Documentul discută despre misteriul euharistiei și importanța acesteia în Biserica Ortodoxă, subliniind natura sacrificială a jertfei eucharistice. Se evidențiază că euharistia este atât o jertfă reală, cât și un simbol esențial în credința creștină, menționând contribuțiile biblice și povestirile despre instituirea ei de către Hristos. În final, se menționează că tradiția bisericească și marturiile părinților bisericii susțin continuitatea acestei practici sacramentale în comunitățile creștine.

1. -
5,7
1
I
e
orrllopoxA
Rev:AO&
...
REANA
PeriedZe6 Eeleziazigea
--------');3.=:.`,A
,
-i-
ANUL VIII-lea No. 2.
FEVRUARIE.
TABELA
pag.
I, Misterial Ezteet-
risliei 81
II. Petra Movila (ii-
og-ra,le) Sr
ll!. .ceminariut Gen-
Intl 13::
IF. Senlintentul Xa-
lure? (disertatie). 124
MATERIEL
pag.
V. Diu IS thria :Mina-
stir,- Xcf,qulur . to
VI. Al treilea Diseurs
al Slur lore ./tri-
:aslant 147
VII Ade de Bonn/is /5i
VIII. -ratite isturiee . Itv
IX: Saturtrele S.Sinod Of
<14 Ir7.2.1,
. . . ,
".
BUCURESTI
TIPOGRAFIA cARTmoR BISERICESCI
34, Strada Principatele- Unite 34
1..82._
/Y1
.
.....
1
.
r
.
1
. .. ,
'
: '
74'N-74!.,t-bNizh,tlot
.:,
,
_______:,,..04
....
,.
.
4 .
,
s
.
7
,,, , .,--
..
.. _
Z!
,,
..
.
r ,
t
. .
.
.
1
. ,
. .
,
3
_
.
4
_
. .
4-
. .
,
4. i
. . I ..
_ .
. '-e-
'
,
..
V..
'I
* -11 3
re))
?
('D
www.dacoromanica.ro

2. AisTUL VIII. BUCUREFI, FEBRUARIE 1884. No. 2.
BISERICA ORTHODOXA ROMANI(
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
APARE 0 DATA PE LUNA
Predica Cuventulo
II, flan. IV. rt.,
Misteriul Eucharistiei.
(Urmare, vecji Nr. 12, anal P. 721),
Buchan' tict ca jertva : a) ddeveritatea scat realita-
tea acesteI jertve.
CrepncIti,§i miirturisindti, tit Prea-Sfinta Eucha-
ristie este adevdratti misteriti, Biserica Orthodoxa,
de asemenea erode 0 miirturisesoe, cu t6te erorile
protestaagor (1), a, Eucharistia este tot-o-clatii,
adev6ratit si reald, jertvii, adeci, to Eucha-
ristic corpul qi sangele MitntuitoraluY nostru, pre-
cum pe de -o- parte, se dit spre mancare 6menilor,
asa pe de-alta, se mince jertvii pentru 6-
menT (confes. orth. part. I. resp. la hard). 107).
Acestii adeVerti. nil-a comun lea tti tnsulY111 an tu
torultt Christos. Ina, in co] moth irea sa profeti a. des-
,pre instituireaEucharisticr, dupii ce a vorbitti despre
ca despre un misteritiqihranA, mAntuitore a omennor,
clicendti: De va mdnca tine -va din painea acesta,via va
fi in vect", Domnulimediat a adaos: )9ipairtea, pe care
(1) Luther.- Captiv. Babyl. t. II. fol. 283; Calvin. Inst., IV, 18,
n. Bp de -canon. misste epichir. yol. III, j. 100 ed.
SAO. et Schult.
VII-lea,
Jut
1.
; Zwingl.
di
D-tjeti
ea
1.
www.dacoromanica.ro

