152211750 manual-biologie-clasa-a-x ia-editura-corintCosmin Ivan
The document discusses the benefits of exercise for both physical and mental health. It notes that regular exercise can reduce the risk of diseases like heart disease and diabetes, improve mood, and reduce feelings of stress and anxiety. The document recommends that adults get at least 150 minutes of moderate exercise or 75 minutes of vigorous exercise per week to experience these benefits.
This document outlines learning objectives for understanding the thoracic cage and diaphragm. The key points are:
- Describe the boundaries of the thoracic cage, openings of the thorax, and components of the diaphragm including its origin, direction of fibers, blood supply and nerve supply.
- List the structures that pass through openings in the thorax and diaphragm.
- Explain the functions of the diaphragm in respiration and other acts.
- Enumerate conditions related to damage of the phrenic nerve including diaphragmatic paralysis and hernias.
152211750 manual-biologie-clasa-a-x ia-editura-corintCosmin Ivan
The document discusses the benefits of exercise for both physical and mental health. It notes that regular exercise can reduce the risk of diseases like heart disease and diabetes, improve mood, and reduce feelings of stress and anxiety. The document recommends that adults get at least 150 minutes of moderate exercise or 75 minutes of vigorous exercise per week to experience these benefits.
This document outlines learning objectives for understanding the thoracic cage and diaphragm. The key points are:
- Describe the boundaries of the thoracic cage, openings of the thorax, and components of the diaphragm including its origin, direction of fibers, blood supply and nerve supply.
- List the structures that pass through openings in the thorax and diaphragm.
- Explain the functions of the diaphragm in respiration and other acts.
- Enumerate conditions related to damage of the phrenic nerve including diaphragmatic paralysis and hernias.
Hemoragia reprezintă primul semn de afectare digestivă în mai mult de o treime din cazuri, iar la 70% dintre pacienti nu există un istoric de sângerare. Cu toate că marea majoritate a hemoragiilor digestive (80 %) se opresc spontan, fără interventie, ceilalti 20 % dintre pacienti reprezintă o adevărată provocare diagnostică si terapeutică pentru medici, iar în ultimele decade endoscopia flexibilă si arteriografia joacă un rol din ce în ce mai important în diagnosticarea eficientă si tratamentul acestor pacienti.
Hemoragiile digestive sunt pierderi de sange ce se produc ca o consecinta a existentei unei boli localizate in aparatul digestiv. Intensitatea hemoragiei, repetarea ei, cauza care a produs pierderea de sange, starea generala a bolnavului in momentul declansarii sangerarii, promptitudinea si calitatea tratamentului aplicat sunt factori de care depinde supravietuirea bolnavului.
O hernie apare atunci cand straturile peretelui abdominal sunt slabite sau se rup. Presiunea din interiorul abdomenului impinge continutul abdominal prin aceasta zona slabita. Se formeaza un fel de sac sub piele, care poate incepe ca o umflatura (galma) mica, dar care in timp poate creste destul de mare, deoarece presiunea din abdomen impinge grasimea si intestinele afara, si uneori acestea se blocheaza apoi in sacul de hernie.
Herniile abdominale sunt foarte frecvente, in special in randul barbatilor si sunt, de obicei, numite in functie de zona anatomica in care apar.
Tipuri de hernii abdominale
Hernia inghinala
Herniile inghinale apar in pliul inghinal sau in scrot si sunt mai frecvente in randul barbatilor. De asemenea, apar si la copii. Sunt de doua feluri, directe si indirecte, in functie de locul exact in care se produc.
Hernia ombilicala
Herniile ombilicale apar in jurul buricului (ombilicului). Multi bebelusi au o mica hernie ombilicala, deoarece deschiderea pentru vasele de sange din cordonul ombilical nu s-a inchis complet. Afectiunea este atent monitorizata de medici la copiii mai mici, pentru a vedea daca hernia se inchide singura. Herniile ombilicale pot aparea si la unii adulti, din cauza obezitatii, sarcinii sau excesului de lichid in abdomen (ascita).
Hernia femurala
Herniile femurale se dezvolta chiar sub pliul inghinal, in mijlocul coapsei, unde artera si vena femurala parasesc abdomenul pentru a-si urma cursul la nivelul piciorului. Sunt mai frecvente in randul femeilor.
Hernia incizionala (eventratia)
Herniile incizionale se formeaza in urma unei interventii chirurgicale, prin penetrarea anselor intestinale la nivelul unei cicatrici din peretele abdominal. Acest tip de hernie se poate dezvolta dupa mai multi ani de la realizarea interventiei chirurgicale.
