not nu exists deosebiri de dialect, cum se constata inFranca, de pilda, sau in Germania. Un Maramuresean se intekgenumaidecat cu un Dobrogean si un Iesean cu un Banatean. Carpatii, in privinta aceasta, nau fost o piedeca. Mai intai,nu sunt .prea greu de trecut. In multe locuri, se and pasuri sauchiar vai prin care-si fac loc apele de pe un versant pe celalalt.Astfel e valea Jiului, a Oltului, a Buzaului, a Trotusului, a Bistritei.Iar in Muntii Apuseni, valea Muresului, a Somesului. Apoi, ei°feral, in multe locuri, in cuprinsul lor, asa zisele depresiuni intra-carpatice si subcarpatice, cum sunt, de pilda, L ovistea, Vrancea,Campulungul moldovenesc, adevarate centre de populatie deasacare fac legatura intre cele doua versante ale muntelui. www.dacoromanica.ro
  17. 17. 20 PAMANTUL ROMANESC Se poate spune, pe drept cuvant, ca istoria noastra e stranslegata de Carpati. Din timpul Dacilor pada astazi, ei au formataxa neamului. Scriitorii cei vechi spun despre Daci ca se tin lipiride munti (Daci inhaerent montibus"). In cursul evului mediu, pa-durile, vaile si depresiunile Carpatilor au oferit un minunat loc de-adapost. Intemeierea statelor romanesti e in legatura cu muntele ;numele chiar al uneia din taxi e Muntenia, iar acela al locuitorilorei, Munteni. Multe lupte insemnate, dintre care aceea, hotaritoare,dela Posada (133o), precum luptele pentru intregirea neamuluisau dat in munti. Carpatii au fost elementul polarizator al Romd-nilor. Trebue sa relevam insa si un aspect negativ al lor. Tot Carpatii sunt una din pricinile pentru care neamul nostru a stat atatavreme despartit in trei organizatii politice deosebite : Muntenia,.Moldova, Ardealul. Sa presupunem ca muntii, in loc sa strabacipamantul romanesc, i-ar fi dat ocol, pe la apus sau pe la rasarit,cuprinzand inlauntrul for intreg neamul : evident, alta ar fi fost-istoria noastra politica. Asa cum sunt asezati insa, cu forma di-rectia pe care o au, ei au contribuit in chip esential la despartireanoastra politica. Un stat sa format de-a-lungul Carpatilor meri-dionali : Muntenia ; un altul de-a-lungul celor orientali : Moldova ;in sfarsit, a treia organizatie politica sa inchegat inlauntrul arcului-carpatic : Ardealul. Un rol insemnat a avut ai padurea. 0 mare parte din trecu-tul nostru, mai ales in epoca intunecata a navalirilor barbare, sadeslasurat la adapostul padurii. Vorba cunoscuta : Codru-i fratecu Romanul" exprima, din punct de vedere istoric, o puternica rea-litate. Muntele, ca loc de adapost, a fost important mai ales prinpadurile sale. De altfel, aceste paduri se intindeau pe suprafeteenorme si in regiunea dealurilor si a campiei. Vlasca, al carei nume,dat de Slavi, inseamna Tara Vlahilor", adica a Romanilor, eraacoperita de codri uriasi. Si numele altor judece de campie si de-deal arata prezenta padurilor intinse : Teleorman (padure nebunasau mare, in limba cumana), Ilfov (arinis, in limba slava), Darn-bovita (dela damb = stejar, tot in limba slava). Codrul Vlasiei in-seamna codrul Romanilor : numele are aceeasi radkina ca si Vlasca. Bog4ia. In afara de unitate simetrie, o alta caracteristica aparnantului romanesc este bogatia. Rare sunt locurile, nu numai inEuropa, dar pe intreg pamantul, care sa cuprinda atatea boga4ii. www.dacoromanica.ro
  18. 18. PAMANTUL ROMANESC 21Cea mai mare este, Fara indoiala, pamantul negru, minunat pentruagriculture, dand recolte imbelsugate. Fanetele din luncile raurilor,de pe dealuri si dela munte nutresc turme bogate de of si vite mari.Ba ltile Dunarii, Delta, lacurile de langa tarmul marii si raurile celemari pot sa dea atata peste incat sa se hraneasca nu numai lumeadela noi, dar sa trimitem si peste hotare. Pe dealuri, acuma in urmasi la ses in multe locuri, livezile de pomi, mai ales pruni, si viile Fig. i Teren aurifer din Munvii Apuseni, la Rosia Montana.se in lant. Padurile de fag, brad si stejar acopera Inca o buns partea tarii. Iar in adancul pamantului e tot asa de multa bogatie ca $iin fata lui. Sarea pardoseste o mare parte din regiunea deluroasasi pe alocurea formeaza munti intregi. Carbunele de tot soiul,dela turba pans la antracit se afla si el in mari cantitati. Aurulsi argintul se scot de mai bine de trei mii de ani din MuntiiApuseni (vezi fig. t) ; fierul se gaseste si el in unele locuri in Banat www.dacoromanica.ro
  19. 19. 22 PAMANTUL ROMANESCsi Ardeal. Sa adaogam apoi pacura sau titeiul, a carui exploatare in-tense, dateaza, e adevarat, de curand, dar care era cunoscut Incadin vremea Romanilor (pacura vine din picula), izvoarele mineralesi termale, precum si gazul metan si ne vom da seama de nesfarsitabogatie a pamantului nostru care cuprinde tot ce e trebuinciosvietii omenesti. Urmarea acestui fapt a fost ca pamantul romanesc na ramasniciodata nelocuit, din cele dintai timpuri ale preistoriei, adica dinpaleolatc, §i pana astazi. Un asemenea pamant, care-ti da cu pu-tina munca, hrana imbelsugata si variata, care cuprinde in adancu-rile lui sane §i aur, spre a nu mai aminti celelalte bogatii, un ase-menea pamant nu se paraseste. De aceea sunt naivi sau de rea cre-dinva aceia care-si Inchipue ca atunci cand imparatul Aurelian aretras legiunile si pe functionari din Dacia Traiana, taranii daco-romani si-au parasit si ei ogoarele, casele si tot rostul for ca sa seduca peste Dunare, in saracia pietroasa a Moesiei. Aveau acasa totce le trebuia : au ramas deci pe loc si au platit birurile altui stapan :navalitorului german, slay sau asiatic. Bogatia pamantului romanesceste o chezasie a continuitatii stramosilor nostri in Dacia Traiana. Pamantul romanesc in epoca istorica. Marturii scrise despre pamantul pe care-1 locuim azi navem deck de vreo 2500 de ani.In acest rastimp, infatisarea lui nu sa schimbat in liniile sale ge- nerale. In ce priveste muntii si manic cursuri de aria cum e Du- narea, Nistru, Tisa, ele au ramas tot asa cum erau si in vremea lui Herodot. Parerea care a fost exprimata Intro opera de sinteza asu- pra istoriei Romanilor, cum ca Dunarea sar fi varsat in mare alta- data prin valea Cara-su (CernavodaMedgidiaConstanta) este o greseala, dupe cum au dovedit-o cercetarile stiintifice. menita in schimb marirea Deltei care creste astazi in dreptul var- sarii bratului Chiliei cu vreo 7o metri pe an. Valcovul era odinioara chiar langa. mare ; azi e la o distanta de 13 kilometri. De asemenea, sa schimbat infatisarea coastei dobrogene in regiunea marilor lacuri dela miazazi de Delta. Unde sunt azi Ra- zelmul si Sinoe, odinioara bateau valurile marii. Cetatea greco-ro-mana Histria era zidita pe o insula aproape de tarm. Aluviunile aduse de Dunare sau depus insa treptat de-a-lungul coastei si, delao vreme, au inchis o parte a marii care sa transformat apoi in www.dacoromanica.ro
