Traheea, un conduct cilindric de aproximativ 11,8 cm lungime și 2 cm diametru, are o structură cartilaginoasă formată din 18-22 inele și se împarte în două porțiuni: cervicală și toracică. Bifurcația traheei formează bronhiile principale dreapta și stângă, care se ramifică în bronhii segmentare și mai departe în bronhiole, formând unități funcționale ale plămânului. Structura histologică este similară între trahee și bronhii, având un epiteliu mucoasei predominant cilindric și un strat muscular neted care reglează lumenul căilor respiratorii.

1. Traheea
• Traheea reprezinta un conduct cilindric cu peretele posterior turtit, avand un traiect
oblic se sus in jos si dinainte inapoi pe linia mediana. Prezinta 2 impresiuni:
- impresiunea tiroidiana - in portiunea cervicala, localizata pe partea stanga a
traheei datorata lobului stg tiroidian:
- impresinunea aortica – in portiunea toracica, localizata in stanga traheei,
deasupra bifurcatiei, fiind determinata de raporturi intime ale arcului aortic cu
traheea.
• Trahee are o lungime medie de 11,8 cm si un diametru de aprox. 2 cm, este
alcatuita din 18-22 de inele cartilaginoase, cu aprox. 2 inele pe cm.
• Dimensiunile medii ale traheei in functie de varsta sunt date in tabelul urmator:
La nou-nascut
La un an La
pubertate
La
adolescen
ta
La adult
Diametrul
in mm
5 6-8 12 13-15 16-18
Lungimea
in mm
30-40 70 100 100-120 100-120

2. Din punct de vedere topografic traheea are 2 portiuni: una cervicala si una toracica
• Portiunea cervicala a traheei – se intinde de la cartilajul cricoid pana la incizura
jugulara sternala, si se gaseste in fata esofagului de care este unita de un strat de
tesut conjuctiv. Anterior este acoperita de istmul tiroidian dreptul catilajului traheal
2 sau 3, fascia cervicala mijlocie, muschi subhiodieni si fascia cervicala superficiala.
Posterior are raporturi cu esofagul care la acest nivel o depaseste usor catre stanga.
In unghi diedru de fiecare parte dintre esofag si trahee se gasesc nervi recurenti.
Lateral are raporturi cu lobii tiroidieni,manunchiul vasculo-nervos al gatului(artera
carotida comuna,vena jugulara interna si nervul vag), artera tiroidiana inferioara si
lantul ganglionar paratraheal.
Portiunea toracica a traheei se intinde de la nivelul incizurii suprasternale pana la un
plan transversal ce uneste vertebra toracala C5 cu cartilajul costal C2. Strabate
mediastinul visceral avand un traiect oblic posterior. Portiunea supra aortica a
traheei mediastinale este traversata anterior de trunchiul arterial brahiocefalic.
Partea inferioara este acoperita de crosa aortei si de trunchiul arterial brahiocefalic,
fiind urmat cel venos si de timus intr-un plan mai superficial. Lateral drept traheea
vine in raport cu pleura mediastinala, cu vena cava superioara si cu crosa venei
azygos. Lateral stang vine in contact cu pleura mediastinala omolaterala, si cu crosa
aortei. Posterior portiunea toracica a traheei isi mentine raporturile intime cu
esofagul.

