Metoda coardelor 
Autor: Ivanciuc Daniela 
Profesor: Josu Larisa
Metoda este utilizată pentru găsirea 
rădăcinii aproximative  a ecuaţiei 
f(x)=0 izolate într-un interval a, b în 
cazul în care f(a)*f(b)<0 cu 
aproximarea  prestabilită. 
Se consideră ecuaţia f(x)=0. Funcţia f(x) 
este continuă pe[a, b]. Presupunem că 
în urma unui proces de separare a 
rădăcinilor ecuaţia f(x)=0 are cel mult o 
rădăcină în [a, b]. 
Prin - notăm rădăcina ecuaţiei pe [a, b].
Din ecuaţia coardei 
se poate obţine coordonata punctului de intersecţie xi al 
coardei cu axa absciselor 
După un anumit număr de paşi se obţine, fie o rădăcină 
exactă =xi, astfel încît f(xi)=0, fie o secvenţă de intervale 
[a0, b0], [a1, b1]… [ai, bi]… 
Cu ai+1 = ai , bi+1= xi , dacă f(ai)*f(bi)0 
ai+1 = xi , bi+1= bi , dacă f(ai)*f(xi)0.
Fie f'' (x) > 0, unde a х b (cazul f'' 
(x) < 0 se reduce la cazul analizat 
dacă ecuaţia este rescrisă în formă - 
f(x) = 0. Atunci curba у = f(x) este 
concavă şi se află mai jos de coarda 
sa АВ. Sunt posibile două situaţii: 
f(а) > 0 şi 2) f(a) < 0.
În primul caz capătul а al segmentului rămîne 
nemişcat, dar iteraţiile consecutive: 
x0 = b; 
formează un şir mărginit, monoton 
descrescător cu proprietate: 
În cazul al doilea rămîne nemişcat capătul 
b, dar iteraţiile consecutive: 
x0 = а;
Program 
PROCEDURE Coarda(a,b,eps:Real;var xsol:Real); 
Var c,d:Real; 
BEGIN... 
c:=a; 
Repeat d:=c; 
c:=a-f(a)*(b-a)/(f(b)-f(a)); 
if f(a)*f(c)<0 then b:=c else a:=c 
until Abs(d-c)<eps; 
xsol:=c; 
end.

McD

  • 1.
    Metoda coardelor Autor:Ivanciuc Daniela Profesor: Josu Larisa
  • 2.
    Metoda este utilizatăpentru găsirea rădăcinii aproximative  a ecuaţiei f(x)=0 izolate într-un interval a, b în cazul în care f(a)*f(b)<0 cu aproximarea  prestabilită. Se consideră ecuaţia f(x)=0. Funcţia f(x) este continuă pe[a, b]. Presupunem că în urma unui proces de separare a rădăcinilor ecuaţia f(x)=0 are cel mult o rădăcină în [a, b]. Prin - notăm rădăcina ecuaţiei pe [a, b].
  • 3.
    Din ecuaţia coardei se poate obţine coordonata punctului de intersecţie xi al coardei cu axa absciselor După un anumit număr de paşi se obţine, fie o rădăcină exactă =xi, astfel încît f(xi)=0, fie o secvenţă de intervale [a0, b0], [a1, b1]… [ai, bi]… Cu ai+1 = ai , bi+1= xi , dacă f(ai)*f(bi)0 ai+1 = xi , bi+1= bi , dacă f(ai)*f(xi)0.
  • 4.
    Fie f'' (x)> 0, unde a х b (cazul f'' (x) < 0 se reduce la cazul analizat dacă ecuaţia este rescrisă în formă - f(x) = 0. Atunci curba у = f(x) este concavă şi se află mai jos de coarda sa АВ. Sunt posibile două situaţii: f(а) > 0 şi 2) f(a) < 0.
  • 5.
    În primul cazcapătul а al segmentului rămîne nemişcat, dar iteraţiile consecutive: x0 = b; formează un şir mărginit, monoton descrescător cu proprietate: În cazul al doilea rămîne nemişcat capătul b, dar iteraţiile consecutive: x0 = а;
  • 6.
    Program PROCEDURE Coarda(a,b,eps:Real;varxsol:Real); Var c,d:Real; BEGIN... c:=a; Repeat d:=c; c:=a-f(a)*(b-a)/(f(b)-f(a)); if f(a)*f(c)<0 then b:=c else a:=c until Abs(d-c)<eps; xsol:=c; end.