  20. 20. PAMANTUL ROMANESC IN EPOCA ISTORICA 23lacurile sau limanurile de azi. Sau schimbat de asemenea cursurileunor rauri mai mici. Asa, bunaoara, Barladul se varsa, pe vremealui $tefan cel Mare, de-a-dreptul in Dunare se cunoaste si azivechiul sau curs si avem si documente care arata acest fapt pecand acuma el se varsa in Siret. Insusi cursul Siretului a fost mo-dificat, in partea sa inferioara (judetele Putna si Ramnic) prinfenomene naturale dar si prin lucrarile poruncite de Stefan cel Mare.Schimbari de acestea de albii se petrec de altfel si sub ochii nostri.Jiul si Oltul si-au mutat gura in acelasi sens, cel dintai cu iz kilo-metri, cel de al doilea cu 3 kilometri, spre Vest. Nu va mai trecemult si Putna, in loc sa se verse in Siret la miazazi de satul Calieni,unde e azi confluenca ei, se va varsa la .miazanoapte, cu vreo 5kilometri mai sus. In acest din urma punct, distanta dintre celedoua rauri a ajuns numai de vreo So de metri si e mereu micsorata,prin daramarea malurilor, cand vin apele mari. Unele schimbari sau produs si in ce priveste flora si fauna.Sub raportul vegetatiei, infatisarea de azi a pamantului se deose-beste de cea existents acum o mie de ani si chiar de aceea din vre-mea Fanariotilor. Mai ales in ultimul secol, prefacerile au fost mari. In primul rand, padurile sau taiat pe un cap. Acolo undeodinioara erau codrii vestiO, azi e loc de aratura. $tie toata lumea,din auzite, dintro vorba de trista reputatie, de codrul Vlasiei. Else Intindea pe o suprafaca considerabila, intre Ploesti si Bucuresti.Azi au ramas numai petece de padure si, ici si colo, in mijlocul cam-pului, cite un stejar singuratec, martor al vestitului codru de odini-oara. Tot asa sau taiat uriasele paduri ale Teleormanului ; si totasa pretutindeni, pe tot intinsul pamantului romanesc, padurile aufost lazuite spre a se face locuri de aratura. Mai ales In partea cam-pului si a podgoriei sa petrecut aceasta prefacere. Nici muntele insanu a scapat cu totul, fiind desbracat si in multe locuri salbaticde minunata lui podoaba. Taierea padurilor a avut insa urmari atat In ce priveste climacat si asupra regimului apelor. Umiditatea a ccazut, uscaciunea aeru-lui a devenit mai pronuntata. Pe de alts parte, raurile au capatatun caracter torencial tot mai accentuat. Ne mai fiind padurea careso opreasca, apa de ploaie se scurge repede pe coastele dealurilor$i muntilor, carand totdeodata si pamantul vegetal cu ea. Rezul- www.dacoromanica.ro
  21. 21. 24 PAMANTUL ROMANESCtatul : salbaticirea unei parti insemnate din regiunile strabatute derauri, o paguba imensa pentru agriculture §i, in genere, pentru eco-nomia Orli. Padurea, taiata fara socoteala, se rlizbunii. Fanetele sau imputinat §i ele. Odinioara, suprafeterau lasate pentru pa§unat §i faneata, unele pazite cu stra§nicie chiar,cum erau braniftele domnegi Fi manastireiti. Nenumarate turme deoi, cirezi de vite albe §i herghelii 1§i gaseau aci hrana. Odata cu in-tinderea locurilor de aratura rezultand qi dintrun proces naturalde inmultire a populatiei dar §i dorinta de chtig mai mare fa-netele sau imputinat §i ele. Pe la sfar§itul veacului al XIX-lea,erau multe sate mai sunt §i astazi can naveau un petec deislaz macar. Se incearca se se remedieze acum, in unele locuri, laaceasta stare de lucruri prin cultivarea plantelor furajere, in speciala lucernei §i, din ce in ce mai mult in timpul din urma, a ierbei deSudan care e pe cale sa adaoge o nota noua infatiOrii Baraganului. Dar daca padurile §i fanetele sau imputinat, au crescut inschimb foarte mult locurile de aratura. In afara de ce se chtigaprin lazuire §i prin spargerea fanetei, regiuni intregi de stepa, caBugeacul, Baraganul §i Burnazul au fost prefacute, in cursul veacu-lui al XIX-lea, in lanuri imense, cu recolte foarte bogate, in aniicu ploaie suficienta. Tot sub raportul vegetatiei, trebue sa inscmnam introducerea, acum vreo trei sute de ani a unei cereale care a prins grozav§i care astazi constitue o not caracteristica a peisajului agricol ro-manesc. E vorba de porumb sau pcipuioiu. Din vremea Dacilor §iRomanilor §i pane pe la inceputul veacului al XVII-lea, stramo§iinogri au cunoscut, pe Tanga paine, mamaliga de mei. De atunci in-coace, locul meiului 1-a luat porumbul care astazi intrece in ceprivege suprafata cultivate Insugi graul. Vom adaoga un cuvant §i despre vita de vie. Pretuita dupicuviinta §i uneori chiar mai mult, de catre inainta§i, ea ajunsese, intimpul celor doua milenii de cand §tim sigur ca se cultiva pe dealu-rile noastre, la o selectie naturala. Podgoriile vestite aveau fiecaresoiul for de poama anume : Cotnarii aveau grasa, Nicoregii cracanasau babasca, Odobe§tii, galbena, Draga§anii, craimpolia. Ajunsesemla o specializare a vinurilor §i, ca o consecinta a acestui fapt, la unexport insemnat. Dupa filoxera, replantarea sa facut fara socoteala,aka ca astazi, deli sporite cantitativ, vinurile romane§ti nu mai au www.dacoromanica.ro