Hernia ventrala
O hernie ventrala este o gaura in muschii peretelui abdominal care produce o umflatura vizibila in mijlocul peretelui abdominal.
Hernia giganta
In timp, o hernie ventrala sau incisionala se poate dezvolta intr-o hernie giganta. Aceasta poate aparea si ca urmare a unei leziuni traumatice care a necesitat deschiderea abdomenului si care s-a vindecat greu. Aceasta hernie de dimensiuni mari permite patrunderea mai multor anse de intestin si, ocazional, a altor organe abdominale, in interiorul sacului de hernie
Hernia incarcerata si strangulata
Reprezinta o complicatie a herniei. Uneori, o portiune de intestin se blocheaza in hernie si astfel apare hernia incarcerata, care poate provoca un blocaj la nivelul intestinului. Rareori, orificiul herniei blocheaza atat de strans intestinul incat opreste alimentarea cu sange. Strangularea intestinului este o complicatie deosebit de periculoasa, intrucat odata privat de fluxul sanguin, intestinul poate dezvolta gangrena in mai putine 6 ore. Gangrena conduce la ruptura peretelui intestinal si, intr-un final, la peritonita (inflamarea si infectarea cavitatii abdominale). Netratata, peritonita provoaca decesul pacie
Ce este hernia hiatală?
Hernia hiatală apare atunci când partea superioară a stomacului protruzionează (iese) din cavitatea abdominală în torace.
Acest lucru se realizează prin deschiderea în diafragm corespunzătoare trecerii esofagului (hiatusul esofagian), întrucât diafragmul este mușchiul ce separă cele 2 cavități (toracică și abdominală).
Sursa: https://alternamed.ro/hernia-hiatala/
Această condiție medicală poate fi ușoară și asimptomatică, descoperită incidental, sau poate căpăta forme severe, cu răsunet clinic important.
Orice hemoragie digestivă reprezintă o urgență medico-chirurgicală, iar pacientul trebuie să se prezinte imediat la spital. În primă fază se va efectua endoscopie digestivă superioară sau inferioară (după caz), cu punerea în evidență a situsului sângerării. Ulterior se vor efectua analize de sânge (care să includǎ hemoleucogramă, grup sangvin în vederea unei eventuale transfuzii, probe biochimice).
Extravazarea sângelui în lumenul tubului digestiv ca o consecinţă a unei boli cronice sau acute se defineşte ca hemoragie digestivă (HD). Hemoragia digestivă poate să survină de la orice nivel al tractului digestiv, de la orofaringe până la anus; poate fi ocultă, manifestându-se prin slãbiciune, anemie, hipotensiune ortostatică sau poate fi masivă, instalându-se rapid, cu pierderi mari de sânge.
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENALElena Negotei
“Sănătatea este o stare de armonie completă a corpului, minţii şi spiritului”.
B.K.S Iyengar
Ulcerul gastroduodenal reprezinta una dintre cele mai frecvente afectiuni ale omului
modern. Aceasta denumire include mai multe boli avand ca numitor comun afectarea stratului
interior care captuseste tubul digestiv.
The document summarizes research on patients with chronic obstructive pulmonary disease (COPD) and common comorbidities. It found that 87.5% of COPD patients studied had two or more comorbidities, with the most frequent being cardiovascular diseases (65%), tuberculosis (42.5%), and lung cancer (10%). Treatment costs increased substantially with more severe COPD stages and additional comorbidities. Effectively treating COPD and associated illnesses is important since comorbidities greatly influence COPD progression and outcomes.
The document discusses retained textile foreign bodies (RTFBs), also known as gossypibomas, which are surgical sponges or towels accidentally left in a patient's body after a procedure, outlining their diagnosis using imaging tests, treatment requiring removal, potential complications, and importance of prevention through accurate counting of sponges before and after surgery. RTFBs can lead to serious issues like infection, fistula formation or bowel obstruction if not addressed, and prevention is critical given incidents continue to occur despite various counting guidelines and technologies introduced over the years.
This document presents a case report of cryptorchidism in a 46-year-old male patient who underwent an orchidectomy. Cryptorchidism refers to undescended testes and affects 2-4% of male births. Undescended testes have a 3-48 times higher risk of testicular cancer. The patient had a right undescended testicle since birth and was admitted for a pseudotumoral formation in the right inguinal area. Histopathological examination found total atrophy of the germinal cells in the right testicle, confirming orchidectomy was necessary. Management of cryptorchidism in adults includes observation, orchiopexy to lower the testes, or orchiectomy
This document discusses cancer and tuberculosis, two ongoing public health challenges. It provides statistics on the global burden of smoking, lung cancer, and tuberculosis. Key risk factors for lung cancer and TB are described, including smoking, genetics, and weakened immune systems. The document then focuses on a retrospective study of 365 tuberculosis patients in Romania, of which 18 also had cancer. Results found the majority were male smokers aged 36-80. Cancers were often late-stage at diagnosis. While TB treatment outcomes were typical, 12 of the 18 cancer patients ultimately died. The association between TB and cancer highlights the need for early cancer screening in high-risk groups.