3. 82' MISTERIUCELICHARISTItl
eu o vcg da. corpula meii este, pe care eg it voiu da
pentru viata lumel (Ion VI, 51.), qi prim acesta clar
a aratatti, cg, acesta misterid va avea tote -o-data qi
insemnArtatea de jertvk railostivitore adush lul
Dc asemenea qi la instituirea adev6rateYEucharistA,
dupa ce a q.isti discipolilor s61, sand le-a propus
nea bine-ouviutata : luaci, mdncati : acesta este cor-
pul mein a adaus : care se fringe pentru vo'; qi cftud
le-a propusd pacharuL bine-cuviutatti clicendu-le :
heft dintru acesta toft: acesta este scIngere meu al le-
ca laud, de asemenea ad4ogAnd s'a exprimatti. :
care pentru pentru mulct se varsd spre ertarea
pdcatelor. Afars de acestea, chiarprin separarea gar-
geld de corpul sea in misteriul Eucharistic!, ar_atand
la patimirele sale cu corpul pe cruce vi la viirsarea
sangeld cursti din costa %murk a datti a lace-
lege, ca acest misterid, care sa sevirqeste to aminti-
rea jertve cc! regicumparatore adusl de El la Gol-
gota, i insu§T este o adev4rata. j ertva.
2. Acest adeverd este invederatil qi din invet4tura
Apostolilor. S-tul Pavel, spre a feri pe creqtinit °orbi-
ted de participarea cu pttgAth la cele jertvite idoli-
for a scristi : Vedelt pre Israil dupre corpg ; au nu
cep ce mdmincet jertvekpartaAsunt altarulul Dec t ce
clic eic? ddrd idolul este ceva? sett ce se jertfeyce
dolultd este -cevaP ci pentru cc cele ce jerfescit ndmu.
diavolilor jertfesed iar nu lut D-Oleic; nu voescti
dar ca ve face ft vOptirta§idiavolilor. Nuputefibea
pacharulii D-lui pacharut diavolilor; nu putefi ft
parta0 mesa mesa diavolilor, (1, ebr, X,f
18-21). Contrapunend aicea masa set altar-ulti ere,
t,itinescti mese sett altaruluY prtgituti, pe mre in ade,
vot
LuT,
cZ
rile,
sc
.7)-M
pa-
get
pi
1i
www.dacoromanica.ro

4. MISTERIUL EUCHARISTIET 183
Vera s'att adusii jertfe de catra pa ea de qi necurate
lust contrare, dascalulti neamurilor, invederattt,
propune, ca §i la masa cre§tina, in misteriul corpu-
lui si al sitngelui D-luY se savirsaste adev6rata i re-
ala aducere de jertva luY h&c alts epistola
a sa, ferindti pe cep ce credt.iin Christos de jertvele a-
duse delude, care Vail perdutii inseninatatea si pute
rea cu venirea Mesid, acelalti Apostolti a scrisil a-
yew& altarii (ouatccarriptov-jertvelnicti), dintru care a
mtnca n'aif volnicie eel ce slujescit cortultilEvr. XIII,
10", confr. I cor. X, 18), 0i cu asfel de numire
contrapunere a altarulul, sea jertfelnicului NouluT
aqeclem'antti, celui vechiti, pe care Iudeii in adeva
au adus jertvele lor, qi din care in urma ati mancatti,
din noti a marturisita ca i pe jertvelnicul cresti-
neseti se aduce adev6rata jertva luY ce se da
spre nab:ware numai credinciosilor.
3. Despre acesta jertva a Nould aselamtuati a
fostTprevestita judeilor Inca in vechiul asedilmAnt
prin profetul Malahi. Nu este voia-mea intro vot,
dice Domnul Atot-tiitorul jertvele nu le voiu priori
din 2ndna vostra. Cad de la rdsdritul sorelui si Ala
la apusit numele meg sä prea meiresce (se va prea
marl) intre-popore, fi in tote locul se aduce (se va a-
duce) tam& jertva curate; cad mare este monde m
(va fi) 'intre popdre, dice Domnul Atot-tiitorulie (Ma-
Iah. I, 10, 11). In.vederatti ea euvintuhl aci este des-
pre jertva cea .n6ua, curata, lul placuta si de
peste tot locul. i ce jertva este acesta? Nu se p6te,
Id` indoiala, a intelege sub ea jertvele judeilor,
care cu claritate se presinta aci ca desaprobate
D -c eti; i care s'ail adusti num al in unt1 lo deferral-
D-cled
de
D-dell
;
1i
D-deli,
si
www.dacoromanica.ro

