1893 04

/cg
BISERICA ORTHODOXA ROMANA.
DESBATERILE
S-LUI SINOD
DIN SESIUNEA DE PRIMAYARA.
ANUL 1893.
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL XVII-lea, No. 4.
TT I
ot.,10
SECTIA 1ST ORIE
ct
A rNr.:...47r.:1
BUCURETI.
.97e-cf-ta/Ziz egYei.Oeiscesice:1
54. Str. Przxcipatele-Unite, 34,
1893.
V,,,f4~Y
Il
II
_
(
'>4
I
l's
s
k 1 i,71/1-76z/ i,9:#,.7V;'1.~a
1
1 m
1
....,,,
5
,4.'N
'')
6-&-a
/
t 11 '1 ./.-- 1
www.dacoromanica.ro

SANTUL SINOD
AL SANTEI
BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE REAR
P.----°6-..
www.dacoromanica.ro

Procesele-Varbale ale Santului Sinod.
Sesiunea de Prima -very a anulul 1893.
Sedinta din 1 .310 1893.
Sesiunea de primA-varA a S-tului Sinod s'a deschis eu
solemnitatea obicinuita, facendu-se un Te-Deum in S-ta
Mitropolie la orele 10 li jum6tate a. M. de cAtre P. S.
Arhieret Gherasim Pite§teanu, fa0 find D. Ministru al
Cultelor tiii Instructiunei Pub lice, qi membrii S-tului Sinod.
La orele 11 a. m. s'a facut santirea apex de cAtre
P. S. Arhierea Ieronim Ploelteanu in sala qedintelor S-tului
Sinod.
P. S. Episcop al Buz6ului, conform art. 10 din Le-
gea pentrti alegerea Mitropolitilor §i Episcopilor eparhiqi
cum qi a constituireT S tului Sinod al SAntel Biserici au-
tocefale Orthodoxe RomAne", ca cel max vechia in hirotonie,
in lipsa I.T. P.P. S.S. Mitropoli4i, ocupA fotoliul preleden-
Oa], dupe care apol D. Ministru al Cultelor qi InstrucOunei
Publice citelte Mesagiul Regal cu No. 1725 din 1 Mal
1893, prin care declarA deschisa sesiunea de prima-vara a
S-tului Sinod.
Se face apelul nominal qi r6spund presenti numal 10
P.P. S.S. membri, fiind absents I.I. P.P. S.S. Mitropoliti,
P. S. Episcop al Dunarei de jos ci P.P. S.S. Arhierel :
Ieremia GAlAteanu, I6nichie Bacaoanu §i Dositei Botolenenu.
D. Ministru al Cultelor si Instrucriunet Publice: P.P.
St1441 Parinli, fiind-ea nu sunte0 in nunArul cerut de
www.dacoromanica.ro

4 PROCESELE VERBALE ALE *EDINTELOR ST. SINOD
Regulament, pentru a se putea tine qedinta, et ye rog s6,
amfinati qedinta, pfin6, se va complecta S tul Sinod, fa/A
a se hotiiri clita.
Voci : Prea bine.
Sedinta se ridic6, Tar cea viit6re va fi atund dud
P.P. S.S. membri cot fi In numerul cerut de Regulament.
f Preqedinte : Inochentie Buzet.
f Secretar: Dionisie Graiov6nu.
Sedinta de la 7 Mat 1893.
edinta se deschide la orele 9 a. m. sub preqedentia
I. P. S. Mitropolit al Moldovei.
Se face apelul nominal gi respund presentl 14 P.P.
S.S. membri, fiind absenti I. P. S. Mitropolit Primat qi
P. S. Arhieret leremia Galati:3am].
Se citelte sumarul qedinteI de la 15 Decembrie 1892,
al sesiunei extraordinare li se primeste.
I. P. S. Mitropolit al Moldovet: Acum trebue s6, pro-
cedara la alegerea secretarilor biuroului; dar mai 'nainte
de a procede la ac6sta, dati-ml voe BA v6 intreb: N'ar fi
bine s6, declarAm tot pe aceTa, can at fost in sesiunea
trecuta?
Voct: Nu. SA urm6,m conform regulamentului qi s6,'I
alegem prin vot.
I. P. 8. .Mitropolit al Moldovet: Atunci asa BA facem.
Se procede la alegerea secretarilor biuroului prin vot
secret.
1. P. S. Mitropolit al Moldova : Resultatul votului este:
Votanti 13.
Majoritate absoluta 7.
At intrunit :
P. S. Dionisie CraTovenu 10.
If I6nichie B6.c66nu 9.
11
leronim Ploeltenu 6.
Dosite Botoqenenu 1.
Prin urmare P. P. S. S. Arhierel Dionisie Craioveanu
F:,i Ioaniclue Baca6nu, earl at intrunit majoritatea ceruta
de Regulament, aunt proclamati secretarI ai biuroului.
P. 8. Arltierea loanichie Bacaoanu : I. P. S. Preqe-
www.dacoromanica.ro

PROMELE VERBALE ALE semincoR ST. S1NOD 5
dinte ! Ve rog as iertati ea nu pot lua parte ca secretar.
Eu am lucrat tot-deuna gi nu fug de munch, dar impre-
jurarile find prea grele pentru mine, Ve rog same scutitY
de acesta sarcina ; gi sa alegeti pe un altul, care va fi mai
tear. Ed nu me dad inlaturi de a fi numit in vre-o co.
mis:une, unde void lucra, dar aci nu pot, mai ales ca nu
aunt nici din localitate i cu acesta se intAmpla gi con-
fusiune gi mai cu soma la gedintele din urma ale se-
siunei.
V'ag rugs dar, ca in locul med. sa alegem pe un altul,
care este din localitate, lar pe mine sa r,e dispensati de
acest servicid. Eti primes° a fi in vre-una din comisiuni.
P. S. Episcop al Argesulia : Etl cred, ea cu totil sa
rugam pe P. S. loanichie, ca sa stea la postul care i s'a
incredintat de S-tul Sinod, mai cu gala, ea in sesiunea a-
cesta nu cred ca, o sa avem mult de lueru. Daca P. S. Sa
este ingreuiat de alto afacerl, peite dispensam pentru
o alts sesiune ; pentru acum Ins rugam sa stea la
locul
I. P. 8. Mitropolit al Moldova : Daca, S-tul Sinod ga-
segte de cuviinta sa, remand, P. S. Sa cred ca nu se opune.
P. S. Ark. Dionisie Craioveanu : Cfind P. S. Idnichie
va fi ocupat, declar ea void face eft tote luerarile.
I. P. S. Mitropolit al Moldova : Acum P. S. secretar
BA bine-voIasea a da citire sumarului gedintei de la 1 Mal.
S. Dionisie Craiovenu, secretar, eitegte sumarul
gedintei precedente.
P. S. Episcop al Rimnicul0 : Rog pe P. S. secretar,
ca sa amintesea prin sumar de TeDeumul facut gi de sfin-
tirea apei.
P. S. Arh. Dionisie Craioveanu : In procesul-verbal se
spune de Te-Deum gi de sfintirea apes, iar aici in sumar
am credut sa pun cu solemnitatea obicinuita.
P. S. Episcop al Minaret' de jos : I. P. S. Ve rog sa
bine-voiti a face sa se rectifice in procesul-verbal, ca oil
am lipsit de la deschiderea Sinod nu din rea vo-
inta nici din vre-o pedica ore care, ci numal pentru ca n'am
fost chlemat de I. P. S. Pregedinte al acestui sAnt Corp,
gi dar eti negtiind nu puteam veni.
S Arh. Dionisie Craioveanu : Void vice gi acesta.
1. P. 8, Mitropolit al Moldova : Apol, atunci vor mai
fi i altil cu acesta pretentiune,
n t
sal
sal
set.
- - -P.
S-tolue
P.
www.dacoromanica.ro

C PROCESELE VERBAL21 E SED!NTELOR ST. S:NOD
P. S. Arh. Calistrat Barladeanu: P. S. Epis ;op al Du-
narei de jos sere a se rectifica in procesul-verbal, ca n'a
fost chTemat la deschiderea Stultit Sinod. I)eclar, ea, am
fost autorisat de D. Ministru al Cultelor Instructiunel
Publice, ca sa invit pe top P.P. S.S. membri at S-tulul
Sinod in mod oficios, ast-fel s'a flout invitare qi P. S.
Episcop al Dunarei de jos.
P. S. Episcop al Dunaret de jos : Pant acum arla a
fost regula S -tulul Sinod, ca prelediatele sa ne invite in
mod oficial.
Eu invitatiune pentru deschiderea S-tulul Sinod nu pot
primi de la Secretarul S tulul Sinod. Cand se §tie de top,
cA Pregedintele de drept al S-tulut Sinod nu este demisio-
nat qi nicl a ineuno§tiintat pe I. P. S. Mitropolit al Mol-
dove cum ca s'a retras din functiunea de Mitropolit, eu
am socotit, ea adsta invitatiune din partea P. S. Secretar
al S-tului Sinod, este in contra Regulamentuld i prin
urmare ca neavenita.
P. S. Episcop al klupilor : Nici eu n'am fost invitat
la deschiderea Sinodului cu circulars sau eu adresa pre-
ledintelui S-tulul Sinod, cum se facea inainte ; dar acesta,
dup8 cum am inteles cu totil, a foot din imprejurarea,
Mitropolitul Primat nu era aci. De indata insa ce am fost
inItiintat, fie in mod oficios, fie in mod verbal,Eu unul
n'am ltiut acesta de cat numal prin comunicatie verbala
am qi venit. Achta am voit BA constat.
P. S. Arh. loantchie Bacetoanul: Eu am primit invitare
formala, de la P. S. Calistrat pentru convocarea S-tulul
Sinod, prin depe§a, in care iseale§te pentru pregedintele
S-tulul Sinod ; §i ell am re'spuns prin depe§A P. S Sale
tot in nume de preledinte, ea nu pot veni din causa in-
treruperel comunicatiel provenita din inundatiile, earl au
fost. Acea depe§A cred, cA este la biurou ca un comunicat.
Prin urmare eu am fost convocat formal. Nu m6 ocup
de loc de alte $mprejurart, de cat numal atat ca convo-
carea este Mout& conform cu legea, pentru ea, in lege se
dice, ca in lipsa I I. P.P. S.S. Mitropolip, vine de drept
eel mal batre'n.
P. S. Arh. Dositel Botwneanu: I. P. Santite, ved ca se
face vorbA pentru eel eari au fost absent! la deschiderea
S-tului Sinod. Si eu am fost absinte pentru ea am primit
invitatiunea Duminica, acesta a fost causa absentel de
n'am venit in cjitla de deschidere.
A'
kti
qi
Qi
et
www.dacoromanica.ro

PROCASELE VLRBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 7
I. P. S. Mitropolit al Moldova : Ved., ea aci se face un
fel de reclamil, din partea acelora, cari au lipsit de la
deschiderea sesiunel. In sensul acesta si eta am sii. lac re-
clan* pentru °A ved, ca este un spirit red, diavolesc, care
ne denunta prin jurnale si ne arunca cum arunca matu-
ratorul gunolul cu matura dupe lila, ea ne-am pus in
greva, ea n'am venit la Sinod li altele ; in care jurnale ?
Chlar in cele guvernamentale. Dar cum eram sa vid eta ?
Cum ? Lipseste Mitropolitul Primat, Intalul presedinte al
S-tuluT Sinod. El bine, atunci trebuia sa me ineunostiin-
Oze. Ed, care dupe lege trebuia sit preqedez, de unde
trebuia sa me informez de lipsa I. P. S. Mitropolit Primat ?
De la guvern n'am primit nici o adresa. Primesc adresa
Directorutul cancelariel S tulul Sinod. ApoY, me fertatl,
nol qtim; ea Directorul cancelariel S tului Sinod n'are a-
ac4sta autoritate de a ne convoca ; cu t6te ea. P. S. Sa
dice, ea a fost inorcinat de D. Ministru, dar nu still. pe
ce cale este data acesta insarcinare, verbal said formal ?
N'am primit nicY o invitatie qi de aceea n'am venit la
deschiderea S-tului Sinod.
Asa dal., fiind-ca multi fac acesta declaratiune, ca n'am
venit pentru ca n'am fast instiintat formal. Acum in urma
insit, D. Ministru al Cultelor ml-a facut cunoscut oficial,
nu Ohl dace, la ce1-1-alp a facut sad nu ounoscut, ed insti
am primit o adresti, in care mi-se spune, ea dimisiunea
I. P. S. Mitropolit Primat, fiind primita, mi se face cu-
noscut ea sa conduc lucrarile S -tulul Sinod.
ileum, fiind instill:1Vat pe cale legalA, formall, am venit.
P. 5; Episcop al Argepulut: Ea cred, ea incidentul a-
cesta, n'ar fi fost bine sa se ridiee, dar fiind -ca, maY multi[
P. P. S. S. spun, ca n'att fast invitaV, acesta a fast 'Ate
numai o seapare din vedere.
1. P. S. Mitropolit al Moldova : Pe eine justificatl?
P. S. Episcop al Argeplut. : Pe Directorul cancelarief
S -tului Sinod, pentru ea lata cum a fost casul : In lipsa
I. P. S. Mitropolit Primat, Directorul cancelariel, negreqit,
ea n'a stint pro cedura dupe care se deschide S-tul Sinod.
Asta-11 insA, &and audim chiar din gura I. P. S. V6stre,
ca s'a primit dimisiunea I. P. S. Mitropolit Primat, ne bu-
curam pentru ca, lucrurile s'au limpedit, fiind-ca Vi s'a
comunicat o adresA, din partea D-lui Ministru de Culte,
ca dimisiunea ex- Mitropolitulul s'a primit, qi I. P. S. V6s-
www.dacoromanica.ro

8 PROCESELE VERBALE ALB p,DINTEE OR ST. SINOD
fait aiI avut buna-voin0 ea sA ne-o anuntall ca sit §tim
qi nol, Ili de aci fnainte sit procedAm In OM regulg la
lucrArile S-tulul Sinod. Acesta am avut de dis.
P. S. Episcop al Duna'ret de jos : La cele ce am ilia,
mal adaog qi acestea, ca indatA ce am fost inItiintat, ca St.
Sinod s'a deschis, care fnItiintare era iscalitd de P. S. E-
piscop al Buzeulul pentru preqedinte, indatA gic, ce am
velut acea adres5, m'am grabit de am iscalit ca am veclut
pi voiti fi tirmator. Mal am Insit de adaogat, ca not the!
panii, aeum nu suntem fn§tiintatI in mod oficial de pri-
mirea dimisiunel I. P. S. Mitropolit Prim at. Rog dar pe
I. P. S. Mitropolit al Moldovel care ne presideza, sA facA
a ni se trimite Ili o asemenea adresa.
I. P. S. Mitropolit al Moldova : Acea adres5, am uItat'o
acasi pe mask dar am s'o aduc li s'o presint S tului Sinod
ca act oficial.
P. S. Episcop al Dundre de jos: Forte bine.
P. S. Episcop al Rimniculta : Ed unul nu pot impAr-
tali opiniunea P. S. Episcop al Dunarel de jos, ca adica
sit se maI cearA Ili o adoda, adresa pentru S-tul Sinod.
Dupre legea organics pre§edentia S -tului Sinod, In absents,
Mitropolitulul Primat, o are I. P. S. Mitropolit al Moldo-
ye! ; iar guvernul, pe cat am auclit din cele declarate de
I. P. Sa, s'a facut acestA datorie, comunicand, cil, dimisiunea
I. P. S. Mitropolit Primat este primita ; li prin urmare,
lucrul este terminat.
A ma! cere Inca o none adresA, ar fnsemna nu ittie. ce.
Acesta nicl nu este in regulA. Guvernul Q'a facut datoria
c§, a comunicat preledintelul S-tulul Sinod, adica I. P. S.
Mitropolit al Moldovel; li I. P. S. Sa a bine-voit a ne-o
comunica aci In ledinp plenara.
A§a dar ed cred, c5 cestiunea este terminate, Ili propun,
ca incidentul sit se fnchidA.
1. P. S. Mitropolit al Moldovel : §i eg all dori sa se
fnchidd incidentul.
Voct : Inchiderea discutiund.
Se pune la vot inchiderea discutiunel qi se prime§te.
Se comunica de la biurou petitiunea P. S. Ieremia
GAlateanu prin care cere un congedid pentru Oita de 6
Mal gi se aprobA.
P. S. Episcop al Rimniculut : Dupe regulament, trebue
sit alegern fntAI comisiunile gi pe urmA, vin cornunicaxile.
www.dacoromanica.ro

