Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Jurnal CDIMM_apr 2015_Europe Direct Maramures

817 views

Published on

Business

Published in: Government & Nonprofit
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Jurnal CDIMM_apr 2015_Europe Direct Maramures

  1. 1. Anul XXI, Nr. 4/ Aprilie 2015 Jurnal CDIMMBuletin informativ lunar, gratuit, destinat mediului de afaceri. Editat de Fundaţia CDIMM Maramureş FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/ PLANUL DE DEZVOLTARE AL REGIUNII NORD-VEST 2014-2020 Planul de dezvoltare regională (PDR) este principalul document de planificare elaborat la nivel regional şi reflectă politicile de dezvoltare relevante la nivel naţio- nal în raport cu nevoile specifice la nivel de re- giune, dar şi cu direcţiile strategice de politică ale celorlalţi principali finan- ţatori ai programelor de dezvoltare aferente regi- unii respective. Documentul poate reprezenta baza strategică pentru fundamentarea proiectelor iniţiate la nive- lul regiunii şi poate să fie luat în considerare de autorităţile naţionale pentru fundamentarea pro- gramelor de finanţare pentru următoarea perioadă de programare. Planul de Dezvoltare Regională (PDR) al Regiunii de Nord Vest 2014-2020 a fost recent lansat de Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest. PDR NV porneşte de la analiza cantitativă şi ca- litativă a condiţiilor existente şi a tendinţelor înre- gistrate în perioada de programare trecută (2007- 2013) la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest (Transilvania Nord) în domenii legate de: resur- sele naturale, sistemul de aşezări, structura socio-demografică a populaţiei, infrastructura, mediul, economia, turismul, agricultura şi dezvoltarea rurală şi administraţia şi buna guvernanţă. Analiza situaţiei existente se încheie cu eviden- ţierea potenţialului şi a nevoilor specifice regiunii, prin intermediul analizei punctelor tari și slabe, oportunităţilor și ameninţărilor (SWOT). Pe baza acestor infor- maţii, a viziunii de dez- voltare pe termen lung, precum şi a contextului de planificare şi progra- mare de la nivel naţional şi european privind poli- tica de coeziune pentru perioada 2014-2020, au fost formulate obiective, priorităţi şi acţiuni spe- cifice de dezvoltare ale regiunii pentru exerciţiul financiar 2014-2020. PDR NV 2014-2020 conţine şi un portofoliu de proiecte prioritare stra- tegice. Acest portofoliu de proiecte are rolul de a contribui la creşterea absorbţiei şi impactului fon- durilor la nivel regional. Vă prezentăm pe scurt, un set de informații relevante extrase din Planul de Dezvoltare al Regiunii de Nord Vest: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a fost creată în baza Legii 151/1998 prin asocierea voluntară a autorităţilor locale şi judeţene din judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Suprafaţa regiunii este de 34.160 km2, reprezentând 14,3% din teritoriul României. Re- giunea Nord-Vest se situează astfel pe locul 4 la nivel naţional în privinţa suprafeţei, respectiv pe locul 29 între cele 273 regiuni ale UE. În spaţiul naţional, Regiunea Nord-Vest (Tran- silvania Nord) face parte din Macroregiunea 1 (NUTS1) şi se învecinează în sud cu Regiunea Vest (Banat), în sud-est cu Regiunea Centru (Tran- silvania Sud) şi în est cu Regiunea Nord-Est (Buco- vina-Moldova Nord). continuare în pag. 2