  22. 22. BIBLIOGRAFIE 25vechile caracteristici. Soiurile sau amestecat. Va trebui, treptat, trep-tat, sa revenim la vechea selectie, pe regiuni. In ce priveste fauna, trebue sa insemnam disparicia unor soiuride animale salbatece, fapt in legatura cu imputinarea padurilor sifanetelor. Printre animalele disparute, pomenim in locul intaiu bou-rul §i zimbrul. Aceste podoabe ale padurilor Moldovei sau stins :primal, in veacul al XVI-lea, cel de al doilea de vreo suta cincizecide ani. Pe vremea lui Dimitrie Cantemir, zimbrul se mai intalneailia in fundul codrilor. Cat au pretuit stramosii acest vanat dom-nese se vede si din aceea ca au pus drept sterna a Moldovei capulde hour, alcatuind si o intreaga poveste in legalui Dragon. Castorul sau brebul a disparut si el. I-a mai limas insa numelelegat de uncle locuri si asezari, ca de pilda satele Brebu din Buzau,Prahova, Dambovita, Caras, Severin, Maramures, acesta din urmaamintit pe timpul lui Bogdan Descalecatorul, apoi Valea Brebului,Brebii pomeniti in Moldova : unul in Vaslui, pe timpul lui Alexan-dru cel Bun, altul in Neamt, pe timpul lui Stefan cel Mare, satulBrebi, in Salaj, etc. Nici magarul salbatec sau colunu.1 nu mai existsazi in padurile noastre. Doar cateva numiri precum Colunul, poianain judetul Dolj, Coluni, loc in judetul Buzau, Colun, sat in Fagaras,Coloneata in Iasi si Vaslui si Colunita in Buzau, ii mai pastreazaamintirea. Alte soiuri de animale salbatece, cum e capra neagra Sicerbul, §i un soiu de poste, lostrita, sau rarit cu totul si de nu sevor lua masuri drastice de crutare, vor disparea si ele. BIBLIOGRAFIE Peimantul romanesc. S. MEHEDINTI, Le pays et le peuple roumain.Considerations de glographie physique et de &graphie humaine, ed. 2-a, Bucu-resti 1930, 136 p. in 80 (lucrare fundamentals) ; EM. DE MARTONNE, EzopcCentrale, Suisse, Autriche, Hongrie, Tcheco-slovaquie, Pologne, Roumanie, Paris,1931, p. 699-810, in colecia P. Vidal de la Blache et L. Gallois, Gographiesniverselle, t. IV ; VINTILA MIHAILESCU, Romania. Geografie fizica, Bucu-rwi, 1936, 177 p. in 80; S. MEHEDINTI, Der Zusammenhang der rumanischenLandschaft mit dem rumanischen Volke, Jena §i Leipniz, 1936, z9 p. in 80 ;I. SIMIONESCU, Tara noastza, Oameni, Locuri, Lucruri, Bucure5ti, 1934, 474p. in 80 ; S. MEHEDINTI pi V. MIHAILESCU. Romania, Bucuregi, 1938, 315p. in 80; S. MEHEDINTI, Ce este Transilvanza?, Bucuregi, 1940, 87 p. in 8 www.dacoromanica.ro
  23. 23. 16 PAMANTUL ROMANESC(Extras din Rev. 1st. Rom. X, /940); CONST. C. GIURESCU, Popu latia mot-doveneasca dela gura Niprului li a Bugului in veacurile XVII fi XVIII, inRencwerea, XX (1941), P. 596-601 ; CONST. C. GIURESCU, Dobrogea, ve-<him parnant romanesc, in volumul Din trecut, Bucuresti, 1942, p. 1-19. Pamcintul romeinesc in epoca istorica. DR. EUGEN BOTEZAT, Boundfi zimbrul, in An. Acad. Rom. Mem. Seq. Saint., s. 2, t. XXXVI (7mus 4),p. 17-40 ; N. IORGA, Anciennett de la culture du mays en Roumanie, in But.Sect. Hist. Acad. R014771., IX (1921), p. 185-191 ; IORGU JORDAN, Rumd,.nische Toponomastik, IIII, Bonn si Leipzig, 1924-1926, III + 298 p. in 83.(1928), p. 5-18 (si extras) ; N. I. ANTONOV/Cl, Probleme barografice inbasinul inferior at Siretului, Bucuresti, 7929, 8 p. in 8° (Extras din RevisttGeografica, I, a (1929) ; DR. GH. I. NAST ASE, Pcuce". Contribucii la cm-noaiterea geografica-fizica li omeneasca a deltes Dunarit in antichitate, in B//,Soc. Geogr., LI (1932), p. 8-47 ; CONSTANTIN C. GIURESCU, In legaturlcu Istoria Ronuinilor", Bucuresti, 1936, 57 p. in 8° ; IORGU IORDAN, Co-lunul, Coluni, etc., in Meaux lnstitutului de filologie romans AlexandraPhibppide", III (1936), p. 165 -166 ; NICU LAE I. ANTONOVICI, Codrii dnumele de Prut si Argel, in continuitatea Romanitor din sud-estul Car pat tor.In Bul. Soc. Geogr., LVI (1937), p. 272-288 ; P. COTE, Mutarea gurii Oltu.lui, Bucuresti, f. a., 8. in 8 (Extras din Rev. Geogr. Rom., II, 1939). www.dacoromanica.ro
  24. 24. EPOCA PREISTORICA Impartirea epocii preistorice. Istoria incepe cu prima stirescrisa. Tot ce este inainte de aceasta formeaza domeniul preistoriei.Fava de epoca istorica, numarand numai vreo 3000 de ani, pre-istoria cuprinde asa dar un interval de timp mult mai mare. Cat demare anume, nu se poate spune exact. Se crede insa ca peste o sutade mii de ani. Acast lung interval se imparte in 4 epoci, unele dinele avand, la randu-le, mai multe subdiviziuni. Prima epoca §i ceamai lungs se numeste paleoliticul sau epoca pietrii cioplite. E vremeacand omul incepe sa faca arme §i unelte de piatra cioplita. Parteaultima a acestei epoci facand trecerea spre epoca urmatoare se nu-meste mezolitic sau epoca de mijloc a pietrii. Urmeaza a doua epocapreistorica anume neoliticul sau epoca pietrii lustruite. Ea vine panspe la anul r800 (dupa alvii 190o sau chiar z000) inainte de Hristoscand incepe epoca a treia sau a bronzului, numita asa fiindc5. acumaomul descopere mestesugul de a turna bronzul si a face arme siunelte din el. In ultima mie de ani a epocii neolitice 3000-2000a. Hr. el cunostea deja intrebuinvarea aramei, e perioada nu-mita eneoliticul. Epoca bronzului are patru perioade sau subdivi-ziuni si vine pans la anul moo inainte de Hristos. Ultima epocapreistorica este aceea a fierului, and oamenii descopera mestesugulde a topi fierul si de a-I lucra. Aceasta epoca vine papa la inceputulerei crestine si se imparte in doua perioade : Hallstatt §i La Tene,numite astfel dupa localitavile in care sau facut descoperirile carac-terizand fiecare din cele dou5. perioade. Diviziunile de mai sus se refers la continentul european ingenere. Pentru Dacia, intervin unele modificari in ce priveste ulti-mele perioade. Astfel epoca bronzului incepe la not pe la r800, du- www.dacoromanica.ro
  25. 25. 28 EPOCA PREISTORICAreaza insa papa pe la 700 inainte de Hristos. Asa dar, vine cevamai mutt ca in alte parvi. De asemenea epoca fierului se socotestepans pe la anul 5o al erei noastre, cu cateva decenii inainte dedomnia lui Decebal. Preistoria Daciei. Ce stim not astazi despre preistoria Da-ciei ? Mijloacele noastre de informavie sunt urmele pe care le-a lasat kl? a, -tFig. 2 Bucati de cremene (silexuri paleolitice), gIsite la Casla-Nedjimova, peNistru, in judetul Hotin. Serveau ca arme si unelte oamenilor din epocastraveche, a pietrei cioplite, cu zeci de mu de ani Inainte de Hristos. Muzeul National, Bucuresti (M. N. A.).traiul omenesc aci adica armele, uneltele, obiectele de podoaba, decult, funerare, etc. Cea mai mare parte a acestor urme zac ingro-pate in pamant, acoperite de praful si nisipul care sa asezat peste-ele timp de mii de ani, uneori si de cenusa imcendiilor sau de da-ramaturile asezarilor pustiite. Prin sapaturi arheologice, invavavii ledau la iveala, le reconstituie cand ele sau pastrat numai in cioburisau fragmente, le comenteaza si lamuresc vieata oamenilor de pe- www.dacoromanica.ro