The effects of low doses codeine ibuprofen association inSandrina Dascalescu
The document summarizes a study on the effects of low doses of codeine-ibuprofen association in a cutaneous pain model in mice. The study found that while codeine (100mg/kbw) and ibuprofen (10mg/kbw) individually did not influence nociceptive reactivity, their combination resulted in increased latency response to thermal stimulation, demonstrating an analgesic effect. The experiment was conducted with mice divided into groups receiving distilled water, codeine, ibuprofen, or the combination, and tested on a hot plate for latency time responses.
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”DusikaLevinta1
Colaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
OBIECTIVE Contribuirea la dezvoltarea unei educații de calitate;
Încurajarea formării continue a cadrelor didactice și manageriale;
Facilitarea accesului transfrontalier la resurse educative;
Promovarea dimensiunii interculturale a educației;
Încurajarea inovărilor în elaborarea materialelor didactice;
Utilizarea noilor tehnologii în educație.
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieruinachirilov
Proiect “Educație online fără hotare” 2023 - 2024,
implementat de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a municipiului Chișinău în cadrul Proiectului “Educație online”
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..AngelaButnaru1
Copiii învață din povești cât de mult contează bunătatea, empatia și prietenia, dându-le ocazia să facă diferența între comportamentele pozitive și cele negative.
Poveștile pentru copii au un rol complex și benefic în dezvoltarea lor, le vor oferi nu doar divertisment, ci și oportunități de învățare și creștere personală.
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Hernie diafragmatica anterioara
1. Hernie diafragmatica anterioara
voluminoasa
- Prezentare de caz -
Dascalescu Sandrina Maria
Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa Iasi, MG, an III
3. Herniile diafragmatice
• Hernia hiatala
=> patrunderea in torace,
prin hiatusul esofagian,
a unei parti din stomac.
Tip I – prin alunecare
Tip II – prin rulare sau paraesofagiana
Tip III – mixta ( I + II )
Tip IV – hiatala sau brahiesofag
4. • Hernia Bochdalek
trecerea unui viscer
abdominal in torace,
prin trigonul lombocostal
al diafragmului.
Cauza principala este congenitala, prin
persistenta unei comunicari pleuro-peritoneale la
nivelul limitei dintre partea lombara si cea costala a
diagrafmului.
5. • Hernia diafragmatica anterioara
se produce printr-o bresa diafragmatica anterioara,
congenitala sau castigata, reprezentata de fanta
Morgagni-Larrey, ce permite comunicarea cavitatii
abdominale cu cea toracica, cu angajarea in torace
a unor viscere abdominale (colon transvers, marele
epiploon, stomacul).
Sinonime:
Hernie retro-costo-xifoidiana
Hernie parasternala
Hernie prin fanta Morgagni-Lorrey
6. • In herniile diafragmatice anterioare congenitale,
defectul diafragmatic este produs de agenezia sau
insuficienta dezvoltare a fasciilor de insertie
stemocostale – existenta unor fante Larrey largi sau
a unei comunicari peritoneo-pericardice cauzate de
un defect de dezvoltare al celomului.
• Herniile castigate reprezinta consecinta
hiperpresiunii abdominale prin tuse sau efort,
combinata cu presiunea negativa intratoracica.
- factori favorizanti: traumatisme, obezitate, varsta
inaintata.
7. Particularitati:
• Aproximativ 3% din totalul herniilor diafragmatice.
• Herniile parasternale au intotdeauna sac herniar.
* sac peritoneal adevarat – invaginatia
peritoneului spre mediastinul anterior, avand
rapoarte stranse cu pleura, de care adera frecvent.
- in herniile stangi, sacul are raport intim cu
pericardul.
• In majoritatea cazurilor, tabloul clinic este
asimptomatic, fiind descoperite intamplator,
radiologic.
8. Caz clinic
Pacienta G.S., 56 de ani, mediu urban, profesie
inginer, se prezinta cu jena dureroasa precordiala
postprandial tardiv.
In urma cu 2 luni – debutul senzatiei de jena
dureroasa la baza hemitoracelui stang, insotita de
fenomene de insuficienta venoasa cronica in
evolutie.
