Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Jurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct Maramures

109 views

Published on

informatii europene pt mediul de afaceri

Published in: Business
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Jurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct Maramures

  1. 1. Anul XXIV, Nr. 6/ Iunie 2018 Jurnal CDIMMBuletin informativ lunar, gratuit, destinat mediului de afaceri. Editat de Fundaţia CDIMM Maramureş FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/ ALEGERILE EUROPENE Câți deputați europeni va avea fiecare țară în 2019? Distribuția locurilor în Parlament se va modifica după următoarele alegeri europene ce vor avea loc în 2019, ca rezultat al Brexit. Deputații europeni și-au dat acordul pe 13 iunie la un proiect de decizie al Consiliului European, pe baza unei propuneri anterioare a Parlamentului. Aceasta va duce la o reducere a numărului total de locuri după intrarea în vigoare a retragerii Regatului Unit din UE, dar și la alocarea unui număr suplimentar de deputați anumitor țări UE. Noile norme vor intra în vigoare la timp pentru alegerile europene din 23-26 mai 2019, după ce vor fi aprobate de liderii UE. În prezent, Parlamentul are 751 de locuri, adică numărul maxim permis de tratatele UE. În urma deciziei, 27 din cele 73 de locuri ce aparțin acum Marii Britanii vor fi redistribuite către alte țări, iar 46 vor fi păstrate pentru viitoarele extinderi. Acest lucru înseamnă că numărul deputaților care vor fi aleși în 2019 va fi de 705. Distribuția locurilor: nu pierde nicio țară Redistribuirea locurilor aproba- tă de deputații europeni garantea- ză că nicio țară din UE nu va pier- de locuri, în timp ce unele câștigă între un loc și cinci locuri pentru a redresa subreprezentarea în urma schimbărilor demografice. Decizia ia în considerare populația statelor membre și urmează prin- cipiul proporționalității degresive. Aceasta înseamnă că țările care sunt mai mici din punct de vedere al populației ar trebui să aibă mai puțini deputați în Parlamentul Eu- ropean decât țările mai mari. România va câștiga 1 loc în Parlamentul Euro- pean, propunerea fiind ca țara noastră să aibă 33 de eurodeputați după alegerile europene din 2019, față de 32 eurodeputați, în perioada 2014-2019. Continuare în pag. 2
  2. 2. Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene Fundația CDIMM Maramureș - Jurnal CDIMM nr. 6/2018 Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ În același timp, deputații din țările mai mari ar trebui să reprezinte mai mulți oameni decât deputații din statele membre mai mici. În acest fel, membrii din țările mai mici au o prezență relativ mai puternică în Parlament. Noua distribuție va intra în vigoare după ce Marea Britanie va fi părăsit UE. În prezent, se așteaptă ca acest lucru să aibă loc la sfârșitul lunii martie 2019. Liste paneuropene Când Parlamentul își pregătise propunerea de distribuire a locurilor pentru deputații europeni după 2019, a avut loc o discuție despre posibilita- tea listelor electorale paneuropene, adică stabili- rea unei circumscripții comune pe întreg teritoriul UE. Textul a fost respins în plen în februarie 2018. De ce este necesară redistribuirea În prezent, nu există o formulă precisă care să determine numărul de deputați europeni pe care îi are fiecare țară, ci doar câteva reguli generale prevăzute în articolul 14 din Tratatul privind Uniu- nea Europeană. Aceasta înseamnă că șefii de state trebuie să ia o decizie de fiecare dată înainte de alegeri. Alegerile UE și postul de președinte al Comisiei Într-un raport separat, adoptat în februarie, deputații europeni și-au reiterat sprijinul pentru procedura „Spitzenkandidaten”, introdusă în 2014, conform căreia partidele politice europene ar trebui să nominalizeze, înainte de alegerile pentru UE, candidatul lor la funcția de președinte al Comisiei Europene. Deputații susțin că procedura stabilește o legă- tură între alegerea președintelui Comisiei și rezul- tatul alegerilor și declară că Parlamentul este gata să respingă orice candidat la postul de președinte al Comisiei care nu a trecut prin acest proces. Pașii următori Noua componență a Parlamentului European necesită încă o aprobare formală din partea șefilor de state și de guverne din UE. Acest lucru se va decide la summitul de la Bruxelles, în perioada 28- 29 iunie. Detalii: http://www.europarl.europa.eu/news/ ro/headlines/eu-affairs/20180126STO94114/ale- gerile-europene-cate-deputati-europeni-va-avea- fiecare-tara-in-2019 Continuare din pag. 1 SPAȚIUL SCHENGEN: Provocări la adresa zonei fără frontiere Informații despre Spațiul Schengen: • 26: numărul de țări din Spațiul Schengen; • 4:membriSchengendinafaraUE-Norvegia, Islanda, Lichtenstein și Elveția; • 6:stateUEnufacpartedinSchengen-Regatul Unit, Irlanda, România, Bulgaria, Cipru, Croația; • 50.000: kilometri de frontieră externă a Spațiului Schengen. Spațiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale UE, fiind cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Este un spațiu fără frontiere interne, în care oamenii pot călători liber, în inte- res personal sau profesional, fără a fi supuși unor controale la frontieră. Principiul se aplică de ase- menea și bunurilor și serviciilor. Începând cu anul 1985, acest spațiu a crescut treptat și cuprinde, în prezent, aproape toate statele membre ale UE, precum și câteva țări terțe asociate. Odată cu eliminarea frontierelor interne, statele Schengen au înăsprit controalele la frontierele externe comune, pe baza normelor Schengen, pentru a garanta securitatea persoanelor care tră- iesc sau călătoresc în acest spațiu. În ultimii ani, la frontierele externe ale Europei s-a înregistrat o creștere fără precedent a numă- rului de migranți și refugiați care doresc să intre pe teritoriul UE. Responsabilitatea pentru gestionarea contro- lului la frontiere le revine exclusiv țărilor care au frontiere externe. Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) FRONTEX poate oferi însă asistență tehnică supli- mentară țărilor UE care se confruntă cu presiuni severe exercitate de migrație. Controalele la anumite frontiere interne din Spațiul Schengen au fost reintroduse ca reacție la fluxul considerabil de refugiați în UE în 2015 și după atacurile teroriste din Europa. Continuare în pag. 3
  3. 3. Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 6/2018 Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Fluxul migranților și al solicitanților de azil a fost considerat o amenințare la adresa securității interne, iar statele membre afectate au folosit dispozițiile Codului Frontierelor Schengen pentru a introduce controale la frontierele interne. Acestea trebuiau să fie o măsură temporară și excepțională, dar la peste doi ani de atunci, funcționarea normală a spațiului Schengen nu a fost restabilită. În prezent, 6 țări fac controale la frontiere: Franța, Austria, Germania, Danemarca, Sue- dia, Norvegia. Schengen se confruntă cu probleme care ar putea pune în pericol însăși existența acestui spațiu. Parlamentul European condamnă continuarea controalelorlafrontiereleinterneînspațiulSchengen într-un raport discutat și votat recent, în plen. Schengen este sub o „presiune enormă” aver- tizează eurodeputații într-un raport privind funcționarea zonei fără pașapoarte. „Guvernele naționale au transformat Schengen în țapul ispășitor al eșecurilor politicilor de secu- ritate și al punctelor slabe ale sistemului euro- pean comun de azil. Cu toate acestea, Schengen nu este problema, ci soluția”, a spus raportorul Carlos Coelho (PPE, Portugalia), avertizând că re- torica ușoară de acuzare a liberei circulații ar pu- tea distruge sistemul unic Schengen. „Dacă piere Schengen, Europa cetățenilor pe care o avem as- tăzi va dispărea”, a adăugat dumnealui. Timpuri grele pentru spațiul Schengen „Frontierele interne sunt încă în vigoare, în prin- cipal pentru că plătim prețul unor probleme care nu țin de domeniul Schengen, cum ar fi politica de azil”, a spus domnul Coelho. Cât costă, pe cine afectează Controalele la frontieră împiedică circulația liberă a persoanelor, bunurilor și serviciilor în întreaga UE. Cel mai mare impact îl suferă transportul transfrontalier de mărfuri, lucrătorii care merg la muncă peste frontieră (1,7 milioane de lucrători din UE traversează o frontieră în fiecare zi pentru a merge la muncă) și turismul. Există costuri administrative și de infrastructură pentru sectorul public. Pe o perioadă de doi ani, costul controalelor la frontieră este estimat la 25-50 de miliarde de euro (costuri unice) și două miliarde de euro pentru costurile de funcționare anuale. „Schengen face parte din soluție, nu din problemă” UE a adoptat recent mai multe măsuri pentru consolidarea integrității spațiului Schengen: - în aprilie 2017 au fost introduse controale sis- tematice la frontierele externe ale UE pentru toate persoanele care intră în UE - inclusiv cetățenii UE; - un nou sistem de înregistrare a intrărilor și ieșirilor pentru a înregistra călătoriile cetățenilor din afara spațiului Schengen și pentru a accelera controalele; - consolidarea supravegherii externe a frontierei prin crearea Agenției Europene de Frontieră și Coastă. - mai multe competențe pentru Europol, agenția de poliție a UE, de a intensifica lupta împotriva terorismului. Redresarea spațiului Schengen „Soluția este voința politică. În ciuda cadrului european, granițele rămân naționale. Deci numai statele membre pot schimba acest lucru”, a spus domnul Coelho. Deputații europeni susțin foaia de parcurs a Comisiei Europene pentru restabilirea zonei libere de frontieră și sugerează modalitatea de acțiune. Parlamentul declară că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la spațiul Schengen și solicită Consiliului să aprobe aderarea acestora. „Bulgaria și România și-au făcut temele și îndeplinesc cerințele de șapte ani. Dacă jucați după reguli, trebuie să vi se ofere lucrul la care aveți dreptul”, a comentat domnul Carlos Coelho. Informațiile sunt preluate de pe website-ul Parlamentului European: http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headli- nes/eu-affairs/20180525STO04311/schengen-pro- vocari-la-adresa-zonei-fara-frontiere Alte detalii despre Spațiul Schengen: https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/ policies/borders-and-visas/schengen_en Continuare din pag. 2