  26. 26. PREISTOIUA DACIEI 29aceste locuri. Concluziile sunt, evident, de caracter general ; detaliisi precizari, de cele mai multe on nu se pot da, fiindca lipsestetemeiul.Fig. 3 Vas de pamant, gasit la Cucuteni, judetul Iasi ; impodobit cu dese-nuri in dotal culori : cafeniu inchis si caramiziu, pe fond galbui-roz (ceramicspictata). Atat forma cat si desenul si coloritul dovedesc un shut artistic deose-bit. Inaltimea 37 cm. Circa z000-1800 de ani Inainte de Hristos. Muzeul National, Bucuresti (M. N. A.). Astfel de sapaturi arheologice privind preistoria Daciei saufacut i inainte de razboiul pentru Intregirea neamului ; sau facutinsa mai ales dupa razboiu, cand ele au luat un avant deosebit, in www.dacoromanica.ro
  27. 27. 30 EPOCA PREISTORICA , . . 744 h-4,N .N.V , It, 0 /1/4 71-, . -a; 417 , NFig. 4 - Vas de pamant ars, din epoca pietrii lustruite (epoca neolitica), gash,la Vidra, judetul Ilfov, in 1932. Impodobit cu ornamente sapate in pencilvasului si avand forma de carlige. Inal%imea So cm. Inauntru erau resturi degrail carbonizat. Jos, in dreapta, cel mai mic vas gasit la Vidra. Muzeul Municipiului Bucuresti. (M. M. B.). www.dacoromanica.ro
  28. 28. PREISTORIA DACIEI 31urma impulsului dat de Vasile Parvan. Suntem totu§i abia la in-ceput : numarul statiunilor sapate este redus fats de ceea ce ramanede facut pe viitor. Va mai trece vreme pang sa se poata ridicao harta nu completa, dar cuprinzand macar esentialul, a aqezarilorpreistorice de pe pamantul romanesc. Dintre toate provinciile, cea mai intens cercetata, sub raportulpreistoriei, este Transilvania ; iar cea mai putin, Moldova dintrePrut §i Nistru (vezi harta). In urma sapaturilor facute pang acum, sa ajuns la o serie deconcluzii. Prima dintre aceste concluzii este ca pamantul romanesca fost locuit Inca din paleolitic. Sa crezut la inceput ca nar existaurme omene§ti din acea vreme in Dacia. Descoperiri - facute in ulti-mele decenii in nordul Moldovei (vezi fig. z), in Ardeal, in Oltenia,in Muntenia si in Dobrogea, au aratat insa contrariul. De altfel seputea prespune acest lucru din capul locului, date fund posibili-tatile optime de traiu pe care le ofera pamantul nostru. Pentru neolitic, descoperirile preistorice arata o civilizatieremarcabila pe tot intinsul pamantului romanesc. Aspectele mai im-portante ale acestei civilizatii poarta numele localitatilor in caresau facut descoperirile caracteristice. Se cunosc astfel, in momentulde fats, opt aspecte sau tipuri ale civilizatiei neolitice, dintre caremai insemnate sunt : r) Tipul CucutenNeamt) qi Ariu,sci (jud. Trei Scaune) sau, cum i se mai spune, civi-lizatia ceramicei pictate" numita astfel dupa admirabilele exemplarede ceramica pictata descoperite in localitatile amintite (vezi fig. 3). 2) Tipul Boian A, caracterizat adica prin descoperirile facute in celmai vechiu strat de civiliza ;ie din aceasta localitate, situata in ju-detul Ialomita. Exemplare admirabile de ceramica din faza Boian Asau descoperit ti la Vidra, judetul Ilfov (vezi fig. 4). Aria acestui tipin lara noastra este campia munteana. 3) Tipul Vadastra, (jud. Ro-manati) cu ceramica sa specifics, avand desenuri excizate si vopsitein alb qi roqu. 4) Tipul sau aspectul Gumelnica, (jud. Ilfov) unul dincele mai bine cunoscute §i studiate. Caracteristica pentru civilizatia neolitica de pe pamantul no-stru este ceramica pictata din eneolitic, adica vasele de pamant ars de forme si marimi variabile impodobite cu desenuri colo-rate, de o deosebita frumusete. Vasele mari, Matte de aproape unmetru, care sau gasit la Fedeleqeni, (jud. Roman), constituie un stra- www.dacoromanica.ro
  29. 29. 32 EPOCA PREISTORICAlucit specimen al acestei ceramice pictate. Ele sunt impodobite cudesenuri lineare alcatuind meandre si spirale. Vase le eneolitice sepot imparti in doua categorii : Unele mai vechi, in trei culori, cumsunt acelea dela Ariusd, dela Ruginoasa (jud. Baia), dela Cucuteni(grupa A), dela Fedeleseni ; altele mai noi, numai in doua colori, Fig. 5 Vas antropomorf, cunoscut sub numele de Zeita dela Vidra". Inaltimea 43 cm. Pe piept, Zeita" avea un pandantiv de aur, in forma de cerc. Gasit la Vidra in 1934 Muzeul Municipiului Bucure§ti. (M. M. B.).de pilda cele dela Cucuteni (grupa B) si dela Petreni (jud. Soroca).In ultimul timp, sau descoperit exemplare remarcabile de ceramicspictata cu grafit la Gumelnica, langa Olteni ;a, la Vidra, langaBucuresti si Cernavoda §i Atmageaua Tatareasca, in Dobrogea. www.dacoromanica.ro
  30. 30. CONSTANTIN C. OICRESCU DACIA PREISTORICA ( DIN PALEOLITIC PANA LA 512 INAINTE DE CHRISTOS ) H arta N11 Daraban oS pint CaslaNedymova o Localitali preistorice U Cetaii grecesti Clurul Mare 0 Cancesti Boinesti Mclean Petreni b Sarasau Satu Mare o Budesti ,Diosag 0 0 Orlguseni Rucpinoasa Cucuta 0 -/ccr4soLlei Boureni 0Fedeleseni r-a-dea 0 Arcalia Fizesul- Gherlei o lzvoare Apahlda Suseni Calu1 Turda Ghernesig 0 oTg.Mur;es Otlaca Sangeorgiu uo Lechin : e des Borodino 0 Pecica Biih TYRAS corni (Cetetea Aibi) Blaj oSighisoara Baba Veche 0 Beta RoginesU o Firiteez Alba lulta Pal t Deva Domnestl 0 TImIsoara o e restle Gusterita Turdas ufhlau Cost stio . Cris Arius -* 1 obolildeJos Bigni est Codleao 0 Gradistea Muncel. °C clovIna Cristian° Data 0 Pr dee 0 Oenta t net oAldeni 0 Biserkuo4 J1dov Drajna Scortaru HagiGhi 0 Genienea Monteoru Roast loqti HALMYRIS? 0S.Herculsne 0 0 YOunavata e Jos] Moldova Veche o Bog* Ti osul oGra6 tul Hamangia AdancatadeJos T.Severin co 4- tofeni Tartasoesti 8 nagov Ostr.Corbulin oTel Cr sani o °Poroina B ii H I STROS (Caranaauf) Orevita lina Cernavodacl oGorGuala Sale* Sultana, Pisc.Coconi le Mare. Vidra n ilarla vI nastirea 0Bua TOMI (Constania) P.RareBsoalanomaCascioarele0 chlselet° oMaglavit umelnita 0 oAtmag eau Vadastra Omac o Tailrace CALLATIS Celei T. Magurele (Mangaha) Zim cea SCARA1 DIONYSOPOLIS .0 215 10 75 100 Km. (CRUNOI ) BIZO E (cavarnal (Balm) U TIRIZIS (Cahacra) C (Re Ac ,NnEvA (Ecrene) www.dacoromanica.ro
  31. 31. PREISTORIA DACIEI 33Aceasta ceramica grafitata este contemporana cu cea pictata dinMoldova. Ceea ce trebue subliniat este unitatea civilizatiei eneolitice in Fig. 6 Varfuri de lance, topoare 5i un fragment de sabie, toate de bronz. Toporul din mijloc, cu talisul ra- suck, a servit, probabil, ca sceptru. Gasite la Drajna de jos, judecul Prahova. Circa 1 too too° inainte de Hr. Muzeul National de Antichitaci, Bucuresti. (M. N. A.).tot sud-estul european, pe o arie care, cuprinzand in intregime pa-mantul romanesc, se intinde din pusta ungara pans in Ucraina, inregiunea Chievului, §i din Carpa0i Nordici pans la Marea Egee. Const. C. Giurescu Istoria Rominilor, Ed. II-a 3 www.dacoromanica.ro