5. 84 MISTERIUL EUCHARISTIEt
natal; nict cu atAta mai multti jertfele prtganerT,
care nick( intr'unti sense, duph spiritul S -te' S-crip-
turT, nu potu a fi numite curate qi MT D-deri placute.
Nu se pOte in nicT jertva spirituald, despre
care vorbece psalmistul (Ps. L. 9); pentru ca asfel
de jertv6., ;i. inainte, tot-de-una au adus'o luT D -c eti
6meniT bunT qi evsevio§i, intre acestea in profetie
se preclice despre jertva nouh, care prin urmare ina-
inte n'a fosttif despre jertva veduta sed exteriAra
care se opune jertvelor Ithaaice, i are destinatiunea
ale inlocui. Nu ge p6te inch intelege (aci nicT) acea pre-
curath gi luT D-cleil placuth' jertva, pe care a adus'o
pre cruce pomnul §i Mautuitorul pentru phcatele lu-
meT intregT : pentru ca jertva acesta este adush in-
tr'untilocit la GOlgota,iar pro fetul pre qice despre
jertva curath, care A' aduce in tutu locul. Remane dar,
dupe phrerea S-tilor paring (1), a intelege sub ace-
sth jertva propriii Prea-Santa Eucharistic, ca jertvh'
iiitr'adevdr n6u6, (1 cor.- XI, 26, 26), jertvh curath §i
hi D-clew placuth, care se aduce in tail locul.
4). Asa a privitiutot-dea-una Santa Biserica Ca-
thohca (uuiversala) la misteriul cm'pulul qi sangelul
1)-luT, dupre traditia martorilor ocularT qi a servito-
rilor Cuventului. Acesta se vede, mal dntaiii din tote
liturgliiile eX, unde ea, shver§indti Eucharistic, mar-
turisesce solemneL inaintea luT D-clef, ch. 'T aduce
pe Santul jertvelnicii jertva cuventht6re §i fhla de
sange pentru tort Si pentru tote (2). Al doilea -din
k 1) mu. adv. hser. IV, 17, n. 5; Iustin. Dialog. cum Tryph. -n. XLI i
Ippolit. Do charism. c. XXVI ;Euseb. Demon. St. Evang. 1, 10y Chri-
kost. -adv. lud. orat. v. m 12; Theodorit. in Malach. 1, 11.
(2) Vez Liturg:a S. M. Vasile §i S. I. Cluisostomii ; deasemenea
Renaudot. Liturg. Orient. T. I, II; As, eman. Cod. Liturg. ec-
cies. univ. T. V.
www.dacoromanica.ro

6. MISTERIUL EUCHARISTIE1 85
Sin6delor ecumenice precum a) Al Ni-
ce I: Re SAnta mast stti, Mielul (Agnetul)lui.D-;let,
care ridica pecatul lumen (16n I, adusu de preotY
intrtt jertvA farg, de singe" (1) ; b) Al Eiresulul Noi
sevarqim in Biserici aducerea jertvd cd ;Ara-de-An-
ge, qi astfel ne a,propiemii la tainele cele misteri6se
qi bine-cuventate qi ne santim, imOrtiiqiiidu-ne Cu.
Santul CorpU i curatul Sane al luT Christos, celui
ce a rescumperat pe tog" (2) ; c) Din Trula: Fiind-c5,
ne-am incredintat noT, e`a. in diferite BisericT, dupe
Ere -care obieeii . intAritU, sa aduct la altaril stru-
guri, qi santitiT servitorI unindu'i cu jertva cea farA,
de singe a proaducereT, aqa pe amandou'a impre-
una le impartesa. poporului ; pentru accesta recu-
noscemti necesard (giisim de cuviinca) ca de aeumina-
inte nici unul din Antitii servitorT s'Anumaifacg, ace-
sta ci sa predee poporuluY singur6, proaducerea spre
viata de veci i lasarea peccatelor" (3); d) Din Nicea
II: Niel Domnul, nieT ApostoliY, nici ParintiT, jertva
cea fAra de Flange adusk de preotY, nici oclatrt nu all
numit'o ci chiar corpti0 sange" (4); In fine, ace-
sta, se vede qi din nenumeratele marturii a S-tilor
p'arinti qi dascai aY BisericeT, precum :
A S -tulu Ignatie Purtettorul de D-feu : Stara_ sce
ca sá to folosesd de unica Eucharistie : acitmul este
corpul Domnuld nostru Is. Chr. qi unul esfe paha-
(1) Q-elas. Cyzicen. comesst. in Acta concil. Nic c. XXXI. Diatip.
5. confr. Can. 18 aceluiagiti Sinod.
(2) Concil. Ephes. p. II. Act. 1 (p. 121. ap. Binium).
(3) Can. 28 Confr. Can. 3 gi 32,
(4) Concil. Nic, IL Act. VI. Lect. Epiph. Diac.
marturiile
chiph,
T
29),
www.dacoromanica.ro