5. Bronhiile principale : drepata si stanga rezulta din bifurcarea traheei la nivelul celei de
a 4 vertebra toracica. De la origine bronhiile se indreapta lateral si in jos formand
intre ele un unghi de 75-85 grade. Dupa ce ajung la hilul plamanilor bronhiile
principale se ramifica intrapulmonar, rezulta ca atat cele 2 bronhii pricipale situate
extrapulmonar cat si arbirizatiile lor intrapulmonare fac parte din caile respiratorii.
Forma exterioara a bronhiilor principale este asemanatare cu cea a traheei fiind
insa mai scurte si mai subtiri. Bronhia primitiva dreapta merge putin inapoi iar cea
stanga inante. Bronhia dreapta se apropie mai mult de verticala iar cea stanga mai
mult de orizontala, deoarece bronhia dreapta mai verticala corpii strainii patrund
mai usor in aceasta.
Bronhia primitiva dreapta se intinde pe o lungime de aprox. 2-2,5 cm avand un calibru
de 14mm. La nivelul hilului pulmonar vine in raport cu artera pulmonara dreapta
situata anterior si inferior de bronsie, vena pulmonara superioara drepata situata
anterior si inferior de artera pulmonara, vena pulmonara inferiora care se afla
inferior de bronsia primitiva dreapta.
De fata laterala se desprinde bronsia lobara superioara care da nastere la
segmentare: apicala,dorsal si ventrala. Bronsia primitiva dreapta se continua cu
bronsia intermediara care are o lungime de aprox. 1-1,5 cm. Bronsia lobara medie
se desprinde de pe fata anterioara a bronsiei intermediare si se imparte in 2
segmentare mediala si laterala. Bronsia intermediara se continua cu sistemul
bronsic al lobului inferior drept reprezentat de o segmentara Fowler si trunchiul
piramidei bazale ce se imparte in 4 segmentare bazale: paracardiaca,anterioara,
laterala si posterioara.

7. Bronsia primitiva stanga se desprinde din trahee avand un traiect descendent, lateral
si posterior, si o lungime de aprox. 5 cm. Raporturile ei cu celelate elemente ale
pedicului pulmonar sunt: antero-superior cu artera pulmonara stanga care trece
apoi pe marginea superioara a bronsiei lobare superioare stangi, inferior de artera
se afla vena pulmonara superioara care acopera fata anterioar a bronsiei primitive
stangi, inferior si posterior se afla vena pulmonara inferioar stanga.
Bronsia lobara superioara stanga are originea in bronsia primitiva cu o lungime de 1-
1,5 cm si untraiect orizontal usor ascendent; se bifurca in 2 mari trunchiuri:
culminal(superior) si lingular(inferior). Trunchiul culminal se bifurca in
segmentarele apico-dorsala si ventrala. Trunchiul lingular se bifurca in segmenatra
lingulara superioara si inferioara.
Bronsia lobara inferioara continua axul bronsiei primitive stangi cu o lungime de
aprox. 1 cm si se divide in 2 mari trunchiuri : apical inferior (Nelson-Fowler) si
trunchiul piramidei bazale. Trunchiul piramidei bazale este format dintr-un ram
ventro-paracardiac(divizat in segmentara paracardica si ventro-bazala), o
segmentara latero-bazala si una postero-bazala.

9. • Plamanul drept -bronhiile segmentare
Lobul superior Lobul mediu Lobul inferior
1. Apicala (B I) 4. Laterala (B IV) 6. Superioara (B VI)
2. Posterioara (B II) 5. Mediala (B V) 7. Bazala mediala (cardiaca)
( B VII)
3. Anterioara (B III) 8. Bazala anterioara (B VIII)
9. Bazala laterala (B IX)
10. Bazala posterioara (B X)

10. • Plamanul stang – bronhiile segmentare
Lobul superior Lobul inferior
1,2. Apicoposterioara
(B I + B II)
6. Superioara ( B VI)
3. Anterioara (B III) 7. Bazala mediala (cardiaca)
(B II)
4. Lingulara superioara (B IV) 8. Bazala anterioara (B VIII)
5. Lingulara inferioara (B V) 9. Bazala laterala (B IX)
10. Bazala posterioara (B X)

