1888 10

tfr
=
0.)c.
6 e6(a
I GS L
2 0
11....000.40000 040000000000,00
N./1.7
C.
4
1,,,;%1404.q00404 .
F 1
.11
0,Effizaggagetal
I lir
EEi
wts34:.41
ORTHODOXA ROWIANA
111111
REV, PERIODICA ECLESIASTICA
ANUL al XI-lea
vt?
No. JO.
-YVVX
IANUARIE,
a
VtOdzAAAA 0(
BUCUREgi
TIPOGRAFIA CARTILOR RICESCT
3 tr. Fri nc ii5eztele- Unite,
I 8 8 8.
--Ln.PAA AAAAY
C-
,714
JiLI I 1,11x
Meditatt, dupe Zrfir 1011ellell
. de M. I. Cillinesee
- /*
.1,57s7u5' es ?us e,,T?,s-,s-
Al l.r%.0 1..rJW
A.ry VA, 1.A./1-1J-1,
Pe,
I
10-0.-0:Gol
a
II
,
7
IESOggfft-aBZUgable tRWE_-72.Wae4
'
II
/ff
=_-
25
r-J
.12.]
Z.§2
gre,
1,0.(><><><.><>
(6*)
C
irkalt
1^"",",.../.."./.1
iir::. .. ,,.:,,,it-,-,. I
N I I
I
momagoi
--;)
0
1-i
1
1
I
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA
MEMORIO ASUPRA YACULTATE1 DE TEOLOGIE
I.Trinare ve41 No. 9. pag. 799.
111.
Institutiuni de asa insemnatate pentru Biserica
si Stat, cum sunt si Facultatile de Teologie, data
infiintate, nu se pot amenda si modifica pe cli cc,
merg, ci este o conditiune stricta de prudenta si
de intinsA, prevedere, ca chiar de la infiintarea, Inr
s'," se is mesurile cele mai seridse, ca ele s'a nu in-
timpine greutati in mersul for de desvoltare si ca
existenta si activitatea for bine-fAcetare sa fie asi-
gurata, si durabila. Stabilitatea, precum in alte di-
rectiuni, asa si in acesta, este setnnul eel mai vAdit
al intelepciuneT si preocuparei sincere pentru binele
comun. Indicand asa dar in cele precedente modul
organisarei din afara a Facultatei de Teologie, cum.
si modul organisarei sale din launtru, ca sA-si pita
realisa scopul ei eel important sinobil, atilt in gra-
dul eel mai malt posibil, cat si in eel mai neaparat
necesar in titnpul de fata si dupre necesitatile Bi-
sericei nostre, ne faeem o datorie reclamata de mi-
siunea ndstra, ce ne obliga in conseiinta, de a spune
celor indreptAtiti la puterea esecutiva cerintele si
pasurile uuel ast-fel de institutiuni, Tar implinirea
si carmuirea for vine de sus,intocmai precum fiii
cei supusi si ascultatori spun parincilor_adeveratele
0
www.dacoromanica.ro

838 MEMORIES'
for intentiuni si necesitAtT cu ferma convingere de
a fi luminatT §i ascultatT. Tot acest mobil este, care
ne indemna sa in.dicrun in cele urmdt6re mesurile,
ce trebue a se lua pentru ca Facultatea de Teo lo-
gie recunoscuta prin lege sá corespunda legitime-
lor WeptAreT ale BisericeT ale StatuluT, cum ele
s'aii atins in partea I. M6surile acestea se rap6rta
la insa0 Facultatea, la profesoriT §i studentiT seT.
1. Precum pentru cele -1 -alte FacultatT, asa§i pen-
tru Facultatea de Teologie trebue sb, fie garantata
libertatea invqamentuluP , adica sa i se lase mi§-
carea libera compatibila in activitatea sa sciintifica
§i a nu i se circumscri prin vre-un plan de inveta-
ment, prescris de autoritatea politica sari bisericesca,
sari prin impunerea cartilor de studiti, orT a meto-
duluT ae care sa fie tinuta. Guvernul este indrep-
tacit a determina numat quantul cunoscintelor ce
trebue sa poseda absolv entil FacultateT, ca sa fie
capabill a ocupa cu demnitate un post bisericesc
in Stat, Tar modul i mijlocele pentru improprierea
acestor cunoscintT, cum §i calificarile respe ctive,
slat a se regula de organele Facultatei. Cu privire
la calificarea absolventilor, e necesara autorisarea
Facultatea de a conferi, pe langa titlul de licentiat,
ipeacel de doctor in Teologie, Cad prin acesta s'ar
da iinpuls aspirantilor a se devota acesteT seiinti cu
t6te puterile, ca sa se impaitaOsca de acesta °m6-
re qi ast-fel s'ar cultiva §i perfectiona sciinta teolo-
gica in gradul eel maT inalt, Tar de alts parte ar fi
dovada cea maT str6lucita ca Biserica se bucura in
Stat de tote mijlOcele §i libertatile necesare pentru ac-
qi
www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATEi DE TEOLOGIE 839
tivitatea sa mantuitore, precum ease bucura de aces-
tea pe timpul Atanasiilor, Vasililor, Chrisostomilor,
Grigorilor etc., eel dint6iii. 5i- mall mar! doctor! a!
seT. Conferirea titlulul de doctor este in us apoT 5i
la alte scOle teologice superi6re atilt ortodoxe ),
cat 5i eterodoxe. Guvernul este insA in drept a fixa
conditiunile ce trebue sa le indeplinesca aspirantil,
pentru ca Facultatea sg, le confere acest titlu, cum
5i serviciile biserice5a, ce ell trebue sa esercite in
Stat. Iar cu privire la modul 5i mij16eele pentru im-
proprierea 5ciintei teologice din partea auditorilor,
e necesar a se pune la dispositiunea Facultatea mall
anteiti salele suficiente, pentru tinerea prelegerilor,
o necesitate forte simtitd mall ales acum, cand sunt
complectati tot! patru anil de stucliti all Facultatel.
Dar pentru ca 5i profesorii sa path impartaqi sciinta
teologica pe unnivel corespunclaor Cu progresul ei cu-
rent, apoi pentru ca atilt ell cat 5i stud entiT sa alba
de made o exploata cu u5ur nth, se cere ca neapa-
rata procurarea de mijloce pentru infiintarea unei
biblioted! speciale 2) a FacultateT de Teologie, care
sa contia, eel putin operele teologice cele mat va-
lor6se din tate limbele 5i de tote confesiunile. Fie-
1 . Facultatea teologica din Cernhuti, precam este cunoscut, e-
xercita acest drept in basa unei resolatium imper iteoti. Can-
dela"An. II, No. 7, p. 353. Ea confera gradul de Doctor i hono-
ris causa" Ibid p. 357. Dar oi scolele teologice din Chalki oi Ieru-
salim confer acest titlu. Prof. Easeviu Popovici. Discuss In Can-
dela, an. III, N.11, p. 667.
2) Inceputul pentru infiintarea bibliotecei Facultatea de Teologie
s'a facut, ineuviintand Onor. Minister al Cultelor a se trece bibli-
oteca M-i ei Caldartioani in posesiunea, Facultatet, aoa ea ea posede
acum o biblioteca mai bine de 400 bucati, intre care sunt unele
cbiar de mare importanta sciintifica-teologica.
www.dacoromanica.ro

840 MEMORlt
tine cun6sce cat e de greti O. se procure in parti-
cular numaT operele unuT ram al Ere -carer sciinti,
dar operile complecte pe tot terenul unel sciinti
speciale ? Pentru acesta si infiintat biblioteci
publice, Tar la alte Universitati, pe langa biblioteca
acestora, posed si Facult'atile de Teologie biblioteca
for speciala a parte 1). Deei este imperios a se a-
visa la mijlOce suficiente, ca Facultatea de Teologie
sá se inzestreze i cu o biblioteca specialA cat mai
avuta. Pe langa mijlocele necesare pentru formarea
bibliotecel, Facultatea trebue sá dispunA de resurse
i pentru recompensarea elaboratelor in scris ale
studentilor, a asa numitelor seminare de diversele
oblecte teologice. Prin acestea se procura studen-
tilor ocasiunea cea mar bunA, si o deosebith impul-
siune de a-sl aprofunda cunoscintele teologice prin
consultarea de isvore feliurite asupra materiel, ce
ar avea sa trateze, a§a ca, la terminarea studiulul,
nu numal sa se pata bine orienta pe terenul teolo-
giei §i sa-§T dea semi verbal de sciinta ci, ci sä fie §i
bum scriitorI.0 compunetori de cal-0 teologice. Daca
este neeesara cultura sciintifica solida teologica,
fireste trebue sa se incurajeze sirguinta si talentul,
in ce fel se praedeza si la cele-l-alte FacultAtT ale
Universitatei n(Sstre, care d'a premii pentru lucrArr
sciintifice 2). Drept acesta trebue a se asigna si Fa-
!) Biblioteca Facultatei Teologice din Cernarqt consta la 18S2 din
2881 de tornuri si 170 de fascicule, en totul iu valore 900 0 florin];
las spL6ele totale pentru Facultate au Post pe anul 1877 surna de
20,303 for. aprope 50,000 franc'. Prof. Is. Onciul : Ceva despre
mersul si desvoltarea culture' teologice clericale in Bucovina".
Candela", an II., N. 7., p. 352 si 353 Nota.
2) I?iarul Vointa Nationala, No. 934 (B) din 4 Octombre 1887. p. 3.
§i
s'att
qi
www.dacoromanica.ro

ASITRA FACULTA DE TEOLOGIE 341
cultateT de Teologie resursele suficiente, pane spre
a-sT procura operile teologice necesare si parte spre
a premia lucrarile de valore scrise de auditorii sei.
De aseminea va fi de trebuinta, a se fixa, pe MITA
bursele acordate in tarn, un num& anumit de burse
pentru absolventii FacultateT cei mai capabilT si maT
talentatT, ca sa li se path, facility pentru un timp si
frequentarea altor facultati din streinhtate, spre a se
perfectiona in sciintele teologice si a se familiarisa
en diversele moduli de propunere ale celor mai ce-
lebri profesorT. Facultatea de Teologie trebue sa
ofere apoT fortelor tinere, care sT-aii castigat o co-
mora de eruditiune teologica si sunt inzestrate cu
darul firesc al profesureT, ocasiunea dorita de a se
incerca si exercita in invetainentul teologic ; ea
trebue sa fie singard pepeniera din care sa se ri-
dice profesoriT vrednicT aT .la. Mijlocul cel mai bun
in ac6sta privire este introducerea docergilor privao,
carii la Universitatile din Germania sunt de mult in
us 1). Ast-fel trebue sa se autoriseze Facultatea la
timp a asecl.a si docentT privati, dintre persOnele ca-
lificate, pe care le-ar recomanda colegiul profesoral.
In urm6, fiind-ca Universitatile au de stop a pastra,
qi a desvolta seiinta, fara indala ele trebue sa in-
riuresca: si asupra'vietei ; pentru acesta la organi-
sarea diferitelor Facultati, este de luat in conside-
ratiune de aprope scopul practic al ion. Aici SC
vede particularitatea sciintel teologice al carer
obTect este dat prin mijlocire mai inalta. Nu trebue
a uita ca Biserica este mai veehe de cat Facultatile
i). Die theologisehen Studien u. s. w. S. 12K
ro
www.dacoromanica.ro

842 MEMORIC
de Teologie ; din ea ail resarit acestea si pastoriT de
sufiete au existat inainte de doctorii in Teologie 1).
Dec;! Facultatea de Teologie nu si-ar ajunge scopul
data n'ar sta in legatura cu autoritateabiseiicesca ');
dar ea, dupre positiunea si scopul seiz avend un ca-
racter general, are a sta in legatura cu autoritatea
geuerala a Bisericei, prin urrnare cu Santul Sinod,
a carm consultare nu s'ar putea inconjura de gu-
vern s) in on -ce trebY cumpenitOre pentru Facultate.
In limitele fixate de inaltul Guvern si de `'hiltul
Sinod, activitatea Facultatei de Teologie are a se
mica liber, a fi scutita de on -ce ameste alaturea
cu legea la regularea trebilor sale interne, curn o
cere problems el sciintifica organismul acade-
mic" 4). 0 rnesura din cele mai salutare pentru
consolidarea si progresul Facultatei de Teologie
este declararea ei de persona morale; prin acesta
si-ar putea si singura c'Otiga mijlocele materiale
pentru activitatea sa sciintifica si literara, sema-
mInd ast-fel in Tara fructe spirituale, in locul celor
materiale ce an obtine.
Asa dar pentru ca Facultatea de Teologie sa -si
pdta indeplini misiunea sa de a produce nu puma"
preoti b um, ci si profesori, si a pro paga sciintele teolo-
gice spre folosul intregei Biserici, inaltul Guvern va
trebui sa is urmatOrele m6sur1 : Sa asigneze
patra sale pentru prelegen, o sala pentru
examene si sedinte si o sala pentru biblioteca;
T . Hangebach. Encyklopaedie u. s. w. S. 38.
2). Die theolog. Studien S 84.
3) Prot. Is. Onciul. 1. c., Candela, an. IL, No. 6., p. 294-295.
4). Prof. One. ibid. p. 296. Confer. Buss a. a. 0. S. 457.
si
Fa-
cilitate'
10.
www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATEI DE TEOLOGIE 843
apol fondurT suficiente pentru procurarea cartilor
necesare si premierea elaboratelor in scris a stu-
dentilor si a altor lucrari teologice de valdre ;
sa se fixeze si un numer de burse pentru Teo-
logie in streinatate; sa se incuviinteze asedarea
de agregati sail docents privati, sa se autoriseze
Facultatea de a eonferi tate gradele academice, de
a primi legate si donatiunT si sa i se asigure in-
dependenta si libertatea de actiune la tote trebile
sale interne in limitele legeT; Tar in tote
privirT, Facultatea de Teolgie sá fie tratata ca si aka
Facilitate de pe langa Universitate. IVIesurile aces-
tea vor trebui sa se Ta in curand sari inai tarcliii,
si e eel mat' bine sa se la din inceput, ca sa nu fie
tot necesitate de modificari si ameliorarT, ci sa se
creieze o institutiune stabila, durabila si accesibila
de progres continua, organic si normal. Experienta
ce alte state ail facut in acesta privire 1) servesca
pentru not' de magistra a viitorulut
2, Cultura sciintifica se razima cu deosebire pe
tememicia sciinteT ; Jar o cunosciuta solida, in orT-
ce ram de sciinta se cftstiga forte rar fare activi-
tatea unui vrednic profesor. Totusi acesta activitate
nu consta nutria' in fecunditatea cunoscintei solide
despre ramura sa, ci si in capabilitatea profesoru-
lui de a comuuica scolarilor cunoscintele sale, ca
ei sa fie patrunsi de densele si sa devina proprie-
tatea spiritulm lor. Nu fie-care specialist, °A cat
ai fi sciinta sa de fecunda si profunda, p6te de-
1). Facultatea teologica din Viena fandata la 1384 s'a organisat
definitiv abea la ) 8 73, dew dupa o experienta de a prOpe 50U de ani
Wappler Gechichte der theol. Facultriet. Wien 1h84 S. 354 f.
cele-l-alte
www.dacoromanica.ro