  4. 4. Centrul Europe Direct Maramureş Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org. Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizare de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. Program cu publicul: 9.00-16.00 Fundaţia CDIMM Maramureş Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Consultanţăînafaceri,organizareadecursuri/seminarii;planurideafaceri şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. Maramureş Colectivul de redacţie Margareta CĂPÎLNEAN Vlad PASCU Radu BIG ISSN - 1454 -7007 Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 6/2018 ȘTIRI DESPRE FINANȚĂRI • Comisarul Corina Crețu a aprobat finanțarea secțiunii de autostradă Târgu Mureş – Câmpia Turzii Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat o finanţare de peste 246 mi- lioane de euro din Fondul de coeziune, pentru con- strucţia secțiunii de autostradă ce leagă localitățile Târgu Mureş, Ogra și Câmpia Turzii, din România. „Acest proiect de mare importanţă, situat pe un coridor european strategic, va contribui la cre- area unei reţele de transport mai rapide şi mai sigure în România. De asemenea, va face regi- unea mai atractivă atât pentru investitori, cât și pentru turism şi va înlesni dezvoltarea economică, permițând locuitorilor să reducă timpul necesar deplasării între Târgu Mureș și Câmpia Turzii la mai puțin de oră”, a declarat înaltul oficial european. Proiectul are în vedere construcţia unei porțiuni de 51,8 km de autostradă, cu două benzi pe sens de circulație, între oraşele sus-amintite, precum şi a unei secțiuni de 4,7 km în apropierea oraşului Târgu Mureş. Secțiunea de autostradă va face parte din co- ridorul 9 – Rin-Dunăre, ce leagă Strasbourg de Constanța în cadrul rețelei de transport pan-euro- pean. Proiectul urmează a fi finalizat până în luna octombrie 2019. Context: România beneficiază de o alocare de peste 22 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014–2020. Proiectele de infrastructură mare din domeniul transportului urmează a beneficia de 5.1 miliarde de euro. • Comisia ajută regiunile Europei să devină mai inovatoare Comisia a reînnoit marți, 19 iunie, inițiativa „Calea către excelență”, pentru a continua să ofe- re sprijin adaptat și expertiză regiunilor rămase în urmă în ceea ce privește inovarea. Inițiativa „Calea către excelență” a fost lansată în 2014, în partene- riat cu Parlamentul European, fiind reînnoită în fie- care an, prin diferite programe și priorități de lucru. Pentru perioada 2018-2019, inițiativa se con- centrează asupra pregătirii următorului buget pe termen lung al UE, pe baza metodei acțiunilor-pilot în materie de specializare inteligentă din 2017. Inițiativa are un buget de 3 milioane euro pentru acești doi ani, pus la dispoziție de Parlamentul Euro- pean, este coordonată de Centrul Comun de Cercetare și va oferi regiunilor patru forme de sprijin principale: • Experții Comisiei și experții externi vor ajuta regiunile să identifice domeniile unde se pot aduce îmbunătățiri în cadrul strategiilor lor de specializare inteligentă, în cadrul sistemelor lor regionale de inovare (calitatea cercetării publice, legături eficiente între întreprinderi și centrele de cercetare și medii favorabile întreprinderilor) și în modul în care cooperează cu alte regiuni în domeniul cercetării și al inovării. • Experții vor ajuta regiunile să profite de toate sursele potențiale de finanțare, cum ar fi Ori- zont Europa, Europa digitală și fondurile politicii de coeziune, și să le combine datorită noilor oportunități pentru crearea de sinergii oferite de propunerile Comisiei privind fondurile UE în perioada 2021-2027. • Centrul Comun de Cercetare va contribui la identificarea și remedierea blocajelor regionale specifice care frânează inovarea, cum ar fi lipsa de interacțiune dintre mediile de afaceri locale și mediul academic sau participarea redusă în cadrul actualului program Orizont 2020. • Centrul Comun de Cercetare va crea oportunități de colaborare în rețea și va organiza ateliere de lucru, oferindu-le reprezentanților regiunilor posibilitatea de a se întâlni și de a efectua schimburi de bune practici în domeniul dezvol- tării strategiilor regionale de inovare. Etapele următoare: Inițiativa reînnoită va începe în vara aceasta și va dura 2 ani. Regiunile își pot exprima interesul și pot par- ticipaprinintermediulplatformeidespecializare inteligentă: http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/ Detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20180619_ politica_de_coeziune_dupa_2020_sprijin_pentru_inovare_ro

×