  32. 32. 34 EPOCA PREISTORICAFig. 7 Fragmente de vase de pamant, gasite la Lacul Tei, ranga Bucuresti, in1929 1930. Ornamentele ce impodobesc aceste vase se gasesc in arta noastrapopulara de astazi : °ilk incondeiate, crestaturi in lemn, scoarte. Circa i600- 1400 inainte de Hristos. Muzeul Municipiului Bucuresti (M. M. B.). www.dacoromanica.ro
  33. 33. PREISTORIA DACIEI 35Aceasta unitate se vadeste, pe de o parte, in ornamentarea geome-trical, a ceramicei motivele esentiale fiind spirala si meandrulpe de alta parte, in bogatia si felul de tratare a plasticei antropo-morfe adica a statuetelor sau figurinelor de lut cele mai multe,uneori si de os reprezentand, dupa toate probabilitatile, mareadivinitate femenina, creatoarea lumei (vezi fig. 5). Carui neam apartin creatorii acestei civilizatii eneolitice ? Unraspuns sigur e greu de dat, in stadiul actual al cercetarilor ; nupare insa lipsita de temeiu ipoteza care atribue aceasta civilizatieTracilor, incelegandu-se denumirea de Traci in sens larg, adica in-globand si ramura nordica si pe cea sudica Dacii sa Tracii propriu zi$i.rizeaza civilizatia eneolitica a ceramicei pictate drept superioara"(hochstehend) si o atribue hotarit Tracilor, considerand-o ca o epocastralucita a neamului acestuia, epoca de care Grecii homerici isi maiaduceau aminte numai din legends si cu mirare. Pe de alta parte,invatatul antropolog. francez, Eug. Pittard, afirma inteun studiurecent ca nimic nu ne impiedica sa presupunem ca locuitorii cariau inahat colibele funerare ale Moldovei in epoca pietrii lustruitesunt aceia care mai tarziu au primit dela istoricii vechi numele deDaci sau Geri ". In sfarsit, dintre invacacii nostri, d-1 Andriesescuimpartaseste aceeasi parere. Prin urmare, potrivit acestor trei in-vatati, creatorii remarcabilei civilizatii eneolitice de pe pamantulromanesc ar fi chiar stramosii nostri, Dacii. Faca de aceasta opinieexists insa o alta, sustinuta si ea de inv4ati cari cred, dimpotriva,ca locuitorii can au dat nastere remarcabilei civiliza ;ii eneoliticesunt alcii deck creatorii civilizatiei bronzului. Potrivit acestei ultimeopinii, ar fi avut loc in regiunile noastre suprapuneri de popoare,in urma unor lupte catastrofale, noii veniti distrugand civilizatiapredecesorilor. Asa sar fi intamplat ca oamenii bronzului cari au distrus civilizatia anterioara eneolitica ; asa au pack apoi acestia,la randul lor, din partea oamenilor epocii de fier, care au venit, uniidin regiunea Alpilor, coborand spre Sud-Est si Sud, altii din estulasiatic spre Rusia de rniazazi. Dacii ar fi, in conceptia acestor in-vatati, tocmai populacia peste care au navalit oamenii epocii de fier. In orice caz, chiar gi in aceasta ultima ipoteza, tot se admiteea Dacii sau Getii au locuit in tinuturile noastre de pe la anul z800 inainte de Hristos. Pentru imprejurarile de mai tarziu, din epoca www.dacoromanica.ro
  34. 34. 36 EPOCA PREISTORICAistorica, care incepe, repetam, In anul 514. inainte de Hristos, acea-sta inseamna ca si cum ar fi fost autohtoni. Lor li se datoreste inorice caz remarcabila civiliza %ie a bronzului din regiunile noastresau, cum li se mai spune, din regiunile carpato-danubiene. Lucrareaacestui metal ajunge la forme de o deosebita finete. Sau descoperitsecuri, arme, unelte si podoabe, foarte bine pastrate, care impre-sioneaza prin elegan %a desavarsirea execu %iei (vezi fig. 6). In cepriveste ceramica din epoca de bronz, trebue so relevam pe aceiade tipul Bucureiti, gasita mai ales la lacul Tei si la Bucurestii Noi(vezi fig. 7). BIBLIOGRAFIE Preistorie europeana : Reallexikon der Vorgeschichte unter Mitwirkungzahlreicher Fachgelehrter, herausgegeben von MAX EBERT, Berlin, 1924-1932,15 vol. in 8° ; JOSEPH DECHELETTE, Manuel darch6ologie prehistoriqueceltique et gallo-romaine, ed. 2, Paris, 1924-1927, 4 vol. in 8° ; V. GORDONCHILDE, The Danube in Prehistory, Oxford, 1929, XX + 479 p. in 8° ; L.CANT AN, La pr6historie, edition revue et augmentee par Michel FaguetParis, 1932, 233 p. in 8° ; MILES BURKITT §i V. GORDON CHILDE, Achronological Table of Prehistory, 22 p. ii un tablou sincronistic (extras dinAntiquity, Iunie 5932) ; CARL SCHUCHARDT, Alteuropa, Kulturen. Rassen.Viilker, ed. 3, Berlin si Leipzig, 5935, XI 4- 355 p. in 8°. Preistoria Daciei: I. Informatie generals. ION NESTOR. Der Stand derVorgeschichtsforschung in Rumanien, Sonderabdruck aus dem 22. Bericht derromisch-germanischen Kommission, 1933, 170 p. in 8° . II. Paleolitic ft mezolitic. LABBE H. BREUIL, Stations paMolitiques enTransylvanie, in Bulletin de la Socia des Sciences de Cluj, Roumanie, 2, 2-epartie, 1925, p. 193-217, in 4° ; N. N. MOROSAN, Contributiuni la cunoa-sterea paleoliticului din Moldova de Nord (Malurile Prutului), in Mem. Sect.Stunt. Acad. Rom., seria 3, t. IV (5926-1927), p. 343-350 ; N. N. MORO-SAN, Noi contributiuni preistorice asupra Basarabiei de Nord, ibid., t. VI(1929), p. 1-17 ; M. ROSKA, I. Nota preliminary asupra cercetdrilor paleolitice(acute in Ardeal in cursul anului 1928; II. Paleoliticul Ardealului. Priviregenerald. Bucuresti, 1931, p. 79-126 (Extras din Anuarul Inst. Geol. al Ro-mciniei, XIV); M. ROSKA, Recherches pal6olitiques en Transylvanie en 1927,in Dacia. Bucuresti, 1933, p. 8-23 ; MARIUS MOGA, Paleoliticulinferior in Transilvania, Cluj, 5937, 2! p. in 8° (Extras din Anuar. Corn. Mon.1st. Sect. p. Trans., IV (1932-1936) ; I. .ANDRIESESCU, Des survivancespalgolithiques dans le milieu neolithique de la Dacie in Bull. Sec. Hist. Acad.Roum., XV, (1929), p. 1-8 ; D. BERCIU, Repertoriu arheologic de statiuni sidescoperiri preistorice in Romania, Paleoliticul si mesoliticul, Bucuresti, 5941, 16p. in 8°. www.dacoromanica.ro