7. 86 ArISTERIUL EUCITARISTIET
rul dupe unimea stingeha Llu, ma jertvelnicil (6) .N-
31,:ccrrilptov) precum si un,Episcopti"
A S-tulta Iustinmartirut: Noiaducem in numele
Lui tote jertvele, pe care Is. Chr. a ordonat ale a-
duce, adica in Eucharistia ptmeT si a paharului.
Aceste jertve aduse de crestini in tot locul, Dum-
nezeil priimindu-le, atesteza ca ele i sunt Lui pia-
cute ..." (Malah. I, 10) (2).
A 8-tulut Ipolit ; Dupg, inAltarea Lei (ls-. Chr.) not
aductind, dupe instituirea LuY, jertva cea curath si
farce de sfinge, am hirotonisit EpiscopT, presviterT si
diaconT, in numer de lepte" (3).
A S-tulta Ciprian ,,Sfiagele luT Christos nu se
aduce, data in pahar nu este yin, si sAnOrea jertveY
D-laT sa sevarsesce neregulat, dacl proaducerea si
jertva nu va conrespunde . Cad clack Is.
Chr. Domnul i Dumnezeul nostru, singur este eel
maT Mare preot a luT Dumnezeti siTatalui si eel in-
singur pe Sine s'a adus jertvb, Tathlui, si a ordo-
nat a face adsta intru amintirea Lui; apoi, va
acel preot, intfadevr, AvArseste lucrul luT
Christos (Via Christi fongitur), care imithh ceea
ce a facut El, si atuncT aduce in BiscricA adev6.-
rata fill deplina jertva luT Dumnezeii TatAlaY, And
o aduce asa, cum a -adus'o insusi Christos" (4).
A S-tulza Ion Chrisostom: Si ce Nu aducem noT
jertva in fie-care Ali? Aducem, shvarsiudd amintirea
41) Epist. ad Philadelp, c. IV, Cfr. ad Ilagnes. c. VIII; ad
Ephes. c. V.
(2) Dialog. cum. Tryph. n. CXVII; Cfr. n. XLL
(3) De Charism. c. XXVI in -Galland, T. II, p. 512.
(4) Epist. LXIII al Caecil.
.(1).
patimireY.
tta
B6,
?
:
Mica.,
www.dacoromanica.ro

8. MISTERITIL EUCITARISTIEI
mortd Lai. i acesta jertva este uua, iar nu maY
multe. Cum-- una, iar numal multe ? Asa NoT tot-
d6-una aducem pe Acelas : nu acum o die iar
mftine alta, ci tot-de-una aceasi, prin urmare una
este si jertva. Nu cum-va fiind-ca jertva srt,
aduce in multe locurY, sunt maT multY si ChristosY?
NieT de cum, ci unul este Christos, §i aid cu to-
tul intreg , acolo cu totul intreg, un singur
corptla pre cum a aclusiiin multe locurY, Elti este unu
corpti, iar nu maY multe corpuri ; Elsa una este si
jertva" (1),
De asemenea sunt SantuluT Irine
(2), Tertulian (3), Eusevie al Cesarid (4), a Situ-
tului Gr. Nisul (5), a MareluT Vasilie (6), a ha Didim
Alexandr4nul (7), Ambrosie (8), Ironim (9), Augus-
(I) In Hebr. homil XVII, n. 3; cfr. in 1 CurintL homil XXIV,
n, 4; in Eph. homil III, n. 5; de sacerd. III, 4; VI, 4.
(2) Adv. Haer. IV, 17, n. 5, cfr. 18, n. 4.
(3) Accepto corpora Domini et Teservato utrumque salluum est,
et participatiO sacrificti et exeeutio officii (De or. m XIV.
(4) Demonstr. Evang. 1, 10; V, 3; Hist becks X. 8.
(5) In Chr. Resur. orat. 1, opp. T. III, C. p. 389, ed. morel.
6) Cana preotul odattt a sttvaxiit §i a predat jertva; eel ce a
priirait'o ca cu totul intxegit, cuminicanduse In fie-care sli, cu
dreptul trebue a crede, ca primere gi Be cuminicit dela fasugpre-
datorul REcap. ss TS. Gs. 0111.X. 220).
(7) 'Boogie"); %al 6,064 gpov,ospoliblv aixarat, etvaitLanov Oucleav
(6 eaoc) (De trim 11, 7, n. 8). 'Avetaiist a& lip rivaip.xmov Ooday
%at ).7fixtv cots %opt,a%o5 %at ceittlavoc in Ps. XXXIX. 7 ap.
Corder. Caten).
(8) De offic. ministr. 1. 48, .n. 248,
(9) Vitulus'saginatus, qui ad pcenitentisa iminolatur salutem, ips,3
salvator est, cujus quotidie came passimur1 cruore potamur (Epist.
ad Dames, XIV).
miirturiile
fluchm,93,
oi.y.wco;
9i,
on
www.dacoromanica.ro

9. 88 MISTERIUL EUCHARISTIEI
tin (10), Teoaorit (11), Kiri]. Alexandrenul (12),
sip. (13).
(Ya uruna) f Silvestro E. Piti§tenu.
(10) Obla lit Li -presbyter sacrificium .corporis Christi (be civ.
Dei :'1L 8, n. G. cfr. XVI, 22; XVIII, 20, n. 2).
(11) 3I6vo; ark isps6sTott v licpuno riiv Cp.apt(ocv To5
zosli.o.). In Moloch. 1, 11, Cfr. in Ps. CIX, 4.
(12) avoo ilooTtxtv ioXtriCctv li1to8-t)Xo5v Ecru-
p.iwrot) EGG; 1:6v sPonov, gnat; aTeatc gxxX7Catc anorkfiporiv
LO:cp.E01. Ia Jess (XXV, 6) lib. 114 T. 1.
(13) Clim. Alex. Strom. IV. 25: Origen in Lev. homil XIII. n.
3; etc.
,411.0,6eNeWASINa
qi
Ei-421..ce;
t.1..S. etc
4s
www.dacoromanica.ro