12. Structura histologica traheala si bronsica:
• Este similara, fiind formata din 4 straturi :
- Epiteliul mucoasei are o structura predominant cilindrica, unistratificata
continand celule mucipare si elemente secretorii neciliate specializate, in proportie
redusa- celule Kultchitsky;
- submucoasa contine glande mucoase si seroase care traverseaza lamina
propia(corionulmucoasei) si epiteliul mucoasei, vase de sange si limfatice, bogat
populata de celule;
- musculatura neteda care asigura ingustarea sau dilatarea lumenului cailor
aeriene;
- adventicea acopera scheletul fibro-cartilaginos, fiind alcatuita din tesut
conjunctivo-adipos continand vase, nervi, formatiuni limfoide si fibre netede ale asa
zisului muschi traheal care uneste peretele posterior al traheei cu cel anterior la
esofagului.
Inelele cartilaginoase traheale- sunt inele incomplete in partea posterioara, unde
peretele traheal este reprezentat de partea membranosa adica muschiul traheal.
Cartilajele sunt unite intre ele, prin ligamente inelare care se dedubleaza la nivelul
cartilajelor formand un invelis pericondral. Primul ligament inelar se numeste
ligament crico-traheal si uneste laringele cu traheea. Ultimul ligament traheal face
legatura dintre ultimul cartilaj traheal cu primele cartilaje ale bronsiilor principale.
Ultimul cartilaj traheal difera de celelalte prin aspectul sau avand forma literei “V”
care corespunde in interior carenei.

13. Partea membranosa a traheei –reprezinta o patrime posterioara din circumferinta
traheala si contine fibre musculare transversale ce formeaza muschiul traheal.
Muschiul si ligamentele asigura elasticitaea traheei pe baza careia poate sa isi
modifice lungimea si diametrul in functie de respiratie, de miscarile capului, de
deglutitie. Inelele traheale ii asigura un grad de rigiditate, mentinand lumenul
deschis. Peretele posterior al traheei venind in raport cu esofagul permite prin
elasticitaea sa trecerea bolului alimentar in momentul deglutitiei.

14. Ramurile bronhiilor segmentare continua sa se divida succesiv in ramuri bronhiale iar
acestea in brohiole lobulare(terminale) ce deservesc teritorii care constituie
unitatile morfologice ale plamanilor adica lobulii pulmonari. Bronhiolele lobulare
se ramifica apoi in bronhiole respiratorii care continua sa se ramifice in ducte
alveolare terminate prin dilatatii numite saculeti alveolari. Saculeti se
compartimenteaza in mai multe formatiuni veziculare numite alveole pulmonare.
Bronhiola respiratorie si ramificatiile ei (ductele alveolare, saculeti alveolari si alveolele
pulmonare) formeaza acinul pulmonar.Totalitatea acinilor pulmonari constituie
parenchimul pulmonar.In consecinta acinul reprezinta unitatea morfofunctionala a
plamanului.
Structura bronhiilor – bronhiile lobare si segmentare au inca peretii cartilaginosi in
schimb bronhiolele lobulare si respiratorii nu mai au catilaje in peretii lor.Pe
masura ce structurile cartilaginoase se raresc dispar treptat si glandele mucoase.
Bronhiolele lobulare si respiratorii au peretii fibro-elastici peste care se dispun
celule musculare netede formand la nivelul bronhiolelor lobulare o tunica
musculara(muschiul sfincterian a lui Reisseisen) continua dar care nu este
compacta.La nivelul bronhiolelor respiratorii elementele musculare incep sa se
rareasca din nou, iar la nivelul ductelor alveolare dispar complect astfel ca in
peretii lor intalnim numai mebrana fibro-elastica captusita cu epiteliu. Bronhiola
respiratorie face trecerea de la segmentul de conducere la cel respirator, deoarece
in peretele ei apar pentru prima data alveolele pulmonare care au peretii formati
din epiteliul alveolar dispus pe o membrana bazala.

16. 1. Vena jugulara interna
2. Nervul vag drept
3. Glanda tiroida
4. Nervul laringeu recurent drept
5. Trunchiul brahiocefalic
6. Traheea
7. Bifurcatia traheei
8. Nervul frenic drept
9. Vena cava inferioara
10. Diafragmul
11. Artera subclviculara stanga
12. Artera carotida comuna stanga
13. Nervul vag stang
14. Arcul aortic
15. Esofagul
16. Plexul esofagian
17. Aorta toracica
18. Nervul frenic stang
19. Pericardul la nivelul tendonului
central al diafragmului