Downloaded 10 times
Uploaded byIrene Hreniuc
Axila
Documentul detaliază anatomia regională a axilei, inclusiv limitele superficiale și profunde, structurile musculare și vasculare, precum și sistemul limfatic. Axila este descrisă ca având o formă de piramidă, cu patru pereți, fiecare având caracteristici anatomice specifice. De asemenea, se discută despre rolul vaselor sanguine și nervilor, precum și despre grupurile de limfonoduli care colectează limfa din diferite regiuni ale membrului superior.
Axila
- 1. Anatomia regională amembrului superior
- 2. Axila LIMITE Limite superficiale • superior– linia trasată prin marginea anterioară a claviculei, articulaţia acromioclaviculară şi marginea superioară a scapulei, • lateral – linia care urmăreşte marginea anterioară a muşchiului deltoid, • medial – linia medioclaviculară, • inferior – linia care urmăreşte marginea inferioară a muşchiului pectoral mare. Limite profunde • lateral — articulaţia scapulohumerală, • medial — peretele toracic între coastele I – IV, • anterior — muşchii pectorali şi fasciile lor, • posterior — muşchiul subscapular şi faţa anterioară a scapulei.
- 3. FORMĂ Trunchi de piramidăcu patru pereţi, o bază şi un vârf trunchiat, cu axul orientat oblic în sus, medial şi posterior. PEREŢII AXILEI • perete anterior, pectoral, • perete posterior, scapular, • perete medial, toracic, • perete lateral, brahial, • perete inferior sau baza, cutanat, • vârful, prin care se face comunicarea axilei cu regiunea supraclaviculară. 1 2
- 4. planul superficial 1. Pielea,suplă şi mobilă, este glabră la femeie, cu păr la bărbat. 2. Stratul adipos subcutanat de grosime variabilă. 3. Fascia superficială înveleşte cranial muşchiul platisma, medial glanda mamară. Nervi: nervii supraclaviculari, ramuri cutanate laterale din al doilea şi al treilea nerv intercostal, ramuri cutanate din nervul cutanat brahial medial, Peretele anterior
- 5. Venele: reţea venoasă prepectorală, lalimita laterală a peretelui anterior, în spaţiul deltopectoral, subfascial, se găseşte vena cefalică arterele : ramuri din arterele toracică superioară, toraco-acromială şi toracică laterală arterele cutanate laterale ale primelor trei artere intercostale
- 6. vase limfatice: drenează sprenodulii limfatici axilari, formând trei curente: infrapectoral, satelit marginii inferioare a muşchiului pectoral mare, transpectoral, cu releu în limfonodulii interpectorali, suprapectoral, cu releu în limfonodulii infraclaviculari.
- 7. 4. Planul musculofascialsuperficial format din muşchiul pectoral mare cu fascia pectorală, alcătuită din două lame: lama superficială, mai bine reprezentată, prezintă: faţa anterioară, netedă, lucioasă, pe care alunecă glanda mamară, faţa posterioară, aderă la faţa anterioară a muşchiului, lama profundă, mai subţire, participă la delimitarea spaţiului interpectoral. 5. Spaţiul interpectoral lamă conjunctivă portvas, laxă, care conţine ramuri arteriale destinate feţei profunde a muşchiului pectoral mare, vene comitante şi limfonodulii interpectorali. Deasupra muşchiului pectoral mic - spaţiul interpectoral, ce corespunde fasciei clavipectorale prin care trec: vena cefalică, artera toraco-acromială, ramuri din nervul pectoral lateral, care perforează lama profundă a fasciei pectorale..
- 8. 6. Planul musculofascialprofund Muşchii subclavicular şi pectoral mic şi complexul fascial clavipectoral. Muşchiul subclavicular este situat într-o lojă osteofascială formată de faţa inferioară a claviculei şi fascia subclaviculară. Muşchiul pectoral mic este învelit pe ambele feţe de fascia clavipectorală. Complexul fascial clavipectoral prezintă patru segmente: subclavicular, satelit muşchiului subclavicular, subclavipectoral, pectoral, satelit muşchiului pectoral mic, pectoro-axilar (ligamentul suspensor al axilei)
- 9. Peretele inferior (Bazaaxilei) LIMITE anterior — linia trasată prin marginea inferioară a muşchiului pectoral mare, posterior — linia care urmăreşte marginea inferioară a muşchiului latissimus dorsi, medial — linia care urmează conturul toracelui, de la marginea inferioară a muşchiului pectoral mare, până la marginea inferioară a muşchiului latissimus dorsi, lateral — linia transversală dusă tangent la faţa medială a braţului, care uneşte marginile aceloraşi muşchi.