844 MEMORIII
veni profesor vrednic, data -T lipsit de darul de a
propune intelegibil si atragetor; ast-fel de profesorT
sunt o conditiune vitala neupAratA, ce sustine si a-
sigura sciineifica" a studentilor in Teologie.
Sciinta vasty a Teologie cuprinde numerdse sciineT
deosebite, ce sunt ca niste ramure inflorite si fruc-
tifere pe tulpina vie a TeologieT. Fie-care ramura
teologica are, cum am indicat, un cere asa de intins
de obTecte si materiT propriT, cii, spre a fi tratata si
inv6eata solid si sciintific, are necesitate de un re-
presentant sau profesor a parte. Fie-care ram cere
omul set, dar un oin nu este bout si calificat pen-
tru fie-ce ram. Non ex quovis ligno fit Mercurius."
Nu tot teologul este bun de profesor al on-cardi
ram al sciintei teologice, ci trebuTe sa se cul-
tive special acela care voeste a-1 preda cu suc-
ces si in spiritul sciined. Fie-ce scinita deosebita se
cultiva cu zel numaT de barbatul care i s'a con-
sacrat din o deosebita inclinatiune si amore.
Unul e dispus pentru Istoria bisericesca, pre
altul it atrage Dreptul bisericesc, un altul are predi-
lectiune pentru studiile Exigetice, iarasi un altul
pentru Dogmatica", sail Mora la si nime nu pate con-
testa, ca acestrt firesca inclinatiune, pentru anumite
ramurl ale sciined teologice, trebue luata in sema
cu eosebire la aceT carir voesc a se califica profe-
sorT de Teologie. Nu este destul si este prea Inuit
a deveni cine-va profesor al uneTsciinte, cum a ter-
minat Facultatea respectiva si a obeinut un titlu.
Nu este destul, pentru ca el atuncY de abea se
pate bine conduce singur pe terenul aceleT sci-
cultura
www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATET DE TEOLOGIF, 845
ing, dar nu e versat in tote ramurile el, ca sa
predea temelnic unul din ele. i este prea mult,
este uh. pas prea avansat, cad, pentru ca sa
devina cine-va prefosor N'rednic, e necesar a po-
seda nu numai cultura scintifich solida a specia-
litatei sale, ci si o practica suficienta. mai intar
ea docent privat, apol ea docent public, abea dupa
acesta ea profesor extra-ordinar. Ast-fel mune,
cine-va pdte deveni profesor ordinar, abil a preda
sciintific specialitatea sa in tOtA intinderea si in
un mod inteligibil si atreg6tor pentru auditors.
Deci pentru ca si Facultatea de Teologie sa
p8ta avea pe viitor asa profesori, trebue sa se in-
lesnescA absolventilor et titratT, card in decursul
studiilor ar fi manifestat 0 inclinatiune deosebita
pentru un ram sail altul a Teologiel si s'ar fi dis-
tins prin deligenta si talent, ajut6rele necesare pen-
tru a-sT complecta studiul in ramul respectiv la Fa-
cultatr Teologice din streinatate, si abea, dupa ce
vor fi documetat in scris si in praxa ortodoxia lorsi
gradul abilitateT sciintifice pentru profesura, sa li
se incredinteze o catedra la Facultate. Uu acesta
niesura salutara s'ar asigura pe depliii inaiutarea
normala si organica a sciinteT teologice la um, cum
si patrunderea ei de catre students in gradul eel
mai: indestulator. In cat priveste caracterul perso-
nal al profesorilor de Teologie, adica de trebue sa fie
a clerics in treptele Terarhice, s'a mentionat in alt
lot; asijderea si despre procedura ce trebue a se
observa la numirea lor, acesta trebue sa urmeze
dupa prealabila consultare si recomandatiune, a au-
www.dacoromanica.ro

846 MI.MORIC
toritateT supreme bisericestT, care este in drept a se
incredinta despre cultivarea si progresul studiilor
teologice la Faeultate si a face cuvenitele propu-
neri-Ministru;u1 de Instructiune. In tote cele-l-alte
privirT, dispositiunile in vigare pentru D. profesorT
de la cele-l-alte Facultati ale Universitatei sa aiba
valare si pentru profesorii Facultatei de Teologie.
3. Mesurile ce trebue a se lua cu privire la stu-
denti, pre la ga cele-l-alte dispositiunT in vigdre
pentru M' studentiT de Universitate, sunt a se a-
p lica parte chiar in decursul studinlm. Tar parte du-
pa absolvire.
a. StudentiT FacultateT de Teologie trebue sa de-
vina bum teologT, atht teoretic cat si practic ; in-
structiunea for sciintifica solida trebue sa fie deci
striins 'mita nu 0 educatiune morala seriosa, fan,
care cea dinthi, chiar de s'ar putea ch4tiga, ar fi
lipsitk de on-ce efect. Acesta educatiune trebue sa
fie corespundetore misiuneT studentilor, sa fie o e-
ducatiune clericala si in spiritul l3isericei, in al Ca-
res serviciu voesc a intra ; viitoriT preoti trebue de-
prinsT sa Inceteze de-a fi OmenT, spre a trai ca pre-
0-0, adica sa se esercite necurmat in pietate si dis-
ciplina, in vieta curat bisericesca, ce se pretueste
de o potriva cu cultura for sciintifica ; dupre esem-
plul MantuitoruluT, viitorul om al BisericeT trebue
sa invete a sacrifica si a se sacrifica ; tote acestea
se pot realisa prin educatiunea clericala. Pietatea
este cu deosebire sufletul acesteT educatiunT, cacT
rugaciunea si devotiunea trebue sa incunjure pe
preut ca o atinosfera. Disciplina asijderea trebue
www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATET DE TEOLOGIE 847
observata cu scumpatate ; studentiT trebue sá se o-
bicinuiasca cu ascultarea canonicd, care sa devina
pentru eT a doua fire. ViitoriT preotT all decT ne-
cesitate de e rigurasa, educatiune comuna, la care
sa se aplice Tiber, sa se devoteze din inima, ca
in viata for sä practice prin obicinuinta pidsa resig-
natiunea si abnegatiunea, de care Biserica tot-
deuna a avut trebuinta pentru activitatea sa bine-
cuventata. Scopul acesta se urmareste prin mild-
intarea internatuluT Facultatei de Teologie, care tre-
bue sa fie o casa de pietate adev6rata, de seriositate
si devotiune crestinesca. Studentul are a se su-
pune aici unei vieti hotarite, uneT ordine de di
fixa si a se obicmui cu incetul in obligatiunile
misiuneT sale viitare ; spiritul de ordine cultivat
in internat are urmarr binefackdre pentru tdta vi-
ata, si departe de a deprima libertatea, o conduce
numai pe calea cea drepth',. Pentru realisarea a-
cestuT scop, imternatul Facultatei. de Teologie tre-
bue condus de barbati specialT, carii pe langa cul-
tura teologica suficienta, se desting prin o mora-
litate esemplara si sunt cleric' in treptele Terarhice.
Cultura morala, ce se atinge maT ales de senti-
ment, e diferith de cultura intelectuala ce se ra-
porta la inteligenta. Pentru acesta, conducerea
internatuluT nu e compatibila profesorilor Facul-
tateT, ci trebue a se incredinta la persone diferite.
Acestea at sa pdrte grija ca, studentif interns, pe
l'anga stricta obsen-are a ordind si discipliner in in-
ternat si afara, sa frequenteze regulat acele cur-
surT ce sunt obligati( a asculta la Facultatea Teo-
www.dacoromanica.ro

848 MEMOR1C
logica si la cele-l-alte FacultatY, dupa f6Ya de in-
scriptiune, pe care trebue sa o fac-a la inceperea
fie -caruY semestru si sa o presinte DirectoruluT
dupa trebuinta; tot aila sa se parte grija ca studentiY
sa-sT mediteze studiile si sa utiliseze bine timpul
in internat. ApoY, pe langa obYectele teoretice sa
se esercite si in cantarea bisericesch si in ritual,
initiandu-se la se'versirea diferitelor functiunT li-
turgice si ducendu-se regulat in DuminicT si se'rb6-
torl In Biserica. De aseinenea sa se tina in stricta
evidenta gradul aplicArei la studiti si al conduitel
studentilor. influentandu-se in acesta privire si po-
sitiv prin exortarY corespundetore si in intervale
anumite. :fat- mesurile acestea servesc a desvolta
si asigura inoralitatea studentilor, preservandu-i de
ispitele ce-ar fi impreunate cu viata universitara
si pregatindu-Y bine in spiritul BisericeY In tote
serviciile el'. Pe cand asa dar Facultatea de Teolo-
gie are de stop a mijloci in mesura cea maT deplina
cultura seintifica, internatul d serveste In cultivarea
inoralii, a viitoritor preoti ; toctuaT impreuna com-
plecteza cultura religidsa- morala, care este asta-di
asa de )ecesara clerulul, $i decT impreuna tre-
bu 4 lantinute si reetmoseute prin lege. Personalul
administrativ al internatulm, sail, cum se numeste
in alte parts, al seminaruluI teologic trebue sa con-
ste din un director, un spiritual si pedagogY sail
prefectY de studmi, proportional cu numerul interni-
lor 1). Obligatiunile for s'att indicat acum si tre-
1 , Seminar al teologie din Cernai41 are pentr a eine -ON de a-
lumni dm prefects de sindii. Candela", an 11., N. 5, p. 239.
www.dacoromanica.ro

ASI:PRA FACULTATEY DE TEOLOGIE 849
bue a se fixa prin statute sanctionate de auto-
ritatea suptema bisericescA $i de inaltul Guvern.Un
local propriti pentru internat e strict necesar in
consideratiunea exercitiilor religiose, la care trebue
sa se aplice studentiT, cu deosebire in anul al IV.
La Orasirea internatuluT, dupe absolvire, directiu-
nea trebue sa elibereze Teologilor absolventT, carii
vor documenta ca posed trite cArtile de studiti cele
maT uecesare, un certificat constatator de morali-
tate si de gradul aplicatiund la cAntare si ritual.
Aceste sunt m6surile ce necesariaminte trebue a se
lua pentru studentiT Facultatel de Teologie hi de-
cursul studiuluT; si un cleric educat ast-fel in depli-
na cunoscintA de misiunea sa, un cleric care in-
truneste tote conditiunile stabilite pentru cultura
luT morale si care a sustinut examenele teologice
preveclute prin legea pentru viitoriT preoti la Facul-
tatea de Teologie, un cleric care, prin diligenta si
buna conduita, in timp de patru anT, pe basa studii-
lor secundare, sT-a impropriat in m6sura suficienta
i cultura universitara, religiosa-morala, (land ast-
fel o garantie valida ca va fi un vrednic lucrAtor
in via DomnuluT si ca sementa cea datatare de vi-
ata a Evangeliel va produce prin el insutite fructe
in inimile credinciosilor, are dreptul a nadejdui al
o positiune ma' buna in societate, de cat preotul ac-
tual. Acesta este, dupre Doi. calea cea 'nal drepta, ce
duce la imbunatatirea tristei star' materiale a cleru-
luT roman; a se lua deci in6suri ince] e pte si neintarcli-
ate, pentru asigurarea viitorului absolventilor, e o
conditiune neaparata chiar pentru existenta Fa culta-
teT de Teologie.
www.dacoromanica.ro

8)0 IVIEMORlt
b. Intre mesurile cele maT eficace si mat necesare,
ce trebue a se lua in acesta privire, organisarea pa-
rohiilor este de prima ordine. Mesura acesta e re-
clamata in' perios prin crearea FacultateT, a caret ab-
solventi cu g-reu s'ar face preoti, dupre Imprejurarile
actuale, child un preot nu numai ca n'are cercul
seu propriti de activitate bine deterininat, ci e la-
sat arbitriulm poporenilor, cari-1 angajaza cu cat
le convine si-1 mantin cat le place ; despre o auto-
ritate morala a preotului asupra pastoritilor asta-tit
de-abea pate fi vorba, pentru -ca preotul e iulau-
tuit materialminte i mai in genere lipsit de sciinta
si prudenta pastorala, ce-T deschide inimile ii voia
poporenilor; apoi pentru ca in o comuna, a carer
neeesitati religiose an putea fi satisfacute de un sin-
gur preot vrednic, suet Inca doi, treT en acelesi drep-
turf, earl' cauta fie-care a se sustinea peg sine in
dauna celor-l-alti. Bine dice deci onor. D. Xenopol,
ca cea causa de slabiciune a influentei morale
a preotului este inmultirea for in sate, si Ca intre-
tinerea actuala a preotilor, lasati in grija lui Dum-
necleti, este o ealcare a principiului din Constitutiune,
care proclama Religia ortodoxa ca religiune domi-
nanta a Statulm roman '). Organisarea parohiilor
este de mutt recunoscuta la noT ca primul pas in
imbunatatirea positiunei materiale a clerului, cu
observatiunea ca atunci nu s'ar mai hirotoni preoti
cu gramada. ci numai cei mai invetati i maT morali,
dupre nuniOrul parohiilor 2).
1) 0 escursiune la R6c15,§ani. Vointa-nationalg. No. 951
din 25 Oct. 188'7.
2) Erbicenu. Istoricul Sem. Veniamin, p. 72.
inlet
1)iarul
www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACUL1 ATET DE TEOLOGIE 851
Iu organisarea parohiilor ar putea servi ca nor-
ma organisarea comunelor, adica sa se fixeze atate
parohii pe cate commie, si fie-care parohie sk, se
incredinteze unla preot ; Tar parohiile, care prin in-
tinderea for ar ingreuia prea mutt ingrijirea for re-
ligiOsa de un singur preot, sn se inzestreze i cu un
preot auxiliar, ins'a subordinat parohului, care sin-
gur e responsabil in privirea tuturor obligatiunilor
ce s'ar orindui prin legea pentru numirea parohi-
lor. Asa s'a procedat in acestA ponderosa afacere
in alte teri '), care se fericesc in privirea culturei si
a positiunei clerului for ; Tar la nor, P. S. Silvestru,
Episcopul de Husi, a si facut un proTect 2), ce me-
rita tota atentiunea inaltului Guvern, singurul in
drept a resolvi acesta cestiune de mare importanta
pentru esistenta morale a Statului. Prin organisa-
rea parohiilor s'ar imputina multimea preoflor, iu-
ca cause pentru desconsiderarea for in popor. Este
un adeve'r, dovedit prin esperientA, ca tot ce este
mai rar este mai onorat : Quod rarum hoc carum".
Atunci Seminarele, mai ales cele de gradul I, n'ar
mai putea servi de cat a procura Bisericei cantori
dintre elevii carii n'ar avea mijloce a continua stu-
diul in Seminarele de gradul II si- a be termina in
Facultate, ca sa devina preoci.
C'u acesta insA nu s'ar face totul pentru as;gura-
1) La divibion de chaque diocese en differantes paroisses est
menagee pour la commoditO des chretiens, et pour assurer partout
la distribution de bienfaits de la r ligion dans un ordre capabil
d'ecarter tout arbitraire et de ne rien laisser d'incertain dans in po-
lice de l'Eglise ". Portrilis. 1. c. p. 166. Confer. Buss. 1. c. p. 213,
unde pentru 2700 suflete se dice ca esista, trey parohil.Ideni Can-
dela" An. II, N. 4, p. 180.
2) Publicat in Biserica ortod,,xa" An. XI. N. 8, p. 739 sq.
Biserica Ortod xa Romara. 2.
o
si
www.dacoromanica.ro