  2. 2. Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 4/2015 Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ În cadrul UE, regiunea are o poziţie geografică periferică, la graniţa estică a UE învecinându-se cu Ucraina. Poziţia este strategică, regiunea fiind poartă de intrare în România dinspre Ungaria, re- spectiv în exteriorul UE înspre Ucraina şi Moldova. Regiunea este situată la intersecţia axelor Nord-Sud şi Est-Vest ale Europei (centrul geo- grafic al Europei fiind situat pe Tisa, în localitatea Rahău la mică distanţă de orașul Sighetu Marmaţiei). Datorită acestei poziţii geografice, prin procesul de integrare europeană a unor ţări din spaţiul ex- sovietic (în special prin semnarea Acordului de aso- ciere şi a Acordului de liber schimb cu UE de către Republica Moldova, Ucraina şi Georgia), regiunea prezintă oportunităţi în ceea ce priveşte posi- bilitatea trasării unor culoare europene ma- jore de transport către est, dar şi în ceea ce priveşte dezvoltarea economică. Posibilitatea extinderii cooperării cu vecinii din Ucraina s-a deschis în 2004, prin finanţarea de către UE a programelor PHARE şi TACIS, care au continuat în perioada 2007-2013 prin progra- mul cvadrilateral ENPI Ungaria-Slovacia-România- Ucraina. Deşi susţinută financiar, cooperarea suferă din cauza numărului redus de treceri de frontieră la graniţa cu Ucraina. Vechile trasee europene pentru comerţ Sud- Nord, care au făcut din Sighetul Marmaţiei un pu- ternic centru de comerţ internaţional în perioada antebelică, nu au fost refăcute (din cele 7 poduri peste Tisa care existau înainte de război, a mai rămas doar unul). Deşi dispune de centre urbane importante precum Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Bistriţa, Zalău, cu rol polarizator, regiunea are încă un profil preponderent rural, în condiţiile în care mediul rural acoperă peste 85% din supra- faţă şi găzduieşte peste 48% dintre locuitori. Populaţia Regiunii Nord-Vest este, conform datelor finale de la Recensământul din 2011, de 2.600.132 de locuitori, situându-se pe locul 3 în- tre regiunile României (după Nord-Est şi Sud- Muntenia). Procentual, populaţia regiunii repre- zenta 12,92% din populaţia României (20.121.641 de locuitori). Diversitatea etnică şi culturală marchează şi din punct de vedere demografic regiunea, aici co- abitând români (74,9%), maghiari (18,3%), romi (4,6%), germani, ucraineni, slovaci ş.a. Durata medie de viaţă în regiune este sub media naţională. Durata medie de viaţă în anul 2011 era de 73,43 ani, sub media naţională (73,77 de ani). Judeţul Cluj are cea mai ridicată durată medie de viaţă (75,24 ani), iar judeţul Satu Mare cea mai mică (71,07 ani). Starea de sănătate a populaţiei poate fi ilus- trată prin: mortalitatea ridicată, nivelul scăzut al speranţei de viaţă şi al speranţei de viaţă sănătoasă (cu 13 ani mai scăzut decât cel al speranţei de viaţă), rate ridicate de morbiditate şi mortalitate infantilă. Educație: În anul 2011 populaţia şcolară din regiune era de 516.575 persoane (cu 10,4% mai puţin decât în anul 2005 când era de 576.766 per- soane), distribuită astfel: 359.860 în mediul urban şi 156.715 în mediul rural. Procentul numărului de studenţi din totalul populaţiei în vârstă de 20-24 de ani este relativ redus (51,3 % în 2012 în scădere faţă de 55,3% în 2008, conform Eurostat), ceea ce poate să afecte- ze serios calitatea resurselor de muncă şi compe- titivitatea regională pe termen lung. Numărul persoanelor adulte cu vârstă între 25 şi 64 de ani care au participat la o formă de instruire/formare conform ultimului sondaj al EU Labour Force Survey din 2012 a fost de 1,4% faţă de media europeană de 9% (mai mică de aproape şase ori). Conform Eurostat în 2009, 40,4% (cel mai mare procent din UE) dintre elevii români în vârstă de 15 ani nu au competenţe de bază privind înţelegerea, folosirea şi utilizarea unui text scris (prin aplicarea testului PISA) în timp ce media europeană este de 19,6%. Numărul de cadre didactice din regiune a scă- zut cu 10% în perioada 2005-2011, cea mai mare scădere fiind în învăţământul primar şi gimnazial (-18,66%), urmat de ciclul 2 secundar (-8,75%). continuare din pag. 1 continuare în pag. 3
  3. 3. Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 4/2015 Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Pe de altă parte personalul didactic a crescut ca număr la nivelul preşcolar (cu 8,65%) şi universitar (cu 4,18%). Resursele de muncă Conform Balanţei Forţei de Muncă, la 1 ianuarie 2011, 65% din populaţia totală a Regiunii Nord- Vest era considerată resursă de muncă, aceasta fiind şi media la nivel naţional. În anul 2011, atât rata de activitate a resurse- lor de muncă (68,0%) cât şi rata de ocupare a re- surselor de muncă (65,0%) din regiune se situau peste media naţională (62,8%, respectiv 59,6%) plasându-ne pe locul II la nivel naţional după Re- giunea Bucureşti-Ilfov. Distribuţia pe judeţe a resurselor de muncă indică o localizare a 26% în judeţul Cluj, urmat de jude- ţul Bihor cu 21% şi de judeţul Maramureş cu 19%, ponderea în judeţul Sălaj fiind sub 10% (o medie de 8,6% în ultimii 7 ani luaţi în calcul). Rata de ocupare a populaţiei feminine este mai mică decât cea a populaţiei masculine în ciuda faptului că industriile grele (minerit, metalurgie etc.) au fost înlocuite de altele cu valoare adăugată mică care oferă locuri de muncă în special femeilor şi în general persoanelor necalificate (vezi confecţii, com- ponente electrice, auto, telecomunicaţii etc.) atât în Regiunea Nord-Vest, cât şi pe plan naţional. În ceea ce priveşte nivelul salariului în judeţele regiunii în anul 2011, Clujul se remarcă drept judeţul cu cele mai mari salarii (nivel mediu de 1.467 RON, cu 21,5% peste media regională), iar judeţul Mara- mureş cu cele mai mici salarii (nivel mediu de 1.043 RON, cu 7,5% sub media regională). Rata şomajului a fost, în anul 2011, de 5,4% pentru grupa de vârstă 15-64 de ani, fiind mai ridi- continuare din pag. 2 cată în mediul urban decât în mediul rural, pe toată perioada studiată, ceea ce se explică prin rata înaltă de ocupare în agricultura de subzistenţă a populaţiei rurale. Numărul locurilor de muncă vacante a scă- zut drastic ca efect al crizei economice: în anul 2008 în Regiunea Nord-Vest s-au înregistrat 8.554 locuri de muncă vacante, faţă de doar 3.059 în 2009, 2.170 în 2010 şi 3.145 în 2011. Cele mai semnificative scăderi de locuri de muncă vacante în perioada 2008-2011 s-au înregistrat în sec- toarele Sănătate şi Asistenţă socială (cu 93,19%) şi Administraţie publică (cu 91,90%), dar reducerea cu 42,90% a locurilor de muncă vacante din Indus- tria prelucrătoare a cauzat cea mai mare scădere numerică (cu 1.442 persoane). Sectoarele cu cele mai multe locuri de muncă vacante în anul 2011 au fost: industria prelucră- toare (61,24% din total), construcţii (7,66%), co- merţ (6,20%), transport şi depozitare (6,20%), informaţii şi comunicare (3,31%), iar cele mai pu- ţine locuri de muncă vacante s-au înregistrat în sectorul tranzacţii imobiliare (0,06%). Formarea profesională continuă (FPC) Din baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ca- lificări au fost identificate, în Regiunea Nord-Vest, un număr total de 988 centre de formare profesio- nale care au deţinut acreditare în anul 2012. Cele mai multe centre de formare funcţionează în judeţul Cluj (262), urmate de Maramureş (243), iar cele mai puţine în judeţul Bistriţa-Năsăud (69). Programele de FPC oferite de cei mai mulţi furni- zori sunt cele de bucătar, lucrător în comerţ, ope- rator introducere-validare date, agent de pază şi ordine, ospătar şi formator. O parte din cursuri sunt oferite de mai mulţi fur- nizori doar în unele judeţe, cum ar fi competenţe informatice (Bistriţa-Năsăud), dulgher – tâmplar - parchetar (Sălaj), inspector de specialitate pro- tecţia muncii (Satu Mare), expert accesare fonduri structurale şi de coeziune (Cluj) şi manager al sis- temului de management al calităţii (Maramureş). Durata medie a cursurilor de FPC/participant la nivelul Regiunii Nord-Vest în perioada 2005-2011 se încadrează între 283-540 ore, ceea ce înseam- nă o orientare spre cursurile de nivel I (destinat persoanelor care nu au absolvit învăţământul obli- gatoriu) şi nivel II (pentru absolvenţi ai învăţă- mântului obligatoriu). continuare în pag. 4
  4. 4. Centrul Europe Direct Maramureş Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org. Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizare de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. Program cu publicul: 9.00-16.00 Fundaţia CDIMM Maramureş Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Consultanţăînafaceri,organizareadecursuri/seminarii;planurideafaceri şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. Maramureş Colectivul de redacţie Margareta CĂPÎLNEAN Radu BIG Mirel MIHALI ISSN - 1454 -7007 Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm continuare din pag. 3 Aproximativ 26.000 de persoane au absolvit cursuri FPC, atât în anul 2009 cât şi în 2010. Majoritatea programelor de formare profe- sională continuă au avut ca obiectiv calificarea- recalificarea cursanţilor în diferite meserii, mai puţine fiind acelea care au vizat iniţierea, specializarea sau perfecţionarea lor pentru o anumită calificare. Printre calificările cu cel mai mare număr de absolvenţi se remarcă: agent de pază şi ordine, lucrător în comerţ, bucătar, ospătar, stivuitorist, operator introducere/validare/prelucrare date, zi- dar/pietrar/tencuitor, coafor, instalator, lucrătorii în structuri pentru construcţii, lucrător în creşterea animalelor. Cele mai problematice competenţe sunt abilităţile practice de specialitate (57,99%) şi responsabilita- tea (53,16%), abilităţile practice generale (48,7%), cunoştinţele teoretice de specialitate (43,87%) şi capacitatea de muncă în echipă (41,26%). O problemă majoră o constituie formarea pro- fesională în mediul rural. Oferta de locuri de muncă se concentrează cu preponderenţă în me- diul urban, şomerii din mediul rural neavând la dispoziţie o arie mare de locuri de muncă, meserii şi domenii de activitate. Economia regiunii de NV În interiorul regiunii, judeţul Cluj contribuie în proporţia cea mai mare la formarea PIB-ului regio- nal, (cu o medie de aproape 35%), urmat de jude- ţele Bihor (peste 22,5%) şi Maramureş (cca 14%). Dezvoltare antreprenorială În anul 2011, în Regiunea Nord-Vest erau active 64.185 unităţi locale (locul II la nivel naţional, după Bucureşti-Ilfov) reprezentând 13,8% din numărul unităţilor locale înregistrate în România. Ponderea cea mai mare este deţinută de micro- întreprinderi (86,09%), întreprinderile mici (10-49 angajaţi) reprezintă 11,77% din totalul întreprinde- rilor active, întreprinderile mijlocii (50-249 angajaţi) reprezintă 1,82%, iar cele mari au pondere foarte mică în totalul unităţilor active, de doar 0,3%. Extras din PDR NV 2014-2020, elaborat de ADR NV. Întregul Document îl găsiți pe website-ul Centrului Europe Direct Maramureș: http://europedirect.cdimm.org/

×