- 10. STRATIGRAFIE Peretele inferior esteformat doar din straturi superficiale, sub care se pătrunde direct în groapa axilară: 1. Pielea bazei axilei este subţire, suplă, aderentă la planurile subjacente, acoperită postpuberal de fire de păr, cu numeroase glande sebacee ataşate şi glande sudoripare. 2. Stratul adipos subcutanat şi fascia superficială sunt fixate de fascia axilară subjacentă prin numeroase tracturi fibroase din ligamentul suspensor al axilei. Elementele neurovasculare superficiale permit confecţionarea unor lambouri pediculate pentru plastia sânului. 3. Fascia axilară are formă patrulateră şi se continuă cu formaţiunile fasciale înconjurătoare: anterior, cu fascia muşchiului pectoral mare, posterior, cu fascia muşchiului latissimus dorsi, medial, spre torace, cu fascia muşchiului dinţat anterior, prin intermediul unei structuri fibroase, concavă medial, arcul axilar medial Langer, lateral, spre braţ, cu fascia brahială, prin intermediul unei structuri fibroase, concavă lateral, arcul axilar lateral Langer. Arcurile axilare fibroase pot fi dublate de fascicule musculare aberante descrise de Langer sub numele de arcuri musculare axilare, anterior şi posterior.
- 11. VÂRFUL AXILEI LIMITE Vârful trunchiatal axilei, canalul cervico-axilar (pasajul cervicobrahial), este un spaţiu prin care axila comunică cu loja supraclaviculară şi este delimitat astfel: anterior — clavicula şi muşchiul subclavicular, medial — marginea laterală a primei coaste cu prima digitaţie a muşchiului dinţat anterior, lateral — procesul coracoid şi ligamentul coracoclavicular, posterior — marginile superioare ale muşchilor subscapular şi ridicător al scapulei.
- 12. Inserţia muşchiului scalenanterior pe prima coastă subdivide vârful axilei în două lacune: neuro-arterială, posterolaterală, prin care trec cordoanele plexului brahial şi artera subclaviculară pentru a deveni arteră axilară, limfovenoasă, anteromedială, prin care trec vena subclaviculară şi vase limfatice. După ce au trecut de marginea laterală a primei coaste, vasele iau numele de arteră şi venă axilară.
- 13. Peretele medial aparţine toracelui, estereprezentat de partea superioară a regiuni costale. prezintă următoarele straturi: fascia toracică, stratul muscular: primele digitaţii ale muşchiului serratus anterior, stratul osteomuscular: primele patru coaste şi primele trei spaţii intercostale cu muşchii omonimi, fascia endotoracică şi pleura parietală. Elementele neurovasculare profunde : vasele toracice laterale situate la joncţiunea cu peretele anterior, nervul toracic lung (respirator extern al lui Charles Bell) situat la joncţiunea cu peretele posterior, primele trei mănunchiuri neurovasculare intercostale, ramurile cutanate laterale ale nervilor intercostali şi nervul intercostobrahial.
- 14. Peretele lateral Peretele lateral(brahial), aparţine braţului, fiind reprezentat de partea proximală a acestuia. este format de: prelungirea axilară a fasciei brahiale, originea comună a muşchilor coracobrahial şi capătului scurt al bicepsului brahial, tendonul capătului lung al muşchiului biceps brahial şi bursa sa seroasă, sub ligamentul transvers, în şanţul intertubercular al humerusului, faţa inferomedială a articulaţiei glenohumerale.
- 15. Peretele posterior corespunde întotalitate regiunilor scapulară şi deltoidiană. este alcătuit din următoarele straturi: fascia şi muşchiul subscapular, muşchiul rotund mic, capătul lung al muşchiului triceps brahial, muşchii rotund mare şi latissimus dorsi ale căror tendoane prezintă burse seroase, faţa anterioară a scapulei. Spaţiile peretelui axilar posterior facilitează pasajul unor mănunchiuri neurovasculare din axilă spre regiunile scapulară şi deltoidiană: Hiatusul axilar lateral (spaţiul patrulater, birondohumerotricipital) Hiatusul axilar medial (spaţiul triunghiular, birondotricipital)
- 16. CONŢINUTUL GROPII AXILARE Groapaaxilară conţine vase şi nervi, înconjurate de ţesut adipos abundent, în care se găsesc noduli limfatici. Vasele axilare şi nervii au poziţie diferită: în două treimi superioare, traversează axila în poziţie paracostală anterolaterală, în treimea inferioară, sunt situate juxtabrahial, sub arcul axilar. Corpul adipos axilar, compartimentat prin numeroase septuri subţiri, comunică cu ţesutul similar al regiunilor vecine: supraclaviculară, costală, scapulară, deltoidiană şi brahială, realizând căi prin care se pot propaga diferite procese supurative. Mănunchiurile neurovasculare sunt formate din vasele, nervii şi limfaticele din interiorul ţesutului adipos şi sunt grupate în: mănunchiul principal, format din artera axilară, ramurile terminale ale plexului brahial, vena axilară şi limfonodulii centrali, mănunchiurile secundare, formate din ramurile colaterale ale mănunchiului principal şi din limfonodulii sateliţi.
- 17. Artera axilară prezintă treiporţiuni, în funcţie de raporturile cu muşchiul pectoral mic: suprapectorală, retropectorală, infrapectorală, ramuri colaterale, în ordine proximo-distală: artera toracică superioară, artera toraco-acromială, se împarte în patru ramuri (acromial, deltoidian care merge prin spaţiul deltopectoral, pectoral şi clavicular); artera toracică laterală, sursă importantă de vascularizaţie a părţii laterale a glandei mamare; artera subscapulară, cea mai voluminoasă ramură, emerge din a treia porţiune şi se bifurcă în: artera toracodorsală, artera circumflexă scapulară, artera circumflexă humerală anterioară artera circumflexă humerală posterioară,
- 18. Vena axilară continuăvenele brahiale şi reprezintă principalul canal al circulaţiei de retur a membrului superior. Se întinde de la marginea inferioară a arcului axilar până la marginea laterală a primei coaste, unde devine venă subclaviculară. Este sediul a numeroase variante, dedublarea fiind cea mai frecventă, caz în care trunchiul venos de dimensiuni mai mici poartă numele de canal colateral. Literatura anglosaxonă indică vena bazilică drept origine a venei axilare. În concepţia funcţională a anatomiei ieşene, vena axilară este considerată exponentul circulaţiei profunde a membrului superior, în timp ce vena bazilică reprezintă terminalul majoritar al circulaţiei venoase superficiale.
- 19. Limfaticele axilei reprezintăprincipalul confluent limfatic brahiotoracic. Limfonodulii, în număr de 20- 30, sunt răspândiţi în ţesutul conjunctivo-adipos al axilei, de-a lungul venei axilare, sunt dispuşi în cinci grupe principale. Grupul anterior sau pectoral este situat de-a lungul marginii inferioare a muşchiului pectoral mic, în jurul venei toracice laterale. Primeşte limfa de la peretele toracic anterolateral, inclusiv cadranele laterale ale sânului, dar şi de la partea superioară a peretelui abdominal anterolateral. Eferenţele merg la limfonodulii centrali şi apicali. Sunt invadaţi precoce în cancerul mamar. Grupul lateral sau brahial este situat pe peretele lateral al axilei, medial şi posterior de vena axilară. Primeşte aproape toată limfa membrului superior. Eferenţele merg la limfonodulii centrali şi apicali, dar şi direct la nodulii limfatici supraclaviculari. Grupul posterior sau subscapular este situat pe peretele posterior al axilei, de-a lungul venei omonime. Aferenţele colectează limfa de la peretele toracic posterior, regiunea scapulară, umăr şi ceafă, iar eferenţele merg spre grupul central şi apical.
- 20. Grupul central estesituat sub muşchiul pectoral mic, asociat venei axilare. Numele său indică faptul că primeşte limfa de la celelalte grupuri limfonodulare. El se prelungeşte spre vârful axilei cu grupul apical, la care ajung eferenţele sale. Grupul apical este situat spre vârful axilei, de-a lungul părţii mediale a venei axilare, fiind grupul terminal. Aferenţele directe vin împreună cu vena cefalică şi de la partea superioară a glandei mamare, dar primeşte şi limfa de la toate celelalte grupuri axilare. Eferenţele se unesc pentru a forma în final trunchiul limfatic subclavicular, drept şi stâng.
- 21. Plexul brahial situat iniţialla nivelul triunghiului posterior al gâtului, traversează pasajul cervicobrahial şi pătrunde în axilă, unde este reprezentat prin trunchiurile, cordoanele, ramurile terminale şi o parte a ramurilor colaterale, organizate în mănunchiurile principal şi secundare.
- 22. Mănunchiurile neurovasculare secundare Cele maiimportante sunt: anterioare: nervii muşchilor pectorali şi artera toraco-acromială, nervul muşchiului subclavicular şi ramura claviculară a arterei toraco- acromiale,
- 23. descendente: nervul toracic lungşi artera toracică laterală, nervul toracodorsal şi ramul omonim al arterei subscapulare, .
- 24. posterior: nervul axilar şiartera circumflexă humerală posterioară. Restul ramurilor colaterale ale plexului brahial abordează muşchii subscapular, rotund mare, ridicător al scapulei şi romboid, însoţiţi de artere mici, nenumite, ramuri ale inelului arterial periscapular