PROCtSELE VERB ALE Al E $EDINTELOR ST. S1NOD 9
I. P. S. 111itropolit al Moldova : Comisiunile se pot siege
si pe urma.
Se comunicd de la biurod petitiunea P. S. Dositet Bo-
toseneanu prin care cere un tong; lit de la 8 pAnit la 12
Mai Ili se primeste.
Mem, petitiunea preotulut I. Panaitescu din Rimnicu
Valcei prin care se plange, cd a fost permutat de la biserica
sa la o alt's biserica, si se trimite la comisiunea de petitiunt.
Idem, petitiunea D hit Dragomir Dumitrescu, prin
care solicit, locul de redactor la Revista Biserica Ortho-
dox Romans" si se trimite la comisiunea de petitiunt.
Idem, petitiunea preotulut Simeon Popescu, pe Mug&
care inaintezd larauririle cerute In cestiunea cathechismulul
set, si se trimite la comisiunea speciald.
Idem, raportul Staritel Monastiret Varatecul, prin care
se raga a stitrui pe langa G-uvern pentru ameliorarea 'eget
Clerulu!, si se trimite la comisiunea de petitiunt.
Idem, petitiunea preotesel Neaga, so$ia preotulut Fotin
Oprea, din judetul Constanta, comuna Beilic, prin care
cere, ca sotul sell st serve sca la o biserica din Ora, de §i
este hirotonit in Bulgaria, si se trimite la comisiunea de
petitiunt.
Idem, petitiunea preotulut Ian Soroceanu, din comuna
Ardeoni, jud. Bacdd, prin care face apel contra sentintei
consistoriulut de Roman, sub. No. 125.
Idem, petitiunea D lin Ion C. Popescu din comuna
Moron!, judetul Prahova pe langd care inaintezd, tin manus-
cris de inv6tdmesnt religios spre aprobare, si se trimite la
comisiunea specials.
Idem, petitiunea preotulut Joan Cucu, din Eparhia
Husilor, prin care cere gratierea, si se trimite la comisiunea
de petitiuni.
Idem, petitiunea D-lut Al. M. lonescu pe langd ca-
re inaintazd spre aprobare un manual de Istoria Sacrd. ;
si se trimite la comisiunea pentru cercetarea cartilor di-
dactice.
Idem, petitiunea D-lut N. Niculescu pe langl care
inaintka, spre aprobare dou6 manuscrise Cathechismul
ortodox"; si se trimite la comisiunea pentru cercetarea
carOlor didactice.
Idem, telegrama P. S. Ioanichie Bacaanu prin care
anuntd, ca nu pate veni A, ia parte la deschiderea se-
iunel S -lu! Sinod, din causa inundaiiilor ; si se ia act,
www.dacoromanica.ro

10 PROCESELE VERBXLE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD
Idem, adresa P. S. Episcop al Dungrei de jos re-
lativ la calugarirea fratilor Onisim Potapof Andre Lev-
cenco din schitul Saun si se trimite la comisiunea de
petitiuni.
Idem, frel adrese ale P. S. Episcop al ArgesuluI
relative la cAlugarirt si se trimit la comisiunea de peti-
tiunl.
Idem, 8 adrese ale P. S. Episcop al Husilor rela-
tive la cAlugAriri si se trimit la comisiunea de petitiunt.
Idem, raportul Directiunel Tipograflei Minor Bi-
sericesi", cu No. 30 pe Tanga care fnaintezA socotelele
tipografiel pe anul budgetar expirat ; se trimete la co-
misiunea ad hoc.
Idem, raportul comitetulut redactor al jurnalulut
Biserica Ortodcxrt Ron:lama" cu No. 47 pe langa care
Inaint4zA, compturile jurnalulul pe anul budgetar expirat ;
si se trimite la comisiunea ad-hoc.
Idem, petitiunea Preotului Tomaziu pe MITA care
inaint4za spre aprobare un manual, Testamentul VechiA
Qi Noti", unul de Morala Crestina ; si se trimit la comi-
siunea pentru cercetarea cArtilor didactice.
Idem, petitiunea preotulul I. Panaitescu din Ram-
nicul Valcet prin care reinoeste cerere a ca positiunea sa
de preot sa fie regulatl, si se trimite la comisiunea de
petitiunt.
Idem, petitiunea D-lull Casandroiti, prin care re la-
ma, contra preotulut Popescu din Ialomita si se trimite
la comisiunea de petitiunl.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Acum, ye rog, sa, pro-
cedAm la alegerea comisiunet de petitiunt.
Se procede la alegerea comisiunei de petitiuni prin
vot secret.
I. P. S. Mitropolit al Moldova : Resultatul votulul este.
Votantl 14
Majoritate absoluta 8
Intrunit :
P. S. Valerian Rilmnic4nu 12
77 77
Dositet Botosenenu 9
77 77
Ieronim Ploecteanu 8
/7 77
Episcop al Romanului 5
77 77 77 77
Husilor 2
77 77 77
Argeulut 2
si
AA
71
si
1i
www.dacoromanica.ro

PROCESELE IMPALE ALE IfFD)NTE1 OR ST. SINOD 11
71 17 17 77
Dunarel de jos 2
71 77
Majoritatea
G-erastrn Piteltenu 2.
reglementara ati. tntrunit'o PP. SS. Vale-
rian RO"mnicenu, Dositel Botoctenenu li Ieronim Ploe§tenu.
Prin urmare PP. SS. Lor. vor fi membri al comisiunel
de peticiunl.
Acura, ye rog, sit procedam la alegerea comisiunel pen-
tru cercetarea socotelelor tiFografiei qi jurnalulul Bise-
rica Ortodoxa Romans".
Se procede la alegerea comisiunel pentru cerceta-
rea socotelelor Tipografiel li jurnalulul Biserica Ortodoxa
Ron:Anti, prin vot secret.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Resultatul votulul este :
Votantl 14.
Ati Intrunit :
P. S. Epis. al RinaniculuT 12.
77 77
Hulilor 7.
77 27
Dunarel de jos 6.
77 77
Romanului 4.
7/ 1/
Argekailul 4.
77
Arh. Ioanichie Bacaonu 4.
77 71
leremia Galatenu 3.
)7
Erase. al Buzeului 1.
Arh. Dositel Boto§enau 1.
I. P. S. Mitropolit al Moldova ': N'a Intrunit majori-
tatea ceruta de Rcgulament, de cat P. S. Episcop al Rim-
niculul. Prin urmare pentru cei 1-alp doul membri vom
proceda din nog la alegere.
Se procede din not la alegerea celor-l-all dour membri,
pentru a forma comisiunea pentru luarea socotelelor jur-
nalul Biserica Orthodox Romans ".
I. P. 8. Mitropolit al Moldova .: Resultatul votului este :
Votanti 14.
Att intrunit :
P. S. Episcop al Hu§ilor 12.
)7 77
Argegulul 8.
)7 71 77
Dunarel de jos. 7.
)7. Arh. Gerasim Pite§teanu 1.
Prrn urmare P.P. SS. Episcopl al HuOlor cti al Argo-
csului, care la al doilea acrutin ati intrunit wajoritatea gertAtii,
"
www.dacoromanica.ro

12 PPOCgSFLE VERBAL g ALE $ED1NTELOR ST. S1NOD
de Regulament, ImpreunA, cu P. S. Episcop al Rimniculul,
vor forma comisiunea pentru cercetarea socotelelor Tipo-
grafiel ii jurnalulul Biserica Orthodox& Romana".
Prea Santitl Par;ntl, cea-1 alt& comisiune, rog, s'o lasam
pentru sedinta viitare.
Sedinta viitore vom avea Mercurl, la 12 Mal, ca sä aibA
timp comisiunile s& lucreze. Asa .dar ridic sedinta.
Sedinta se ridicA, lar cea viit6re se anuntA pentru
Mercurl, 12 Mal.
t Presedinte: Iosif Mitropolit Moldovel.
t Seeretar loanichie Bacaoanu.
.5edinfa din 12 Mat 1893.
edinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedentia
P. S. Mitropolit al Moldova
Se face apelul nominal si respund presentl 14 P. P.
S. S. Membri, fiind bolnav P. S. Episcop al Ramniculul.
Se citeqte sumarul sedintei precedente $i se aprobA.
Se comunicA, de la biuroA petitiunea D-lui B. Ionescu,
Inv6tator din judetul Dambovita, prin care cere aproba-
rea manuscrisulul intitulat Vechiul Testament", inaintat
S-tululs Sinod de D. Ministru al Cult:lor, pe lang& adresa
cu No. 13.984/91, $i se trimite la comisiunea pentru cer-
cetarea cArtilor didactice.
Idem, petitiunea Economului I. Constantinescu, Pro-
toiereA In pe lang& care inaintea, spre aprobare
crate dou6 exemplare din Istoria Vechiulul Noulul Tes-
tament, $i se trimite la comisiunea pentru cercetarea car-
tilor didactice.
Idem, petitiunea Arhidiaconulul G. I. Gibescu, pe
rangA care inaintezA spre aprobare un manuscris Intitulat
17
Teologia Pastorala", $i se trimite la comisiunea pentru
cercetarea cArtilor didactice.
Idem, dou6 adrese ale Episcopiei Ramniculul $i Nou-
luf Severin, cu done dosare relative la calugarirl se
trimit la comisiunea de petitiuni.
Idem, petitiunea D-luT dr. N. Nitzulescu, profesor
Decan al FacultAtel de Teologie, prin care solicit& pos-
tul de membru Redactor la revista Biserica Ortodoxa
Romana" reams vacant, se trimite la comisiunea de pe-
t4iunl,
Capitaid,
v8
si
:
I.
si
ci
si
si
www.dacoromanica.ro

PilOCESELE VERBALE ALE SEDIN1EL011 ST. SINOD 18
Idem, petitiunea D-lut Dr. Badea Ciresanu, profesor
la Facultatea de Teo!ogie, prin care solicits acelall post,
se trimite la oomisiunea de petitiunl.
Idem, petitiunea Preotului G. Floru, profesor in Ca-
pitald, pe lava care inaintezit spre aprobare un manu-
scris intitulat Istoria Vechiului Testament", Ili se trimite
la comisiunea pentru cercetarea cartilor didactice.
Idem, unspre-clece adrese ale Mitropoliel Moldovei,
relative la calugariri se trimit la comisiunea de peti-
Ouni.
Idem, 4 adrese ale Episcopiel Argequlut, relative la
ealugarirt, qi se trimit la comisiunea de petitiuni.
I P. S. Mitropolit al Moldova. Am terminat cu co-
munic5rile, acum intram in ordinea La ordinea
Vet avem raportele comisiunel de petitiuni.
P. S. Episcop al Husilor. I. P. S-te $i P. P. S. S.,
dupe cum se vede, eartile didactice de inveViment reli-
gios se inmulcese, se aglomerdza la S-tul Sinod.
In sesiunea trecuta, mi se pare, acum un an, s'a ales
comisiunea ca sa cerceteze eke va card, era t. vre-o 11 la
numer, qi nu s'a cercetat de cat numal cate-va din ele.
Acestt lucrare e greu sa se efectueze numal de membril
S tulut Sinod.
Inca de acum un an, dace nu cum-va maT din 'na-
into, s'a &cut o propunere in S-tul Sinod, ca sa se mo-
difice regulamentul pentru cercetarea cartilor didactice de
invetament religios ; propunerea s'a luat in consideraOune,
s'a ales. o comisiune qi s'a facut un proiect de Regula-
ment; i acel proiect de regulament s'a amanat in dout$
sesiuni, tot pentru cuirentul ca se vorbea de densul tot
cam la sfirlitul sesiuneT.
Ed ast ruga pe S-tul Sinod ca, dace, va crede, sa se
ocupe din nog de acest regulament, sa face un nog re-
gulament pentru cercetarea cfircilor didactice de inve0-
mant religion ; pentru a nu vom putea not membril Slut
Sinod, sa le cercetam pe t6te. La aedsta lucrare nu total
se infig, este f6rte grea, e>1 unul singur o recunosc, de
aceea, dam S-tul Sinod gaselte de cuviinta, et1 rog pe
S-tul Sinod, sa oranduiasea o nou6 comisiune, care, on
sa face un nog proiect de Regulament, ori sa is in des-
batere pe acela ce s'a facut de comisiunea de acum un an,
despre care am vorbit. Acesta am avut de lie.
si
si
si
si
tlilel.
si
1i
www.dacoromanica.ro

14 PROCESHLE VERBALH ALE $EDINTELOR ST. BINOt)
P. S. 16nichie Baca6nu. Eli §tit ea a fost o comisiune,
care a elaborat un regulament in aeestk privintA, §i acel
regulament, este prea adeverat, s'a gasit in neputinta de
a se intrebuinta, pentru ea era mai mult un regulament
personal de cat general. S'att facut cate-va propunerl de
proiecte §i chlar proiecte earl at fost aduse la S.tul Sinod
titi at fost desbatute
P. S. Episcop al Llwilor. Proiectul de care am vorbit
et, n'a fost desbatut, ci amanat.
P. S. 16nichie Bacaonul : De aceea et cred, ca n'ar fi
nevoe de niel o comisiune; ca din not at 1 eercEtEze, ci
sA se aducti acel proiect sA se punk in desbaterea S-tuluI
Sinod, si clack se va gAsi ban cu 6reeari modificAri, at
se admits fli sA nu se mei oranduiase6, comisiune.
I. P. S. kitropolit al Moldovei: Eli intreb pe S-tul
Sinod, data gaseqte de cuviintA ca O. se is in cercetare
proectul de care a vorbit P. S. Episcop al Hu§ilor.
P. S. Episcop al Argemlut: Nu §titi dad, S-tul Sinod
a admis sat a respins propunerea P. S. Episcop al Hu-
qilor, ca sa Itit sa iat cuventul §i A vorbesc in cestiu-
nea de fatit.
Voci : Nu s'a respins.
P. S. Episcop al Argemlut: Atunci rog pe I. P. S.
Mitropolit al Moldovel, sA bine voiascA a ruga pe comi-
siunea, care a fost insgrcinata cu facerea acelui regula-
ment, ca sa-1 inainteze S-tului Sinod.
P. S. Episcop al 1-1u)silor : Este inaintat.
P. S. Episcop al Arge,sului: DacA este inaintat sA i se
dea citire spre a putea fi luat in consideratiune.
Propunerea P, S. Episcop al Hutilor n'a fost de cat
acesta, ell greutatile aunt forte marl pentru cercetarea car-
tilor didactics religiose, care yin la S-tul Sinod ; qi co-
misiunea care s'a ales in sesiunea trecutA pentru ac6sta,
a fost cu neputintk de a se pronunta asupra manuscri-
selor ce i s'at trimis qi deci P. S. Sa cere sA se facA un
regulament care sA indestuleze asemenea cererl. Et rog
pe I. P. S. Mitropolit al Moldovei, ca sit punt la vot pro-
punerea ce s'a emis de P. S. Episcop al Hulilor.
P. S. Episcop al Romanulut: Ea 'ml aduc aminte f6rte
bine, di s'a amanat citirea acelui proiect de regulament
fiind-ci era sesiunea la sfar§i1. Fac apel tti la P. P. S. S.
Secretari, sk spunk dart nu este aqa.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VEREALE ALE $Eb1NTLLO1. ST, S1NOD it
P. S. 16nichie Baca6nul: Et cred ca A ajurnAm ho-
tararea ce voim sa dam asupra acestul proiect, pAna ne
vom convinge data a fost amanat sat respins.
P. S. Episcop al Husilor: Daca se hotarasce BA se a-
mane, atunci nu mai pot vorbi ; Hind ca. eram sA, vorbesc,
ca dace se inlAtura acest proiect, ce este de facut cu car-
tile care ne yin? Acesta eram BA clic; dar fiind-ca se a-
mama pentru qe dinta viitare, renunt la cuvent.
1. P. S. Mitropolit al Moldova : Necesitatea ce se simte
de acest Regulament se constata qi este reclamata. Acest
Regulament eete deja facut, dar nu este citit, nu este a-
probat de S-tul Sinod.
Et dar, pun la vot opiniunea P. S. Episcop al Huqi-
lor, dace, trebue BA ne ocupam de proiectul fAcut inainte
si care la finele sesiunel trecute a fost amanat, sat sa pro-
cedAm la facerea until proect din not. Et din parte-re
primesc BA ne ocupam de acel proiect deja amt.
Daca se primelte opiniunea P. S. Episcop al Husilor,
trebue sa-I punem la ordinea (pie!, qi sa alegem tot odata
li o comisiune, care sA1 cerceteze.
P. S. Episcop al Husilor: Este comisiune specials pen-
tru acesta, compusa, din P. P. S. S. Episcopi, al RA,mni-
cului, al Dunarei de jos qi eti.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Atunci P. P. S. S. mem-
brig din comisiune aunt rugatl, sa bine-voiasca al Iua in
vedere li in qedinta viitdre sa se puns, la ordinea 4;lei.
P. S. 16nichie Baca6nul: Comisiunea, care a elaborat
acest proiect pentru cercetarea cArtilor didactics religiose,
sa vie cu acel proiect, dar pant% atunci cred, di e bine sa
se amane alegerea comisiunei.
P. S. Episcop al _Husilor: Daca este sa ne ocupAm de
regulament qi sa se pun& la ordinea (stile in FI,edinta vii-
tdre, atunci a'§i ruga sa se amane alegerea acestel comi-
siuni, ca sa vedem ce se face on regulamentul; t}i pe
langa acestea o comisiune de felul acesta este Inca alesa
din anul trecut, care a cercetat cate-va artf, din care li
et am cercetat una pe care am comunicat'o.
Repet dar rugacinnea ea BA se amane alegerea uneT a-
aemenea comisiuni, pans se va vedea ce se face cu re-
gulamentul.
P. S. Episcop al Argesulut: Eti nu aunt de parerea a-
eeata. Mi se pare ea se confunda luorul, fiind-ea regula-
www.dacoromanica.ro

IA PROCESELE VERLALE ALE §EDINTELOR ST. gINO6
mental este pendinte si comisiuea de asemenea ; §i de in-
datit ce am admis ca regulamentul sa-1 punem in discu-
tiune in sedinta viit6re, atunci si comisiunea este in drept
sil, villa cu regulamentul, dar nu sa se alegA o altii. comi-
siune.
P. S. Episcop al Llufilor : Este cestiunea de comisiu-
nea pentru cercetarea cartilor cars stint depuse la biurou.
P. 8. Episcop al Argefului : Atuncl dar, panic la vo-
tarea regulamentului, trebue FA se al6git o comisiune, care
sit se ocupe cu cercetarea acelor cairn.
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Ala dar comisiunea
pentru cercetarea caqilor didactice o vom alege in Ile-
dinta viit6re.
Acum se intam in ordinea (pig. La ordinea (lila avem
raportele comisiunea de petitiunl. P. S. Raportor este ru-
gat sit bine- voiascit a le da citire.
P. S. Valerian Ramniceanu raportor, citeste raportul
comisiunea de petitiuni asupra petitiunel D-lui Ioan V.
Casandroiu, din comuna Tuta, judetul Ialomita, prin care
se plange contra preotului Petre Popescu, pentru faptul
cit in eliva de 4 Aprilie fiind alegere de consiliA comunal
vi preotul find. interesat pentru alegerea unor asemenea
pers6ne, a insultat pe rec'amant chiar in biuroul Prima-
riel, dandu-1 anaftima.
Asupra acestel pliingeri, comisiunea observe, cat supli-
cantul, on din necunostinta, on din sfatuire gresita, a tre-
cut peste chiriarhia respective, unde putea se si adre-
seze plfingerea sa. Totusi Mind -ce este vorba de anafti-
ma, ceea ce nu este permis de can6nele bisericesti a eser-
cita preo01, si mai ales in casul de alegerl: De aceea este
de opinie a se recomanda casul P. S. Eparhiot al locu-
luT spre a urma comform legel (Canonelor).
Se pune la vot opiniunea comisiunea si S-tul Sinod
o aprobA.
Idem, raportul comisiunea pentru tunderea in mona-
hism a fratelui Ion Gheorghe Banciu, de 27 ant, din schi-
tul Stanic6ra, Eparhia Argesului.
Asupra acestel cestiunl, comisiunea, vec,I8nd ca, lipseste
din dosar formalitatea ceruta de Art. 4 din Regulamen-
tul pentru Disciplina monahala, adica de a face al 2-lea
cerere in scris.
Avend in vedere Art. 7 din sus citatul Regulament,
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VziBALE ALE SFAINTELOR ST. MOD 17
ca termenul ispitirel canonice nu p6te fi mai putin de 6
luni, dar nici mai mult de trel ani;
Avend in vedere ca teaml acesta ca unul ce a servit
in armata Austro-ungara, pole sA fie cautat de acesta pu-
tere pe tale diplomatical spre a'si face datoria de reservist;
Aveod in vedere ca monastirile n6stre sunt destinate a
pensiona pe parnenteni, iar nu pe eel ce sunt din alte t6rI
unde faeut serviciul miiitar. Este de opinie a
se amana cererea de calugarire pane, and fratele in ces-
tiune va obtine actul legal de impamentenire.
Accst resultat comisiunea cu respect 11 supune la de-
finitiva hotarftre a Stului Sinod.
P. S. Episcop al Argesulut: In ceea ce priveste ca nu
s'a acut a 2a cerere conform regulamentuluY, acesta mat
in tot d'auna $i la multi s'a intamplat multi s'al't fa-
cut calugari nu la un an sail la trel, ci la 6 luny, dupe
cum s'a constatat viata for in monastire. In ceea ce pri-
veste actul de impamentenire, comisiunea nu era in drept
sa, cOra un asemenea act. La not aci aunt multi, earl ail
venit de dincolo eart s'ati fAcut calugari fare, a li se
inal cere acte de impamentenire. Cu acest frate insa tie
care monastirea are mare trebuinta, comisiunea voeste
face o eseeptitme, cetendu I actul de impamentenire, ca
cu chipul acesta sa i se respinga, calugarirea.
I. P. S. rostra, 1. P. S. Presedinte, mat eu soma ca
fort Episcop al Eparhicl ArgaluluI, cun6steti forte bine
in ce situacie se gasesc monastirile din acea Eparhie, cu
ce greutate. clue viata $i cum se mica in nevointele for
sufletest1 $i materiale; data s'ar respinge acesta
gArire, s'ar face un mare fell, cad la acel schit se smite
mare trebuin0 de un asemenea om, mat cu soma ca a-
cola sunt 6men1 Inaintati in virsta.
Daca n'are actul de impamentenire comisiunea n'are
drept sa-1 cera, pentru ea, la not aunt multi 6men1 pio-
fesori, magistrate, cArora le lipsesc actul de impamente-
nire $i nu $i1 procurit de cat pe urma.
Et. vo rog, BA primitl acesta calugarire.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Actul de impamen-
tenire, ca act de impamentenire, dar cestiunea dupe mine
trebue privity din alt punct de vedere; $i anume, din punc-
tul acela ca, el n'dre actul de emigrare sail de renuncare
la protectiunea statului sm.
$i '11-a i
§i
a
1i
ei
g,
www.dacoromanica.ro

18 1ROCEgELE VEIRBALE ALE SEDINTE OR ST. SINOD
P. S. Episcop al Argeplui: Are act de reserva in ar-
mata.
1. P. S. Mitropolit al Moldova : Are act de reserva,
dar n'are act de emigrare. El p6te sa fie cautat la re-
servele lul si atunci ce facem nol cu el. eel din Ora lui
IL descalugarese si 11 imbraca, militareste.
P. S. Episcop al Argefululs : Ed nu staruesc, dar el pete
Bali procure acest act mai targid.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Ed pun Ia vot con-
clusiunile raportului comisiunei, tine este pentru, sit bine-
voiasca. a ridica mama.
S'a primit. Prin urmare s'a respins calugarirea.
P. S. Valerian Ramniceanu raportor, citeste rapor-
tul comisiunel de petitiunl pentru tunderea in monahism
a frateluT Gheorghe Dieu de 55 anT, din schitul StAni-
sera, Eparhia Argesului.
Asupra acestei cestiunl, comisiunea constatA, ca numitul
frate este locuitor din altA tern uncle s'a facut viata si s'a
dat si tributul de sange, si acum la betrenete vine BA se
faca pensionar in una din monastirile Romanies.
Comisiunea, este dar de opiniune a fi admis numitul
frate la calugarire, dupe ce va presenta actul de 10(10-
mentenire in Romania.
P. S. Episcop al Argemluf : Eu ass dori A stid dacA
comisiunea este In majoritate iscalita in acest report.
P. S. Arh. Valerian Rornniceanu: Suntem iscaliti ate 11
trel membri comisiunei.
P. S. Episcop al Argemlut : Cu parere de red ved, ca,
procedura care a emis'o acum comisiunea, nu a fost nici-
°data in S-tul Sinod. Niel °data comisiunea n'a facut cas
de acesta, ca sa, cera, respingerea calugarirel pe un ase
menea motiv, ca, suplicantul n'a cerut pentru a data 6ra,
d'a fi in monastire dupe o luny de 4ile conform Regulamen-
tulul. Apoi aci s'ati Meat calugarni farit formele regulate,
fans acte si fare, sa facts stagiul in monastirea de calugAri,
si S tul Sinod nu'l-a gasit ca stint in neregulA. Apoi, I. P.
S. Vesta stiti, ca, mai tots calugaril can aunt in schitul
Stanisera aunt veniti de dincolo $i noT trebue sAl primim
si sit le dam ospitalitate in monastirile nostre.
In monastirile n6stre, mai cu semA cele de la munte
Bunt bArbati si femei veniti de dincolo, si dacit n'ar fi a-
cestia, atunci n'am mai avea nici un cAlugar,
www.dacoromanica.ro

PTIOCESELE VERBALE ALE stb N'IPLDR ST. SINOD
Dad nu primitl adsta, atund desfiintap monastirile.
Comisiunea procedezA f6rte reit, cg, face cate-un asemenea
obstacol de 6re ce procedura eT este cu totul deosebita de
procedura care a urmat ;Ana acum.
P. S. Irk. Valerian Rthnniceanu: Nol Comisiunea, ne-
am aratat parerea si lAsam, ca S-tul Sinod sg, hotarascA
cum va crede.
P. S. Episcop al Hwilor : I. P. S. Pre§edinte si Prea
Santip! Eii tot-deuna am fost pentru mentinerea Regula-
mentulul in vig6re. Data P. S. Episcop al Argesului vine
ne acusa ce, am calcat Regulamentul, acesta este o ne-
regularitate si o lucrare, care de si s'a f tout pAna acum,
eti rog pe S-tul Sinod, cA de acum inainte sA nu se mal
fad, si sa fim in limitele RegulatnentuluT ; citcl tam cat nol
vom. pAzi Regulamentul S-tulut Sinod, intru atata avem
sA fim la locul nostru §i nu avem a ne teme de nimic.
SA me lerte P. S. Episcopul Argesului, cg, ceea ce s'a
faeut piing, acum nu a fost caleare de Regulament, ci nu-
mal o neregularitate care nu s'a observat.
De aceea, eft rog pe Stul Sinod, ca, de acum inainte sA
pezim Regulamentul nesehimbat in totul.
P. S. AM. I6nichie Bacddnul: i ell aunt de pArerea
P. S. Episcop al Husilor, dar cu 6re care adaos. Fiind ea
nol pang, acum n'am Lost sesisati de adstit stare si
P. S. Episcop al Argesului declarA, ca s'aa faeut Inainte
multe calugArirI de acestea, gi de 6re ce still, de la Rim-
nic, cg, eparhia Argesulul are monastirT unde se adApostesc
multi de p'este muncT, Eli cred, ea ar fi bine ca de acum
inainte stt nu se mat fad asa cum s'a facut pans acum ;
fuse, aceea cari s'ai'l primit pane acum se. se ealugar6sce.,
dar sa se puns o stavila de acum inainte.
P. S. Episcop al Argeoului: Ell n'am venit cu calugA-
rill la Stul Sinod de aunt ani, pe dud g,1 it all venit cu
cleciml de calugarirl qi au fost primite fie in conformitate
cu Regulamentul, fie afarA de Regulament.
Acum, dace, se face o indreptare a Regulamentulul cu
mine, eft tail retrag calugeririle.
1. P. S. Mitropolit al Moldova' : Vo rog, sA nu venim
cu amenintari. Ea un lucru n'am inteles adineaorl, si m'am
esprimat cum este logic, adicA dace, are act de emigrare,
fiind-cA asa se care la top, care aunt din streinittate. P.
S. Episcop al ArgesuluT a gis, cg, aunt multi cari find
li
insult
IJ
www.dacoromanica.ro

20 PROCESELE VERBALE ALE ScDitVr8LOR ST. SINLM
profesorl magistratl vin pe urma de cer ImpAmenteni-
rea. Dar impAnaentenirea se dti, cand presinta acte de e-
emigrare prin care constatl, el, el a renuncat la autoritatea
terei de uncle este, se considers ca pament6u, actul
acela de emigrare se la fn consideratie.
P. S. Episcop al Arge,sulta : La eel dintAI am renut4at,
dar la eel de at doilea nu. De aceea declar, ca- ml retrag
calugAririle fiind-ca red, el se face un inceput cu mine.
1, P. S. Mitropolit al Moldova: Apot, P. Stintite Frate,
repet Inca ()data: Tali pare WI ea, ved un fel de amenin-
tare In cuvintele P. S. Vostre.
Prin urmare, ell pun la vot conclusiunile raportulul co-
misiunel. Cine este pentru, sA binevoiasca a ridica mftna.
S'a primit conclusiunile raportulul comisiunel.
P. S. Episcop al Romanulut : Fiind-ea eel -l-alt a fost in
armata, este o necesitate ca BA aiba actul de emigrare.
Acesla rose, este in vtirsta inaintatA, on] de 55 anI, §i dupe
cum declarA P. S. Episcop al ArgeluluI, este forte tre-
buitor milnastira
De aceea, ail fi de pArere ca sA i-se aprobe caluga-
rirea.
Vod Acum s'a Inchis discnciunea.
P. S. Episcop al Argeplza : Eu am declarat ca-ml re
trag
1. P. S. Mitropolit al Moldova : EA, in fata tonulul
ameninlAtor, cu care vorbeSte P. S. Episcop al ArgeBuluI,
ridic sedinca.
Pe and voi0 sA avem Bedinp,?
Voce : Pe Vinerl.
.1. P. S. Mitropolit al Moldova : Atunci §edintA vom
avea Vinerl, 14 Ma!, tot la orele 9 a. m.
Sedinta se ridicA Bi se anuntA cea viit6ra pentru Vi-
ner!, 14 MaT, orele 9 a. m.
t Precedinte : Iosif Mitropolitul Moldova
t Secretar: 16nichie Belagnu.
qi qi
cAlugaririle.
Qi
si
www.dacoromanica.ro

PROCESEI E Vr REALE ALE St DINTELOR ST. S1NOD 21.
),Sledinta din 14 Maki 1893.
Sedinta se deschide la orele 9 a. m. sub preledinta
I. P. S. Mitropolit al MoldoveY.
--Se face apelul nominal respund presents 15 P. P.
S. S. Membri.
Se eite§te sumarul qedintei precedente.
P. S. Valerian Ramnicau: Cer sa se faca o rectificare
in sumar: Comisiunea in raport n'a cerut respingerea ca-
lugarirel pers6nelor recomandate, ci amanarea for puns ce
vor presenta actul de impamantenire.
I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Se va rectifica. Ali
voi insa sit Fltiu in ce sens fost faeute conclusiunile ra-
portului?
P. S. Valerian Reimnicku: Conclusiunile raportulul aunt
pentru a se amana calugarirea, pans ce vor indeplini for-
malitatile cerute de regulament.
Voci: S-tul Sinod a primit conclusiunile raportulul.
I. P. S. Mitropolit al Moldova : Da, 'ml aduc aminte
ca aceste conclusiuni aI iritat prea mult pe P. S. Epis-
cop al Argeqului, pentru care am fost silit sa ridic ledinta
precedents.
P. S. Episcop at Argemlui : I. P. S. Stepane. Ed nu
m'am gandit ca sa irit pa nimeni, ci am gig ea dam& mi
se reaping calugaririle, mi le retrag. EIS nici nu m'am
gandit la una ca acesta, nici nu putea fi o suparare
ca mi retrag actele mete.
Se pune la vot sumarul ledintei precedente on ree-
tificarile cerute, se aproba.
Se comunica de la biurou petitiunea D-lui V. A. U-
reche prin care cere de la S-tul Sinod ea daruesca un
rand de card bisericeqt1 bibliotecel din Galati.
I. P. S. Mitropolit at Moldova : Acesta este o frum6sa,
dorinta $i -1 face lauds, D-luI V. Alexandrescu Ureche, ca
cretin i literat. Ace3ta petitiune, eI cred ca trebue sa
in6rga la comisiunea de petitiuni.
P. S. Episcopul Ifwilor. Nu qtiu daca ac4sta petitiune
mai este nevoe ca sa m6rga la comisiune. EA cred ca s'ar
putea tranla chiar acum. Prin aceAa petitiune petitiona-
rul cere un rand de carte bisericegti pentru biblioteca ce
a infiintat la Galati, cred eft nu mai are nevoe sit
merga la comisiune.
VT.T.1.
sa
qi
si
all
Qi
si
www.dacoromanica.ro

22 PROASELE VFEBXLE ALE EED1NTELOR ST. STINTOD
P. S. Episcop al ROmniculul. P. S. Episcop al Hu§i-
lor ne propune, ea, asupra acestet petiOuni sa ne pronun-
titm acum indata.
Regulamentul interior al S-lut Sinod prevede, ca tote
petitiunile sa naergit la comisiunea de petitiunt acesta
comisiune da opiniunea sa, S-tul Sinod hotara§te.
De aceea ye rog, ea §i acestA petitiune asema,nat regu-
lamentului, sa se trimitA la comisiunea de petitiunt, qi
dupa ce comisiunea va veni cu raportul seii, not ne vom
da euventul nostru.
P. S. Episcop al Dunaret de-jos: 1. P. S. Preqedinte
regulamentul S lul Sinod a§a vice, ca ort ce peticiune sa
mergik la comisiune. Acosta este o regul generals, pentru
ea comisiunea sA aibA elementele necesare, sa judice dupit
acte intr'un mod sart altul, ca prim judecAtor §i dea
opiniunea. Dar in casul de fats fiind o lucrare simpla, u§6rd,
dupa cum se vede din insuqt resumatul facut de biurott,
S-tul Sinod nu erect cl p6te sa aibA de la comisiune
maI multe lAmuriri in acestA cestiune, de cat ceea ce s'a
spus.
De aceea v'a§1 ruga al se tranleze acum cestiunea fara
a mat merge la comisiune.
P. S. Episcop al Rimnicului Eau stAruesc sa remanem
in Regulament. P. S. Ep;scop at Dundral-de jos dice, ca
s'ar putea tranqa cestiunea chiar acuma, fara a mai merge
cererile la comisiunea de petitiunt.
Nu este ma. Ed cer, ca sa, nArgit la comisiunea de pe-
ticiunt; caci comisiunea p6te aduce mat multA luminA, a-
supra cuprindere1 din petitiune, cand cer ca petitiunea sa
se trimita la comisiunea de petitiuni sa nu se creda, ca
ett sunt in contra celor continute de petitiune.
SA lasAm dar, ea mergA petitiunea pe ca1ea ei legala,
dupA cum ()ere Regulamentul §i in urnart, vom vedea ce
este de fAcut.
P. 8. Valerian Rimnianu. Ed nu sunt contra opiniu-
nel fie a se trimite la comisiunea de petitiunt, pentru
comisiunea luerand, are sa, dea o lumina, 6re-care.
Dar pentru ea, comisiunea de pet4iunt este forte ocu-
path., act aft ruga pe S tul Sinod ea ae6sta cestiune s'o
recomande comisiunea care este insareinata cu cereetarea
socotelelor jurnalului §i tipografiel, fiind-ca, membrit ace-
lel coniisiuni, cu ocasiunea cercetiirel tipografiel, at. oca-
tit
st.'0
li
:
ca,
;
si
www.dacoromanica.ro

PI OCeSELE Vr.R13ALE ALE SED1NTELOR ST. MOD 23
siune sa vada dacA in adev6r mal este material de ajuns,
ca sa, p6tA da gratis, pe and not, orl cat am vot, nu
putem sa ne intrerupem de la ocupatiunea nastrA sA
ne ocupArn de acbtA cestiune, adica nu putem merge la
tipografie sA vedem data mat Bunt, sail nu eArti.
Ed, rog dar pe S-tul Sinod, ca acesta petitiune s'o tri-
mita la comisiunea pentru cercetarea socotelelor tipo-
grafiel.
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Cum v6d, aci cunt trel
opinii, una a P. S. Episcop al Hugi lor, ca cestiunea sA
se transeze acum ; alta a P. S. Epis-cop al Rimnieulul ca
sa se trimita la comisiunea de peticiunl o a treia a P.
S. Valerian Ramnic4nu, care cere ca sA se trimita la co-
misiunea pentru cercetarea socotelelor tipografiel.
P. S. Episcopul Rimniculut: M6 asociez qi ell la opini-
unea P. S. Valerian Ramniceanu.
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Atund pun la vot 0-
piniunea P. S. Valerian Rimniceanu, ca acesta petitiune
sA se trimita la comisiunea pentru cercetarea socotelilor
tipografiel. Cine este pentru ss bine-voiascA a ridica mama.
S'a primit.
Se comunicA de la biurou 10 adrese in alAturare cu 10
dosare ale Mitropoliel Ungro-Vlahiel, relative la calugit-
qi se trimit la comisiunea de petitiunl.
I. P. S. Mitropolit al Moldova : ComunicArile Wad ter-
minat. Acum intrAm la ordinea
La ordinea Pei avem mal multe rap6rte ale comisiu-
neI de petitiuni. P. S. Raportor este rugat a le da citire.
P. S. Valerian Rimniceanu raportor eiteste raportul
comisiuneT de petitiuni relativ la cererile facute in parte
de D-nil Dr. N. Nitzulescu, Dragomir Dumitrescu Ba-
dea Cireseanu de a fi numiti membri in comitetul redac-
tor al jurnalulul Biserica Ortodox RomanA" in locul de-
venit vacant i care raport este In coprinderea urmAt6re:
Inalt Prea SAntite StepAne.
Comisiunea de petitiuni a S tului Sinod a luat in ob-
servare trel suplici a trel solieitatorl loculul vacant ce a
r6mas in comitetul redactor al jurnaluluI Biseriea Orto-
doxA Romans ", dupA trecerea P. S. Innochentie la scau-
nul de Episcop al RomanuluI, §i a veq.ut ca personele ce
$i
riri,
si
1i
tti
www.dacoromanica.ro

*24 PROCESELE V_REAI_E ALE SED'NTET,OR ST. SINOD
at aratat dorinta a ocupa acest post, aunt trei dot-WA in
teologie, profesor!, al facultAtl n6stre de Teologie, amume :
Dnil Dragomir Dumitrescu, Badea Oire s an u gi Decanul
Facultatel, N. Nitzules2u, ale caror cerer s'a recomandat
de Stul Sinod acestel comisiuuT.
In privinta capacitAtel personelor citate, comisiunea n'are
timie de obiectat, tots stunt bun! gi au drepturl egale in
privinta titlurilor.
Articolul 7 din Regulamentul jurnaluluI biserieesc pres-
Nis ea membr;I comitetuluT redactor se nurnesc de S tul
Sinod; fail a se limita caracterul acestor pers6ne ; dar
se intelege ca, In genere din totti sfera activitatel nOstre
eiintifice teologice, adicA: ea S-tul Sinod are putere a a-
lege gi a numi gi afarA, din ccrcul solicitatorilor, gi dace
s'ar esi pErsOne speciale in alt ram, care sa aiba nog I
mult timp de la altos functiunl, spre a se deda Cu maT
mutt interes Qi devotament in luerarea acestul jurnal, a-
cesta ar aduce maT mult profit bisericeT gi ar respunde
gi la dorinta intimA, a comisiunea. To'ugl comisiunea
find datOre a se pronunta, erre din aceste treT persOne
cc r etilionhA intrunegte maT multe conditiuni eserqiale
vocatiunef de redactor la jurnalul bisericesc, inainte de
a se pronunta se gaseqte dat6re a mArturisi, ca se vede
puss intr'o positiune dificilA, din care ar putea a se sus-
trage numal prin un concurs care singur ar putea fi ex-
presia adeverulul si a dreptAtel. Concursul intl.& gi pA-
trunde in totul, puind in relief tote calitatile interibre gi
exteriors ale capacitatel candidatuluT, pe cftnd comisiunea
nu pote examina de cat numal partea exteriors, gi in a-
cestA, privintA vine all indeplini insArcinarea in modul
urmA tor.
Dintre acegt1 trei candidati D. Badea Ciregeanu este eel
ma! non Dr. in Teologie, nedistingendu.se pant in pre.
sent cu sorierT teologice date publicitatel, nisi ca publicist
pe terenul biseticese, gi de aceea comisiunea credo ca
D-sa p6te MrA Jena a lrisa terenul luptei celor-lalti dull
concurenv.
FAcend examenul tot exterior al celor clout concurenti
comisiunea incepe cu D. Nitzule len, onorabil Decanul al fa-
cultAtel nostre de Teologie. Domnia sa este un barbat
f Orte capabil, energic gi de o ativitate prodigi6s5, cats o-
cupA tregeatedre salariate la trel institute iublice religi-
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBAis At F. VI:mil E. OR ST. S1NuD 25
6se, afar& de aceea de Decanat. In lungul timp de 24 ant
de profesorat s'a destins cu cate-va opere if ciintifice date
la lumina, pe arenalntinsa a publicitatel ins& nu s'a prea
ilustrat $i comisiunea crede ea din lipsa de timp, find
forte ocupat cu numer6sele sale servicii publice. 0 cali-
tate insO mai lipseste D. NI Decan, ca nu este asa de forte
in limba Elena ca rivalul sett, si se stie ca la jurnalul
nostru bisericesc se face si cercetarea cartilor bisericesti,
call trebue comparate cu originalele din limba greca.
Spre a pune capat cugetarei sale, comisiunea crede ca
D. Dragomir Dumitrescu, ca elenist bun, fiind-ca a stu-
diat teologia in limba elena, autor al cator-va opere reli-
giose, si publicist distins si apreciat Inca la revista teolo-
gica din Iasi, osebit ca s1 -a intins cercul cunostinteIor sale
teologice prin un curs recent de cats -va ant, pe la Uni-
versitati din Europa, ar fi mai competent si mat capabil
a colaboia la ameliorarea jurnalului S-lui Sinod, find- ca
eel pun in present este mai liber, ctiel are o singura ca-
tedra la facultatea de Teologie , si mai este in favorea
sa si alegerea provisorie, ce a facut in persona sa I. P. S.
Mitropolit Primat dimisionat, carele cil aeest titlu 1-a si nu-
mit in comitetul redactor inc 1 de la 1 Ianuarie anul es-
pirat.
Peniru aceste c)nsideratiuni comisiunea, in majoritate
fixandu-s1 alegerea in pers6na D-lui Dr. Dragomir Dumi-
treseu, vine cu respect a supune opiniunea sa la cunos-
tinta S-tului Sinod, spre a decide cele ce va crede de cu-
viintt.
(ss Arhiereul Valerian, Dosothet Botopnenu.
Opiniunea separates.
Avend in vedere cererea D-Ior D-ri N. Nitzulescu, Dra-
gomir Dumitrescu si Badea Cireseanu pentru postul de
colaborator la revista eclesiastica Biserica ortodoxa Ro-
ruanA" li considerand. ci D. Nitzulescu este mult ocupat
cu trei catedre, unde preda cursurile si prin urmare ar
fi impedicat la implinirea datoriilor relative la postul de
colaborator.
Ave"nd in vedere, ca, D. Dragomir Dumitrescu este o-
cupat cu predarea cursurilor la Universitaie, precum si
en afacerile S teT Mitropolii din IV, prin care ocupaOuni
www.dacoromanica.ro

26 PROCESELE VhRBALE ALE SEDINTELOR ST. Sac D
ar fi tmpedicat in colaborarea la revista indicatA la c-r-
cetarea cOrtilor bisericeqtY.
Avand in vedere cA D. Cireffenu este ocupat numal cu
predarea cursulul Ia Universitate, farA, a mal avea i alto
ocupatiuni, de undo resultA c6, dispune de timp pentru a
indeplini obligatiunile pentru acest post de colaborator.
Opiniez, ca dintre acelti trel Domnl Doctori aspirants
pentru postul de colaborator la Biserica Ortodox5, Ro-
mantt", D. Cirel4nu sate in drept de a ocupa acest post.
(ss) Arhiereu leronim.
P. 8. Episcop al Rdmniculut: I. P. S. St6pane! Mal
cred de trebuintA sA declar, c& tots petitionaril acel-
tia imi aunt forte apropiatil de inima mea. Ada bune6ra
D. Nitzuleseu ml a fort coleg mat multi alai la Siminar
Ia Facultatea de Teologie Qi prin urmare, cum am qis,
este un bArbat forte apropiat de sufletul meil. D. Drago-
mir qi D. Cirepanu mi -au foot scolarl ; prin urmare
ace§t. a pe o ail& eale asemenea fOrte apropiatt sufletulul
met. De aceea, cand este vorba despre mine personal, ell
afg impArti postul vacant de membru la Redactia revistel
Biserica OrtodoxA, Romans" in trel egale, ci o parte
din redactiune afp' duce.o unuia, cea-l-altA parte altula, gi
cea de a treia unuia din eel tret petitionary.
Fiind ca tos6, postul nu se p6te ImpArtT, eu trebue prin
urmare sA, m6 botArtise pentru unul din eel trey postulantI.
ArAtand consideratiunile personale, ce am pentru fie-
care din petitionari, sit intru acum In discutiunea rapor-
tulul, ce ne a presentat comisiunea as petitiunl.
Prin raportul comisiunei asupra acestor petitiuni P. S.
Raportor ne aratA mat multe considerente, in virtutea c&-
rora trage conclusiunea, cum cA, eel mat meritos pentru
acest& functiune ar fi D. Dragomir Dumitrescu. Nu'i neg
D-luT Dragomir Dumitrescu capacitatea, timpul posibi-
litate de a lucra la Revista Biserica Ortodox& RomanA".
P. S. Ieronim Ploecit6nu a formulat o opiniune In minori.
tate pentru D. Cirecenu, aducend in sprijinul opiniune
sale timpul eel disponibil al D-lui Cirepanu.
Intorcendu-m6 lara§1 la raportul comisiunet, am audit
intro alte considerente, i acesta, el D. Dragomir a fort
numit deja de fostul Mitropolit Primat in mod provisoriu,
prin urmare, ar trebui 0-1 nurairn pe D-sa,
qi
pant
gi
fatal,
si
gi
gi
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VEPBALE ALE 3EDINFEtoR ST, S1NuD 27
Niel unul, sit ma credetl din considerentele, aduse atat
de P. S. Raportor cat si de membrul, ce esprimat o-
piniunea in minoritate, pe mine nu m'a convins ea trebue
sa convenim asupra uneia sa>a cele1-1-alte persone. Exa-
minarea, ce raportul spune ca a fame° asupra cestiunel
este pentru mine nu destul de convingatare si apoi si ne
fundatA; in cat sa ma credetl ca, ell unul n'all fi subscris
acest raport. Din contra et., in locul raprtorului, asi fi
cercetat lucrarile literare ale fie-carul petitionar, le-all fi
comparat, si din acesta examinare asl fi tras o conclusi-
une, pe care o supuneam aprecierel Slut Sinod. De aceea
cred, ca positiunea S tului Sinod, aceea care este con-
forma $i eu Art 7 din regulamentul pentru Revista bi-
serieesca Fit& intru acOsta. Sa. trecem peste aceste petitiunl
pur simplu, si die sa trecem la ordinea dile!, ramanand
Slul Sinod libera sa actiune ; aceia a alegere viitorulul
membru in comitetul redactor. Apol conform acestul Art.
7, suntem datorl sa facem alegere; cad acest articol gla-
sueste in ast-fel; pentru redactarea si administratiunea
jurnalului bisericesc se va institui un comitet compus din
trek membrl redactorl responsabill. Membril acestuI eo-
mitet se vor numi de S tul Sinod.
Prin urmare vedetl, nier numirea, facuta pans acum in
persona D. Dragomir Dumitrescu, fie ea chiar si proviso-
rie, si niel recomandatiile, ce ne fac membrii comisiunel
de petitiunl nu sunt conforme cu Regulamentul. De aceea
Inca °data, repet Qi rog pe S tul Sinod, sit trOca la ordi-
nea dilel, remanendu-I libera actiune de a hotari prin a-
legere pe membrul comitetulul, in conformitate cu Art. 7
din regulament.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: P. P. S. S. Parintl, P.
S. Episcop al Ramnicului se baska pe Art. 7 din regula-
ment, tli negresit ca nu ne putem basa pe aiteeva de cat
pe art. din Regulament si dice ca S-tul Sinod numeste.
Dar Stul Sinod cum o sa numesca alt-fel de cat prin fi-
liera acesta? Fie.care doritor vine sist arata dorinta sa.
S-tul Sinod are o comisiune alesa intr'adins pentru peti-
VunI, pentru ctirti si pentru altele. Raportorul; unul din
membril comisiunel, prin raport vine ci1s1 esprimA opini
unea ce a format'o in cestiunea aceste petitiunl si arata
modul, calea si filiera, prin care S-tul Sinod pote sa
sjunga la o hotarare ca BA numeasca pe un membru
s'a
si
www.dacoromanica.ro

28 PROCESELE Vc 11 BALE All SI- D.NTELOR ST. SINOD
in comitetul redactor. Acum, propunerea P. S. Episcop al
Rimnicului nu stiu ce sens are.
P. S. Episcop al DunareY-de jos: Este in contra regula-
mentulul la care face alusie.
I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Ea v'am atras atenti-
unea asupra cuventului ea S-tul Sinod numeste. Dar cum
o sA, numOscA de cat pe acesta cale ?! Remana acum ca
frAtiile vostre sa hotaratT.
P. S. Episcop al Rimnicului ruga, pe P. S. Episcop
al Dunarei-de-jos, sa-mt spunk in ce sens am vorbit ed
contra Art. 7 din regulament.
P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: 1. P. S. Presedinte,
cestiunea ridicata de P. S. Episcop al Rimniculul, dupa
mine, este o cestiune de Regulament. Nu vorbesc asupra
argumentelnr7raportulu1, fiind-c6, am prietenie pentru cu-
tare sad cutare persOnA.
Ed credeam ca P. S. Episcop al Rimniculul Noulut Se-
verin, luand cuveatul In acesta cestiune, are sit ne deg Ore
care lamurirl, sa combats opiniunile raportulul in esenta
1W, sad sa le primesca. Acesta era cestiunea, data cum-va
voia sa ridice cestiunea, care a ridicat'o, putea sa is cu-
ventul in cestiune de Regulament sail in cestiune
ca sa stie si S-tul Sinod. P. S. Sa ne-a plimbat prin
t6te opiniunile raportulul comisiuneT, si ale majoritAtei
ale minoritatei. Ed cred, ca la urma urmei are sa se pro-
nunte pentru o pers6nA dar liber este sa se pronunte
pentru tine va voi, sag pentru nici unul. Pe mine m'a
mirat' propunerea P. S. Sale ca S-tul Sinod sa treea
la ordinea dileT petitiunile acelor trei petitionari si sit as
pronunte el. Data ar fi fost un singur suplicant, petitio-
onar, p6te ca ar fi avut iputina dreptate, dar and aunt trel
nu cred ca putem sa facem alt-fel de cum am facut. Adi-
neauri P. S. Sa asupra unel cestiuni cunoscuta de la in-
ceput 'Ana la sfirsit, a cerut sa as urmeze conform RPgu-
lamentulw insit in cestiunea, unde in adever comisiunea
a cautat sa ne aduca luminile sale cum lea adus,cad
a &cut o scurtA separatiune a pers6nelor,voete sa esim
din regulament. S-tul Sinod nu putea sa inlature petitiu-
nile, care vin la biurod, ci conform Regulamentului, tre-
buia sa le primOsca, sa le inregistreze, sa le trimita la co-
misiune, sa faca in fine cum va crede de euviinta.
Prim urmare nu era in drept P. S. Episcop al Rainni-
; AMY
preala-
billi,
;
si
si
;
www.dacoromanica.ro

PtoictsKE VER13ALE ALE E.IDINTk LOR ST. :Ann
eului sa ne spun none ca sa urnaiim alt-fel de cat cum
sere Regulamentul nostru. Formalitatile Regulamentului
fiind indeplinite, si trebuia sa fie indeplinite, S-tul Sinod
are sa se pronunte, acum pur si simplu asupra conclusiu-
nilor raportului. Tot S-tul Sinod are sä se pronunte, el va
hotari, el va numi si va face ce va crede de cuviinta. A-
cestea aveam de observat, asupra propunereT P. S. Episcop
al Rimnicului.
P. S. Episcopal Rinznicului: Dupe esplicarile, date de
P. S. Episcop al Dunarei de jos asupra opiniunel male,
ed ved si mai mult, ca am dreptate, si anume e5, P. S. Sa
vede in intorsetura, ce s'a dat acestel cestiunl, o procedura
minunata reglementara, asa cum ne convine noue.
P. S. Episcop al Dunarel de jos : Cum (pee Regula-
mentul ?
P. S. Episcop al _Rim,niculta : Ed am spus, ca n'am opi-
niuni individuale, ci me nit numaT in Regulament. Regu-
lamentul 4ice Membrii aunt numiti de Sinod. Cand fuse
S-tul Sinod are inaintea sa mai multe pers6ne, demne de
a putea fi membri la jurnalul Biserica Orthodox Ro-
mans"; (And S tul Sinod are trei petitiuni a trel pers6ne,
caril cer acelasi lucru, si carii intrunesc aceleasi conditiuni ;
eU nu inteleg, care alta ar fi procedura cea mai nemerita
a S tuluT Sinod. Va fi aceea, care o da comisiunea, sad
procedura de a trece la alegeri ? Eu asa stir si judec ;
consciinta mea asa ImT diction. Cand am inaintea mea mai
multe cererl de aceeasi nature, judec ca si raportoru], ca
procedura -cea mai nemerita n'ar putea fi alta, de cat un
fel de concurs. Dar pentru ca aci concursul, proprid 4is,
nu sl p6te avea locul, find ca avem inaintea n6stra o
pleiada intrega de barbati, capabill de a lucra si cari in-
trunesc t6te conditiunile, de a face parte din comitetul
redactor al jurnalului Biserica Orthodox& Romftna", efi
nu gasesc alta procedura mai nemerita, pentru S-tul Sinod,
de cat sa treca pur si simplu asupra petitiunilor sa
proceda la alegere.
P. S. Episcop al Dunaret de jos: P. Santite al Rimnicu-
lui, propunerea ce faced, trebuia s'o keep acum trel 4ile,
calla s'ad presentat petitiunile si s'ad trimis la comisiunea
de petitiuni; atuncT trebuia ridicat acest incident, iar nu
acum. Ce avem sä facem acum? Sa inlaturam un raport
al comisiunel si sa ajungem la ce? ApoT, pentru Dum-
ci
ff
www.dacoromanica.ro

86 PROCESELE 7EREALE ALE §r bINTELOR ST. SINslOb
necjen, trebue se avem putina defereutil pentru comisiune.
Pentru acesta eu rog 85, se voteze conclusiunile raportulul.
P. S. lonichie Baca6nul: Eu cred ca cestiunt de felul
acestia au mat fost la S tul Sinod ; adica voesc sa die an-
tecedente de felul acesta au ma! fost. Ed, de qi n'am fost
in Sf. Sinod cand s'ad mat numit pars 5ne in comitetul re-
dactor al jurnalulut, a81 ruga cu tote acestea pe S-tul
Sinod, ca s5, procedeze tot in modul cum s'a procedat,
cand mai numit qi alp membril redactor!.
P. S. Episcop al Huoilor : Eu cred ca trebue sa urmam
ideea P. S. Ionichie Baca6nul. Dar ma! Intaid sa vedem
care este interesul ce ne preocupa pe no!, pentru ce not
ne preocupam de alegerea cutarei sati eutArel persone? Hie
mi se pare ea avem un interes forte mare; qi nu numal
interesul de a avea colaboratorl la jurnal, dar acest co.
mitet asta-4t ma! are Inca o datorie pusa de S-tul Sino 1,
acesta este corectarea carOlor biserice§tI.
P. S. Episcop al Romanulul in calitate de redactor al
carplor biserice8ti, a corectat pans acum 5-6 carp bise-
ricegtl. Prin urmare pers6na, pe care no! o vom alege,
trebue sa fie in stare, trebue sa.I stea prin putintit de
a se putea ocupa de ala tr6ba; cad este o mare greu-
tate de a face o corectura, nu numal ca stil, dar chiar de
a face o corectura ordinarl, i de aceea eti a'§1 propune
nu neg meritul membrilor, cad au solicitat ; din contra,
tetra D. Nitzulescu am o mare iubire gi o mare stimI ;
mat ales pentru ca D-lut dad a fost cu mine in co-
misiunea pentru corectarea cArPlor, a lucrat forte mult,
afara de D. Erbiceanu de la Iasi. Asa dar n'alY putea sa
tie nimic de D. Nitzulescu, asemenea nic! de D. Drago
mir Dumitrescu, care este tot asemenea capabil. D. Ci-
reqanu este mat ten5r, mat neesperimentat, dar cu tote a-
eestea nu 1'4 putea reproba, cand n'am avea altul mat
propriu, care sa se p6t5, ocupa mat mull de jurnal i mat
cu deosebire de corectarea cartilor.
Acum dace voim se alegem un om care sa se ocupe...
P. S. Episcop al Ramniculut : Va sa Mica suntep pen-
tru alegere.
P. S. Episcop al Hu,silor : Da, sint pentru alegere. Atund
eu im! permit a eqi din limitele raportulut, a propune o
alts pers6nA, cred ca pers6na care s'ar putea ocupa mat
de apr6pe cu lucrareanu este vorba de capacitate, ca-
s'ad
ci
ci
ci
ci
www.dacoromanica.ro

PROCESI LE VERBALE ALE IEDINTE1012 ST. SINOD M
pacitatea o all top dar care sa se pot& ocupa mat mult
ar fi E3onomul Alexandra Mironescu, profesor la Facul-
tatea de Teologie.
Ac4sta este opinia mea, Ili rog sa nu se supere nimeni.
Cine se va uni eu (Musa, bine, tine nu, n'am nirnic de cps.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Asupra acestel cesti-
tiuni s'a vorbit destul de mult, prin urmare, v6 rog, sa
inchidem discutiunea.
Pun la vot conclusiunile raportulul comisiunei.
S'a respins.
Pun la vot opiniunea P. S. Episcop al Ramnieului de
a se procede la alegere.
S'a primit.
Se procede la alegerea prin vot secret a unul mem-
in comitetul redactor al jurnalulul Biserica Ortodox& Ro-
mano".
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Resultatul votuluT:
Votanti 15.
At intrunit :
D. Dragomir Dumitrescu . . . . 7 voturI.
Economul Alexandra Mironescu 6 71
D. Badea Cireseanu 1 17
Un vot alb.
Asa dar ne avend niel unul majoritate cerutti de Re-
gulament se va proceda a II -a dr& la alegere.
Se procede pentru a II a 6r& la alegere.
Resultatul votuluY este :
Votantl 15.
Majoritatea absoluta. 8.
Ate intrunit: D-1 Dragomir Demetrescu 8, Ee. Mirones-
cu 6, D. B. Cireseanu 1.
Prin urmare D. Dragomir Dumitrescu a intrunit ma
joritatea cerut% de regulament, va fi numit membru re-
dactor in comitetul jurnalulul Biserica Ortodox& Ro-
mana,".
P. S. Episcop al Rthnniculta: I. P. S Presedinte ! A-
celasi regulament, in virtutea caruia am ales pe al treilea
membru in comitetul redactor al jurnalulul Biserica Orto-
doxl Romana", prevede ca acest comitet sa, ail:A un pre-
sedinte. P. S. Episcop al Romanulul, care a fost mal 'nainte
membru al comitetulul redactor, a fost si presedintele ace-
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERLALE ALE LbINTEL OR ST. §INOO
lul comitet. Acum ne remane dar sa alegem si un prese-
dinte in acest comitet; cAel eu D. Dragomir Dumitrescu,
pe care '1 -am ales membru s'a complectat numeral de trel
membril in comitet, dupa cum care regulamentul. Prin ur-
mare, comform art. 17 din regulamentul pentru jurnalul
bisericesc, care (lice : Unul din membri va fi denumit pre-
sedinte de catre S-tul Sinod, ell asi propune dar ca sA tre-
cem imediat la alegerea acestu! presedinte. Comitttul se
compune din: P. S. Gerasim Pitesteanu, D. C. Erbiceanu
§i D. Dragomir Dumitrescu. S-tul Sinod este liber sa alega
ca presedinte pe oil-tine va voi din aceste tre! pers6ne.
P. S. Episcop al Arge,sulut : Daca s'ar fi ales -tot co-
mitetul, putea S tul Sinod sa proceda $i la alegerea pre-
sedintelul. Dar fiind-ca comitetul exists qi not n'am ales de
cat un sirigur membru, cu care am complectat numeral de
trel membri in comitetul redactor, de drept este ca pre-
sedinte al acestui comitet qi ca cel ma! vechiti. P. S. Ge-
rasim Pitesteanu ; si deer nisi nu maI este trebainta sa ma!
procedam la o noue alegere. Dupa cat aunt informat, co-
mitetul si-a §i ales pe presedinte.
P. 8. Episcop al fluoilor : El suut de parere, ca in vir-
tutea Art. 17, pe care l'a invocat P. S. Episcop al Ram-
niculuI, sa proclamam de presedinte al comitetulul pe P.
S. Gerasim Pitesteanu.
I. A S. Mitropolit al Moldova : La acestea aveam li
el de cis ceva, Vecilend el in acest- comitet, a,sa cum este
el compus din t6te punctele de vedere, P. S. Gerasim Pi-
test6nu are tot dreptul de a fi proclamat de presedinte al
acestu! comitet. Cine este pentru sa hine-voiasca a ridica
mans.
S'a primit cu unanimitatea voturilor.
P. S. Valerian Rarnniceanu, raportor, citelte raportul
comisiunei in privinta ealugarirel efeetuata in eas de bola
asupra fratilor Andre! Levenco de 75 anT si Onisim Po-
tapof de 72 an!, ambi! din Schitul Saun, Eparhia Duna-
ro de jos. Cel d'intaill prin calugarire a Nat numele de
Arsenic, iar cel de al douilea de Onufrie.
Comisiunea veg.end ea faptul citat s'a petrecut in con-
ditianile premise de regulament, opineza a se recunoste
calugarirea numitilor frati.
S-tul Sinod aproba conclusiunile raportulul.
Mem; raportul comisiunet de peticiuni relativ la plan-
n
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBATA ALE EDiNTtLOR ST. S1Not 83
gerea preotului loan Panaitescu, din Rimnicul-Velcel, prin
care arata ca este nemultumit de hotararea data in con-
tra sa de catre consistoriul eparhial respectiv.
Comisiunea, v6o4end, ca P. S. Director al S-tului Sinod n'a
indeplinit formalitatile prescrise de Art. 47 c1 48 pentru
procedura in materie de judecata bisericesea, n'a putut in-
tra in fondul cestiunel qi core sa se inapoeze spre complec-
tare.
P. S. Arh. Valerian Rimniceanu : Art. 47 ci 48 din Re-
gulament spun, ca dace cestiunea venita la Sinod este apel,
Directorul cancelariel este dator sa dea relatinnl, dad.
reclamantul are dreptate BA fad, apel sat nu.
P. S. Episcop al Dunare de jos : Et, pe cat sint infor-
mat, Itid ea din partea acestul preot ail venit mat multe
petitiuni fli decl trebue sä fie mal multe rap6rte asupra
acelieao cestiunI. EA all erode, ca ar fi bine, ca sa se to
tote petitiunile §i sa se face un raport general asupra tu-
turor, cad alt-fel, comisiunea se pOte intampla sa se pro-
nu* inteun fel printr'un raport, gi alt-fel prin altul, asupra
aceluiall lucru.
P. S. Episcop al LIzoilor : Dupe regulament n'at dreptul
sa fad, apel la S-tul Sinod, de cat numai aceea cari what
caterisici. Indata ce un preot nu este caterisit, ci i s'a a-
plicat o pedeapsa disciplinarg, de catre Chiriarhia respec-
tiva, n'are dreptul 064 (Bea apel.
Prin urmare, data din petitiunea acestul preot, nu se
constata ea el este caterisit, et all credo ea o putem pune
la dosar pur Eli simplu, film nicl o hotarire.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Din raport am audit
ca i s'a aplicat o pedeapsa care nu este prevquta in re-
gulament. Cam ce pedeap3a i s'a aplicat ?
P. 8. Valerian Ramniceanu: Nu este caterisit, dar nu-
m.! are voe A servesca in Eparhia aceea.
P. S. Episcop al Reinaniculut : Cestiunea adusa in S-tul
Sinod de preotul I. Panaitescu prin petitiunea sa, este o ces-
tiune de curate discipline. N'am as fac istoricul purtarilor
aces tui preot ; cad nu'Ini propun, ca O. arat culpabilitatea
sat neculpabilitatea lul faca cu Chiriarhia. Voit . spline nu-
ma! atat, ca pedepsa, ce i s'a aplicat de catre consistorit li
3,
www.dacoromanica.ro

34 PROESELE VERBALH ALE §E131NTELOk ST. SINOt1
pe care am confirmat'o qi ell, este o pedepsa dictate., de
insarg imprejurarile in care s'a aflat el §i cu parohul de la
tiseria.
Et, nu o-data, ci de maY multe ory batut, all mars
cu amenintgrile pang acolo, in cat e.1 declarat ca e.1 sa se
ucida unul pre altul. Eu intreb pe S-tul Sinod, nu ca su
judice, dar ca salt dea opinia, ce eram sg fac de cat sa des-
part pe aceqtt 6ment ; §i ca se. -I despart am aprobat hotararea
consistoriula i fiind-ca amenduol erati veniti la oral de
la sate, i-am trimis la urma lor. Parohul colegul lui s'ati
dus ; acesta insa, care a reclamat la S-tul Sinod, nu vo-
elte sa se supuna hotararel consistoriulut. El, e prea adeve
rat, este venit in Ramnic din Eparhia Argeplui, pa and
se afla director al Episcopiel cumnatul dacg este sa
lugm cunoqtinta maY de apr6pe de antecedentele acestul
preot, ruga pe P. S. Episcop al Argelului, ca se. trimita
Ql P. S. Sa dosarul relativ la stremutarea preotulul Panai-
tescu in Eparhia RamniculuY.
In scurt consistoriul Eparhiel Ramniculut, avend in ve-
dere desele certurl judecatt ale Preotulul Panaitescu eu
colegul sett, a opinat, ca amenduoi preotit vr-jrnaqt sa fie
trimicil la urma lor, adeca la tare.,, de unde venise, qi ell am
confirmat acesta sentinta. Tam fn scurt cum stall lucrurile
cu acest preot ; dare. ell nu merg pane, acolo, ca se. -1 trimit
in altg Eparhie. In oral nu mal p6te sta, la tara insa, i-am
spus'o prin cumnatul sell, care a venit la mine, sä p6te
duce, eautand a'f}1 gasi un loc.
P. S. Episcop al Dunard de jos: Eu pentru a doua
6ra, ear cuventul ca sa se adune t6te petitiunile qi comi-
siunea sá vie cu un raport general asupra lor, iar nu asu-
pra aceleta0 cestiuni, sg vie cu cinct raporte.
1. P. 8. Mitropolit al Moldov': Pun la vot propunerea
P. S. Episcop al Dunarel de jos, el sg se amane cestiu-
nea pane, cand comisiunea va veni cu un raport general
asupra tuturor petitiunilor date de preotul Panaitescu.
S'a primit.
P. S. Valerian, raportor, eiteqte raportul comisiuneY
de petitiunf In privinta apelulul fficut de preotul Ioan So-
x ocenu din comuna ArdeoaniI din judetul
A supra acestel cestiuni avend in vedere Art. 44 din re-
gulamentul pentru procedura in materie de judecata bi
seriasca, care arata ca apelul se face numaY In casurl de
s'ar'i li
qi
BM i
all
li
Bead.
www.dacoromanica.ro

PROCASELE 'VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 35
caterisire si degradarea din tr4pta preotesca, n'a putut in-
tra in fondul cestiunei pentru cuventul, ca P. S. Director
al S-tului Sinod n'a indeplinit prescriptiunile Art. 48 din
acelas regulament care (lice ca : in intervalul sesiunilor
S-tului Sinod, Directorul studiaza tote cestiunile apelate,
cerend prin presedinte actele relative la cazuri, observa
validitatea sali ntvaliditatea lor, si data are drept de apel
saii nu ; deui opineaza a se inapoia petitiunea spre a se
urma conform regulamentului, lasandu-se casul la apreci-
erea Episcopului Eparhiot.
P. S. Arh. Calistrat Barladau: I. P. S. Presedinte ! P.
S. Raportor ne spune, ca n'a putut intra in cercetarea fon-
dului cestiund, fiind-ca nu s'a indeplinit prescriptiunile
Art. 48 din regulamentul S-lui Sinod. Dar tot P. S. de-
clara, ca asemenea procedure, se urmeza numai in casul
de caterisire si nici decum la oprire provisorie, dupa cum
se presinta cestiunea preotului Ioan Soroceanu. Asa fiind
lucrul P. S. Raportor n'are dreptate, caci numai in cas de
caterisire un preot pote face apel contra sentinteT consis-
toriului ca Stul Sinod sa vada data a fost sat. nu bine
judecat. Acest preot este oprit de serviciile preotesti pe
timp limitat de 6 luni de chile si nefiind caterisit rog pe
S tul Sinod, sa, nu admita conclusiunile raportului, cad nu
aunt basate pe dreptate.
P. S. Valerian Rimniceanu : Din relatiunea care o face
preotul suplicant se vede ca el apelka contra sentintei
consistoriului. Daca este apel sa vita in regula, far data
nu este apel, nu este de conpetinta Sinod, ei de a
administratiuni eparhiale. In sensul acesta am facut ra-
portul.
P. S. 16nichie Bacaoanu: Relativ la acest preot pot si
ea sa ye spun ca este un turburator. El a venit BA, faca
apel la Sinod si nici nu este caterisit. Daca a fost oprit de
serviciu pentru 6 luni de c ile, Episcopul respectiv gra-
tiat acum me mir ca mai face apel la Sinod.
P. S. Episcop al Romanului : Acest preot este gratiat.
P. S. Episcop al Relmniculut : Ed observ, ca comisi-
unea de petitiuni prin raportul sett a fost forte nedr6pta
cu Directorul cancelarid S lui Sinod ; fiind ca spune ca
Directorul n'a &cut raport, si sa arate, data petitiunea
este un apel sat& o petitiune de o alta natura.
Din tote cele cuprinse prin raport, se face o confusiu-
§i
§i
S -tulul
l'a
www.dacoromanica.ro

36 PROCESELE VEREALPI ALE hD1NT ELOR ST. S1NOD
ne asupra termenului de apel ; i deci trebue sä ne inte-
legem odata asupra acestuf termen ; cad daca nu vom
ficsa bine intelesul acestui cuvent, tot- dO-una are sa se faca,
confusiune.
Eta, provocat de P. S. Raportor, am vorbit in parti-
cular asupra acestui felit. de petitiuni, miam aratat
parerea, ca cestiunea este de discipline bisencescrt, carea
dupe Regulamentele S -lul Sinod legea sinodalA, este
lasata la congtiinta chiriarhului ; P. S. Raportor insa
este de altii opinie. De acela acum voesc se vorbesc a-
supra naturel sentintelor consistoriale apelurile ce se
fac la S-tul Sinod.
Sentintele consistorielor ndstre, privite fiind din punc-
tul de privire al dreptulul comun. sint semine cu sentin-
tele tribunalelor, i ale trebuesc O. fie si confirmate de E-
piscop, ca sa devina ecsecutorii ; adeett, cum am glee cu
dreptul comun, avem o judecata in consistoriA Qi alta in
ape! la Episcop. Cand insa sentinta consistoriulul cuprin-
de o caterisire, Episcopul confirm& acea sentintl, ea
trece in recurs la S-tul Sinod, care judeca procedura, a-
decA calla aplicarea Regulamentulul respectiv. S tul Si-
nod insa, prin regulamentele sale a aplicat numirea de
apel la sentintele reeurse in Sinod. De aid acea confu
siune din partea P. S. Raportor, care core, ca tote peti-
tiunile sa fi insotite de un raport din partea biroului. Bi-
roul prin Directorul cancelariei S lui Sinod este tinut sa
face raport numai asupra petitiunilor, care apeleza sentin-
tele de caterisire. De indatl ce Raportorul a velut, ca
petitiunea are Rita cuprindere, era dator sa nu mai for-
muleze ast-feliti de invinuirl Biroului ; dar
I. P. S. Mitropolit al Moldova : Dupa cum vad cestiu-
nea este simplificata, ast-fel el acesta petitiune pote sa
fie tutors& la administratiunea Eparhiel de Roman, ea
cestiune disciplinarl. Pun dar la vot conclusiunile rapor-
tului comisiunel.
S'a primit.
.P. S. Valerian Rimnicenu Raportor, eiteste raportul
comisiuni pentru tunderea in monahism a surorilor Patina
Marinescu de 49 ani, Ioana H. Nichita de 43 ani, Tudo-
rs Roseti de 40 ani, Elena Boiescu de 45 ani, Anica
Otescu de 47 ani, Ruxandra Suditu de 61 ani, Maria N.
Popotu de 44 ani ci Anica Potolea de 43 ant, tote din
monastirea Adam Eparhia Huqilor.
1i
si
de...
www.dacoromanica.ro

PROCESELE ViRBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 37
Comisiunea, gAsind indeplinite formalitAtile cerute de
regulament, este de opinie a li se admite calugArirea.
Se pune la vot conclusiunile raportului si se aproba.
I. P. S. Mitropolit al Moldova : Ore le find inaintate
ridic sedinta.
Sedinta viitore pe cand void 81 fie ?
Voct : Pe Mercurl 19 Mai.
P. P. Mitropolit al Moldova: Atunci dar sedinta vii-
t6re va fi MercurT 19 Mal.
Sedinta se ridic si cea viit6re se anunta pentru Mer-
curl 19 Mal.
t Presedinte : losif Mitropolit Moldova.
t Secretar : Dionisie Craiovenu.
$edinta din 19 .31af 1893.
Sedinta se desehide la ora 9 'fa a. m. sub presedinta
P. S. Episcop al Buzeului, ca eel maT vechiu in hiroto-
nie, find. lips 1. P. S. Mitropolit at Moldovel.
Se face apelul nominal si r6spund presentl 14 P. P.
S. S. membril, fiind lips I. P. S. Mitropolit at Moldova.
Se citeste sumarul sedintel precedente.
P. S. Episcop al Ramniculut: Rog pe P. S. Secretar,
ca in sumar, unde se (lice, ca propunerea pentru alege-
rea unui membru in comitetul redactor al Revistel s'a
facut de P. S. Episcop al Ramnicului si ztil Husului, sA
se rectifice in sensul, c acea propunere s'a formulat nu-
mai de P. S. Episcop at Husilor.
P. S. Episcop al Buaulut Prepdinte: Se va face recti-
&area ceruta.
Pun la vot sumarul sedintei precedente.
S'a primit.
Se comuniel de la biurott maT multe adrese ale S -tel
Mitropolit a Ungro-Vlahiei relative la calugarirl si se tri-
mit la comisiunea de petitiuni.
Idem, mai multe adrese de la diferite Episcopil relati-
ve la cfilugariri si se trimit la comisiunea de petitiunT.
Idem, petitiunea locuitorilor din comuna Marcea, Jude.
tul Vftleea, prin care cer gratierea preotulul for Vasile
Petrescu oprit din serviciil, care se trimite la comisiunea de
petitiuni.
Idem, raportul Tipografiel Cartilor Bisericestl", prin
I.
www.dacoromanica.ro

38 PROCESELE VBRBALP1 ALE SSDINTELOR ST. SfNOD
care cere ca cu ocasia tiparirel Mineelor sa se tipar6sel
Tipicul, si se trimite la comisiunea respective.
Idem, petitiunea preutulul G. Flom, prin care cere a i
se tnapoia manuscrisul Istoria Sacra a Vechiulul Tes
tament" spre a-1 complecta.
S. Sinod aproba a i se tnapoia manuscriptul.
Idem, urmatorea propunere, care conform Regulamen-
tulul se citeste de P. S. Ioanichie Baca6nul.
PROPUNERE
In vedere cs noua lege privit6re la clerul miren
seminarii, Incepe a se aplica imediat, mat ales in ce pH-
veste conditiunele pentru hirotonie ; In vedere ea dupe
acesta lege, cursul invetaturilor seminariale se urea la 8
clam, si posiciunea viitorilor absolventi in ce privesce e-
tatea, pana, acum a fost cam ingreuitore ; $i considerand
ea etatea canonica pentru eandidatil de hirotonie in preot
era de 30 ant, far pentru Diacont de 25 ant, aceste
varste cu timpul s'all tot redus, in cat la not s'a pogo-
rat varsta pana la 21 de ant ; considerand Inca, ca nici
in trecutul nostru istoric- bisericesc, nu s'a tinut gma, cu
stricteVa de etatea canonica, clot am avut Diacont cu e-
tatea de 16-18 ant, Preott numat de la 18-20 ant,
am avut Inca si Arhierel, ba chiar si Episcopi $i Mitro-
politl in etate de 22-25 ant.
Basalt pe aceste temeiurt, sub semnatii, propunem :
Si se modifies Art. 4 din Regulamentul pentru buna
conduits a clerulut in genere" ; in schinabul, ca hiroto-
niile seminaristilor, pe un oare-care timp, IA se consi-
dere ca legiuite, incepend cu etatea de 21 ant".
(es) Inocentie Episcop Romanulut.
Arhiereul Ieremia GalWanu.
17
Bnichie Bacaonu,
77
Dionisie Craioveanu.
17
Ieronim Ploesteanu.
P. S. Episcop al Rdmniculuf : Conform Regulamentu-
lul, propunere, trebue ss se eitesca, in tret sedints
consecutive.
S. Sinod aproba.
P. S. Episcop al Husilor raportor, citeste raportul
comisiunel pentru cercetarea easel Tipografiet CarOor
Biaericelti" in cuprinderea urmatore :
$i
[mesa
si
si
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SED1N1ELOR ST. SYNOD 39
Prea SAncici Pgrincl!
Comisiunea ad-hoc compusa din P. S. Episcop al Rim-
niculul Noul Severin, P. S. Episcop al ArgquluT sub-
semnatul Raportor, instituita de Santul Sinod in sedinta
de la 17 ale curentel, pentru luarea socotelelor Tipogra-
fieT Cartilor Bisericesti" intrunindu-se si constituindu-se
sub prqedintia P. S. Episcop de Argq, a luat in cerce-
tare situatiunea financiara de veniturf si cheltuell distri-
buita pe lunt categoric de pe anul budgetar 1892.93,
cum si 15 tablourl, cart cuprind 1ncasarile si rem4itele
de incasat de pe 21 felurf de alit puse iu venclare ; pe
Carl acte Domnul Director al Tipografiel le-a inaintat
S-tulur Sinod pe langa raportul No. 3o din 1 Maio.
Comisiunea observand aceste acte a constatat :
1) C veniturile Tipografiel pe anul 1892-93 sunt de leT
45,314 ban! 73, la cart adaogandu-se si suma de leT 6778
ban! 35, numerariu aflat in casa Ia r Aprilie 1892, da tota-
lul general la veniturT de le! 52,093, ban! 8, si
2) CA cheltuelile in cursul acestuT an sunt de lei 49,398
ban! 74, maT remanend in casa la flnele Lune! Martie a.
c. suma de leT 2694, ban! 34, carT adAogendu-se Ia suma
cheltuita, acelas total general ca qi la veniturl, adica
de lei 52,093, ban! 8.
Veniturile realisate in decursul anulul 1892-93 provin:
Lei b.
r) Din numerariul aflat in casa la [ Aprilie 1892 6778
2) Din imprimatul revisteTBiserica Ortodoxa". 5000
35
3) Din diferite imprimate 5210 75
4) De pe cartea Evhologiil (prin ProtoiereT) . 724 65
5) Liturgierul 599 75
6) Apostolul 750
168[
25
757) Evangelia
8) Raportul Comisiune! S-tuluT Sinod . 116 75
9) Psaltirea (prin Protoierel) 433 98
ro) Penticostariul 799 40
11) Octoihul mare 1954 20
5o12) Triodiul 1632
13) Prohodul 40 8o
r4) Aghiazmatarul 269 6o
15) Orologiul (format mare) 159
16) Evangelia in 12 limb!. . 14 40
17) PredicT 194 40
18) Viata repausatilor notri 42 35
i
i;ii
da
.
www.dacoromanica.ro

40 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
19) Regulamentul 16
20) Din vendarea a 209 corpurl de carti si 26
Prohode la Onor. Minister de culte si din
alte venituri extraordinare 18,526 95
21) Din desfacerT directe a mat multor carp,
ce se afla in depositul TipografieT precum:
Regulamentele, Predici, Bib liT, Orologil, A-
ghiazmatare si alte carp bisericesti . . . 7147 25
Total. 52,093 o8
Cheltuelile facute sunt:
1) Pentru plata personalulul administrativ. . 5040
2) , , , de culegatorie. . 9308 14
3) * , , atelierulul de masisif . 2473 49
4) * , materialulul tipografic ca :
liters, cernela, hartie, cleit, etc. . . . 24,220 19
5) CheltuelT de legatorie . . ..... 4934 206) Cheltueli pentru material combustibil. . 1600 48
7) , de cancelarie si coresponden0. 190 34
8) , merunte si estraordinare . . 1631 90
Total 49398 74
la care adaogendu-se si suma aflata in casa
la 1 Aprilie 1893, de 2694 34
da totalul general.de . ,. 52093 Og
Dupa acestea Comisiunea observand cele 15 tablourT
de sumele datorite si achitarl de catre ProtoereT in de-
cursul anulul 1892-93 pentru 21 categoril de carp dis-
tribuite pentru vendare si anume: 1) Biblia, 2) PredicT,
3) StudiT, 4) Noul Testament, 5) Aghiazmatarul, 6) 0-
rologiul mare, 7) Liturgia, 8) Apostolul, g) Evhologiul,
to) Evangelia, it) Regulamentul, 12) Psaltirea, 13) Penti-
costariul, 14) Raportul cu distribuirea parohielor, 15) Oc-
toihul, 16) Triodiul, 17) Prohodul, 18) Viata repausaOlor
nostri, 19) Evangelia in 12 limbl, 20) Orologiul mic (editia
II) si 21) Arhieraticonul, a constatat a : suma datorita
pentru cartile distribuite spre vanzare este de leT 37,537
bull 30, din care s'a incasat in bani 9429 lei, 78 banT;
Tar in remise si cheltuell leT 2024, banT 40, cad sume
incasate, adunate la un loc, dau suma de leT 11,454, banT
18, maT remaitend de incasat de la totT protoiereil suma
de leT 26,083 banT 15.
Tote sumele de la veniturT si de la cheltuell prevedute
.
. .
. . .
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALIO ALA: SPDINTELOR ST. S1NOD 41
in situqiunea financiarti de pe anul 1892-93, cum qi acele
cuprinse in cele 15 tabloarT de datoriT incastiri in banl,
remise alte cheltuell, confruntandu-le cu registrele res-
pective, casa qi piesele justificative de cheltuell aflate in-
tr'un anume dosar s'au grtsit in OM regula, i ca ast-fel
Comisiunea vine cu tot respectul a ruga pe S-tul Sinod
sa aprobe socotelile Tipografiel Cartilor Biserice§a" pe
anul budgetar 1892-93, adica de la I Aprilie 1892 Ora
la finele luneT Martie 1893.
Pe langa acestea, Comisiunea a primit cloud petiOuni
a doul impiegati aT TipografieT, i anume: una de la D-1
I. Badulescu, comptabilul directiuneT tipografice, iar alta
de la D-1 Zamfir Ionescu, dirigintele lucrarilor tipografi-
el, grin cars solicita crescerea salariilor ce at. Primul
sustine cererea sa, pe considerentul, ca lucrarile de comp-
tabilitate s'au Inmultit, aceea ce'l reclama a se ocupa con-
tinutA in cancelarie; iar al doilea pe resonul ca pe Tanga
propria lui atributiune de diriginte al lucrarilor din tipo-
grafie, mai ocupa de acum 4 anT serviciul de maOnisti
care atuncl se platia cu 140 lel pe luna.
Comisiunea land act de aceste cereri pe carl le-a ga-
sit drepte, este de parere ca S-tul Sinod, sa acorde pe-
titionarilor Cate o adaogire de salariu cu Incepere de la
Aprilie espirat Si anume: D-lui Comptabil, care e absol-
vent al Facultatei de teologie, eke 20 lei pe luna, Tar
Diriginte, Zamfir lonescu, de asemenea 20 lei pe
tuna.
Acesta fiind resultatul lucrarei Comisiunel, cu profund
respect se supune aprecierel si aprobarei S -tulul Sinod.
S.S. Preqedinte: Ghenadie Argeq.
S.S. Membn G. Itenadie al Ramniculut.
Raportor Silvestru Hupilor.
Se pune la vot conclusiunile raportulul i se primesc.
Idem, raportul comisiunel pentru cercetarea socote-
lelor jurnalulul Biserica Ortodoxa RomAna" :
Prea SAnti Pgrinfl!
Comisiunea ad-hoc pentru cercetarea compturilor Ti-
pografieT gektilor Biserice§tia i a Revistel <Biserica Or-
3i
si
Qi
r
D.lut
www.dacoromanica.ro

42 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
todoxa Romana', compusA din P. S. Episcop al Rimni-
cului Noul Severin, P. S. Episcop al Argesului si sub-
semnatul raportor, intrunindune si constituindu-ne sub
presedentia P. S. Episcop de Arges in 4iva de 12 ale cu-
rentei, am luat in cercetare, compturile revisteT ,Biseriea
OrtodoxA Romana,, cornpuse din: Situatiunea case jur-
nalului pe anul al XVI-lea, anul budgetar 1892-93, precum
si 12 tablouri dintre care io continend datoriile si achi-
tarile Protoiereilor pe aniT al VIEXVI inclusiv, at rr-lea
remisele scAdute pe anil al VII-XV inclusiv; iar al XII -;ea
abonamentele pe anul al XVII (1893-94).
Observend tote aceste acte, comisiunea a constatat:
1) CA veniturile reale in banl pe anal budgetar 1892.93
(XVI) sunt de: lel 26,647, banl 25, la cari adaogendu se
si numerariul aflat in casa la 1 Aprilie t892 in suma de
leT 1663, bans 11, cla totalul general la veniturl de 28,310
lei si 36 bans.
Veniturile cases jurnalului pe acest an sunt formate din
incasarile a parte din remaqitele de pe aniT VIIXV in-
clusiv ([883-189r-92 Aprilie r), din abonamentele anulul
XVI (1892.93), din abonamente directe si din venitnri ex-
traordinare, si anume:
I) Din remgsitele incasate pe anul al VIII . .
2) , , , , ,
1886
, IX 1885
Lei b.
4 8o
'si trimestrul Ianuarie 349 90
3) Din remasitele incasate pe anul al X, 1886-87 792
4) , , , D , , XI 1887 88 1537 15
5) 2 I P D D 3 XII 1888-89 2363 80
6) , , 3 3 , , XIII 1889-90 1667 60
7) '
1
, , P s . .3 NIV 1 R 90-91 3980 75
8) P D , 3 XV 1891-92 11108 75
9) Abonamentele anului al XVI 1892-93 4753 20
to) Abonamentele directe. . . 81 30
ii) VeniturT extraordinare..... . . 8
12) Numerarul aflat in casa la r Aprilie 1892 . . 1663 ii
Total general. . 28,310 36
Pe langO acesta suma incasabila in bans, re-
dactiunea a trecut ca incasate si sumele urmA.
tore :
Lei. b.
I) Remisa la totalul general de mai sus in
sums de 665o 15
.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINIBLOR ST. SINOD 43
2) In recipise inapoiete si cheltueli de ale Pro-
toereilor 2605 to
1) In remisele Protoiereilor, pe anil VIIXV
insclusiv, earl rernasese nescaclute dupa siste-
mul comp-tabilitMer de inainte . . . . 12762 57
Total. 22,017 82
Asa ca, trebue sa fie considerate ca incasata
nu numal suma de lei 28,310 bani 36, ci si
acesta din urma, cu care se descarca comp-
tabilitatea. Adunand suma incasata in
bani impreuna cu cea trecuta incasata in
remise, recipise si alte cheltueli, da suma
totala de 50328 18
care scadendu-se din suma totala de venituri
prevecuta in budgetul anului 1892-93, care
este de lei 129,369, banl 16, r6tnane din pre-
vederile budgetare un excedent de : . . 7904o 98
Pe langa acestea, fiind-ca in prevederile bud-
getare pe anul 1892-93 au fost calculate 3500
abonamente, cam egalau cu suma de 42000
lei, pe and In realitate au fost numal 337o
abonamente, cart valoreza 4044o lei, ur-
meza a se scadea Inca num6rul de 13o abo-
namente in sum& de 156o
iar acesta suma scgclenduse din exedentul
de mar sus, adica din 79,040 lei, 98 bard
remane ca escedent suma de : . . . . 77480 98
Ma! scaclendu-se Inca din prevederile budge-
tare, ca abonamente directe si venituri ex-
tra ordinare, din suma de 1900 lei, suma de 1810 7o
care nu s'a putut realisa, remane Ca escedent,
suma 7567o 28
Din suma de 7567o lei 28 bani sOclendu se si
escedentul aflat in case la 1 Aprilie 1892 in
suma de 5442 cm
Acum remane ca excedent neto dupa preve-
derile budgetare 70228 27
Escedentul acesta se cuprinde in remas4ele de mncasat
datorite de Protoierel la 3! Martie a. c. pe anil VIIXVI
inclusiv si anume :
Lei b.
Pe anul al VII 46 87
1=11
www.dacoromanica.ro

44 PROCESELE VERBALE ALE 5EDINTELOR ST. SINOD
, 3 3 VIII 518 75
, , , IX 1592 50
) , ) X 1475 25
3 3 1 XI 1874 90
D 1 ) XII 2702 50
* D 3 XIII 6186 50
D D D XIV 8798 75
3 3 3 XV 12625 25
D D 3 XVI 34406
Total.. 70228 27
Acdsta suma trece ca venit pe anul 1893-94.
II) Cheltuelile pe anul budgetar 1892.93 adica de la 1
Aprilie 1892 pana la 31 Martie 1893, sunt de 26358 lei si
anume :
t) Pentru plata membrilor comitetuluT redac-
tor si a altor amploiati
2) Pentru imprimatul Revistel
19890
5000
3) Pentru expeditie . . . . . - 1367 25
4) CheltuelT de corespondenti extraordinare. too 75
Totalul cheltuelelor. 26357
La acdsta suma maT adaoganduse si nume-
rarul aflat in casa la 3( Martie 1893 . . . 1952 36
da intocmai suma de la veniturile in banT . 28310 36
Confruntand veniturile si cheltuelile cu registrele si casa
comptabilitatei jurnaluluT, cum si cu piesele justificative,
s'a gasit in tots regula, asa cum s'ail presentat prin situa-
tiunea financiara si prin tablourl.
In consecinta, Comisiunea gasind compturile RevisteT
Biserica Ortodoxa Romana" pe anul 1892-93 in tota re-
gula, raga pe S-tul Sinod, sa bine-voiasca ale aproba.
Acesta find resultatul lucrarei comisiunel, cu tot res-
pectul il supune la cunostinta S -luT Sinod.
S. S. Presedinte, Ghenadie Argeq.
S.S. Membri Ghenadie at RimniculuL{
Raportor, Silvestru Hu,silor.
S-tul Sinod aprobl conclusiunile raportului.
Idem raportul pentru cercetarea carte didactics a
D-lui D. Stanescu intitulatl Testamentul Vechiti".
Asupra acestel cestiuu comisiunea in majoritate este
. .
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 45
de opiniune a se admite tiparirea numitel carp, numal cu
conditiunea ca la a IIa editiune sa se introduce in text
modificArile &cute de comisiune.
Se pune la vot opiniunea majoritAtei comisiuni qi se
primeste.
P. S. Episcop al RAmnicului raportor, citelte roportul
relativ la petitiunea D-lui V. A. Ureche prin care core
ate un exemplar din cftrtile de ritual bisericesc pentru
biblioteca din Galati, fondatA de D-nia Sa.
Comisiunea este de Were a i se da cite un exemplar
din t6te cartile de ritual pentru biblioteca din Galati.
Se pune la vot conclusiunile ruportulut §i se primesc.
Sedinta se ridicA cea viit6re se anunti pentru
joi 20 Mai.
Pre§edinte : Inochentie Buz6u.
Secretarl :
{loanich,ie Baca6nu.
Dionisie Craioveanu.
Sedinta de la 20 Maia 1893.
---edinta se deschide la orele 91/2, sub preqedintia P.
S. Episcop al Buzeulul.
Se face apelul nominal ci r6spund 11 P. P. S. S.
membrii.
P. S. Prepdinte: Nefiind num6rul regulamentar, §edinta
se ridicA.
Sedinta se ridicA. la orele 93/4, anuntAnduse cea viit6re
pentru Luni 24 Mait. orele 2 p. m.
t Pre§edinte, Inochentie Buzet.
Secretar, Ionichie Baca6nu.
$edinta de la 24 Haig 1893.
§edinta se deschide la orele 2 p. m. sub preqedinta
I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Ghenadie.
Se face apelul nominal.
Presenti 12.
1. P. S. Prefedinte: Fiind numArul cerut de regulament
ledilia este desehisfi.
li
f
t
f
www.dacoromanica.ro

4 PkocEseLE VERtALE ALE lEbINTELOR ST. SIN013
Prea Safi ft Paring !
Prin vointa luY Dumned.eti iii votul natiund, dan-
du-Ni-se carma archipastoresca de Mitropolit Pri-
mat al Romania i Presedinte al S-tuluT Sinod, am
cea mal mare grijh pentru indeplinirea grelelor da-
torii, cart sunt legate de acesta inalta demnitate.
Cat priveste pentru conducerea S -tuluY Sinod, al
Santa BisericY autocefale romane ortodoxe, rog si
pe Prea Santiele Vdstre de a'mY da concursul, ca
fiind unitY in cugete, sa pastern cu demnitate turma
ce ne este incredintata.
Pentru scopul acesta, doresc ca intre membril
SantuluT Sinod sa fie armonie complecta, pastran-
du-se in acelasi timp Regulamentul, ca sh dam e-
semplu de seriositate si de munch fara preget.
Doresc ca intre noY sa fie pace, ca sa dam pilda
frumdsa fratilor nostri preog si poporuluY, ca lu-
mina nOstrd, dupa cuventul EvangelieY, sc lumineze
tuturor, ca veclend taptelendstre cele frumdse, set prea-
mardsca pre Tatal nostru cel din cerurL
Aturld -cand in corpul bisericesc care formeza
S-tul Sinod, va fi nearmonie, turburarT, lupte interne
i certurT dusmandse, invgtaturile pe le vom
impartasi fiilor nostri sufletestY relativ la virtutile
crestine, nu vor maT fi ascultate.
Sa dam pilda si altora de corectitudine, dreptate
intelepciune in luerarile acestui inalt corp bise-
ricesc, ca set primim r6splata frumdsa din partea luT
Dumnecleti, i bine-cuventarile fiilor nostri sufle-
testT.
Prea Sapp Petrinfi
Daca Ora nOstra a cerut in anus 1872 infiinta-
rea S-tuluT Sinod, i cererea acesta a devenit un fapt
Indeplinit, apoT set ne dam socotela de datoriile ce
cart
iii
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 47
planezh asuprh-ne, sh nu perdem din vedere eh
conducerea Bisericei nostre, depinde de directiunea
lucrh,rilor ce vor avea be in S-tul Sinod.
Pastrarea intacth a dogmelor qi administrarea afa-
cerilor juridice bisericeqtY, sunt punctele esentiale
pe can' le vom avea in vedere. Accesoriile acestor
puncte, find in stransa legaturh cu esentialul ce am
aratat, inch trebuese bine meditate, ca sa vada na-
tiunea eh suntem vrednieT de cinstea ce ni se dd.
In fine, avend via nadejde in ajutorul Ce luY Prea
Ina lt qi in dragostea Fratielor Vostre, rog pe Dum-
neq.eti sA ne lumineze i sh reverse darul SantuluI
Duh asupra nostra.
Trhiasch M. S. Regele RomanieT, Carol I
Trhiasch M. S. Regina
Traiasch A. A. L. L. Regale Principil Moqte-
nitorT,
Trhiasch Romania.
P. S. Episcop Plin de multumire pentru
InAitarea 1. P. S. Vostre pe tronul Arhipastoresc Primat
al Romaniel, si patruns de cuvintele I. P. S. V6stre re-
lative la liniqtea, la pacea care trebue sA existe in viitor
tot-d'a-una in S-tul Sinod, lucrArile sale sA fie interne-
iate pe fratie si dragoste, pe buna dorinta si intentiune,
de a conlucra pentru inaltarea sante nOstre Biserici auto-
cefale ortodoxe Romano, impreuna cu interesele pre cred
ca sunt organul tntregulul Sinod, data voiti dice el din
partea tuturor, vetT avea tot eoneursul in tot-d'a-una, spre
a lucra in directiunea pe care atf propus.o in discuisul I.
P. S. VOstre.
/. P. S. Mitropolit Primat: Multurnesc Sinod,
fT urez putere ci folos in lucrarile care le va avea.
Se (la citire sumarulul sedintei precedente.
P. S. Episcop de lizqt: In sumar s'a citit despre un ra-
port relativ la cartea Dlui StAnescu, Manual de Istoria
SacrA,". A fort un singur punct asupra cAruia unul din P.
S. Membri nu s'a unit cu majoritatea anume, era pun-
tul acela ca eu cerusem, ca tote texturile care se pun ca
i
;
$i
si
pl 114ilor:
Stain! si
www.dacoromanica.ro

4§ PROCESELE VERLALE ALE Ei:)INTELOR ST. SINOD
citatiune in manualele de invetament religios, sa. fie luate
dupA septuaginta. P. S. Episcop al Dun Are! de jos, ca mem-
bru al comisiunel, s'a expriniat in felul acesta, ca, este de
acord cu majoritatea, in tote cele alte puncte, afarA de
punctul acesta, cA adica, nu ar fi de Were ca sA, se punA
dapA septuaginta, acesta pentru cuventul c Stul Sinod
in regulamentul, dacft nu m6 inftel, ce a facut pentru im
primarea cArtilor bisericeltl, a dat voe comisiune! de a con-
sulta texturile originale precum alto traducer!.
Aeum trebue bine hotArat lucrul, caci dacit se aprobA a-
mendoue opiniunile, atuncl nici dup6, septuaginta, nici dupg
cele alto nu este, sail dup6, am6ndou6. Majoritatea comi-
siunel a cerut sA fie dupA septuaginta, cad aceea este bi-
blia dui:4 care se tine biserica ortodoxa, iar originalele sail
alto traducer!, nu suet cArti autorisate de biserica nOstrA.
I. P. Mitropolit Primat: Ed cred cA suntera asupra die.
cutiune sumarulul. Ceea ce spunet! P. S. V6strA, este o
cestiune tratat6,, despre care s'a hotarat de S-tul Sinod.
P. S. Episcop al Husilor. Tocmal pentru aceea vor-
besc, ca el se cerceteze In sumar, cA este aprobata opi-
niunea majoritAte!.
I. P. S. Mitropolit Primat: Se va face rectificarea ce-
ruta.
Se pune la vot sumarul cu rectificarea ceruta, se
primelte.
1. P. S. Mitropolit Primat: Acum trecem la comunicAxi.
Se citeqte petitiunea a 7 P. S. S. Arhiere! titular!,
prin care cer de a se mijloci la Guvern spre a li se fixa
un salariti in bugetul viitor.
1. P. S. Mitropolit Primat: Se va comunica D lul Mi-
nistru spre a o avea in vedere la facerea bugetului.
P. S. Valerian Rimnicinu: V'a§1 ruga din partea n6s-
tr6, a Arhiereilor S-lui Sinod, ca pe lAngA comunicarea
care se va face cAtre D-nu Ministru, avet1 buna vointA
ea s6. vorbit! Inalt Prea Santia VOstrA, verbal.
1. P. S. Mitropolit Primat : Forte bine void vorbi.
Se citelte petitiunea locuitorilor din comuna Siliqtea
Judetul Mehedinti, earl cer Impartirea comunel for in
doue parohil, gi se trimite la comisiunea de petitiunl.
Se dt citire pentru a douo,,OrA, propunerel pentru
modificarea art. 4 din regulamentul pentru hirotonia preo-
qi
sa
Viler.
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE ySEDIN1ELOft STb SINOb 49
1. P. S. illitropolitPrimat: Acum trecem la ordinea lilei.
P. S. Arhierea Valerian Ramniceanu, raportor, da ci-
tire raportulul comisiunei de petitiuni, relativ la tiparirea
tipiculul.
P. S. Episcop al Huoilor : I. P. Santite! Buna este ideea
comisiund, ca sa se retiparesca tipicul eel imprimat in
timpul Mitropolitulul Nifon, dar and gandesc la un lucru.
In acest tipic sunt ore -earl( schimbdri radicale fata de ti-
picul eel mare ; li (Tacit lie acesta nu voitt sit inclin spre
aceea, ca aqi voi sa se imprime tipicul eel mare. Teama
mea este sä nu se faca o confusiune, li iata unde se pOte
face. In cartile n6stre de ritual bisericese, li in casurile
cele maY insemnate ; de ex. cum este Buna-Vestire, Sf.
Gheorghe vi allele, sunt tipicuri deja imprimate intocmal
duo tipicul eel mare. Acum, and se va imprima acest
tipic mijlociti,asa sä-1 clic, fiind cd, mai avem Inca trel
li se va vedea cd, inteun tipic se Lice una gi in celel'alte
se dice alta ; et cred ea n'ar fi tocmai bine ; cad atuncl
s'ar produce o confusiune. In tip cas et and intreb : n'am
putea gasi. un alt mijloc de impacare li de adaosuri a
tipicului ? Acest mijloc ar fi dupa mine, ca sa se mai am-
plifice, sa se faca mai pe larg, eel facut de repausatul
Episcop Melchisedec, care se dice ca este facut numal
pentru mile ca teorie. Acesta sa se faca maY pe larg nu-
mal pentru serviciile ordinare de tote qilele. Pentru cele
de Dumineca, pentru cele cu polieleit ffi alte casurl es-
cepttonale 85, se servescd, de acele tipicurl cart aunt deja
imprimate in Triod li in Minee. Vol sa qic el pentru ca-
surile esceptionale sit avem tipicurile tiparite in cartile
ritualulul nostru.
Da-a credetl ca, aveti sa fit( de acesta idee en mine, eft
a§I propune sa se alegli, o comisiune, care Fa injghebeze un
tipic, ave'nd de normd, tipicul P. S. Melchisedec, eel din
Triod, precum §i aceea al Mitropolitulul Nifon. Ed asi
credo ca al P. S. Melchisedec ar fi eel mai bun ; S-tul Si-
nod insa 'Ate sa faca cum va crede maY bine.
P. S. Arh. 16nichie Baca6nul: Eli m'am ocupat foarte
serios cu tipicul P. S. Melchisedek, pot sa, marturisesc ca
de cele alto tipice nu m'am ocupat ; al Mitropolitulul Nifon
nu'l-am citit, dar la nol in partea cea-l'alta, ne-am servit
tot- d'a-una in biserica de tipicul care este ptevegut in
carp, dupa cum cunolte qi P. S. Silvestru li nol toll, iar
Q.
www.dacoromanica.ro

1893 04

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (18)

Viewers also liked

Viewers also liked (12)

Similar to 1893 04

Similar to 1893 04 (17)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1893 04