10. Petru Movila
(Biografia)
.Leseglim
(Urmare, ve4I No. 1 an. VIII.)
VII
Activitatea pastoral ii a Metropolitului Petru No-
Piistorul, ea si ptstori iT, Bisericel ortodocse din Kiev,
erait amerinOti la 1633 de cittre calif la ae6sta data
twat. unit Metropolitit in persona lui Rutskil cu Tint Archiepis-
copti in Po lcie i patru episeopii in Vladimir, Pinsc, Cholm
i Smolense. Acesti inimid de morte al ortodoesiel ruse a-
v6t la spatele for pre Biserica papalt, cu tote ordinele el', pre
Regatul polonti cu Senatul si scum iii acaporase maf tote a-
verile Metropoliei, ale Episcopilor, Monastirilor i kiar ale
Bisericilor ruse. Petru Movilh, pentru asi deskide calea spre
o activitate mai fructiferl, trebuea sA invinge pre uniati §i
apoT sil, impace §i spiritele ortodocsilor, carii, deli reeunosceil
-in Petru Movilit pre singurul pAstorti, propriu petru aceste
timpuri, nu erati eu totulliberi de aces distinqiune de rasa,
care flicea din Petrie Nova unit streinit in Biserica rust si
inct anal streint, -care se radicase pre tronul unel Metropolil,
uncle se afla Isaia Copinski, omit al poporulul rust, de unti
meritt aseeticti. Dar s5,1iisti,mt si aid pre Petru Movilit, ca
sa ne descrie el singurit posiiunea sa din Biserica rust, dupre
cum o represintit in una din enciclicele sole pastorale car6
frittia din Moghilev, cu data din 1634 Noemvrie 4
Credal, ct nu vd sung necunoscute ostenelele ji keltue-
uniatt,
www.dacoromanica.ro

11. 90 PETRIJ
lele, pre care not cu placere le-am purtatq, nu fore de aju-
torul bine-credinciosuluT poport, pentru binele Bisericel
D-4le4 Si liniqcirea intregei ortodocsiT, cu calatorfile nostre
la cele doe adunari din timpul locotenentel qi la atreia din
timpul incorongret induratorulut nostru Rege. Acum vol
mangaeIi-ye, a avett in not pre pristorul vostru
,,preezeni fi pre dig iubitori de Dl1e4 Efiiseqpi, carit cu ba-
gare-de-sema, zelu staruinta se ocupa de sufletele vostre.
Sa dea D-dell, ca qi la viitorea adunare-sa pulendt cdseiga
drepturile nostre, i atunci va veni qi pentru poporul nostril
rusO mangaerea dorita. Dar, keltuindit pene la eea de pre
urma sliracie cu cele treT c4latorit la adunart i averea nOs-
tit proprie, moqcenita dela parint; qi averea mOnastirer
nostre, cu atata mat mult, cad cu aceste mijlOce restauramil
si Biserica S -tel Sofit, catedrala nOstra, carea era cu totul
caguta, not cu staruinta ye rugarnt nu mime sa -1/6 pre-
sentail la adunare, dar sa ne Si ajutat,1 cu mijlOcele yOstre
atat pentru calatoria nOstra la adunare, cat qi pentru pre-
Innoirea Bisericel nostre catedrale a Metropolieiv, (a).
Prin urmare, Petru Movilt la suirea lul pre tronul Metro-
poliet de Kiev avea a lupta cu lipsurile materiale ale acestel
Biserict, intrebuint,and4 averea pitrinteaset pentru inflorirea
ei;_trebuia st lupte pentru realisarea drepturilor, c4cigate
prin actul de imptcare al uniaOlor cu ortodoclit, dresata in
sesiunea aduntrilor Regatulul din 1633; stse coupe de or-
ganizarea clerultriBisericet de Kiev, pentru a putea sustinea
lupta cu uniaft ; sit face construcliwa pi reparativa la Bise-.
ricile i mOnt'stirile Eparchiel sele; i -infine 01 prepare prin
miglocul instrwctiund pre deviitorit clerics aT Bisericei orto-
docse ruse, citutandit tot-o-date a arata i contimpuranilor seT
importantaprivilegiard sae, ca Metropolitti al Kievulin. Eca
in resumatit activitatea pastorales alul Petru Movill, care era
reelamatt de la dinsul, ca Metropolitit al Kievulut, de catre
Biserica rust de la finele jurattMei luttia a secululut al
XVII -Iea, §i not st studitnni maT intiti luptele lui Petru Mo-
(a) Baaeaca. Apaeorp. C6pu. LC, nzr. 38 pag.
MOVILX
lul
si
62(
www.dacoromanica.ro