852 M E MOUT,
rea posithmei clerului, data qi in viitor ar fi lasata
la discretitmea poporului. Nimic nu impedicA mai
mult activitatea preotului, ca daraverile bane§ti, pe
care el necesariamente ar trebui s'a le tag cu po-
porenii, fiind ast-fel nevoit a-0 procura singur mij-
16cele de trait, tli in loc de a fi privit ca piistorul
sufletesc §i luminatortil poporului, respectiv de da-
toriile luT religiose, morale §i cetalene§ti, sá apara
ca un lucrator ordinar al ampului qi stringetor de
merinde. Spre ialaturarea acestui inconvenient, e
necesar a se fixa preotilor de parohii un salar din
casa Statului, contribuind §i comunele intru cat-va
la acesta, ca preotul,eliberat de grij a peutru existenta
Vilnica, nu numaT sa-§i implinesch cu esactitate dato-
riile chem6rei sale, ci sá pota duce §(§i un trai coures-
punVetor demnitatei sale §i sk ajute pe cei lipsiti §i
suferinVi 1). Prin acesta s'ar da cea mai deplina sa-
tisfactiune gi dorintei esprimate de Maiestatea Sa
Regele in Mesajul de deschiderea Corpurilor legiu-
itore din anul trecut, uncle se Vice : Legea pentru
imbunatiltirea s''rtei clerului de mir altepta i ea
0 grabnica solutiune §i nu o pot indestul recomanda
Domniilor Vdstre, pentru ca sti pita deveni perfecta
in sesiunea actualti."
NumaT cu aceste mOsurT s'ar putea asigura durabil
esistenta Facultatei de Teologie ; §i activitatea ei so-
lida sciintifica, impreunatA en a internatuluT teolo-
1) Il faut pourtant que les cures puissent vivre avec detente
et sans compromettre la lignite de leur ministere ; it faut meme,
jusqu'a nn certain point, que les ministres du mite puissant devenir
des ininistres de bienfaisance, et qu'ils aient quelques moyens de
soulanger la pauvrete et de consoler l'infortune. Portalis. 1. c. p. 171.
www.dacoromanica.ro

MEMOR1t, ASUPRA VArTLTATII D' TEOLOGIE 853
gic, ar completa in naOsura cea maT depliu4 cultura
religiosa-morals a viitorilor preotT, caril cu drag s'ar
devota acesteT sante misiuni, sciind Ca, dupa o munca
intelectuara de multi anT, IT astepta in societate i o
posifune, prin care sa pOte fi inlesny de a -VT eser-
cita fArii impedecare misiunea lor salutary pentru
sporirea piethlef si a credinteT crestine ortodoxe.
Fie, ca sa se realiseze cat maT neintarcliat aceste
mesurT, singurele in stare dea garanta prosperarea Bi-
sericeT si gloria RegatuluT Roman.
Dr. A1. 3Iiroseseu.
BISERICA AFRICANA
(Urmare. Vedi No. 7, auul Xi, pag. 652).
Cartea 11.
Murind dect Geiseric a urmat pre tron fiul mat mare al seu Hu-
neric, care la Inceputul domniet, precum este obiceiul viola al
barbaribar, a inceput a se purta cu blandeta si moderatiune, si mai
ales fa-0. cu religia nostra ; aso. ca ingaduea (liar sa faca midi adu-
nati de ropor, cela ce mat inainte sub regele Geiseric era hotarit, sa
nu se faca adunart spirituale. Si ca sa se crate reiigios a hotarlt sa
urroaresca maT en asprime pre ereticit Manihei; din care pre mult,1
'i -a ars, sf pe cea mai mare parte 't-au exilat preste mare en navele.
Pre care Manihei mat pre tote 'i -a castigat religiunel sale si cu deo-
sebire pre presbiterk si pre diaconi atras la eresia ariana ; si cu
cat se rusinau, Cu atata mat Inuit se aprindea contra lor. Dintre ca-
rt]. s'a descop-rit unul dintre monahit lor, anume Clementian, ca a-
rea scris la sold; Mauiheu discipulul lut Iisus Christos. Pentrn care
fOrte de lauda se parea nutnitul tiran, ea, find suparat de unul, sa gra-
lAsca mai iute dorit4a sa nesatiosa si sa apese provinciiie regatu-
but seu prin diferite calomnit si imposite, ago, ca de densul mar a-
les sg, se (Ilea Regele are trebuinIa de venituri, coloatniatorul
'i-a
www.dacoromanica.ro

854 BISERICA AFRICANA
este mare." TotuT, prin mijlocirea luT Zenone §i a PlacideT, veduva
luT Olibru, a dat permisiune ca biserica din Cartagena s'a"-'0 hiroto-
nesci episcop pre care ar voi, de care podeba era lipsita aeurn de 23
de am.
1). DecT a trimes la biserica pre ilustrul Alexandru, care con-
duces legatiunea, a§a c5, in presenta lu5 poporul catolie sa -'i corn
un preot dernn, destingnd ysi pe notariul seu, anume Vitarit ca sa
citesdi in public edictul, care cuprindea urmatOrele : Domnul
dreptatei a poruncit voife: fiind-ca Imparatul Zeno §i prea nobila
Placidia scrisera prin Alexandru, barbat ilustru, cerend ca bise-
rica Cartagenel (ce se tine) de religia rostra episcopul
sa, a poruncit a se face acesta §i le-a respuns lor sau trimiOlor a
ordonat a le spune, ca precum au cerut, sa ye alegetT episcop pre
care-1 yeti voi en acesta, ca episeopii religiei nOstre, caril sunt in
Constantinopole sau prin alte provincil din Orient, episcopir no§tri
fara ordinul luI sä aiba vole, ca sa vorbesca cu poporul in bisericele
sale si orT in ce limba ar voi sa cultive legea creqting, precum ysi vol
sa avetT libertate aid sari in alte bisericl, cari sunt instituite in pro-
vinciile afrjcane, a face liturgie sail a euventa in bisericele vOstre, §i
cele ce sunt ale lege! vestre 86 facet' cum volt' Caci, data nu va fi
observata acesta in privinta lor, atat episcopul care va fi hiro-
tonisit sau clericiT, precum qi alti episcopl cu clericiT lor, carii sunt
in provinciile africane, se ordona a fi trimio intre Maud."
Dupg, ce s'a cetit edictul in presenta nested in tOta biserica in 14
calende din Iulie, ineepuram a plange murmurand, pentru ca prin
1,vicleniP premeditate de eel reT s'a pregatit persecutia viitOre , qi
ast-fel marturisim ca s'a dis trimisuluT ; dacA este a§a, ca se pun a-
ceste conditii periculose, biserica acesta nu se bucurg a avea episcop.
Sa o guverneze Cbristos, care tot-deuna pate sa-o guverneze".
Care sfat n'a voit legatul primeseit. Odata §i poporul s'a aprins
de manic §i a Inceput a striga in cat cu nimic nu se putea
1). Ast-fel hirotoniudu-se episcopul Eugenie, barbat s'aut si pla-
cut luT s'a bucurat forte mult qi s'a veselit biserica luT
Multimea catolica incepu a se mat sub dominatiunea
barbara", fiind impecatt dA hirotonia pontificelui, cam mare numer
de tinerT §i tinere bucurand.u-se impreunti, marturisau ca Inca nu
vecluse episcop §eclend in. tronul sett.
Abia a inceput acel barbat al luT D-dei, Episcopul Eugeniti, prin
indemnarea catre fapte bune a se consid ra de venerabil §i res-
pectat chiar §i de aces de afarg, §i ast-fel a fi placut tuturor, ca, daca
ar fi fost trebuinp, cu totil Var fi pus sufletul cu placere pentru
el. i Domnul faces. atateq. milosteniT prin el, in cat se pares de
alba
sa-1
Pitied
ati=31
D-dea,
D-ded.
www.dacoromanica.ro

BfSERICA AFRICANA 855
necredut ca el sa imparta atata, cand se tie ca barbaric luasera
total, in cat biserica n'avea vote a poseda nici un ban. Daca ar
Incepe ciae-va sa vorbesca despre umilinta lul, caritatea gi pietatea
cu care -'1 inzestrase n'ar putea sa spue. Barn la el se do-
vedegte ca n'a remas nisi odata, fart): numat pote cand i se eferea
In titnpul, and deja sorele aratand cursul noptet dadea rand gi
loc intunericului. Pastra atata ajungea pentru o cli, nu cat ar
cere avaritia, dandu-i Dotleu la timp cu imbelgugare destul de molt
Dar fiind-ca se respandise vestea despre densul gi era manifesta,
incepura de aiet episcopii Arienilor din invidie a-'1 lovi greu,
uneltind asupra lui calomnit pe fie care iii, mai ales Cyrila. Ce e
mai milt ? Starnira despre el, ca nice odata n'ar gedea in tro-
nul sea si nici ca face obicinuitul cuvent poporului luI D-deu ;
dupa acela ca ar fi oprit pre waif barbati gi feniei imbracati ea
barbaric, pre carii fi veclut intrand i i biserica
El a respuns cum se cuvenea : Casa lul D-clew este des-
chisa tuturor, intrand cine-va nimene nu-'1 va putea alunga ;" mai
ales ca o mare multime din eel ce intraq in hainele for era dintre
catolicil nogtri, pentru ea serveaii easel regale.
4). Darn dupa ce a primit de la omul ast-fel de res-
spans, a hotarit sa se pue la porta bisericei muncitori. Carii
vedend vre o fernee sau vre un barbat umbland in feliul ne-
mului seu, indata aruncanclu-i in cap an feltu de imbracaminte
cu ace inici in care lega perul gi stringent' tare de odata luau
cu perul gi tota pielea de pre cap. Unit cand li se faceau acesta
inchideau ochil, altii mureau de durere. Pre fern el, dupa acesta, pe-
depsa, le purtati cu capetele gOle de piele prin piete, mergend mna-
inte un vesticotor, spre a-li arata in tota cetatea ; ceia ce pentru
densele era o suferinta malt mai mare, de cat cea pre care o in-
durase. Dintre carii pre multi am cunoscut, gi nu gtim sa fi fost
vre unul dintre dertgit, care sa se fi abatut din calea cea ade-
varata chiar caul it urmareaii cu pedepse. Dar fiind-ca, cu chipul
acesta n'a putut sa infranga mural credintei nOstre, a cugetat ea
otneuh de legea nostra adunati in staulul ei sa nu se bucure nice
de mancare nici de ajutorarile obicinuite. Ba inca au inceput
sa-'t ingrozesca gi en munci de camp. A trimis la campul din U-
tica barbatt nobtlt gi delicate, ca sub arg4a sorelut arcletor sa scOta
buraenile din grau, unde tots mergend cu veselie se bucurau in
Domnul. In societatea acestora era unul cu mane uscata, care
suferind de mai multi ant nimene n'avea compatimire pentru el.
Acesta scuzandu-se cu adevarat ca nu Vote lucra, mat tare i s'a
poruncit sa merga. Insa clapa cea ajuns la local acela gi maT
1-ar
lul D-clea
sate ,
www.dacoromanica.ro

856 BISERICA AFRICANA.
ales ea plangeau tot' rugandu-se, prin Indurarea divina, acea mama,
uscata a marturisitorulut s'a facut sanatosa. De ai?i s'a luat in-
ceput persecutia lui Huneric si suferintele nOstre.
5). lar el, care pana acum se aratase bland tuturor, dorind ca
dupa morte sa re'inae domnia fiilor, ceia ce nu s'a intemplat, a
inceput a urmari- en asprime pre Teoderic fratele seu si pre fiii lug
§i chiar pre fiii fratelui sett Gentimis. Dintre earl' pre nimene nu-1
lasa, paua ce omora, dupre pofta inimet sale. Ai.ai inteiu sciind
ca sotia fratelui seu este viclena, cred Ca, pentru ca nu cum-va prin
consiliirmat iscusite sa inarmeze contra tiranului pre barbatul sau
pre that mai mare, care era prudent §i intelept, porunceste sa o tae
cu sabia seversind crima. Dupa ce ucide si pre acel flu forte in-
vetat, caruea, dupa constitutia lui Geiseric, se cuvenea domnia mai
ales ca el era mai mare dintre toti nepotii, se intempla sa sever-
sasca ceva si mai crud.
Stand multimea in mijlocul cetatei, in pieta nowt, pentru inalta-
rea episcopului religiei sale, anume Iucund pre care -'1 aelarnau pa-
triarh, a poruncit sa se circle en foe, pentru ea era forte primit in
easa lui Teoderic fratele regelui, care case putea prin adegere sa
obtie domnia vre odata. In acesta crime impies am zerit not
real ce trebuea sa vie asupra nostra, 4icerid not in de not : Dace
s'a purtat a§a, de crud cu preotul seu, cum ne va cruta el pre not
sau pre al nostru" ? Atunct a trimis in exil cu cruzime si pre
fiul mai mare allui Gentun, amine Godagis, cu sotia,fairamangaerea
de a lua cu sine vre un servitor sau servitere, tar pre fratele
seu Teoderic, dupa uciderea sober si a fiulul, tares' 1-a exilat gol si des-
perat; dupa mortea earuea pre fiul mai mic care -'i remasese gi
pre done flice mai marl, punendu-i pre asine cu batjocore 1-au a-
runcat departe. Dar si pre comic forte multi si pre nobili din
natiunea sa, pre urmarindu-i cu obicetiunt false, ca ar Linea mat
malt la frat--seu, pre unit' i-au ars, pre altit 'i-au taiat, imitancl
pre parintele seu G-eiseric, rare a inecat pre sotia fratelui seu,
legandu-i o piatra de grumaz Si aruneandu-o in Ansaga faimosul
fluviu al Cirtensei, si dupa mOrtea mamei chiar si pre fit'
oniorit. Dar si pre multi, pre cavil parintele seu Greiseric murind
't recomandase lui punend la mijloc juramentul, acel nelegiuit
si calcator de jurament muncit cu diferite pedepse si cu foe.
Cad'. pre Heldica, pre earele parintele lui 1-a facut mai mare
preste regat, deja batrfin si inaintat in vrestil, cu rusine taint
capul, si pre sotia lat cu altele, a nume Teucharia, a ars-o in
inijloeul eetatei. Me caror corpuri a poruncit a le trage prin strade
nu -'1
t
i-au
i-a
www.dacoromanica.ro

B1S ERICA AFRICANA 857
gi piate, care zacend Vita 4iva, dupa ce a fost rugat de episcopii.
set, abea catre sera a ingaduit a le Inmormenta.
Pre Gamut, frat Heldicei, fiind-ca fugise la biserica lor, n'a
putut sa-1 ucida ; totugi inchiclendu-1 intr'un be murclar al latrine-
lor a hotarit sa rengle acolo unlit timp. Dupa aceta 1-a condem-
'tat ca pre viitor sa faca grope pentru vise de vie cu un Oran ce
pagtea capre; pe carit de dou6-spretTece on pre an, adeca in fie-care
Luna, sdrobea cu batai crancene, ingaduindu-le abea patina apa
gi pane de mancare. A.cesta au suferit el timp de duct sau mai multi
ant; carora aceste suferinte le-ar frputut folosi pentru negutitoria
vecinica, data ar fi fost catolict gi data li s'ar fi socotit acesta pentru
creclinta lor. Dar pentru aceia n'ani putut trece en vederea acesta
ca sa nu vorbim cat de putin despre impietatea regelut chiar ea-
tre at sei, care nu numai pre episcopal sea Iucund, precum am ara-
tat mat sus, 1-a ars cu foc, dar gi pre presbiteri gi pre dinoniz set,
adeca Ariani, au ars forte multi gi chiar spre sfagiarea ferilor sal-
batice dat.
6). Dee scapandu se In scurf timp de totiacei de care se temea gi
intarindu-gi regatui, precum eredea pl, care era de curand gi deck-
(bit, find ast-fel linigtit gi asigurat din tote partile g'a indreptat
tote sagetile furies sale, ca un lei rdcnind, spre a persecuta biserica
catolica. Totuga mai inainte ni s'a prevestit prin videnit gi semne
furia persecutiel si real ce ne amenin0. Caci chiar cu clot am mai
inainte, a vectut tine -va biserica Fausta inpodobita forte fruinos, cu
luminarile aprinse, iar vestmintelergi velul streluehal de lumina
candelabrelor ; gi pe cand se veseleau de artta strelurire a lumina',
deodata, dice, s'a stins strelucirea acelet lumini placate gi facen-
du-se intunerec s'a facut un 'Biros nesuferit ; gi tota mu4imea acea
a fericitilor a fost data afara, de nigte Etiopt ce-t alunga, pentru
care plangeau necontenit, ca de acun nu vor mat vedea lumina de
mat
nestra.
inainte. Visiunea acesta s'a spas santulat Eugenia in presenta
Veclut'a gi un preot tot acea biserica alai Faust piing &e o
multime nenumerata cle popor gi dupa cat va timp a fost &ger-
tata gi umpluta de o multime de capre9i de porci. Un altul laragi
a veclut o aria cu grin gata de venturat, socotindu-se ca Inca n'a
sosit timpul a desparti graul de pale. i pe cand 6u placere pri-
veau la acea gramada mare, ce era impraytiata, de odata rata ca ye-
niAd an vent incepe a arata venirea tempestatei prin vejiitul sect
prin ridicarea colbalul; care furtuna tote paiele acelea le-a racli-
cat, remanend griul.
Pupa aceta a venit until cu statura nalta, cu fata strelucitOre gi
cu imbracamintea lumine.51, gi a inceput a arunca grauntele slabe
1-a
si
www.dacoromanica.ro

gi seci gi a curati griul de neghina. Gare mult timp esaminand
acea grilmada mire, dupa ce o a curatit, o a redus abea la o gra-
magiOra mica. Altul .1arai a clis: Sta cineva forte sus de-asupra
muntelui care se numWe Zinquensis gi striga la drepta gi la stanga :
fugitl, fugiti. Altul a vedut ceriul roOndu-se gi tulburandu-se cu
nori sulfurogi, carit incepura a arunca petre man ; care petre tend
cadeau pre pament, mat mult se aprindeau gi ardeau cu flacare mat
marl gi intrand in launtrul caselor ardeau tot ce afla. Cel ce a -ye-
(Tut insa, dice, fiind-ca se ascunsese intr'o camera, prin indura-
rea diviva n'a putut veni flacara pane la el; ca sa se implinesca cu.-
ventul acel profetic inchide ta, ascunde-te pufin coltnft de cat,
pand ce v'a trece mania lu? D -4eu (Isaia 26, 20).
Vequt-a gi venerabilul episcop Paul un arbore care -gt intindea
ramurile sale inflorite pana 1-t ceriu, gi prin intiuderea sa umbrea
mai tOte. Africa. pe cand tot' se bucuran de marimea gi intin-
derea luf, lace de odata, dire, a venit uti asin violent, care frecanda-gi
grumazul sea de radacina lot cea tare, impingend el a cadut la pa-
ment acel arbore minunat. Dar gi onorabilul episcop Quintiau s'a
ve4ut pre sine stand pre un munte de nude privea o turma nenume
rata de of ale sale, gi in mijlocul tunnet erau done Ole ce elocotequ
forte tare. Erau gi ucigetorii de or, cart puneau carnea for in. O-
lele ce ferbeau; qi ast-fel s'a consumat tOta turma acea mare.
Pic ca acele done Ole se, fie done cetatt : Sieca Veneria qi Laribus,
in care a fost adunata mai inteiu multim ea, din care s'a, inceput focal,
sau regele Huneric gi episcopal seu Ciril. Dar cred ca este de a-
juns a spune atata din multele visiun", pentru scurtime.
7). i Inca ce ? Incepe tiranul prin o porunca infricogata, ca
nimeni in palatul seu se nu fie militar gi sa nu fie Mc' intro func-
tiune publica, daca nu s'ar face Arian. Din care un mare numer, ne-
'laving" de asprime, ca sa, nu pearda credinta, 'au lasat de militia
tempora/a ; pre ca"ii dupa ce 1-alt alungat din case gi 1-au des-
poiat de tata averea 1-au exilat in insulele Sicilia gi Sardinia.
Pentru un timp s'a grabit a porunci in tota Africa ca averea epis-
copilor nogtri moist sa o m, fiscal ; acel care ar putea urma celut
mort, sa nu se hirotonesoa pana ce mai inteiu nu va aduce -fis-
calm regal suma hohrita de cinci-tlect de arginti. Dar tend dia-
bolul se incerca sa construesca acest edificiu, indata a bine-voit
Christos sa-ldarame. Se sculara casnicii set tlicendu-t: data s'ar
intari acesta porunca a vostra, episcopii nogtri de prin. partile
Traciei, carii sunt prin. alt locum, ar p 4i mat rents. Dupa aceta,
a poruncit a aduna pre santele feciore, trimitend acolo Van-
dal' en mOge din nemul for spre a le inspecta gi viola in contra
npa:
Si
www.dacoromanica.ro

BISERICA AFRICANA 859
bunei cuviinti fara ruginare, unde nici mamele nu erau de fata
nici vr'o matrona. Spanzurandu-le gi legandu-le de piciOre greu-
tap marl, le ar lea cu drugs de fier inrogit, punendu-le, la spate, pe
pantece, Vita gi caste. Carom li se clicea in suferiutele for : spu-
neti, ca episeopii gi preotii vogtrii se cults cu vol".. Din causa
cruclimei pedepselor, scim ca multe stins atuntea ; altele, care
remasera, au imbatranit fiindn-le pielea arsa. Se incerca a afla
calea, cum ar face ca, persecutia sa fie publics, precum a gi
facut. i aga facend n'a putut afla nici un chip, ca sa batjoco-
resca biserica lui Christos.
8). Cu care riuri de lacrinri a'gr putea sa descriu, cand a ho-
tarit exilarea in pustie a episoopilor, preotilor, diaconilor gi a al-
tor membri al bisericei, adeca a patra-mil-noue-sute-geseclecl
gi Ose ? intre carii erau o inu4ime bolnavi de piciore, altiT din cau-
sa verstei lipsitt de lumina temporala, intre carii era gi fericitul
Felix episcop Abiritanu, avend deja in episcopat XLIV de ani, care
lovit de paralisie numai simtea niinic gi abea vorbea. De care cu-
getand not ca n'ar putea sa, stea calare, am creclut ca regele ru-
gat de at se], eel putin sa-i poruncesca a se grabi ca sa mora la
Cartagena, fiind-ca in exil numai era de ce sa-1 dual. Tiranul
tnsa, se spune ca ar fi cu funie Data nu pate gedea pre a-
nimal, sa se injuge dos hot neinvet,ap gi legandu-1 cu funie sa-1
traga, gi sa-1 duca unde am poruncit en". Legandu-lde-acurmezigal
pe un c ca pe un trunchiu de 1,mn 1-au purtat tot drumul.
Tott se adunarI in cetatile Sica gi Lane, ca acolo venind
Maurii sa-1 dea pre mana lor, ca sa-1 duca in pustie. Mai venira
Inca gi doi comitr forte vicleni, emir cu cuvinte blande Incepura
a vorbi en marturisitorii lut D-cleu. Ce vi se pare voce, 4isera
ei, ca suntei aga de indaratnici gi ve improtiviti aga de mult la
ordinele domnului nostru, vor ati putea sa fiti onorabili in fata,
regelui, Baca grabi sa faced voia la'''. De indata, strigand
ei cu glas mare gi clinend Cregtini Bantam, catolici Bantam, martu-
risim neschimbat pre unul D-bleu in treime", au fost inchigi en
paza mai aspra, caia ce palm acum era mai blanda, cam ni se
da vote a intra gi a face cuvent de invetatura fratilor, precum gi a
celebra dumnecleegtile misterii. Acolo erau gi forte multi copii, pe
care-i insota mamele for din dragostea pariutesca, unele bucuran-
du-se ; unele se bucurau ca air nascut martini, altele se incercail de
a opri de la marturisirea credintei pre eel ce erau gata sa mars
in potopul botezarel de a doua Ora. Totugi pe nimenea nu 1-a in-
vins atunci nici blandeta, nici pietatea trupesca (amorul filial) n'a
inclinat pre cine-va la pament. Cam cu placere se istorisa, ceia ce
s'ati
clis
air
V.
v'atc
www.dacoromanica.ro

860 B1SERTCA AFRTCANA
a facut atunci o bktrana. CacT pe and calatoream cu oytirea luT
D-cleu, insotindu-I gi cute odata mergeam noptea mai mult pentru
ar, its sorelui, zariram o femeie purtAnd sacul yi alte vestminte, gi
tinend pre un copil de mans it mangaia eu aceste cuvinte : alerga,
Domuul meu ; vegi cum merg to-ta santh gi se grabesc veseli la
cununi". Fiind ca noT incepuram a-i observa, ca se pare nepo-
trivit a se uni cu barbap din causa sexulul, sari a se asocia cu
armata lui Christos, a respuns : bine-cuventaV yi,
ve rugati pentru mine gi pentru acest mic nepot al lieu, fiind-ca,
de yi pecatOsa, aunt fiica unuT episcop din cetatea Zuritana". Curia
no: T-am 4is : yi pentru ce umbli aga umilita, yi pentru ce voegti
sa merge un drum aga de lung ?" Care a respuns : merg In exil cu
acest mic sery al vostru, ca sa-nu-1 afle inimicul singur gi sa-1 theme
la morte din ealea adeverului". La aceste cuvinte plinT de la-
crimi n'am mai putut dice nimic fara numai sa fie voia Domnului.
10). Dar fiind-ca adversarul, care clicea odiniOra:
umple-voirc sujietid med, ucide-voial cu sabia mea, stepcini-va nulna mea
(Eyire, 15, 9), n'a putut vena cauta locum inguste yi ingro-
zitore, in care se strings in Inchisori armata lui Atunci
li se interclise chiar mangkerea visitel omenegti, se pusera,
ton gi greu batuti de soldati, marturisitorii lui Christos sunt a-
runca-ti unul dupa altul in acea inchisOre strimta, unul peste al-
tul, ca o gramada da lacuste, sau mai bine cTis, ca grauntele forte
preliOse de griu. In care striintorare nu era nicT un be de retras
pentru trebuinta naturala ; ci stercurile gi urina constringl de
necesitate o faceati acolo, in cat acea putOre gi orore era ma] mare
de cat tot feliul de pedepse. La carii abea am fost admit o data
a intra pre ascuns,. pre and dormeati Vandalil gi dupg, ce am dat
daruri marl Maurilor. Care intrand ca iLteo gropa de noroiu, am
inceput a ne cufunda papa la genuchi, gi vecIend acesta am 4is
ca atunci s'a implinit clicerea luf Eremia : cei ce se nutrean in des-
fatein, sunt incunjura0 de §tercuri' (PlangerT. 4, 5). Ce se mai clic?
s'a dat ordin Maurilor, carii pretutindeneafaceati sgomot, ca sa
se gatesca la drum, unde erau destinati.
"). Ast-fel egind intr'o cli de Duminica cu vestmintele, fata gi
capul pline de necura4enii, de gi erau amenintap cu cruzime
de Mauri, totugT cantau Domnului cu bueurie imnul : ace.sta este
gloria tuturor scinflor lut (Ps. 149, 9,). Pe atunci era acolo fericitul
pontifiPe Ciprian, episcopulUnisiberei, mdngaitor ales, care incalcla
pre fie-care cu iubire piosa gi parintesca nu fara a versa riuri de
lacrlmi, pregatit a-gi pune sufletul s is pentru frag (1 Ion, 3, 16), gl
daca ar fi fost de trebuint,a, de buna vole s'ar fi dat la ast-fel
,),Bine-cuventati,
prd4t,
nimic,
pazir
inepenti-voin
D-den.
www.dacoromanica.ro

BTSERICA AFRICANA. 861
de patimiri, care tot ce a avut a dat fratilor lipsiti, carii erau_ fn
acea necesitate, cam cauta, ocasiunea cum ar puLea sa se asocieze
cu marturisitorii, insusi el find marturisifor cu sufletul si prin
virtute. Care dupa acela pre multi bolnavi in agonie 0i intristati
3-au cereetat in inchisori si 1-au urmat in exilceia ce dorea forte
mult. Cata multime de einem alerga atunci din tote partile 0i de
prin ora 0e, ca sa vacla pre martirii lui D-4eu, marturisesca caire 0i
carari le, care nu mai puteau cuprinde multimea ce venea; alergand
prin vai multimea nenumarata a credincioelorti se pogora de pe
virfurile niuntilor, purtand luminari de cera in man!, si proster-
mend pre copiii for pre urmele martirilor strigau cu vocea ast.fel
Cul ne lasati pre nol nenorocitii, mergend voi la cununi ? eine
va boteza pre ace0ti pruum in apa fontanel nesecate? Cine ne
va primi datoria penitentei 0i indemnati de mila neimpacaret ne
va deslega de legaturile peeatelor ! cam voue vi s'a 4is: 021-ce vecr
deslega pre pamat, vor f deslegate §i in cerull [Mat-18, 18]. Clue
ne va ingropa, murind noi, cu rugaciuni solemne ? De la eine sa
cerem pbicinuitul rit al sacrificiului divin ? Era bine sa fi mers
noi cu voi, data ar fi permis, pentru ca Dim o necesitate sa nu
desparta ast-fel pre El de parinti". Niel un mangaitor n'a avut vole
a merge In acea ce strigau ast-fel qi plangeau, ci multiznea era
constrina a alerga, ca sa ajunga mai curand acolo uncle era pregatit-
locul de osanda. Fiind-ca uni3 batrani 0i altii de yi tineri era deli-
cati si nu puteau merge, incepura lovi cu virfurile lancilor 0i cu
petre. spre a merge mai lute; din care cauza slabind si mai mult
erau cu total lipsiti de putere.
12). S'a poruncit apoi 1lanrilor, ca pre aces, earii numai puteau
umbla, cu picierele legate ca pe niste cadavre de animal mort sa le
traga prin locuri aspre §i pline de petre ascutite, undo mai in-
teiu vestmintele, apoi chiar membrele se ea:slat-1, aici capul li se
sdrobea de virfurile petrelor ascutite ca sabia, aiurea li remanea
cestele 01 ar dadeau sufletul in manile celor ce ce-i trageaii, a
caror numer nu 1-am putut insemna din causa multimei, tota0i se pate
cun6sce, caci intreg poporul scie mormintele santilor, deosebindu-le
de mormintele ordinare. Ce1-1-alti ajunsera in locuri singuratice,
uncle li s'a dat sa manauce orz ea vitele. Acolo seclice ea era aria
de mare multime de animale veninose si scorpii, in cat s'ar parea de
necreclut celornesciutori, care de departe chiar, numai prinsuflarea
for respandeau v4rusul veninului, de muratura scorpiei se (lice ca
nimene n'a scapat cand-va. De selbatacia acea veninesa se spune
ca nice unul dintre servitorii lui D-bleu n'au fost vatamat liana acurn,
aparandu-i Christos. Dar fiind-ca acolo se nutreau cu graunte de orz,
gi
a-1
's1
www.dacoromanica.ro

BISERICA AFRICANA
si acestea li s'au luat dupa aceia; ca si cum D-Pu, care a ploat mana
parintilor, n'ar fi putut sa nutresca pre servitorit sei intr'un ast-fel
de exil.
13%)
Cugeta si mai rele in contra bisericei lui D -0eii, ea, taind u-
n ele membre, sa perda corpul sfasiind totul. Caci in 4.iva Inaltarei
Domnului a trimis episcopului Eugenie o porunca, ce trebuea sä se
citesca fn mijlocul bisericei fata fiind si Regin, trimisul imperatule
Zenone, care cuprindea nitre altele §i aceia, ea trebuia sa se comu-
nice Africei Intregi prin curieri :
Huneric regele Vandalilor si al Alanilor tuturor episcopilor o-
mousiant. Nu odata, ci de mai multe ort s'a oprit ca preotit vostri
sa nu faca Iutrunin in partile Vandalilor, ca na prin inselaciune se
atraga sufletele crestine. Care lucru multi despretuind s'au aflat
celebrand liturgic in partile Vandalilor in contra interdiceret, spu-
nand ca el in credinta erestina neatiusa. i fiind-ca nu voim. sa
fie scandal in provineiile date none de D-deu, de aceia sa cunos-
tett, ea voind D-deu cu consitntimentul sautilor nostri epis-
copy, am hotarit, ca in (Tina Kalendelor de Februara ce vine,
Para mei o scusa sa veniti cu toth la Cartagena, ca sa putett
discuta despre credinVa cu venerabilii nostri episcopi, si sa aduceti
dovecli proprie din &luta Scriptura pentru credit*, omousianilor pe
care o aparati, prin care sa se pots cunosce, Baca voi tineti cre-
dinta Integra. Cuprinsul acestui edict 1-am trimis tuturor celor im-
pre un't cu tine cpiscopii aflatort in Vita Africa. Dat in (Tina de XIII,
Kal. Iunie. in anul al septelea al lui Huneric."
Deei kind eunoseinta si cetind acesta cel tie fata, de odata s'a
intristat inima nostril gi intunecat °chit noftri (Plang. 5. 17), si cu
adeverat atunci s'a schimbat diva serbatorei nostre in durere si canta-
rile intru plangere, find ca cuprinsul edictulut arata furia persecu-
tiei viitore, si mai ales unde a clis : in provineiile nostre date de
D 4eu, nu voim sa fie scandal," ca si cum ar fi dis : in pro-
vineiile nostre nu voim s1i, tie catolici." S'a vorbit ce ar fi de facut.
Nici un remediu an s'a aflat pentru nenorocirea ce ne amenint,I,
spre a se imblansli inima barbarilor, fara nnmal sa se dele inscris
de eatre santul Eugenie urinatoriul text:
Om de cate on este vorba despre suflet sau despre vieta eterna,
precut si despre creditn *a crestina, este de trebuinta sa se dea fara
terra aceia ce se cere, precum a gasit de cuviinta bunatatea regala.
De curend puterea regala a bine-voit a insciinta pre TJmilinta mea,
prin notarul Vitarit, care ni-a cetit ordinal in privinta religiunet si
credintei in biserica, fata fiind clerul si poporul. Din cuprinsul aces-
tula inteles, ca ordinul regesc este de aseminea pentru toti eel
862
pi
ti).
s'aii
a
atn
www.dacoromanica.ro

BliFRICA AFRICA NA 863
impreuna cu mine episcopi, ca so, vie in iliva hotarita pentru dis-
cutia in privinta credintei, ceia ce afirmam ca s'a priimit cu res-
pect. Numitului notar i-a atras atentiunea Umilinta mea, ca tre-
bue sa se fwd. cunoscut chiar §i tuturor partibr de peste mares, ca-
rii sunt de aceiagi religie cu noi, sail carii au impartagire cu noi,
fiind-ca pretutindenea cu totii se supun stepanirei ei; mai ales
ca este vorba de too: lumea gi nu numai de proviinciile Africei.
finid-ca am promis a me oferi, dupe, ce voiu primni respuns, de
aceia cer cu rugaminte la Magnificerrta ta, ca se bine-voegti a spune
Domnului gi prea induratului rege amintita mea propunere, ca sa
cunosca favorabil indurarea sa, ca not nu fugim gi nu declinam
cu ajutorul lui D-cleu ni i decum disputa In privinta legei, dar
fara consimtimentul tuturor noi nu putem sa ne iusugim causele
privit6re la credinta nostra. SI biue- voiasca a consimti pentru
ceia ce cerem prin bunatatea sa cea mare gi prin dreptatea lute-
lepciunei sale. Data de Eugenid episcopul bisericem catolice din
Cartagena."
'5), Dar indata ce s'a facut acesta propunere de catre fericitul Eu-
genie, acela care concepuse deja durerea se silea a nasce nedrep-
tatea, §i aga se vede ea a poruncit santului barbat Eugenie episcopul
prin Obad, prepositul regatului : Supune mi tote lumea, gi sa fie sub
stepanirea mea tote partile lumei, gi voiu face ceia ce clic', Eugenie".
La cue fericitul Eugenie a respuns pre cat a putut : de ce,
se nu alba, acesta n'ar fi trebuit sa se 4ica ; cad]: este ca gi cum
s'ar (lice unui om sa amble gi sa sb6re prin aer, ceia ce nu este cu
putinfa natureiomeuegti. Eu am (Ps : nd Ace. puterea regelul doregte
se cun6sca crediuta nostra, care este una gi adeverata, sa trimeta
la amicii ; void scrie gi eu fratilor mei, sa vine, episcopii cem im-
preuna cu mine, carii impreuna cu voi adunandu-se sa 'iota do-
vedi adeverul credintei nostre gi mai ales biserica Romano., care
este capul tuturor bisericelor." La acestea (a respuns) Obad : deci
to egti aseminea regerni, Domnului men "? Episcopul Eugenie a
4is : nu sunt aseminea regelui, dar am clis : dace doregte sa
cunOsca crediuta cea adeverata, sa scrie amicilor set, ca sa trimeta
pre episeopii nogtri catolici, gi eu voiu scrie episcopilor mei, fiind-ca
causa bisericel catolice este una". Eugeniu facea acesta, nu ca n'ar
fi fost in Africa, tine sa respinga obiectiunele adversarilor, dar ve-
nind acei carii nu erau sub stepanirea lui sa alba mai mare sign-
ranta de libertate gi sa vestesca la tote pop6rele gi presto -tot pa.-
mental calomniile apasarei nostre.
'5). Dar acel care uneltea viclegug, n'a volt sa asculte argumen-
tPle puternice ce se aducea, ski indata ce auclea de vre-unii din e-
i
dice,/
ell
www.dacoromanica.ro

piscopil eruditi, ii nelini§tea prin diferite persecutiuni. Trimisese
deja in exil pre episcopal Secuudian Vibianu, lovindu-1 cu 150
de vergi, de aseminea qi pre Presidia Sufetulenu, barbat forte is-
cusit. Atunci a batut cu vergi qi pre venerabilii Mansuet, German,
Fusul §i multi altii. Pe cand se faceau acestea, porunci Ca din-
tr'ai for nici unul sa nu aiba masa comma ca ai noqrti §i sa nu ma-
n.ance nici-odata cu catolicii. Care lucru nu le-a adus 16r nici un
beneficiu, dar none mare folos. Caci dace, cuvgiitu/ /or, dupe, cum
dice Apostolul, se intinde ca o cangrentt, (II Tim. 2, 17.), cu atat
mai mutt fiind impreuna la masa ar putea se. se intinesle, cum
slice iaraqi Apostolul cu eel nelegiuip stt nu mcineatt (Cor. 5, 11).
17). Dar pe cand focal persecutiel se aprinclea qi flacara strebatea
preste tot local, ne-a aratat Dumnesleu o minune prin servul sea
credincios Eugenhr, pe care nu trebue sa o tree cm yederea. Ear
in aceiao cetate, ad.eca, Cartagena un om ore -care orb vi cunoscut
cetatenilor, anume Felix. Acestuea, se dice, ce. i s'a aratat in vis
Domnul, in zori de diva, la Epitanie qi i-a Os : scOla, mergi la
serval meii Episcopal Eugenia §i spune-1 ca eu to -am trines la el.
Si in timpul cand bine-cuventeze. (apa), ca sa se boteze eel ce yin
la credinta, se. atinga ochil tei; ita va veni lumina fil vei vedea".
Care inspaimalltat de o ast-fel de aratare, credend, cum se obici-
nue§te, ca ar fi fost amagit de ire -un vis, n'a voit orbul sa se stole,
dar cand era se adOrme, lard§i, largo i se spuse sa se duca la Eu-
geniu. Iare.§1 a neglijat &li de a treia era a fost deqteptat §i indem-
nat §i mai tare. ScOla pre copilul, care de obiceiti il purta de
mane. §i s'a d.us grabindu-se la biserica Fausta, se rega cu multe
lacrimi qi. slice num diacon, aniline Peregrin, ca sa-1 vestesca epis-
copal% aratand ca are sa-i spue in secret ceva important. Aqind
episcopal, a poruncit sa introduce. pre acel om ; caci din causa
serbarel celei marl' resunau imnurile de nopte prin tote biserica
cantand poporul. Orbul a aratat antistelul causa venires sale §i I -a
Os : nu to voiu parasi, pane. ce nu -mi vet reda ochil mei, cum ti-a
poruncit Domnul". Caruea Santul Eugenie i-a 4is: Date de la
mine, frate ; aunt un pecatos §i nedemn §i mai gre§it decal tote 6me-
nil', mai ales ca in aceste timpurL sunt observat". Iar acela tinen-
du-se de genunchile lui nimic alts, nu clicea fart numal ceia ce sli-
sese mai inainte : precum s'a poruncit, de. -mi ochil mei". here-
dintandu-se cu adeverat Eugenie i fiind-ca timpul se apropia, a
mers cu el la fantane, impreuna cu clericii. Uncle stand in ge-
munchi cu plangere tji suspinuri cautand la ceriu, a bine-cuventat
vasul cu ape.; §i dupe. ce s'a terminat rugaciunea, a respuns orbu-
lui ast-fel : ti-am spas, frate Felix, ce. aunt un om pecatos; dar
www.dacoromanica.ro

13ISERICA AFRICANA 865
tine te-a invrednicit cu visita sa, sati dea tie dupre credinta to §i
sa deschida ochii tci". Si Indata insemnand ochii tut Cu semnul
cruces, de indata a primit vederea de la Domnul care i-a dat-o
iarail. Pe care 1-a tinut la sine pang ce se botezarg cu totii, ca
nu poporul escitat prin o aseminea minune sa inspaimante pre
barbatul, care primise lumina. Dupb." aceia s'a facut cunoscut bi-
sericei intregi. A mers in altar cu Eugenie, precum este obiceiul,
acel ce fusese orb spre a aduce darul sett Domnului, pentru man-
tuirea sa, pre care priminda--1 episcopul '1-a pus pe altar. S'a facut
sgomot mare ne mai putendu-se retinea poporul de bucurie. Indata
a alergat un vestitor la tiran; Felix a fost rapit, intrebandu-1 ne-
contenit, ce s'a facut of cum o'a capatat lumina? Deci I-a plin de
manie, ceia ce §i Episeopii Arienilor : Acosta a fd.cut-o Euge-
nie prin rentate". Si fiind ca," remaserii ru§inati, neputend sa intu-
nece lumina, fiind-ca Felix era cunoscut qi se putea videa de OM
cetatea, totuqi vroiati sa -1 ucida, data s'ar fi putut, precum doreau
Iudeii sa ucidg pre Lazar eel inviat.
18). Deja se apropia 4iva acea nefericita din calendele de Fe-
braarie, care era hotarita (an. 484). Se adunara episcopi nu nu-
mai din tots Africa ci qi din multe insule, plini de suparare §1 a-
mdraciune. S'a facut tacere prin mai multe 4ile, pana ce prin di-
ferite calomnii au cautat sä omOre pre barbatii cei mai invetatl.
Cam pre unul din cercul celor invetati, anume Letu, bArbat forte
invetat §i puternic in euvent, '1-a ars cu foe, dupa ce mai m ult
timp a indurat suferintele carcerei, cretlend ect prin un ast-fel de
esemplu va inspaimanta pre cei-l-alti". In fine sose0e §i conflictul
disputei, la locul pre carele-1 aleseserg adversarii. Deci al no§-
tri inlaturand on -ce sgomot, ca nu cumva Arianii se dice Ca mul-
timea nOstra i -ar fi opresat, se aleg 4ece dintre al no§tri, carii sa
respundg pentru tot:. Ciril se a§atla cu sei intr'un be inalt
pe un tron forte superb find fata vi ai no§tri, gi 4isera episcopit
noqtri Acea discutie este placuta, uncle nu doming mandria, ci
vine din intelegere comuna, ca, cercetandu-se causa de catre cei
cuuoscetori, lucrand ambele parti, sit se cunOsca ceia ce este ade-
verat: scum ciue va fi cunoscetoriul, tine esaminatorul, ca sa con-
firme cumpdna dreptatii, data este bine pronuntata, seu sa o res-
pingd, data este insu§ita pe nedreptul". Si pe cand se 4icea uncle
§i altelea de acestea, a respuns notarial regelui: patriarhul Ciril
au 4is unii". Ai no§tri desaproband modul necuviineios §i mandru
cu eare-o usurpase numele 4.isera : ,ni se imputa ca cedand not
Ciril 'ol-a insuttdt numele acesta". Si de aici provocandu-se ago
motul incepufa adversarii a calomnia. aI nootri cereatt
satelitii
Fiind-ce
Os
tic
,
www.dacoromanica.ro

