Spondiloza cervicala consta in depuneri de calciu in jurul articulatiilor sau la nivelul marginilor platourilor discale. Nutritia cartilajului articular este influentata de jocul presiune-decompresiune exercitat pe aceasta cu ocazia miscarilor efectuate de corpul uman.
Sistemul muscular -Prezentare PowerPointOctavian Rusu
Prezentare PowerPoint despre sistemul muscular. Clasificare, grupe principale de muschi,contractii musculare, notiuni de igiena si patologie. Teorie pentru examenul de bacalaureat.
Durerea lombara cu debut brutal, cu limitarea severa a miscarii si afectarea sensibilitatii in dermatomul corespunzator radacinii afectate si/sau deficit motor. Lombosciatica in peste 80 % din cazuri reprezinta afectarea radacinii nervoase L5-S1.
Cele mai frecvente cauze:
Alterari degenerative ale discului intervertebral cu protruzia sau prolapsul discului intervertebral
Anomalii congenitale lombosacrate- lombalizarea sau sacralizarea L5
Artroza articulatiilor interapofizare
Stenoza de canal spinal
Fracturi de corpi vertebrali
Boli inflamatorii (spondilita anchilozanta)
Boli infectioase ale coloanei (discite infectioase)
Boli metabolice: osteoporoza, osteomalacia, boala Paget
Tumori maligne: mielom multiplu, limfoame, metastaze vertebrale
O hernie apare atunci cand straturile peretelui abdominal sunt slabite sau se rup. Presiunea din interiorul abdomenului impinge continutul abdominal prin aceasta zona slabita. Se formeaza un fel de sac sub piele, care poate incepe ca o umflatura (galma) mica, dar care in timp poate creste destul de mare, deoarece presiunea din abdomen impinge grasimea si intestinele afara, si uneori acestea se blocheaza apoi in sacul de hernie.
Herniile abdominale sunt foarte frecvente, in special in randul barbatilor si sunt, de obicei, numite in functie de zona anatomica in care apar.
Tipuri de hernii abdominale
Hernia inghinala
Herniile inghinale apar in pliul inghinal sau in scrot si sunt mai frecvente in randul barbatilor. De asemenea, apar si la copii. Sunt de doua feluri, directe si indirecte, in functie de locul exact in care se produc.
Hernia ombilicala
Herniile ombilicale apar in jurul buricului (ombilicului). Multi bebelusi au o mica hernie ombilicala, deoarece deschiderea pentru vasele de sange din cordonul ombilical nu s-a inchis complet. Afectiunea este atent monitorizata de medici la copiii mai mici, pentru a vedea daca hernia se inchide singura. Herniile ombilicale pot aparea si la unii adulti, din cauza obezitatii, sarcinii sau excesului de lichid in abdomen (ascita).
Hernia femurala
Herniile femurale se dezvolta chiar sub pliul inghinal, in mijlocul coapsei, unde artera si vena femurala parasesc abdomenul pentru a-si urma cursul la nivelul piciorului. Sunt mai frecvente in randul femeilor.
Hernia incizionala (eventratia)
Herniile incizionale se formeaza in urma unei interventii chirurgicale, prin penetrarea anselor intestinale la nivelul unei cicatrici din peretele abdominal. Acest tip de hernie se poate dezvolta dupa mai multi ani de la realizarea interventiei chirurgicale.
Hernia ventrala
O hernie ventrala este o gaura in muschii peretelui abdominal care produce o umflatura vizibila in mijlocul peretelui abdominal.
Hernia giganta
In timp, o hernie ventrala sau incisionala se poate dezvolta intr-o hernie giganta. Aceasta poate aparea si ca urmare a unei leziuni traumatice care a necesitat deschiderea abdomenului si care s-a vindecat greu. Aceasta hernie de dimensiuni mari permite patrunderea mai multor anse de intestin si, ocazional, a altor organe abdominale, in interiorul sacului de hernie
Hernia incarcerata si strangulata
Reprezinta o complicatie a herniei. Uneori, o portiune de intestin se blocheaza in hernie si astfel apare hernia incarcerata, care poate provoca un blocaj la nivelul intestinului. Rareori, orificiul herniei blocheaza atat de strans intestinul incat opreste alimentarea cu sange. Strangularea intestinului este o complicatie deosebit de periculoasa, intrucat odata privat de fluxul sanguin, intestinul poate dezvolta gangrena in mai putine 6 ore. Gangrena conduce la ruptura peretelui intestinal si, intr-un final, la peritonita (inflamarea si infectarea cavitatii abdominale). Netratata, peritonita provoaca decesul pacie
6. EXAMENUL
UMARULUI
Anamneza :
Mediu socioprofesional si familial : profesie, hobby-uri,
sporturi practicate
Antecedente traumatisme, boli digestive
Durerea : mod de debut, sediu, intensitate, iradiere, orar
Tratamente urmate
7. EXAMENUL
UMARULUI
Examen comparativ obligatoriu
Analiza diferitelor miscari contrate.
Punerea in evidenta a unui deficit motor fara reproducerea
durerii
Durerea paraziteaza interpretarea
Diminuarea fortei se poate datora durerii sau rupturii
coifului rotatorilor
Diferentierea este dificil de facut
10. EXAMENUL UMARULUI
Abductie
De la 0 la 90°
in scapulo-humerala
De la 90 la 180°
in scapulo-toracica
Muschii implicati
–Deltoid
–Supraspinos
–Portiunea lunga a bicepsului
15. PATOLOGIA COIFULUI ROTATORILOR
EX "PERI-ARTRITA SCAPULO HUMERALA"
4 patologii din care primele 3
sub-acromial
1.
Umar dureros simplu :
1.
2.
Tendinite prin surmenaj articular sportiv sau profesional
Tendinita de supraspinos sau de lung biceps
Umar balant pseudo-paralitic cu atingerea integritatii
coifului rotatorilor :
1.
sunt cel mai frecvent secundare unui conflict
Cronic: evolutie spre artroza gleno-humerala
Acut : ruptura traumatica a coifului
Umarul dureros acut hiperalgic
Umar inghetat : capsulita retractila (algoneurodistrofie)
15
16. UMAR DUREROS SIMPLU
TENDINITA (SUPRASPINOS, LUNG
BICEPS)
Durere cu topografie variabila in functie de tendonul interesat:
Lung biceps:
fata anterioara a umarului cu iradiere spre brat
“testul palm up “
Supraspinos
mijlocul umarului, regiunea supraacromiala cu
iradiere laterala : manevra Jobe, manevra de Neer
16
17. UMAR DUREROS SIMPLU
TENDINITA (SUPRASPINOS, LUNG
BICEPS)
Cel
Uneori
durere nocturna fara rigiditate matinala
Intensitate
Durere
crescanda
tranzitorie la debut, intensitate mai mare,
debordanta in repaus
17
mai frecvent adult tanar
Suprautilizare articulara profesionala sau
sportiva
Orar mecanic declansat de activitate si care
cedeaza in repaus
18. UMAR DUREROS SIMPLU
EXAMEN CLINIC
Mobilitatea activa
Limitata si dureroasa in concordanta cu tendoanele
atinse
« Arc dureros » in antepulsie
Utilizarea prematura a mobilitatii omoplatului in
abductie
Mobilitatea pasiva
Normala (cu exceptia manevrelor de Neer si de
Hawkins efectuate in pozitii contrate
Teste contra rezistentei
Detecteaza tendoanele afecfate
18
19. TESTAREA MUSCHILOR
COIFULUI ROTATORILOR
CONTRA REZISTENTEI
Manevra Jobe :
Testeaza supraspinosul
(partea superioara a
coifului)
bratul in abductie la 90°
in rotatie interna
(policele indreptat spre
sol)
Deplasare 30° in fata(in
planul omoplatului)
pentru testarea specifica
19
a supraspinosului
21. MANEVRA JOBE
Testeaza deficitul motor, comparativ,se aplica o forta
rapida si intensa
Se efectueaza la sfarsitul examenului clinic pentru ca
poate fi dureroasa
Solicitam pacientului sa reziste durerii
Frecvent negativa in rupturile partiale
22. EXAMENUL UMARULUI
L.P. A BICEPSULUI
Testul Palm-up
Ridicarea anterioara a
bratului in rotatie externa
contra rezistentei
Testeaza bicepsul brahial
Palparea bicepsului comparativ
in timpul contractiei contra rezistentei
Se cerceteaza o ruptura a bicepsului
(palparea unei mase globuloase)
22
23. EXAMENUL UMARULUI
Evaluarea subspinosului
Manevra Patte
Pacientul asezat
Bratul ridicat la 90°
in plan scapular
Antebratul flectat la 90°,
Medicul incearca sa coboare
antebratul printr-o miscare
de rotatie interna
contra rezistentei
Raspunsul se evalueaza
de la 0 la 5
23
24. Examenul umarului
ruptura de subscapular
24
A
B
Testul Gerber poziţionarea mâinii pacientului în dreptul coloane
i lombare şi îndepărtarea acesteia către posterior
C
27. TESTUL YOCUM
27
Cerceteaza un conflict subacromial
Pacientul isi plaseaza palma intinsa pe umarul opus prezumat
sanatos, cotul flectat la 90°
Pacientul isi ridica cotul de pe torace contra rezistentei
29. TESTUL HAWKINS
Bratul pacientului este ridicat anterior la 90°, cotul flectat la 90°,
Medicul va efectua o rotatie interna fortata a umarului impingand
bratul cu o mana si pumnul cu cealalta mana
Aparitia unei dureri pe fata externa a umarului semnifica un
conflict subacromial sau coraco-humeral
29
30. TESTUL NEER
Se ridica membrul superior
in rotatie interna (mediala),
flexie antero-laterala si
blocarea scapulei prin
sprijin pe fata superioara
a umarului
Testul este pozitiv daca
apare durerea intre
80° si 100°
30
Examinatorul isi plaseaza
mana sub cotul examinatorului
39. UMARUL ACUT HIPERALGIC
TRATAMENT
Imobilizare (esarfa)
Gheata
Antalgice in doze forte
AINS sau corticoizi
Infiltratii subacromiale sau intra articulare : corticoizi
+ xilocaina
39
40. CAPSULITA RETRACTILA A UMARULUI
(“UMARUL INGHETAT“)
Uneori
tumori toracice, NCB, medicamente (barbiturice)
Durere
si iradiere progresiva
Limitarea mobilitatii active si pasive (abductie
si rotatie externa ++)
Rx. : normala la debut ; scintigrafie +
Evolutie : de la cateva luni la cativa ani
40
posttraumatica (± sdr. umar-mana)
Alte etiologii :diabet, cardiopatie ischemica, hemiplegie,
41. CAPSULITA RETRACTILA A UMARULUI
TRATAMENT
Antalgice
(AINS)
Infiltratii intra-articulare (radio-ghidate)
(Pamidronat IV)
Kinetoterapie +++ , pe termen lung, auto-reducare!
41
Niciodata in faza dureroasa
Fizioterapie
Mobilizare lenta, indolora, prelungita pe parcursul a mai
multor luni (ani) : mobilizare gleno-humerala, scapulotoracica, prevenirea amiotrofiei