9. Antecedente personale:
• Fiziologice: 2 sarcini, 2 nasteri;
• Patologice:
- obezitate gradul I;
- insuficienta venoasa cronica stadiul III,
membrele inferioare;
- hemoroizi interni si externi, necomplicati;
- in urma cu 6 luni: 1 scaun inchis la culoare,
posibil melena ( Hb, Ht – valori normale );
- EDS in ambulator – aspecte de gastro-
duodenita cronica acutizata – tratata medical;
10. Examen clinic
• stare generala buna;
• torace evazat la baza;
• cifoza dorsala;
• excursii costale simetrice;
• sonoritate pulmonara atenuata la percutia bazei
hemitoracelui stang;
Ascultatia – murmur vezicular diminuat, zgomote
intestinale la baza hemitoracelui stang.
11. Abdomen - destins pe seama paniculului adipos,
mobil cu respiratia, depresibil, nedureros la palpare;
- formatiune pseudotumorala cu diametru de aprox
3 cm in epigastru, pe linia mediana, cu tendinta la
expansiune la efort si impulsiune la tuse, reductibila
la manevra de taxis.
- ficatul si splina, nepalpabile;
Declarativ: tranzit intestinal fiziologic, scaune cu
aspect normal.
12. Explorari paraclinice
• Probe de laborator
GA = 3580
Ht = 12,4
Hb = 38,1
Na = 141
K = 4,5
Cl = 108
RA = 22
Uree = 42
Cr = 0,79
TGP = 33
TGO = 21
sediment urinar: rare epitelii
16. Diagnostic
Hernie diafragmatica anterioara stanga, cu
ascensionarea colonului transvers in hemitoracele
stang.
Diagnostic diferential:
- Tumori diafragmatice;
- Chisturi diafragmatice/ pleuro-pericardic/ dermoide/ hidatice
pulmonare bazale/ aeriene pulmonare bazale;
- Teratoame;
- Lipoame din mediastinul inferior si mediu;
- Sechestratii pulmonare de forma chistica;
- Hernii hiatale paraesofagiene voluminoase;
- Cavitati pulmonare reziduale;
- Bule de emfizem;
- Pericardite;
- Pahipleurite bazale;
17. Tratament indicat
- chirurgical
- cai de abord:
* toracica: toracotomie antero-laterala sau
postero-laterala in spatiul al Vl-lea/al Vll-lea
intercostal;
* abdominala: laparotomie xifoombilicală;
- tehnica:
- disectia sacului;
- deschiderea si reintegrarea viscerelor in
abdomen;
- rezectia sacului;
- inchiderea bresei diafragmatice.
18. Tratament adoptat
• Laparotomie mediana supraombilicala
- se evidentiaza sac de hernie epigastrica, de mici
dimensiuni, liber de continut;
- se practica reducerea colonului si a epipolonului in
cavitate peritoneala;
- se inchide defectul cu plasa de polipropilena;
- epiplonoplastie;
- drenaj – 1 tub abdominal;
- nu se excizeaza sacul herniar – aderente cu pleura
si pericardul;
- inchiderea peretelui cu fire separate, in 2 planuri.
19. Explorarea cavitatii peritoneale:
- orificiu de hernie diafragmatica retrocondrosternala
stanga cu dimensiuni de aproximativ 8/3 cm;
- ascensionarea 1/3 stang colonului transvers si
unghi splenic, cu mezocolon si epiplon in
hemitoracele stang;
- fara alte aspecte patologice intraperitoneale;
- fara alte defecte la nivelul diafragmului.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28. Evolutie postoperatorie
• Tratament anticoagulant, antalgic, antibiotic
( Cefotax – 1 flacon/ 6 ore );
Ziua 2 p.o.: febra intermitenta 38,3˚ C;
- se efectueaza urocultura;
Ziua 3 p.o.: GA = 6350;
Hb = 12,7;
sediment urinar: numeroase hematii,
relativ frecvente leucocite si epitelii;
Ziua 4 p.o.: urocultura negativa;
se suprima tubul de dren intraperitoneal;
Ziua 5 p.o.: RxT – imagine hidroaerica cu nivel
orizontal de lichid localizata in mediastinul anterior,
pana in etajul mijlociu; desen pulmonar normal.
29. Zilele 6-7 p.o.: sindrom febril persistent sub
antibioterapie ;
Ziua 8 p.o.: punctia evacuatorie a colectiei din sacul
herniar – 200 ml lichid sero-hematic;
RxT – reducerea imaginii hidro-aerice din mediastinul
anterior, fata de examinarea precedenta.
- desen pulmonar normal.
Lichid de punctie la 48h – flora, leucocite absente.
Zilele 10-11 p.o.: pacienta subfebrila;
Ziua 15 p.o.: pacienta vindecata chirurgical, se
externeaza.