866 BISERICA AFRI CANA
ca, dacd nu este prmis multimei intelepte s'a," esamineze, cel pu-
tin sd, i se permits a privi, poruncira ca toti fiii bisericei catolice
carii erau de fatd sä fie batuti ckte cu o sutd, de verge. AtuncT
fericitul Eugenia a inceput a striga : vadd." Dumnetleu violenta
ce patirnim, cunosca durerea chiuurilor, ce o suferim not de La per-
secutori". Intorcendu-se jai ncqtri catre C:ril disera : Propune ce
dore§ti". Ciril a tlis : Nu self]. latinesce". Episcopi: no§tri clisera :
Noi stem ca tu tot-deuna latinesce ai vorbit In public ; acum nu
trebue sä to scuzezi, maT ales ca tu ai aprins focal acestui lucru",
vetlend ca episcopii catolici sunt mai bine preparat: pentru con-
flict, a declinat cu total audienta prin diferite d.erlderi. Ceia ce aT
noOri prevedend mai din'ainte scrisera uu tratat despre credinkt
compus destul de cuviincios qi suficient, tlicend : dacit doriti sii cu.-
nest-TIT credinta nestra, acesta este adeverul de care ne tinem".
Gherasim Tiatal.
8i
www.dacoromanica.ro

BIOGRAFf A VORNICUPUI TEODOR BURADA 867
Biografia Vornieului Teodor Burada.
Vornicul Teodor Burada este nascut in anul 1800, Iunie
28, in targusorul Odobesti, judetul Putna.
La anal 1816 a fvst trimes la studio in Iasi la Semina-
riul Veniamin din Monastirea Socola, care pe atunci era
singurul asecjament in Moldova de instructiune publics.
Pe la. anul 1818 s'a dus in Focsani, un e a invetat musica
biseric6scii, psaltichia, la profesoul Constantin Chiosa, Tar
limba grdca, pe care o vorbea, piano si ghitara, la profe-
sorii ce se aflati acolo, si pre carii boerul din Tera Roma,
n6sca, Serdarul Constantin Rob scu, locuitor in Focsaa
Munteni, it adusese din Bucuresti, a caror nume cu parere
de rest nu le putem da nefiind cunoscute.
Cu intemplarile politiee, prin care a tecut tara in anul
1824, sub Domnia lui Ionita Stuza Voda., fiind pesupus
de rezvratitor in contra carmuirei, a fost ridicat cu om
domnesc, dus in Iasi, varit in potocolul cercetarilor si tri-
mes la inchisore, in aestul Camaro domnesti, de unde
dupa vre-o cite -va clile a fost surgunit spre canon la Mt,-
ntistirea N6mtu. Dupa done luni fugind de sub paziti, a
scapat in Tera Romanesca, ducendu-se in Bucuresta. Acolo
prin mijlocirea luT Constantin Chiosa, fostului sett profesor,
si care pe atunci era cap sc6lelor de musichie in limba natio-
nala din tot principatul Valahiel, a fost numit prin dedretul
lui G-rigorie G-hica Voda, profesor de musichie in orasul Cra-
iova, la scdla publics din Monastirea Adormirea Maicel Dom-
nului, pronumita Biserica Slugerului Buluta", dupri ee insa
i se film tnai intein ispitire (esamen) public de catre co-
mitetul scalelo. Acolo a stat lece luni, apol dupa a sa ce-
rere a fost permutat in aceiasi calitate in orasul Ceneti, ju-
detul Mehedinti, la sc6la de la biserica Santee Treimi ; dupa
aceia etagendu-se din acesta functiune s'a dus in anul
1826, luna Noemvie, cu boerul Ghitii Opan in Viena, de
unde despartinJu se, a calatorit in Triest, Venetia Iii alte
orase din steinatate.
Dupa o calatorie de 16 luni. s'a inturnat in Valahia,
unde a stat un an , apol stiind ca Domnul, sub a earn' ur-
gie se afla ca,cl.ut, numal avea frinele carmuirei in mina sa,
Biserica OrtodoxX Romang. 3.
www.dacoromanica.ro

868 BEOGRAFIA VORNICULUI TEODOR BURADA
s'a inturnat in Iasi, dand lectiuni de musica instrumentals.
El a fest eel intaitiprofesor roman de piano si ghitara..
In anul 18'39 a compus o metods pentru ghitara, intitu-
lata Gramaticd rominesca de note pentru tot fundamen-
tal Kitarel. Ea urma a se tipari in anul 1833, in tipografia
musicala a lui Gh. Asaki, din institutul Albinei, dupre cum
se vede acesta din uraiatorea instiintare, publicata in f6ia
de peatunce: AlbinaRoman6sca", pag. 180 din acelasi an :
Musica este o indeletnicire care imblancleste caracterul, in-
dulceste traiill, mangle intristarea si aduce placere tuturor
celor ce se impartasesc de ea. AtAtea insemn-atore folosuri
au indemnat inert din invechime a se face musica una din
partile educatiei, si ca acesta sa urmeze pretutindene pe la
tote instituturi si shale, precum si din eel particulars cu
cel mai mare spor.
Dorind dl. Sulger Teodor Burada a impruasi pe compa-
triot! de niste asemene folosuri, a alcatuit o gramatica sau
shola pentru ghitara, cu pilde de aril', danturi si cantice,
prin care doritorii sa path, inveta acest user instrument in
cea scurta diastima. Pentru inlesnirea tiparirei s'a ales
mijlocul subscrierei cu pret de 8 sorocovet] esemplarul.
Drept aceta tine va vroi a subscrie se va adr sui aici in Est
la redactia, pe la tinuturi, pe la d-nii prafesori sh6lelor, iar
in Bucuresti la dl. redactor Curierului Roman".
Din imprejurari insA necunoscute, aeestit gramatica a
r6mas netiparita. Manuscriptul se afla in pastrarea d-lui
Teeth)]. T. Burada, fiul defunctului Vornic, necomplect, in
nurn6r numai de 11 file,. pe care 1-a cump6rat dela un an-
ticar, care-1 doba.ndise la desfacerea cartilor lui Gh. Asaki
de eatre sueeesorii soi.
Acosta gramatica de note presinta 6re-care interes, prin
faptul ca este, pre eat stim, prima incercare a unef espunerl
a regulelor musicei in limbd. romana. Observara mai ales
silintele autorulut de a exprima cu. name romanesti deose-
bitn termeni musicali, precum si in genere, eA tots limba
intrebuintata pentru nomenclatura musicala, este originala,
de si cam silita. Notelesunt numite dupre sistemul german.
Faptul ca prima gramatica musicala este o gramatica de
ghitara, nu trebue sA ne surprinda, instru cat, alature cu
flautul, erasingurul instrument ma! nobi], cu care se puteati
indeletnici boerii nostri faro, a se compromite. Pianurile in
vremele acele erau inca forte rare, iar violina deconsi-
77
rrn s
www.dacoromanica.ro

BIOGRAFIA VORNICULUf TEODOR BURADA 869
deratit ca un instrument dat a se canta numal de tiganii
IttutarT.
Inainte de a se da la lumina acdsta, scriere, ea a fost cer-
cetata, de Comisia privighet6re asupra ciirtilor de cetit in
Principatul carea, negasind in note de music&
nimic cmnpromitetor, invoi tiparirea. Tata si adresa trimisa
autoriului, prin care i se invoi tiparirea gramaticei : 1)
,,Manuscriptul infatisat de Dta, sub titlu de gramatica
musicals sal, scold pentru gltitard, la cererea de a se invoi
tiparitea, cercetandu-se de comisie si vedendu-se, cit. ineat
priveste instructiile ei, ele pot fi slobode a se da in tiparire,
se slobode D-tale acesta voie cu conditie ca din esemplarele
tiparite, unul din impreuna cu manuscriptul sa daT la arhiva
comisiel, Tar altul la biblioteca scale publice" 2).
La anal 1830, Septemvrie 21, casatorindu-se cu fiica a-
trarului Ion Isacescu, Maria, si nepotii Serdarillui Chiriac,
deschid amendoi un pensionat de fete in anul 1831; in care
defuncta Maria nurada, sotia sa, 3) dadea lectiuni de limba
romana, franceza si grecii, pre care le cunostea si le vorbea
f6rte bine, pe Maga ca cunostea si limba rus6sca ; Tar Vor-
nicul, pe atunci Sulger, dadea insusi lectiuni de piano si
ghitara. Reproducem aci instiintarea deschiderei acestuT in-
t6iit pensionat, tinut de Romani; cacl panil atuncT numaT
Grecii si Francezii se indeletnicisera cu asemenea trebt
D. Sulgerul Teodor Burada cu a sa sotie, nepdta D. S6r-
darului Chiriac, au cinste a face cunoscut, cum ca au ase-
dat in cosa for o pansione denobile demoazele thee de b er.
In acesta pansione, dupre bune regale orinduite, pre langii
tote indemn.arile cuviinci6se, vor primi tinerile pers6ne
deplina educatie, in moral, in inveatura limbei gree,esti
si frantuzesti, in stiinta st in musical.
1). Acosta adresil se aflil in pilstrarea D-lui Teodor T. Burada; ea portii No.
EA din 1833, Iunie 16.
8). Ob terviim ca inert de pe la anul 1833, era ordin de a se da la biblioteeile
Statului cats un esemplar di I scrierile
8). Maria Burada este nrtscuta in Iasi in anul 1812 April /5 ; ea s'a se'versit
din vista in anul 1886 Fevrnarie 11. Ea a fost si cea inteia care a mai inavutit
literatura dramaticii, atat de se'raert iu acele timpuri, en traducerea dramei
Clopotaral de la St. Pavel" de Bouchardy, ce R'a representat pe scena teatrului
national in 15 Hart 1.318 ¢i s'a tiparit in Iasi la 1149. Po lanai. aceste merite, ce
le avea pentru couluerarea el la misearea eulturala, defnneta Maria Burada era
si o femee de un caracter bland si de o bunaltate exe nplarii, facend binele in as-
euns, mostenind de la timpurile in care s'a o adinca religiositate, ea a
piistrat-o paaii la ultima ei suflare.
igoldoveia,
qi
tre4it,
o
tiparite.
www.dacoromanica.ro

870 BIOGRAFIA VORNIPLI TFODOR BUR ADA
Numerul din care se va aleatui pansione este de 15 per-
sone ; Tar pretul pe an sese-cleci galbeni. Rana acurna s'a a-
dunat urmatorele demoazele Fiica D-sale Vornicului Sandu
Crupenski, doue nep6te a D-sale Vornicesei Casandra Ne-
gel, dou6fiice a D-sale Aga Mihail Veisa, fiica D-sale Spat.
C. C. Rucsanda Malaiasa.
Drept acela tots boerii, ce vor dori a folosi pre,copiii for en
buna educatie, spre a afla tot planul condivile cu arna.-
runtul, vor bine -vroi a se adresui in persona, sail inscris, ca-
tre sus-numitul, al caruia locuinta este in Sararie pe mu-
chea delului si in fata bisericei numita: Vulpe" 1).
Vornicul Burada era si un forte mare amator de musica,
el iubea mid ales musica ciasica; la el acasa se facea tot-
deuna intruniri musicale si se esecuta quartete de Beetho-
ven, Mozart, Mendelshon, Haydn si altii. La prima violins
canta Verner si Paul Hett, la secunda violina. Schulz, la
violoncel ksif Herfner, fort capelmaistru musicei militare, si
Francisc Caudella, lost director Conservatorului de musica
din Iasi ; Ian la alto Pospisel.
El mai era proteguitorul -tuturor artistilor. ce veneaii din
cAnd in and prin Iasi spre da concerte, le trecea biletele,
ingrijea sa se faca criticile musicale, care apareati in Albina
Roman6sca"; intr'un cuvent era centrul in jurul canna se
grupa vita musica de atuncea.
La anul 1850 batranul Evdochim Ianov, cumnatul
care si el iubea forte mult musica si attlise in Rusia corn-
rile cele mat bune de musica vocala bisericesca, se hota-
raste a infiinta cu a sa cheltuela si la not cantarea biseri-
cesca europen6. Cela ce si facu.
Vornicul Burada contribui si el la sustinerea acestui cor,
prin acela ca puse la dispositie una din eamerile easel sale
pentru studiul baetilor ; iar fiiul s61.1, defunctul Gheorghe
Burada, si el educat in musicii, le dadea lectium de can-
tarea corala 2).
Dupa putin time acest cor anta slujba liturghiei, prefa-
cuta in romaneste dupre cea rugsca, in biserica St. Atanasie,
unde era epitrop Ianov si unde pe lit anul 1838 fusese e-
1). Albina Romanescii. An 1831, pig. 112. Vecll qi Xenopol:Memoriti asupra in-
viStamentului superior in Moldova, laII, 1885, pag. 39.
I). La acest cor a mai dat lec ii, dups acela, qi Paul Hett, profesor de
qi Ed. Hubech, astg-clf Inspector general al musicilor militare din tail.
:
a
violinA,
I
si
sea,
www.dacoromanica.ro

BIOGRAFIA VORNICULU1 TEODOR BURADA 871
pitrop si defunctul Teodor Burada. Acest cor chute si la
biserica Vulpe. Dupre dorinta lui G-rigore G-hica Voda", a-
cel cor a cantat mai de multe on in paraclisul din Curtea
Domnesca. Mare In mirarea contirnpuranilor, cand pentru
prima 6ra aucliati in biserica nostre un cor de musics vo-
cab, europ6na. Multe urechi, deprinse cu cantarile nasale
ale psaltichiei, se scandalizaU auclindu-l. Din diferite im-
prejuran la anul 1858 acel cor s'a desfiintat.
Pe langa metoda de ghitare, despre care am vorbit mai
sus, defunctul Vornic Teodor Burada a mai scris si: Tes-
tamentul meA", alcatuit in 1848, in vremea infricosatei si de
seceret6re epidemie a holerei, care nu este un testa-
ment propriii dis atingetor de avere, ci o scriere morale si
religiose, indreptata, catre fih sei, in care le da povete asu-
pra conducerei for in viata, arata o cunostinta destul de
bogate in scrierile sante.
0 alta scriere de nature analogic este : Randuiala la a-
nul nog petzitd de tin pdrinte creflin".
In acest timp, Vornicul, de si om in vresta, nu inceta cu
studiul si se pregatea prin invetarea jurisprudentei la ca-
rierile publice, asa in anul 1847, ch,nd avea vresta de 47
ani, a depus examen de drept, din condica si procedure ci-
vile inaintea jurisconsultilor Statului si i s'a conferit prin
atestatul Logofetiei dreptatei, titlul de avocet priveligiat In
Principatul Moldovei". Apoi a fost avocet in timp de mai
multi an! al Monastirilor inchinate Santului Morment, a Mo-
nastirilor pamentesti, precum si acelor a Casei so:Melon
A ocupat cu vrednicie mai multe functiuni a Statului, el
a fost: Presedinte Tribunalului criminal, membru Divanu-
lui domnesc, Presedinte divanului de intarituri, Presedinte
comisiei Epitropicesti, deputat la Divanul ad-hoc, Prese-
dinte Municipalitatei Iasilor (Primer) si altele.
In anul 1866, lunie 14 s'a seversit din viata s'a tumor-
mantat la biserica cu hramul Adormirea Maicei Domnului,
prunumita, Vulpe, unde fusese epitrop t6ta viata sa, si pe
care o restaurase in totul, dupe arderea ei la focul eel mare
din 1844, care a consumat
viata
si
si
www.dacoromanica.ro

872 RANDUELA DE ANUL NOT
tanduela de anal oil paziti de un parinte cretin.
lnainte cuventare.
Iubiilor met
Omenil lumei si ai v4cului acestuia, pre care Scriptura ii
numeste a dirnei si nu a duhului, atAt din vechime, pre-
cum si chiar si asta-di tote s6rbiitorile de preste an, intre
care este si serbarea anului nod, deschis incti, le
deschid cu desfattiri trupesti, si anutne, ea mAncitri, beu-
turi, joeuri si altele, rezemandu-si tota multamirea sufle-
tului lor, numal intru acestea, uitAnd ca tote se cuvine a
se incepe dela D-4eti, si intru D-deti a se sfirsi, precum
si cu acest fel de ceremonie stint intru total asemine ser-
barilor idolatrilor, carii serveaii D-deilor ciopliti, in car-
nuri, sangiuri si in hbatii, s'ail turnari de vin, in care ni-
mic era sufletesc, decat material si stricacios, tarindu-se
intru poftele sirntirei pe jos, si ne putendu-se inalta cu du-
hul la acele ce scant mai pre sus de trup, mai pre sus de
patimrt, mai pre sus de brutalitate si de Int.
Dar iata ce dice rostul Jul D-deti prin prorocul, despre a-
semenea serbAri, despre asemenea prosforAri (Osie, cap.
8, still. 13): Jertfe imi aduc junghie carnuri, pre Ca-
rele tar et le manancii, insa. Domnul nu le va primi". (A-
mos. 5. 12): Am urit si am aruncat serbatorile v6stre si
nu void apropia mirosul arderilor, si spre juruintele v6stre
nu voin cauta ; sc6teti afara sgomotul versurilor tale, o 0-
catosule, i Antecele lirei tale nu le void asculta". (Mala-
hia 1. 13): Ble.ternat este inaintea Domnului eel vicl6n,
carele precum Cain aducea jertfele sale din cele 6rbe, schi6-
pe si lesinate cac1 asa se socot prosforarile pecatosuluice nu in-
drepta cugetele Isaia : Ce-mi trebueste multi-
rnea jertfelor v6stre, stint satul de tote arderile berbecilor, gri-
simea meilor Angel% taurilor si a tapilor nu le voesc, tine ail
fib.
le-ail
si-mt
Si
si
inimei sale".
www.dacoromanica.ro

PAZITA DE UN PARINTE CRETIN 873
cerut aceste dela voi, v'ati facut mie spre sat, ca manile vdstre
sunt pline de sange, nu void suferi mat mult pecatele vdstre, si
voiti inturna ochir met de catre voi ; spalati-ve si v6 curatiti,
stergeti r6utatile din sufletele vdstre, incetati de la ffira-de-
lege, cautati judecata si dreptatea, mantuiti pre eel strata-
batatit, judecati pre orfanul si indreptatiti veduva, si atunci
veniti catre mine, si de vor fi pecatele vdstre ca rosala, ca
zapada le void albi, si de vor fi ca mohoraciunea, ca lana le
void albi, si de me yeti asculta, bunatatile pamentului yeti
manta, Tar de nu, sabia v6 va, manta pre voi".
Aceste stiind, fetii mei, de datorie- o socot a v6 da sfatul,
ca inceputul anulul not! sad facets nu cu b6uturi si man -
cart idololatre, dar cu inilltarea rugaciunilor nestre catraDum-
nedet, catre acela caruia, precum suntern datori a multami
and ajungem la capatul fieste-caria la inceputul
celel urmatdre, de asemenea sa-i multamim si sa-1 laudam,
sand ajungem la incheierea unul an si la inceputul altui not!,
prosforAndu-i jertfa indurarilor intru ajutorul celul lipsit si
ospatAnd pre flaramdul, imbracand pre eel gol, spri-
jinind pre eel asuprit si, dupre Isaia, bine vestind seraci-
lor, vindecand pre eel sdrobiti la inima, predicAnd celor in
robie scapare, si chemAnd anul Domnului bine primit, si
qiva resplatirei Itn D. deli, a rnangrtea pre eel ce plAng si a
da celor- ce tanguesc Sionul pravoslaviei incalcat de eresuri,
marire in be de cenusa si ungerea bucuriel, si atuncr ne vom
chema semintia dreptatel si gAndirea Domnului cea intru
marire, gi atunci se vor inoi cetatile vdstre; eel streini vor
paste oile vostre; eel de alt nem vor fi plugarii
vostri, Tar voi v6 veil numi preoii aI Domnului .si ministri
Dumnedeului vostru, puterea gintelor yeti mantui F,d in
avutiile for v6 veil desfata, rnostenind pamentul lor, void
intari testamental vostru intre voi, si de viitorii vostri se
vor cuneste In mijlocul tuturor nemurilor, ca sunt semintie
bine-cuventata de D-dell. i Tar in Levitic (cartea Levitilor)
dice: De vett umbla dupre invetatura mea si vett pazi
poruncile mele. voiu da pleie la tirnpul sat, pamentul va da
dale si
mite!,
si
www.dacoromanica.ro

874 RANDUELA DE ANUL Not
rodurile sale si arborif p6mele lor; pe trier it va ajunge
culesul, iar pe cules semenatul, si yeti manca panea v6s-
tra cu indestulare si vett locui en siguranta, in parnentul vostru,
in carele void 'Astra pacea, si nu va fi cel ce se ve infricoseze,
voit starpi ferele din tara vestry, si ye vor cadea dusmanii ina-
intea vestra, void cauta spre vol, ye void bine-cuventa, ye val
creste si ye voitf rnmulti,voiti fi in mijlocul vostru, vetiLfi mie po-
por si eii. voile iar de nu me yeti' asculta si nu yeti face
poruncile mele, atuncl voit aduce intre voi lipsa, veti semena
in zadar, ca voiu face ceriul vostru de fer si pamentul de
arame, carele nu ye va da rodurile sale, voiti trimete here
selbatice, carele vor sugruma vitele v6stre, si semintie
straina calcand in pamentul vostru, vets cadea inaintea dus-
manilor calif ye vor goni, sabia ye va imputina pre voi si
pamentul vostru se va pustii".
Deci spre a ne feri de a semenea pedepsa, cu care D-geti,
prin rostul prorocului, ameninta pre eel peattosi si a ne in-
vrednici de bunatatile giuruite, la inceperea acestul, an, sa
intindem mamile nestre intru evlavie eatra, densul, multa-
mindu-i ca ne-ati invrednicit a petrece anul ce acum s'a in-
cheat, si rugAndu-1 ca sa ne invrednicesca, a petrece in
pace feriti de rele si anul ce acum incepe.
De aceia sa incepem rugaciunile urmatore:
Marine tie D-cleulesi cele-l-alte pang la Tatal nostru, a-
apol stihurile urmatore:
GLAS INTAI
17
Invetand rugaciunea D-4eestel invetaturl a lui Hristos,
dictata de insusl rostul self, se strigam Facetoriului : Parin-
tele nostra carele locuesti in cerimi, da-ne phnea cea de
t6te Bile, trecend cu vederea gresalele n6stre.
GLAS al 2-lea
STIR.
Tie se cuvine cantare, D-deule, in Sion si tie se va da
rugaciunea in Ierusalim.
D-tlet;
www.dacoromanica.ro

PAZETA DE UN PARINTE CRETIN 875
Cela ce petreci impreuna cu duhurile sante, Cuvinte si
Fiule fart de inceput, impreuna plasmuitoriule si impreuna
facatoriule al tuturor celor srqute si neyegute, bine-eu-
vintka cununa anului, pazind in pace cetele bine-credin-
ciosilor, pentru rugaciunile Nascetore de D-c eti. si ale tu-
turor santilor.
GLAS al 4-lea.
Bine-cuvint4za cununa anului bunatate tale, Domne, Cu-
vinte al Tatalul mat inainte de veci. cela ce intru intelep-
ciune necuprinsa aT organisat tota faptura, bine-cuvinteza
cununa anului, impaca lumea, stinge eresurile, pentru so-
lirea Nascetorei de D-4eu, ca un bun si iubitoriu de omenT.
GLAS al 5-lea.
STIR.
Umpie nevoile de bunatatile -case tale, Danme.
Christose D-c,leule, cela ce impreuna cu Parintele si cu
Duhul Sant, al adus dintru nefiinta intru fiinta lumea ye-
q.uta, §i neyeduta §i aT plasmuit pre om dupre chipul si
asemanarea ta. carele abatandu-se de la poroncile tale cele
mantuit6re, a caclut din fericirea nevinovatie sale celei
dintru inceput, si pentru a-1 radica din caderea sa morale,
in anii de pe urma to -al facutom si to -al supus lege, pilda
intru acesta facendu-te, a opta di to -aT talailimprejur , bine-
cuvinteza cununa anului acesta, pazeste cetatea si tara
nostril de tom bantuirea, intarind pre eel bine-credinciost
ce umbla intru poruncile tale, pentru rugaciunile celeia ce
te-a nascut, daruind lumel milele tale.
Slava : GLAS al 6-lea.
Imperate cerese, cela ce at Post de- apurure si carele re-
mai in veci nesfersit, tiind in mama ta anii si timpurile,
si cu nestramutatele tale leo guvernand lumea si cea ye-
www.dacoromanica.ro

876 RANDUELA DE ANUL Not
cea neveclutil, primeste rugrimintea pecatosilor,
carit cer mAntuire, si da pamentulu! tell, Iubitoriule de 6meni,
indestulata, aerul bine intocmit, pre not si tara nos -
tr in pace si nevatamatT de dusmanii veduti
si nev6cluti, pentru rugaciunile Nascet6rei de D-dell si ale
tuturor santilor.
RITGACTUNEA.
Treime prea shnta, ceia ee intru a tot putinta ta i ne-
marginita intelepciune al plasmuit ceriul si pamentul, des-
piirtind intre apa, uscat si tarie, a! pus sdre]e si
ineAlclitoriu spre st6pcmirea 4ilei, luna si noeanul stelelor spre
st6panirea noptel, al deliniat cu degetul teti ce] ziditoriti eai
nestramutate tutu' or globurilor haosului, intru carele se ro-
tesc, formand periddele rine si ale noptei, fasele lune!, tim-
anil vdcurilor ; bine-ctivintdzA, intru bunatatile tale,
cununa anultf, la a ciirui incepere ne-al invrednicit a a-
junge, feriti de dreplatea cea a tot scutitore, cela ce tote
ai infiintat si le-ai organi-at, ca creatorit, ca incat le-al
velut, si fata t6te erail bune forte ; pamentulut, in care ai
pus pre om ea su ]ocuiasca lucreze dupre menirea ta
cea dimiurgica, sii produca din sine en indestulare rodurf
si in anul acesta spre satill fapturilor tale celor cuven-
tatore si necuventat6re, pre carele bine-euventandu-le ai
dis : Cresteti si ye inmultiti si stepaniti pamentul, ca asa
semanatorul intru bucurie laudandu-le, sa adune spicele
ostenelilor sale; darueste-ne aerul si meteorele orizontului bine
intocrnite; darueste-ne pl6e in timpuri, ea tarnile sa produce,
insutit si pomii sa deie la timpuri rodurile lor; ca, dupre
euventul tell, trierul apace c-ulesul, i culesul ,-6mana-
tura, sa mancam pAnea nOstra intru indestulare ; pazeste-ne
pre not feriti de re:e si tara nostra in pace, ca sa petrecem
viata linistita intru buna credinta, cuviosie si dreptate ; de-
parteza de la ea pre tot dusmanul si rezboitorul, ca sa nu
fie eel ce se infricosht, canto, spre not si ne bine-cuvin-
pazeste-o
pii si
sä-1
ei
roda
gi st -I
www.dacoromanica.ro

PAZITA DE UN PXRTNTE CRETIN 877
tOzA, intarindu-ne a umbla intru poroncile tale ; crt asa BA
fir to nou6 DAR(' si not poporul teu, legand testamentul giu-
ruinflor tale catrai not flit tn, ca intru bunatritile tale des-
fatandu-ne, si cu drOpta ta aparati fiind, sa laudam
marim in di §i in nOpte, in timpuri si in ant, prea-sant nu-
mele t6t1, al Tatalui si al Fiiului si al Santului Duh, in tote
clilele vietei nostre amin.
Duprt acesta dicem doxologiasi inchetern cu troparele
GLAS al 8-lea.
Bine esti cuventat, D ()Rule al nostru, facetoriule a tote,
cela ce at pus anii si timpurile intru a ta stepanire; bine-
cuvintOzti, cununa anului intru bunatatile tale, pazind in
pace pre not si tart( n6stra, pentru rugaciunile Nriscetarei
de D-leti pazeste-ne pre not
si sit
www.dacoromanica.ro

878 SCUR'i A PRIVIRE
SCURTA PRIVIRE
AhUPRA
EVANGELIET SANTULUIMATEIC
CAPITULUL XXI.
Capitulul XXI a Evangelistului Matebi se desparte in doue
parts :
Cea ant6ia pana la vers 15, si a doua dela vers 15 pAnd
la finit.
In partea ant6ia Evangelistul descrie intrarea triumfald a
Domnuluf in Ierusalim $i alungarea din templu a specu-
lantilor.
In partea a doua se presInta Domnul disputand cu fariseil
anume despre acest fapt al sett, si prin diferite tipurl si pa-
rabole, mustrand neascultarea for de D-cleti si preicend to-
tala for lepadare sail escomunicare.
NOTITE.
Vers 1. Betfagi, un sat aprOpe de Betania, langa muntele olivilor,
departat de Ierusalim ca o tale de sambatg. (ca doi chilometri).
Vers 2. Asinul era la r'esaritem simbolul 'Ace'. Cali se intrebu-
intau numai la batalii. (Zaharia 9, 9).
Vers. 9-11. In genere popOrele resaritului asa- primiau pre im-
peratiT for ; Asa fu primit si Iisus Christos de poporul care-1 credea
intemeietorul unei imp eratiT pamentesti. (4 imp. 9, 13).
Hosanna, un cuvent ebreu (Psalm. 117, 24), ce insemnd mcintu-
e§te, noroce§tel Un termin de urare, un fel de vivat.
Vers 12. Se vorbeste aice de acea parte a templului care se nu-
mia foirrul pageinitor, uncle era ingaduit sa se venda obiecte tre-
buitbre la servirea de Dumnecleu.
Vers 13. Casa mea se va chtema cash de rugliciune: Aceste cuvinte
sunt citate din profetul Isaia, cap. 56, vers 7.; Tar cele urmatore
Bunt ate lui Ieremia (7, 11). Iisus Christos le intrebuinteza sere in-
fruntarea speculantilor si precupetilor.
Vers 19. Smochinul numai cu frunze §i fara fructe represinta pe
www.dacoromanica.ro

ASUPRA PVANGFTAFI S-TTILUY MATEO!, 879
natia ebreesch' carea in curind trebuia se, se percl.a, din cause. ce, nu-
mai avea nimica bun far'a numat umbra religiositatei.
Vers. 23-27. Respunsul Domnului la intrebarea arhiereilor......
este en privire la mexturia solemne, ce Joan Botezetorul a dat
pentru Mesia.
Vers. 28-32. Fiful carele din inceput s'au improtivit poruncei
prtrintepti, represinta pe peatopii de tot-felul, unit s'ati aratat mai
dispupi care invetaturile lui Ioan Boteze,torul pi alui Iisus Chris-
tos, de cat carturarii betranii poporului, representati prin al
doilea fiiii.
Scriptura vechiului Testament desemnezI pre pegani en numi-
rile de curve §i curvart adeca calcatori credintei catre unul adeve-
ratul Dumneke..
Intelesul acestor versuri este : Omenii cei mai corupti pi idolola-
-trii pocaindu-se pi primind Invete,tura cea adeverate,, au intrat mai
inainte de cat voi (carturarilor fariseilor) in imperItia lui Mesia ;
vol insa cregendu-ve drepti, v'ati inderatnicit pi in contra lut Joan
pi in contra mea gi remanqi In orbirea vOstre,".
Vers. 33-41. Intelesul acestei parabole este: Dumecleu a inzes-
trat pre poporul ebreu cu leg' pi regulamente, qi a incredintat ingriji_
rea pentru El preo0or pi capiteniilor din acesta, natie. Dar aceptia
nu numai ca nu p'au implinit datoria lor, ci Inca s'aurevoltat contra
lui D4.eu ucicjend pre profeti pi pre Mesia.
Vers 42. Prin un exempla din architectura Mantuitorral descrie
misiunea sa de intemeetor imperatiet Harice. Veit psalmul 117
Vers. 21-22.
CAPITULUL XXII.
Capitulul XXII a Evangelistului Matein se desparte in
trei parts :
In partea anteia, 'Ana la vers 15, MAntuitorml continu-
and cele cuprinse in capitulul precedent, propune o alta
parabola, despre cei invitati in osp60, cant refusand au fost
inlocuitt prin cei ce s'ati aratat dispusi.
In partea a doua, dela vers 15 pAna la 34, se cuprinde
done cestiuni: despre tens sail tribut, si despre invierea
In partea a treia, dela vers 34 pana la finit, se cuprind a-
seminea doue cestium : despre cea mat mare dintre porunci
despre pnrintele lui Mesia.
§i
mor-
tilor.
pi
pi
www.dacoromanica.ro

880 s CURTA P it1V IRE
NOTITE.
Vers. 1-7. Cuventul rip.o; din versul 2 se Ia in insemnare de ospq
gi nu in acea de nuntd.
Intelesul acestei parabole este : Invetatura Mesia s'a aratat
in lume ; spre primirea eT s'a invitat mai marit, invetatorii gi preo-
tii Iudeilor, cart, parte pentru grijile lumegti, parte din indarat-
nicie vrut sa o primesca, gi pentru acesta se vor pedepsi
prin sfaximarea bisericei gi a imp6r5.0ei lor.
Vers. 8-13. Dupa ce Iudeii au refusat de a primi invetatura lui
Mesia, predicatorii acestei invetaturT s'au adresat catre tote nati-
unile far de osebire. Mai departs, In vers. 11, 12 gi 13 se descrie aorta
amara ce ameninta pe reii cregtini.
Imperatii orientului obicinuia a trimite vestminte preliese ace-
lora pre care-i invita la masa lor, gi data care-va nu primia sail de-
faima acest present, se pedepsta cumplit.
Vers 14. Multt sant clatemati gt putini alegi, adeca: multi primesc
gi miirturisesc religia mea, dar putini sunt cregtini in fapta gi in
ade ver.
Vers. 15-22. Intrebarea fariseilor din aeeste versuri era o cursa
in carea doriau el sa se prinda Iisus. Daca el ar fi clis sä nu se pla-
tesca contributie, prin acesta se dovedea de resbel contra Romani-
lor ; tar daca ar fi aprobat plata contributiei, 'gi atragea ura popo-
rulut, carele socotia de fara-de-lege a recunOgte autoritatea unul im-
perat pagan.
Mantuitortul, cu banul cesarulut in mana, dovedegte ca et au re-
cunoseut de mult autoritatea Romanilor asupra lor, primind in in-
trebuintare gi moneta lor, gi ca prin urmare se cuvine a da impe-
ratulut ce aunt datort imperatului, gi tut D slew ce este a lux D-sleu.
Vers, 23-28. Argumentarea saduceilor rezemata pe citap. din
Moisi (Ad. 1. 25, 5-6), tinteyte ac.: Legea lut Moisi indatoregte pre
frate a se casatori cu veduva fratelui seu celut mort. La invierea
mortilor insa, se pot nagte galceava intre frati,a cut se fie fenteea!
Dar _Moisi n'a putut sa dea o lege aga de absurda. Aga dar, dupre
invetatura lut Moisi, invierea mortilor nu pOte sa fie.
Vers. 29-33. Ca sa invinga pre saducet, Mdntuitorul '1 com-
bate tocmaa cu acele carti din care au tras gi el argumentarea lor.
Veal Egire cap 3, vers 15.
Vers. 34-40. Era disputa mare intre farisei despre poruncile be-
get, care dintre ele ar fi mat mare : taerea imprejur, serbarea sfian-
betel, aducerea de jertve, observarea despailiret bucatelor, spala-
rtvf
n'aii
.
www.dacoromanica.ro

ASUPRA EVANGELIEI S-TULUT MATELO 881
rile? Poruncile morale se §i clasase de ,egtre farisel intre cele mai
midi. La intrebarea dar a fariseilor, Mantuitorml recomandg legea
dragostet mai presus de tote ; fiind-ca totul se intemeeza pe ea.
CAPITULUL XXIII.
Capitulul XXIII a Evangelistulul Mateiu se desparte in
fret parp- :
In partea, Ant6ia panic la vers 13. Domnul invatii, pre dis-
cipuli set in ce anume sip asculte pre farisei si in ce sii se fe-
r6scii, de a -I imita.
In partea a doua, dela vers 13 si pang, la 29, Domnul
mustra cu cea mai mare asprime pre acesti invecatori de lege
pentrn falsa for doctrina, dovedindu-i de corumpatori regi-
mului Bisericesc si moravurilor.
In partea a trela, dela vers 29 pang, Ia capet, Mantui-
torml acusa, pre Iudel pentru trecuta, presenta si viit6rea per -
secuie contra trimisilor lui D-q.eti, ameninfandu-T cu totala
lepadare.
NO TIT E.
Vers 5. Advdre, (13uXaztipt2, tephilin laminae vel schedae mem-
branaeeae, quibus inscriptae erant variae legis mos, sententiae, pre-
cum din Eire 13, 1-10, 11-16. Ad. 1. 6, 4-9 ; 15, 13-21, et quas
thecis insertas Judaei fronte et brachio sinistro aptare solebant ex
lege Dent. 6, 8.
KpiaxeSoyfimbria, la care Iudeii gic nude, era n4te fire de Mg
de lang resucita, care dupre porunca lui Moisi (Num. 15, 38) le
spanzura la colturile vestmentului de deasupra.
Vers. 8-9. ePoteOC-Rabbi, MoccitaXoc, ala numea Iudei, pe invd-
tatorii lor ; §i cu numele de n «zip; Abot desemna pre mai marii, pre
sectatorii lor.
Vers 23. Isma iinciop.oy (dela ilno, suavis, dulcis qi Oar') odor)
minta de gradina.
'Avilf}oy [mgrar] anethum, o planta obicinuita §i la noi.
Kiminul Kotuvov, cuminum sativum o plantg oloiOsa gi aro-
matica, carea se punea in bucate.
_QeduitY isma, li, mararul f i chiminul, adecg, ca sg ne servim cu
un proverb Roman, suntelY seumiA la tetrifd gi eftinl la fetind, reco-
www.dacoromanica.ro

882 SCURTA PRIVIRE
mandati implinirea cu stricteta a celor mai neinsemnate dintre le-
gile cerimoniale, gi ati lasat la o parte cele mai recomandabile fapte,
precum : jastifia, milostivirea, credinfa, cu un cuve'nt, on -ce virtnte
n'are pret inaintea vOstra.
Vers 24. Ern proverb ebreu, adus de Mantuitorful, spre a lamuri
gi. mai bine cugetarea esprimata in versul precedent.
Vers. 25-26. Sunteti mai mult formaligti decat realigti. Intele-
sul acestor versuri este acelagi de mai sus.
Vers 31. Marturisitt ingi-a de voI, adeca, faptele vostre, purtarea
cea perfida a vOstra catre mine, ye arata ca cu degetul tine sunteti.
Vers 32. Pli?zift me'sura pdrinfilor vogtri, adaogiV la r6utatea for
uciclend pre insugi Mesia. Dati banita nu numaT scuturata gi indesard,
dar gi cu virf.
Vers 33. arpele gi vipera sunt simbolul omului perfid, carele
pe dinafara se arata bun gi cu Erica lui D-deu, dar in launtru, fn ini-
ma, porta veninul mortei.
Cuventul judecattt insemna aice osinda sau pedepsa pronun-
tata de judecata : Cum vet) scdpa de pedepsele cele ma grozave?
Vers 37. G-aina era simbolul prevederei, ingrijirei parintegti.
Intelesul versurilor de pe urma este : Pentru ca eti despreuit
invetatura mea, ve-ti fi pedeps41 in scurt timp prin sfarimarea pa -
triei vostre, gi cand vets vedea nenorocirile cu ()chi], atuncea yeti
cun6gte ca en stilt Mesia.
CAPITULUL XXIV.
In Capitulul acesta precum si in eel urmator se cuprinde
un lung discini, in care Domnul tratez i parte pentru pus-
tiirea Ierusalimului, parte pentru timpurile cele f6rte grele
dela finitul lumei. Capitulul acesta se pdte desparti in doue
par :
In partea antoia, panii la vers 4, se predice ruiva tern-
plului si ped6psa ludeilor. Dela vers. 4-9, se vorbeste despre
minciuno-Christosii si despre resbele. Dela vers. 9-15 se
arata persecutiile ce vor urma asupra crestinilor, si des-
pre mincino§ii profeti.
Dela very. 15-23 se descrie ureicinnea pustfirei sirui-
narea Iudeei. Dela vers. 23-27 se vorbeste iarasi despre
mincino-Christosii. Dela vers. 27-42 se represinta venirea
judecatorului in surparea Ierusalimului.
www.dacoromanica.ro

ASUPRA EVANGELIET S-TULUT MATED. 883
In partea a doua, dela vers 42 'Ana ht finit, Domnul sfd-
tueste pre credinciosi la privighere, la indeplinirea cu san-
tenie si esactitate a datoriilor lor, precuin si a se deda la pie-
tate, sprijinind 4isele sale cu mat multe parabole, care se
intind pAna la jum6tatea capitululul urmator.
NOTITE.
Vers 3. Apostolii cupringT de un prejuditirt al Iudeilor ca mac
'nainte de venirea Mesiei vor veni nenorociri marl' asupra acestui
popor ; ca pe cand aceste nenorociri vor ajunge la culme, Mesia li
se va arata spontaneu, li va da ajutor contra vrajmagilor lor, va
judeca pre toti omenii, va reinoi ceriul gi pamentul gi apoi va sta-
tornici Imperatia Mesiana, intreaba (apostolic) pre Christos : 1).
Cand vor veni asupra Iudeilor acele nenorociri, ? gi a 2) Ce semne
vor precede venires la judecatg gi reformarei lumer?
Vers. 5-28. Mautuitoriul descopere semnele ce se vor arttta ina-
inte de ruinarea Ierusalimului gi a templului : a) Mesh minci-
nogi (vers 5); b) resbelele contra Iudeilor in Babilonia, in Egi-
pet, in Damasc etc. c) bolele de pretutindene gi fometea int'emplata
in timpul Cesarului Claudie ; d persecutiT contra cregtinilor (vers.
9 10); e) invetatorii rnincinogi gi silinta lor de a face reu Bi-
sericei (vers. 11-13); f) Predicarea Evangeliei in tota lumea vers 14);
g) Espeditia Romanilor contra Iudeilor, intrarea lor in Palestina gi
inceputul resbelului contra Iudeilor (vers. 15 22 , prin asedia -
rea lerusalimului de Questiu Galus.
Vers 15. Sub name de uraciunea pustiiret sau grozavul pustiitor,
se inteiege &tea romans (Veils Luca 21, 20 .
Vers. 16-18. Iisus sfatuegte pre cregtini la grabnica retragere,
spre a nu c'adea gi es in manile invingetorilor.
Vers. 24-28. Previne Mantuitoriul pre as se: despre ivirea a
multi Mesh mincinogi, caril vor causa resbele civile, spuindu-le, ca
venirea sa, in surparea Iudeilor, va fi nevecluta.
Vers 29. Se descrie simbolic insagi ruinarea Ierusalimului gi a
templului (Compareza Isaia 13, 9 10 ; 34, 4 5. Amos 8, 9-10.
Iezechiil 32, 7 8. Ioil 2, 9 10).
Vers 30. Intelesul acestui vers este : Iudeii vor cunosce puterea
gi marirea mea numai cand vor fi pedepsitl aga de grozay.
Vers 31. Numai cregtinii vor fi pazitt §i scutiti de acele nenorociri.
Vers. 40 42. Se dau exemple despre naprasnica venire a ne-
voilor ; "'neat cu grew va putea sg, scape jumetate din natia Iudaica.
Biserica Ortodoxl Rominl. 4.
www.dacoromanica.ro

1888 10

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (16)

Similar to 1888 10

Similar to 1888 10 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1888 10