  35. 35. BIBLIOGRAFIE 37 III. Neolitic §i eneolitic. LOAN ANDRIESESCU, Contributie la Dacia2nainte de Romani, Iasi, 1912, 124 p. in 8° ; GORDON V. CHILDE, Schipenitz,a late neolithic station with painted pottery in Bukowina, in Journal of theRoyal anthropologic:al Institute, LIII (1923), p. 263-288 ; FR. LASZLO, Lestypes de vases peints dAriusd (Eriisd), in Dacia, I (1924), p. 1-27 ; VL. DU-MITRESCU, Fouilles de Gumelnita, in Dacia, II (1925), p. 29-103 ; ECATE-RINA DUNAREANU-VULPE, Sullorigine e levoluzione delle scuri di ramecarpato-danubiane, in Ephem. Dacorom., IV (193o), p. 181-211 ; VLADIMIRDUMITRESCU, La cronologia dellla ceramica dipinta dellEuropa Orientale, inEphem. Dacorom., IV (193o), p. 257-308 ; C. S. NICOLAESCU-PLOPSOR,Lart rupestre carpatho-balcanique, in LAnthropologie, XLI (1931), p. 123 siurm., HERMANN SCHROLLER, Die Stein- und Kupferzeit Siebenbfirgens,Berlin, 1932, VIII -I- 79 p. in 8° ; HUBERT SCHMIDT, Cucuteni, in deroberen Moldau, Rumiinien, die befestigte Siedlung mit bemalter Keramik von derSteinkupferzeit bis in die vollentwickelte Bronzezeit, Berlin si Leipzig, 1932, 131p. in 4° ; CESLAV AMBROJEVICI, Lepoque neolithique de la Bessarabie duNord-Ouest, in Dacia, IIIIV (1933), p. 24-45 ; 3o. VL. DUMITRESCU,La plastique antropomorphe en argile de la civilisation eneolithique balcano -danu-biene de type Gumelnita, in Jahrbuch fur prahistorische und ethnographischeKunst, 1932-1933, p. 49-72 ; V. CHRISTESCU, Les stations prehistoriques deVadastra, in Dacia, IIIIV (1927-1932), p. 167-225 ; VL. DUMITRESCU, Lunite de la civilisation carpatho-balcanique a Pepoque eneolithique, Atena, 1936, 6 p. in 8° ; RADU VULPE, Civilisation precucutenienne recemment de- couverte d Izvoare, en Moldavie, in Eurasia septentrionalis antiqua, XI (1937),p. 134-146 ; I. BERCIU, Prime ccnsideratiuni asupra neoliticului din valcaDunarii inferioare in legatura cu descoperirile din judetul Vlasca, in BuletinulMuzeului judetului Vlasca Teohari Antonescu", II (1937), p. 31-1o5 ; VA-SILE PARVAN, Dacia. Civilizatiile stravechi din regiunile carpato-danubiene,Bucuresti, 1937, 218 p. in 8° ; PR. C. MAT ASA, Frumusica, Bucuresti, 1944 (sub tipar). IV. Epoca bronzului. I. ANDRIESESCU, Nouvelles contributions surlelge de bronze en Roumanie. Le depot de bronzes de Drajna de Jos et lepeede Bucium, in Dacia, II 1925), P. 345-384 ; R. VULPE, Piroboridava. Con-sideratiuni arheologice si istorice asupra cetatuii de la Poiana, in Moldova deJos, Bucuresti, 1931, 34 p. in 8 °; RADU ET ECATERINA VULPE, Lesfouilles de Poiana, in Dacia, IIIIV (1927 - 1932), p. 253-351 ; DINU V.ROSETTI, Din preistoria Bucurestilor. I. Civilizatia tip Bucuresti. Die Buka-rester Kultur, Bucuresti, 1936, 3o p. in 4° ; VLADIMIR DUMITRESCU, Lartprehistorique en Roumanie, Bucuresri, 1937, 34 p. in 8° www.dacoromanica.ro
  36. 36. DACII SAU GETII Tracii §i Ilirii. Dacii sau Getii fac parte din marele grupetnic al Tracilor si constitue, dupa parerea noastra, cea mai insem-nata ramura a lui, avand o civiliza %ie, o cultura o istorie politicape care na egalat-o nicio alts ramura. Se poate spune ca Dacii sauGetii reprezinta elita numerosului neam al Tracilor. Cu privire lamultimea acestor Traci, Herodot ne (1.5." o marturie de cea mai mareimportanta : Neamul tracic spune el in cartea a patra este,dupa acela al Indienilor, cel mai mare dintre toate. Daca ar aveaun singur domnitor si ar fi uniti intre dansii, ar fi de neinvins si,dupa cum cred eu, mult mai puternici deck toate popoarele...Obiceiuri au aceleasi toti, afara de Ge %i si de Traysi si de cei carilocuesc mai sus de Crestonei". Inteadevar, Tracii se intindeau pe o suprafata enorma, delaMarea Egee si din vestul Asiei Mici pang in mlastinile Pripetuluisi dela cadrilaterul Boemiei pans spre Bug. Iar daci socotim si peCimmerieni tot ca Traci, dupa cum pare probabil, atunci limita estica a for trebue intinsa Ana dincolo de Marea de Azov, supra fa!a locuita de Traci ingloband, in cazul acesta, si tot tarmul demiazanoapte al Marii Negre. Ei erau Impartiti Trig intro sumedenie de neamuri sau triburicare se dusmaneau intre ele. Din cauza aceasta, nici nu se puteauapara cum trebue si au fost supusi de diferi!i cuceritori. Printre neamurile mai insemnate ale Tracilor trebue sa" citampe Odrizi, locuind la Sud de Balcani, in regiunea cuprinsa intretarmul Marii Negre si fluviul Hebrus (azi Maritza). Ei au ajunsla un moment dat, in secolul al V-lea, sub regele for Sitalkes, sa in-temeieze un stat puternic, cu o armata numeroasa, ajudnd chiar www.dacoromanica.ro
  37. 37. TRACII SI ILIRII 39pe Atenieni in razboaiele lor. Un alt neam tnsemnat tracic au fostBesii, cari locuiau basinul superior al fluviului Hebrus, cuprinsintre muntii Balcani si Rhodope si aveau ca centru mai importantBessapara. 0 parte dintre acesti Bessi au locuit mai tarziu Dobro-gea. Ii intalnim aci, in satele din jurul cetatii Histria si a castruluidela Ulmetum, in unele insciptii din veacul al II-lea. Tot in Do-brogea, in partea de miazazi a ei, intre Callatis (Mangalia) si Odessos(Varna), au locuit si Crobyzii, un alt neam tracic. Moesii erau ase-zati intre Dunare si muntii Balcani, mai ales in jumatatea vesticaa acestei regiuni. Dela ei si-a luat numele si tinutul care a fost nu-mit, pang tarziu, Moesia. Cei mai insemnati insa dintre toate neamurile tracice au fostDacii sau Getii. Impartiti inteun mare numar de triburi, ei locuiautinutul cuprins intre Tisa, Dunare, Marea Neagra si Nistru, tre-cand in unele parti si peste aceste hotare. Astfel la sudul Dunarei,ei se intindeau papa la muntii Balcani, mai ales in partea de est,din spre mare. Spre rasarit, treceau Nistrul, inaintand pana spreBug, iar spre apus, ajunsesera pana la Dunarea panonica. Tracii se invecinau cu urmatoarele popoare spre fasarit, din-colo de Cimmerieni adica, Scifii ; acestia erau de neam iranian,avandu-si deci orginea in podisul Iranului (Persia de altadata) :spre miazanoapte, Germanii §i in partea de Nord-Est, Slavii ; spreapus, llirii, Germanii qi Cel ii, iar la Sud de Dunare, Ilirii. Acestiadin urma prezentau unele asemanari cu Tracii, formau totusi, asacum sa aratat in ultimul timp, un popor deosebit, vorbind si o limbsdeosebita. Ei ocupau Panonia si jumatatea de apus a Peninsulei Bal-canice, dela raul Margus, afluent at Dunarei (azi Morava), spreAdriatica. Erau pastori ; cunosteau insa si agricultura, iar cei de pelanga mare se tndeletniceau adesea cu pirateria. In spre miazazi,vecini erau Grecii. Nu trebue sa ne inchipuim insa o linie de demarcatie precisaintre Traci si aceste diferite popoare. Nici astazi nu exists asemenealimite etnice hotarite, regiunile de granita prezentand peste tot in-terferente de populatie. Cu atat mai mult in vremea aceea. Uneleneamuri germanice sau ilirice, de pilda, intrau in masa tracica, dupacum, de asemenea, unele neamuri tracice formau adevarate insulesau prelungiri in mijlocul populatiei vecine. www.dacoromanica.ro
  38. 38. 40 DACII SAU GETII Cr -A 9" 421_151.11 4), . ,40 .4:::; 7/ A. . DINNOSiti,A "II .- ...M ,.. V W4 II 1. / :I 1 / 1 / .. ..!. .: - ` A P.-- 41....-0=..... . I* . . 1 4 .. 1i, .49-t i", 4,1Fig. 8 Coif de our (zo carate) din vremea Scitilor, circa Soo de ani inainte deHristos. Gasit la Poiana, in judetul Prahova, cantareste 775 de grame. Pe par-tea care apara urechile ;i ceafa, sunt reprezentate animale fantastice. Muzeul National, Bucure§ti. (M. N. A.). www.dacoromanica.ro
  39. 39. SCITII 41 Scitii. Venind in contact cu atatea popoare, era firesc caDacii sa sufere unele influence din partea lor. Prima influence afost a Scitilor care au navalit incepand din veacul al IX-lea inaintede Hristos §i sau a§ezat in cateva locuri, mai ales in Dobrogea(vezi fig. 8 §i 9). De neam scitic se crede ca au fost Agatir ;ii dinregiunea Tarnavelor, deasemenea Sargatii §i Paleii, pe cursul mij-lociu §i inferior al Siretului, Sacii pe langa Alba-Iulia §i Napeii inBaragan.Fig. 9 Podoabe de argint, frumos executate, pe care Scitii le purtau la ca-pestrele, fraiele, hamurile tailor lor. Gasite langi Craiova, impreuna cu altepodoabe scitice. Circa boo Soo inainte de Hristos. Muzeul National Bucu- re§ti. (M. N. A.). Toate aceste neamuri au disparut insa in scurta vreme in mij-locul poioulaciei dacice, care le era Inuit superioara numerice§te.Numele localitalii Sacidava, spre Sud-Est de Apulum, nume a caruiprima parte e scitica, iar cea de a doua specific daca, constitue unelocvent exemplu de asimilare. Sacidava este orgul Sacilor iranienidacizati. Numai in tinutul dintre Dunare §i Mare, in Dobrogea de azi,se pare ca Scici au avut a§ezari mai durabile, lasand urme in topo- www.dacoromanica.ro
  40. 40. 42 DACII SAU GETIInimie sr formand chiar unele mici statuleve cu cite un rege" infrunte. Astfel era, in secolul III, statul din regiunea orasului grecCallatis (Mangalia de azi). Cunoastem si numele a case regisori deacestia, anume Kanites, Sariakes, Tanusa, Aelis, Acrosas si Charas-pes ; ni sau pastrat si monete de aleNici aici insa Scivii nau putut disloca populavia getica, ci, dimpo-triva, au sfarsit prin a se topi in mijlocul ei. La inceptul veaculuiintai dupa Hristos, Ovidiu, vorbind de locul exilului sau, spune :Tata n a Gevilor varas. Ei bine, sa mor printre dansii !". Iar inalts parte : Coasta aceasta macar cantre Gevi sintre Greci empar-vita. Insa de Gevii rebeli pare ca vine mai mult !". Amintirea Scivi-lor o pastreaza in taxa dintre Dunare si Mare doar cateva numiritopice, ca (A)sampeus §i Calabeus, doua parliase, langa Histria,apoi Zaldapa, asezare langa. Durostoram, precum si numele genericde Scythia Minor pe care incepe sa-1 poarte, tarziu de tot, in timpulimperiului roman, Dobrogea. Cu mult mai multa dreptate i sar fiputut spune, sub raportul etnic, Dacia Pontica. Asezfirile grecesti pe tarmul de apus al Mara Negre. In-fluenta for asupra Dacilor. In secolul al VII-lea inainte de Hri-stos, Grecii de pe coastele Asiei Mid ,Si din Grecia propriu zisaincep o mare acciune de emigrare. Fie ca nu mai aveau loc la ei acasa, din pricina inmulvirii populaviei, fie din dorinva de castigmai mare, grupuri intregi de populavie yin si se aseaza pe vairmu-rile Marii Negre, intemeind o serie de orase care erau si cetavi $iantrepozite in acelasi timp. Pe coasta de apus a Marii Negre, elese in lane. La varsarea Bugului (pe atunci Hipanis), Ionienii ridicaorasul Olbia ; la gura Nistrului, pe tarmul din spre apus al lima-nului, ei inalva cetatea Tyras. Pe o insula a marii aproape de arm,acolo unde astazi e malul apusean al lacului Sinoe, se intemeiaza,in anul 656 inainte de Christos, Histria. Mai spre miazazi, pe locul actualei Constanta, aceiasi Ionienifundeaza Tomi. Dorienilor li se datoreste orasul Callatis, cel cuziduri puternice" intemeiat, pare-se, in secolul al VI-lea inainte deHristos. Astazi, pe ruinele Calatidei se inalva Mangalia. Mai spremiazazi, dincolo de capul Caliacra, care in greceste inseamna ca-pul sau stanca cea buns ", deoarece golful dindaratul lui ofera unadmirabil adapost corabillor, oricat de grozav ar bate crivavul, inacest loc ferit sau intemeiat doua orase grecesti : Bizone (actualul www.dacoromanica.ro
  41. 41. ASEZARILE GRECESTI 43port al Cavarnei) care pe urma a fost distrus Ins de un cutremur,§i Crunoi numit mai tarziu Dionysopolis (Balcic). Urmau apoiCranea (Ecrene), Odessos (Varna), §i alte cateva orase Inca pans laByzan ;, care este tot o colonie greaca, intemeiata in secolul al sap-telea inainte de Hristos. Dela o vreme, colonistii-negustori greciau patruns chiar §i in launtrul pamantului getic $i anume pe caleaasa de lesnicioasa a Dunarii. Urcand cu corabiile for fluviul, ei auintemeiat astfel o statiune sau un antrepozit la Barbosi, o alta laAxiopolis, langa Cernavoda. In toate aceste colonii, Grecii au continuat vieata in aceleasiforme de civilizatie ca §i in metropolele din care plecasera. Ocu-patia for esentiala era comertul cu populatia din hinterlandul ora-selor respective. Cumparau dela Geti, de pilda, gran, miere §i ceara, .2,!* li rrFig. io Monete dace de argint, Osite In judetul Bistrica-Naislud. staterii macedoneni ai regelui Filip. Colectia Dan Roma lo, Bucuresti (C. M.).piei si blanuri, pestesi sclavi. Histria, fiind mai aproape de gurileDunarii unde morunul, nisetrul §i celelalte soiuri de ganoizi seprind in cantitati asa de marl, iii facuse o specialitate din negotulde peste. In ce priveste graul, Herodot ne spune chiar ca Scitii plu-gari 11 cultiva, nu pentru hrana lor, ci spre a-1 vinde. La Atena,sclavii vanduti de Geti sau Daci unii din ei apartinand chiaracestui neam erau asa de numerosi, incat numele de Daos adicaDacul ajunsese nume specific. In piesele sale, Menandru numestepe sclavi mai intotdeauna Daos sau Geta. In general, asa dar, Greciicumparau dela autohtoni materii prime, cu alte cuvinte marfa multacu bani putini. Vindeau in schimb produse fabricate ca, de pilda,obiecte de podoaba, ceramics, untdelemn §i yin grecesc, tesaturi fine,intrun cuvant produse §i marfa de lux. Ocupau loc putin, costau www.dacoromanica.ro
  42. 42. 44 DACII SAU GETIIinsa bani multi. Cam ceea ce se intampla §i in zilele noastre, cuimportul §i exportul Romaniei. Sau gasit in plin teritoriu dacic, laCrasani, la Poiana §i chiar in muntii Fagara§ului, la Stoene§ti, am-fore mari grece§ti din Thassos, din Rhodos §i din Cnidos, care ser-visera probabil la transportul vinului §i al untdelemnului. Sau gasitde asemenea cioburi sau fragmente de ceramics fins, resturi din va-sele frumoase, cu desenuri negre pe fond rope, care au facut vestitaaceasta arta greaca pretutindeni. Cateodata, coloniile de pe tarmul Marii Negre, in loc sa facanegov, trebuiau sa faca razboiu. In cele mai multe cazuri, trebuiauFig. 1 t Imitatii dace de vase grecesti zise deliene. I. Gasit la Fundeni, TangaBucuresti, in 1931 ; diametru 12,5 cm. Un altul asemanator, tot la Fundeni,era plin cu monede dace. II. Gasit la Snagov, In 1933. Ambele vase, din secolul intai inainte de Hristos. Muzeul Municipiului Bucuresti. (M. M. B.).sa se apere impotriva acelorai populatii din hinterland §i a con-ducatorilor Tor, cari voiau sa puns mana pe bogatiile din launtrulzidurilor. Spre a fi ferici de asemenea atacuri, ora§ele incheiauadesea o intelegere cu regele dac sau scit care, in schimbul uneianumite sume, le garanta lini§tea. Prin negotul pe care-1 faceau, aceste ora§e grecwi au ajuns lao deosebita bogatie §i inflorire. Ne-o dovedesc monumentele, in-scriptiile §i celelalte urme ale vietii for de odinioara. Marea Neagra. www.dacoromanica.ro
  43. 43. CELTII 45fusese proprice celor dintai colonisti, de aceea au si botezat-o: PontulEuxin, adica primitoare de strain ; Scicii ii spusesera axshaena ceeace insemneaza albastru inchis". Relaciile acestea economice §ipolitice dintre Grecii asezarilormaritime si dunarene §i locuitorii pamantului nostru, relacii careau durat sute de ani, credem ca nau putut ramane fara nicio ur-mare asupra celor din urma. In ce priveste pe Scici, influenca gre-ceasca e evidenta : ea se manifests in arta, in podoabele §i vaselede metal pe cari le-au facut acestia. In jurul coloniilor de pe carmulnordic al Marii Negre, Herodot ne spune ca Scicii ajunsesera unfel de jumatate greci (mixhelenes). Nu se putea deci ca stramosiinostri sa" nu fi luat §i ei unele elemente de civilizacie dela acestireprezentanci al lumii mediteraniene. Cat de multe anume, se vaputea preciza insa, numai dupa ce vor face sapaturi §i cercetari maiamanuncite. Deocamdata, influenca greats se vadeste in imitareabanilor macedoneni (staterii lui Filip §i drahmele lui Alexandru celMare : vezi fig. to), si a celor din Thassos (tetradrahmele), precumsi in cermicii (vezi fig. t). Celtii. A treia influenca a fost aceea a Celcilor care au navalitin cinuturile noastre dupa anul 30o inainte de Christos. Ei au venitdin spre apus, pe doua drumuri : unul de-a-lungul Dunarii, celalaltde-a-lungul Carpacilor. Ei cuprind Dacia din doua parci asa darsi se aseaza in preajma hotarelor ei, ba unele neamuri cum suntAnarcii §i Britolagii, patrund chiar §i in interiorul Daciei. 0 partea Celcilor iii urmeaza drumul mai departe, intemeiaza un regat,de scurta durata, la Sud de Balcani, ba unii trec chiar §i in AsiaMica, unde provincia Galatia le-a pastrat numele. Alcii se stabilescinsa in cinutul carpato-dunarean §i intemeiaztate de geograful Ptolemeu pe harta sa. In sud-vestul Daciei, din-colo de Dunare, in cinutul Drinei, Savei §i Moravei de jos, se aseazaScordiscii, avand ca centru mai important orasul Singidunum (Bel-gradul de azi). Terminacia -dunum este caracteristic celtica ; ea sapastrat in unele nume de orase franceze precum Verdun, Chdteau-dun, etc. In nordul Moldovei si in Galicia se aseaza Teuriscii §i in-temeiaza orasele Carrodunum, Maetonium, Vibantavarium §i Erac-turn. In Bugeac intalnim pe Britolagi (sau Britogali) cu centrele maiimportante Aliobrix §i, dincolo de Dunare, pe malul dobrogean al www.dacoromanica.ro
  44. 44. 46 DACII SAU GETIIei, Noviodunum (Isaccea deazi). In interiorul Daciei sau mai sta-bilit 4i Anarcii, intre Tisa si Some§ §i, in cazul cand caracterul lorceltic este o realitate ceea ce nu e demonstrat Ina §i Cotensii,in rasaritul Munteniei, la hotarele cu Moldova . In migratia lor, Celcii au dus cu ei §i alte neamuri, cum suntBastarnii germanici cari se vor geza in Galicia si in Podolia, laNord de Nistru, dand mult de lucru apoi Dacilor. Istoria politica a Dacilor papa la Decebal. Istoria vechea Dacilor sau Gecilor nu ne e bine cunoscuta. $tim insa o faptadeosebita a lor din anul 514 inainte de Hristos. In acel an, Darius,regele Persilor, a trecut cu o armatl uriasa prin partile noastre,prin Dobrogea, impotriva Scitilor dela nordul Marii Negre, care-iturburau imparacia. Neamurile tracice din drumul armatei lui Da-rius, inspaimantate, sau Inchinat de indata, fara lupta. Singuri Geciinau vrut, hotarindu-se cum spune Herodot la o rezistentaindaratnica". Disproportia de force era insa prea mare, asa incatau fost supusi. Mai tarziu, in anul 335 inainte de Hristos, Ale-xandru cel Mare a facut o incursiune de douazeci si patru de orepe tarmul stang al Dunarii, cucerind un ora§ al lor. Gecii stran-sesera, spre a-i opune, o armata de patru mii de calareci si zecemii de pedestra§i. Trecerea falangei si a cavaleriei macedonene a avut locnoaptea, cu barci de ale localnicilor facute din trunchiuri de copacscobite (monoxile). Caci era foarte mare belsug de astfel de barci ne spune scriitorul antic Arrian intru cat riveranii Istruluise foloseau de ele pentru pescuitul in fluviu precum si cand mergunii la alcii in sus pe Dunare si, nu mai pucin, foarte adesea, pen-tru pradaciuni". Pe .malul getic erau lanuri Mahe de grail. La ziva continua Arrian Alexandru a luat-o prin semanaturi, porun-cind pedestrimii sa Inainteze catre cinuturile nelucrate, culcand graulcu sulicele aplecate ; iar calaretii urmau indata prin partea de la-nuri pe unde inaintase falanga. Cel dintai rege insemnat al Getilor pe care-1 cunoaste istoriaeste Dromichetes ; el a trait cu vreo trei veacuri inainte de Hristos.A trebuit sa lupte in mai multe randuri cu Macedonenii care voiausa-si intinda stapanirea si in stanga Dunarii. Intrunul din razboaie,a prins chiar pe regele acestora, Lisimah, cu intreaga lui armata.(anul 292 inainte de Hristos). www.dacoromanica.ro

×