12. PETRT3 MOVILX.
. ..
91
..-
Nat eu uniatil pentru drepturile _Bisericei ruse din Regatul
polonit qi dinprima jumatate a secululuY, ce ne ocupft.
La suirea hix Pettit Movi1 pre tronul Bisericel de Kiev,
ortodoc§ii erati ,intioposiOune cu totul bereg-alata fai,;1 cu
statul.Th &vet numal unit Archiepiscopit legalt edit de Liov,
In pers6na ha Ieremia Tisarovski, Yar Metropolitul uniata
Rutski cauta a pune mana pre Metropolia de Kiev, facenda
a nu se confirma Metropolitul Isaia Copinski, precum qi caa-
lalci: Episcopi -ai Bisericel ortodocse din Megatul polona. Cu
alegerea Iii Petru Movila de Metropolitit al Kievulul li a ce-
loralalV EpiscopY at Rini-ice ortodocse acesta neregularitate
incet4ztt qi Bit Arica de. Kiev este de acum representata prin
nisce pers6ne legale, s6a cum se (pee& atuneY, privilig6te,
care avkt dreptul de a tracta cu Statul polonti in cestima
de administratiune. Si resultatul nemijlocitit al aceste regu-
lari a Prela0or Bisericel ruse cu Statul a fostti punerea
in aplicafune a celor §ese capitule, castigate de alit orto-
docql la adunarea din 1633, cand cu alegerea Regelul Vla-
dislatt, li prin care capitule Biserica ortodocsa era egalizata,
pre aartio, eu cea uniata. picemit pre chartie numaY; cad
latinii §i cu uniatit din adunarea, and s'atl elaborata aceste
capitule, ick`i. elloY an-r_protestatt la timpti in contra ace-
steI IegY si :no(5r nu putemu, sa o priniimu pene ce nu va fi
aprobata de Papa, ,i maY jos uniatiY, rbspunc,16nda brtodoc-
lilor earil afirmaii, og, el all mist Pape; adauga : (Papa
a scrist nu in forma de chotarke, ci de convicliune =non
,.er modum decisionis, sed adhortationis .,_ Tar acum Regele
va tramlte la Papa soli, ca sa-lt rage din partea sa Si a re-
publicei, ca el sa-§1 dea consimtim8ntul set asupra articu-
lelor de impacare, §i atuncY ele Fort avea putere, {a). Si
pentru ca sit ne convingemt ca cele ;Ilse de uniatr av&i sit
devina realitati fall cu drepturile ortodoclilor din Regatul
polona qi ca. lui Petra Movilnt it presta de a lupta Inca cu u--
nigh', sg, facemil cate-va ecstracte dintr'o graraata a laY171a-
dislatt din 14 Martie 1635,, cu care pune in aplicaOune pri-
(a) Supplem. ad hist. Russ. Monum. No. 68 pag. 163-169..
www.dacoromanica.ro

13. 92 PETRU MOVILA
vilegiile, acordate uniatilor prin cele s6se capitule de imp&
care ale adundreT din 1633.. Prin -ac6stit gramattl catat u-
niati Vladislatt se esprimd, : tDar fiind-cit S. Pitrinte (Papa)
nu a pronuntatu judecata sa si n'a-facutd pent acum o
claratiune/positivd; si pre lingd aceste, la adunare nu era
cu putintd a trece la vre o lucrare a patrieT, fore de aceste
mesurT,de aceia noT a trebuitd sa. cedarnd amenilor, ce nu
aflit in unie. Cu tote aceste, noT am procedatd astu -feliO
nu cu scopul, de a-congrma drepturile schismet, ci pentru
binele comund, si acum certificamd, cit, pentru dragostea
nostra cdtre ornenii, ce se afld in unie cu Biserica romanit,
sonservamd metropolia vi- averea, ce-T apartine, pentru ,e
ternitate; cit asupra uniatilor trebue sit remane pentru tot-
de,una Archiepiscopia de Po lotc, Episcopiile de Vladimir.
Pinsc, Cho lm si SmOlensc cu tote tnondstirile, Bisericile si
avefile, ce fi apartind etc, (a). A urmatit o altd gramatd din
partea tau Vladis lad, cu data aela 18 Martie, catre orto-
doesT, prin care el stabiltsce si privilegiile ortodocsilor din
Regatul polond, dar, dupre cum se p6te vedea din compa-
r4unea celor s6se capitule din anul 1633 cu gramata ,din
18 Martie 1535 si dupre cum observa si I. P. S. Macarie,
tote privilegiile, acordate ortodocsilor la 1633, all fostit ciun.
tite in favdrea unia4ilor prin gramata maT sus eitatA, (b). Na
le-a fostil de ajunsl i. unitilor zelul, cu care se referd cdtre
dinsiT Regele Vladislati; eT la 18 Martie all presentatif im-
preund cu latiniT in adunare unit protestd, din care noT,
pentru limpeqlrea situatiuneT, facemit urmdtorul ecstractii:
(Dar, dupre cum ne-a anuntatu tronul apostolicd, noT nu
putemd primi capitulele, fore de neliniscea consciinteT si
fore de periculul mfintuireT nostre (c), de aceia noT acum
declardmd, ca cu nicT unit kipit nu, ne puteml invoi cu, a-
cele capitule si cu constitutiunea (legea) adundreT actuate,
(a) Ityaturs. Yiara Pravoslavaa . pag. 261-262. Bumf.. Apxeorp. C6opu.
No. 138 pag. 356 IL No. 44 pag. 60.
(b) 1Ier pyceu. Mattapia, T. XI, pag. 477'419.
(c) Ala trebue sa notitmil, ea unia se ineuibase in Biserica ruses din Kiev du-
mai dela 1604 si in timpu numaT de 31 de ant, dca la cepretentjunI ajunsese.
se
gepann.
de.
I,
www.dacoromanica.ro

14. PETRU MOVILt
relartiva la legea grecesca si prelatic uniaci sung datori sa
apere drepturile si averile lor, si nu de vote, dar cu sila
voru ceda acele Biserict, ce nu le voru putea lua dela neu-
niael (a> Eca situatiunea Bisericei de Kiev la 1635 si tot-
odata si adversaril lui Petru Movil t, cu car el avea a lupta
pentru pastorirea acestei Biserici. Dar in prudence, 14 el
pusil speranla in D-deil, avenda ferma convictiune, ca,
viitorul va, ajuta ortodocsiei, si cu timpul va esi
Si in adever. Papalii cu uniatii se convinsese, ca PetTu-
Movila duce lupta cu si in basa relaciunilor sole cu
magnaIii roloni, dar mai ales, ca, el la tote pasul se referia
la Patriarchia de Constantinupobi. Devine archimandrittt al
Lavrei; institue sc4:51a sa din Lavra si mai pre urmit colegiul
din monastirea Bratca ; inflinCezli, mai multe franc, eu care
in diferite puncte ale Eparchiei sole sustine lupta en uniafT
el cu tdta, ocasiunea i tot-dg-une cere aprobarea Patriarchu-
la De aceia si Regele Vladislati, de siguril sub-influinCA pa-
pahlor, reeurge la unto mijlocit forte ingeniosti, NI care, (Mee,
izbutiati, de sigurft ca paralisati tote activitatea pastorale a
1111 Pam Movilik La 5 Septemvrie 1636, in ajunul adunarci
din aces-tit anti, Petru bfovila primesce din partea lul V1a-
dislati o enciclicii, adresata tuturor prelatilor ortodocsi ai
Bisericei ruse, prin care, dupa, ce .se preface, ca el se preo-
cupit de inipacarea uniaCilor cu ortodocsii, ,adaugit
ca vol in. ajunul adunaref viitOre sa vex intelegeti
cu tote fratiile (fund -ca la voi si fratiile aU un0 mare roll
in afacerile credintel) sa cautati mijlocele, cu care s'ar
putea gasi intelegerea dintre voi si uniati; fiind-ca One
cand nu ye vetl invoi intre voi pe baza unor mijloce si-
gure, o parte nu va inceta sa neliniscesce pre ceialalta, sa o
urmariasct cu judecati si sa o persecute. Scimti, ca cesti-
unea principals dintre vol si uniaV va fi supunerea vostra
catr6 Patriarchul de Constantinupolt ; dar, decd ye yeti
gandi ce a devenitt acea catedra si cum se afla ea acum,
(b) Din manuscript. bibliot. Z. P. S. Macarle Metrop. de pioneva, No. 106
pag. 82+
fi -a
jriumfAt6re.
(linen
dorinatl,
§i
38
Nol
www.dacoromanica.ro

15. 94 PtTRU MOTH"
cu usurinta vetT intelege, a fore de a nimici drepturile Pa-
triarchieT (a), voT putetr, dupre ecsemplul Moscvel si al altor
Staturl, sä avetT si la vol acasa aceia, pentru care ye refe-
riti la altil... (b). i ca dovada, ca acestu plant era _urzitd
dela Roma, unde se calcula, ca indata ce Petru MovIlA se
va declara de Patriarcht, are s.1 fie nevoitt a cere confir-
marea sa dela Papa, ni p6te servi o epistola a PapeT Ino-
centiu X dela to Iunie 1636, catre voe-vodul de Tolinia,
prin care acesta este laudatd pentru staruintele lur in con-
vertirea la unie a luT Petru Movila qi a EpiscopuluT Atana-,,
sie, Puzina (e). Dar Petru Movila, ca orT-ce omd prudentd
si care tinea la implinirea dispositiunilor regale, a trAmisu
encic-lica luT Vladislad la toil EpiscopiT si la tote frape, sl
tuturor le-a atrast atentiunea, ca la acesta adunare,
are sAse tracteze despre patriarchie, sä trimite omenT, cu-
noscuftprin zelzellor catre ortodocsie (c1)
Ruinandu Petru Movila intriga papalilor in modul,
catd -mal sus qi lucrandu §i aid dupre vekia sistema romft-
nesc6, in asociatiune strins-legattt cu Biserica, Petru Movila
nu Intrerupe und momenta lupta contra uniatilor, ajutati de
papall si guvernul polonezt, si luptele lui, ca Metropolitd
al Kievulul, santd incoronate de torn succesul. In Kiev u-
niatii aved la dispositivnea lot un ordind religiose, supra-
numitd at Basilienilor. Acestu ordind monachald, deli -u-
niatd qi la dispositiunea uniatilor pentru luptele lorca or-
todocsia, atarna de-a dreptul dela Roma si pro-to-archiman-
dritul ordinulul era alesd de catre monachi qi nu se supu-
nea Metropolitulul uniatt (e). Proto-archimandritul Rafail
Corsac, cu ordinul basiliene, devenise spaima ortodocsitor
din Kiev dela 1626-1638. In acestd timpd Petru
care capatase cele §ese capitule, prin care ortodocsiase ega-
.
(a) Papalil so Yede, cif luorezii pretutindinea qi tot-44-unse dupre Reel,* pas-
eriptiunI, supunendu-se eireumstiirilor-
Buppl. ad. hist, Russ, Monuta. No, 72.
(e) Theiner. V4 Monum. Polon. at Lith. I1I, No. 357 pag. 412,
(d) 3y6pntud MIT011. JhSOB. 6REVITTS la anul 1636.
(e) Constitutiunile gilegea orditulul baeilienti au bath confirmate de dare Papa
Urban VIII. (Vedljurnal, Xpnerinnexoe 11 Tenie 1864 No,1 pag. 11-76).
inch:
.(b)
-unda
Movild,
www.dacoromanica.ro

16. PETRU MOVILA 95
lizase cu unia in regatul polonu, se pune pre capul lul Cor-
sac cu ortodocsiT seT si Ia 1638 acestU monachu uniatU si fa-
naticU este nevoin a alerga la Roma pentru ajutorti si acolo,
'411641, more (a). Si pentru ca sa inkeTemU maT bine acesta
parte, relativa la luptele hilt Petru Movild cu uniatiT, no)
presentdmU aid opiniunea I. P. S. Macarie, relativkla tim-
purile, ce ne ocupa : 'Prin capitulele luT VladislaU a fostU re-
cunoscuta pentru Biserica ortodocsa ecsistenta et legala cu
tote inslitutiuniIe eT, at fostu reintOrse lortodocsilor drep-
turi!e for veld, si daruite for patru EparchiT si cu Metro-
polia dud; In aceste articule ortodocsiT au gasitu o bass
noun si sigura pentru apararea lor. Si deed cate odata Re-
gele a publican diplome in favOrea -uniatilor, apoT asta-
felit-de diplome el a ernisg si in favorea ortodocsilor.
Deca pre alocurea uniatil se radical in contra ortodocsilor,
apol pre aiurea si eT erail sup'usT unor asemenea mesurT si
in unele locurl ortodocsia se bucura de drepturile stile in
tOta libertatea si mai for de pedica. In genere, positiunea
BisericeY ortodocse pre timpul luT Vladislat at IV si at Me-
tropolitulut retru Movila, ctt tote nemulturnirile din par-
tea uniatilor si a latinilor, ce inca nu se curmase cu total,
s' a inbunatettita in mode szmiitorli in tote cele cinc Eparchd
ale d, (b).
(In Kiev, adauga I. P. S. Macarie, orasul capitalir al
Eparchiametropolitane, acesta skimbare era si maT insern-
nata. Aid ortodocsia, se pote dice, triumfase. