Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Jurnal CDIMM iulie 2014_Europe Direct Maramures

875 views

Published on

Published in: Business
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Jurnal CDIMM iulie 2014_Europe Direct Maramures

  1. 1. Anul XX, Nr. 7/ Iulie 2014 Jurnal CDIMMBuletin informativ lunar, gratuit, destinat mediului de afaceri. Editat de Fundaţia CDIMM Maramureş FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/ Orientările politicii de coeziune a UE pentru perioada 2014-2020 Cel de-al 6-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială al Comisiei Europene analizează situația coeziunii în Uniune și evidențiază problemele cu care se confruntă autoritățile locale, regionale și naționale în lupta pentru a depăși impactul crizei economice și financiare. În raport se constată că politica de coeziune din perioada 2007-2013 a atenuat declinul dramatic al investițiilor publice, injectând resurse financiare extrem de necesare în multe state membre și creând o stabilitate financiară vitală pentru atragerea de investiții private. În perspectiva perioadei 2014-2020, raportul schițează modul în care vor fi direcționate investițiile înspre domenii-cheie, precum eficiența energetică, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială și IMM-urile, pentru ca investițiile să aducă beneficii maxime cetățenilor. Rezultate ale politicii de coeziune a UE pen- tru perioada 2007-2013. Cifrele de până acum (până la sfârșitul anului 2012) indică: * crearea a circa 600 000 de locuri de muncă noi, * sprijinirea a 80 000 de întreprinderi noi, * oferirea accesului la banda largă unui număr de 5 milioane de cetățeni, * îmbunătățirea accesului la apă potabilă pentru 3,3 milioane de persoane. * În plus, 5,7 milioane de persoane au fost aju- tate să-și găsească un loc de muncă și încă 8,6 milioane au fost sprijinite în obținerea unei calificări. Investițiile din cadrul rundei financiare actua- le, 2014-2020, se preconizează că vor fi chiar mai efi- cace, cu o direcționare mai bună înspre sectoare-cheie, precum economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, competitivitatea IMM-urilor, inovarea și ocuparea forței de muncă și incluziunea socială. * Investițiile din cadrul politicii de coeziune a UE se vor cifra la peste 38 de miliarde de euro, destinați să susțină trecerea la o economie mai ecologică prin investiții în eficiența ener- getică și în energia din surse regenerabile - comparativ cu 16,6 miliarde de euro investiți în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon în perioada 2007-2013. * Conform planurilor de cheltuieli și acordurilor de parteneriate ale statelor membre, fonduri de până la 33 de miliarde de euro (reprezentând o creștere de aproape 10 miliarde de euro) vor susține IMM-urile Europei în eforturile lor de a deveni mai competitive. * Peste 80 de miliarde de euro vor fi investiți în capitalul uman prin Fondul social european și prin Inițiativa privind ocuparea forței de mun- că în rândul tinerilor. În raport se subliniază și necesitatea unei bune guvernanțe, afirmându-se că, în lipsa aceste- ia, nu se pot atinge rate semnificative de creștere și nici convergența economică regională. Deși guvernanța s-a îmbunătățit pretutindeni în Europa, investițiile vor continua să ajute la consolida- rea capacității administrative în anumite state membre, prin formarea și sprijinirea personalului, pentru a asigura o utilizare robustă și eficace a ba- nilor contribuabililor din UE. Orașele sunt în general considerate motoa- re de creștere și de inovare, însă acestea au su- ferit de pe urma crizei mai mult decât alte regiuni în ceea ce privește pierderile de locuri de muncă. De aceea, noile reguli ale politicii de coeziune prevăd că cel puțin 20% din Fondul social european ar trebui investit în consolidarea incluziunii sociale și în combaterea sărăciei.
  2. 2. Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 7/2014 Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ MODELAREA VIITOAREI AGENDE URBANE A UE Dacă astăzi 72% din populația UE locuiește în orașe, orășele și subur- bii, până în 2050, este probabil că proporția va ajunge la peste 80%. Comunicarea afirmă că peste două treimi dintre politicile UE afectează, în mod direct sau indirect, orașele mari și mici ale UE - politici precum cele din domeniul transporturilor, energiei și mediului. O Agendă urbană ar urmări o abordare mult mai integrată a elaborării politicilor, pentru a asigura coerența acestora și pentru a evita contradicțiile. Consultarea publică este deschisă până la 26 septembrie 2014 și pune întrebări esențiale precum: * De ce este necesară o agendă urbană a UE? * Cât de detaliată ar trebui să fie aceasta? * În ce domenii poate aduce cea mai mare valoare adăugată acțiunea UE? * Ar trebui implicate orașele în elaborarea politicilor? Iar dacă da, cum anume? Comisarul Johannes Hahn, responsabil de politica regională și de dezvoltare urbană a UE, a declarat: „De la poluare la sărăcie, de la șomaj la alimentarea cu energie, provocările cu care se confruntă Europa și obiectivele ei nu pot fi abordate decât prin rezolvarea acestor probleme la nivelul orașelor Europei. Agenda urba- nă a UE trebuie să respecte principiul subsidiarității - dar, acolo unde putem aduce valoare adă- ugată politicilor UE prin consolidarea dimensiunii urba- ne, ar trebui să facem acest lucru și ar trebui să acordăm orașelor Europei un rol mai important ca parteneri ai UE... Credem că, oferind orașelor mari și mici un rol mai central în cadrul politicilor noastre, UE va răs- punde cu mai multă eficacitate nevoilor în schim- bare nu doar ale celor care locuiesc în zonele ur- bane, ci și ale celor care locuiesc în afara orașelor, dar depind de serviciile pe care le oferă acestea”. Puteți participa la consultare accesând: http://ec.europa.eu/eusurvey/runner/pc_eu_urb_ agenda Pagini Utile: - Întrebări și răspunsuri privind Agenda urbană și dimensiunea urbană a politicilor UE: http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14- 496_en.htm - Portalul politicii urbane a UE: http:// ec.europa.eu/regional_policy/urban/portal/index_ en.cfm - Materiale video ale unor proiecte urbane cofinanțate de UE sunt disponibile pe Portalul Au- diovizual al Comisiei Europene: http://ec.europa. eu/avservices Comunicarea recentă a Comisiei Europene, intitulată „Dimensiunea urbană a politicilor UE”, descrie situația orașelor din întreaga UE și politicile urbane ale statelor membre, precum și dimensiunea globală a urbanizării. Aceasta subliniază faptul că Agenda urbană a UE ar trebui să reflecte obiectivele globale ale UE și trebuie să vină în completarea politicilor naționale ale statelor membre. Comisia Europeană a lansat, simultan cu publicarea comunicării oficiale, o consultare publică prin care cetățenii UE sunt invitați să-și împărtășească opiniile privind Agenda urbană a UE - ce formă ar trebui să aibă aceasta și cum ar trebui pusă în practică.
  3. 3. Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 7/2014 Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ ŞTIRI EUROPENE • Micii furnizori de alimente ar trebui protejați în fața unor mari jucători de pe piață UE face apel la acțiune pentru a proteja întreprin- derile mici din sectorul alimentar de practicile neloiale utilizate de unii dintre producătorii mai mari și de su- permarketuri. În relațiile de afaceri, întreprinderile mari au mai multă putere de negociere - un avantaj pe care îl va- lorifică în mod legitim. Cu toate acestea, pe măsură ce puterea din industria alimentară s-a concentrat, acest dezechilibru a făcut ca întreprinderile mici să fie supu- se uneori unor practici comerciale neloiale. Practici neloiale ale unor parteneri comerciali puternici: - au refuzat să consemneze în scris termeni și condiții esențiale; - au modificat unilateral costul deja stabilit al unor tranzacții; - au transferat riscuri disproporționate părții contractuale mai vulnerabile; - au încetat relațiile comerciale fără preaviz și fără un motiv obiectiv justificat. Deseori, partenerul mai vulnerabil decide să nu ri- posteze la astfel de practici, pentru că, depinzând eco- nomic de partenerul mai puternic, nu poate risca să-și compromită relația de afaceri. Iată un exemplu: un producător multinațional de băuturi răcoritoare furnizează produse unui mic distri- buitor. La lansarea unui nou produs, îi solicită acestuia să își constituie un stoc din produsul respectiv. Distri- buitorul refuză, din lipsă de spațiu, dar producătorul amenință să sisteze livrarea celorlalte produse aproa- pe indispensabile pentru distribuitor. Mai mult, atunci când distribuitorul încearcă să atragă atenția asupra faptului că noul produs nu este prevăzut în contractul anual, producătorul amenință că va rezilia contractul. Sprijinirea întreprinderilor mici: O parte din gu- vernele europene au pus deja în aplicare măsuri care să prevină astfel de practici, însă nu toate. - Începând din septembrie 2013, UE încurajează în- treprinderile să subscrie unui cod de conduită voluntar (Inițiativa privind lanțul de aprovizionare), prin care să se angajeze să dezvolte relații comerciale echi- tabile și durabile: http://www.supplychaininitiative.eu/ - În continuarea aceste inițiative, UE intenționează să elaboreze o serie de principii de bune practică și un set de standarde minime pentru punerea în aplicare a acestora. Se urmărește astfel ca tot mai multe cazuri să fie soluționate prin inițiative voluntare, mai degrabă decât prin proceduri judiciare lungi și costisitoare. În acest sens, organismele independente de control ar putea proteja confidențialitatea micilor întreprinderi care nu semnalează în prezent practicile neloiale de teama eventualelor consecințe. Detalii găsiți la: http://europa.eu/rapid/pre- ss-release_IP-14-831_ro.htm • Consultare publică privind protecția indicațiilor geografice pentru produsele neagricole Comisia Europeană a lansat o consultare pe marginea cărții verzi privind o posibilă extin- dere a protecției indicațiilor geografice asu- pra produselor neagricole. O indicație geografică servește la identificarea unui produs originar dintr-o țară, regiune sau lo- calitate în cazurile în care o calitate, o reputație sau alte caracteristici ale produsului sunt legate de originea sa geografică, cum ar fi vinul de Bor- deaux, sticla de Murano sau șunca de Parma. Produsele agricole (brânzeturi, vinuri, produse din carne, fructe și legume) cu o anumită origine geografi- că care au anumite calități sau care sunt realizate după metode tradiționale pot beneficia de protecția indicației geografice la nivelul UE (parmezanul, de exemplu). Cu toate acestea, produsele neagricole (cum ar fi ceramica, marmura, tacâmurile, articolele de încălțăminte, tapiseriile, instrumentele muzicale) nu beneficiază în prezent de o protecție unitară a indicației geografice la nivelul UE dincolo de pre- vederile naționale. Cartea verde este alcătuită din două părți. Prima parte conține întrebări despre modalitățile actuale de protecție prevăzute la nivel național și la nivelul UE și despre eventualele beneficii economice, sociale și culturale care ar putea fi obținute prin îmbunătățirea protecției indicațiilor geografice în UE. A doua parte conține întrebări mai degrabă tehnice, prin care se dorește a se afla ce cred părțile interesate despre opțiunile posibile de protecție a indicațiilor geografi- ce la nivelul UE în cazul produselor neagricole. Toate părțile interesate – de la consumatori la pro- ducători și de la distribuitori la autoritățile locale – sunt invitate să își transmită observațiile și sugestiile până la 28 octombrie 2014. Comisia va publica rezultatele consultării și va ține seama de acestea când va analiza dacă se impun măsuri suplimentare la nivelul UE. Mai multe informații: http://ec.europa.eu/inter- nal_market/consultations/2014/geo-indications-non- agri/index_en.htm
  4. 4. Centrul Europe Direct Maramureş Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org. Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizare de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. Program cu publicul: 9.00-16.00 Fundaţia CDIMM Maramureş Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Consultanţăînafaceri,organizareadecursuri/seminarii;planurideafaceri şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. Maramureş Colectivul de redacţie Margareta CĂPÎLNEAN Radu BIG Mirel MIHALI ISSN - 1454 -7007 Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm FINANŢĂRI ACTIVE • Comisia Europeană a deschis prima cerere de propuneri de proiecte, componenta ”Ener- gie”, a ”Mecanismului de Interconectare a Europei (MIE)” 2014-2020 Sunt cofinanțate doar proiectele de interes co- mun (PCI) stabilite prin regulament european. Autoritățile publice județene sau orice alte entități interesate sunt eligibile doar dacă au acor- dul autorităților centrale responsabile. Se acordă prioritate proiectelor de interes co- mun și acțiunilor asociate pentru a pune capăt izo- lării energetice și a elimina blocajele în sectorul energetic, precum și finalizarea pieței interne a energiei. Activități eligibile: - studii pentru dezvoltarea unui instrument de analiză a costurilor și beneficiilor unui proiect specific, modelarea în domeniul energiei electrice și gazelor; - studii pe zone și coridoare prioritare pentru infrastructuri energetice, asistența tehnică și studii pentru stabilirea de structuri eficiente de finanțare pentru proiecte de interes comun și activități de comunicare legate de politica privind infrastructu- rile energetice transeuropeane. Bugetul total al cererii: 750.000.000 euro. Se acordă în principiu 50% cofinanțare, în cazuri excepționale 75%, pentru proiecte care demonstrează folosirea unor soluții inovatoare de înalt nivel, contri- buie la securitatea UE sau la solidaritate, etc. Termen de depunere: 19 august 2014 Detalii: http://ec.europa.eu/energy/infrastruc- ture/index_en.htm • Comisia Europeană a lansat LIFE+ Cerere de propuneri 2014 Solicitanți eligibili: entități publice, organizații private comerciale, organizații private non-comer- ciale, incluzând ONG-urile. Obiective generale: a) să contribuie la utilizarea eficientă a resur- selor, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistență la schimbările climatice, precum și să contribuie la protejarea și îmbunătățirea calității mediului și a biodiversității, inclusiv prin sprijinirea rețelei “Natura 2000″; b) să îmbunătățească dezvoltarea și aplicarea politicii și legislației UE în domeniul mediului și al climei; c) să susțină o guvernanță mai bună în dome- niul mediului și al climei la toate nivelurile, inclusiv o mai bună implicare a societății civile, a ONG-uri- lor și a actorilor locali; d) să sprijine punerea în aplicare a celui de-al șaptelea program de acțiune pentru mediu. Tipuri de proiecte care pot fi finanțate prin in- termediul subvențiilor: proiecte-pilot; proiecte demonstrative; proiecte de bune practici; proiecte integrate; proiecte de asistență tehnică; proiecte de consolidare a capacității; proiecte pregătitoare; proiecte de informare, sensibilizare și diseminare. Bugetul total în 2014 este de 283.122.966 euro, din care 238.862.966 euro pentru subpro- gramul “Mediu” și 44.260.000 euro pentru “Politici climatice”. În cadrul subprogramului Mediu, 55% din buget acoperă proiecte în domeniul conservării naturii și biodiversității. Termen-limită: Propunerile de proiecte trebu- ie validate și trimise autorităților naționale compe- tente, prin intermediul “eProposal”, până la: - 15 septembrie 2014 – proiecte pentru asistență tehnică; - 10 octombrie 2014, prima fază, și aprilie 2015 faza a doua – proiecte integrate 1; - 6 octombrie 2014 – proiecte «tradiționale» - 29 octombrie 2014 – proiecte pregătitoare - 30 septembrie 2015 – proiecte pe capacitate administrativă. Website-ul programului: http://ec.europa. eu/environment/life/funding/life2014/index. htm#nat

×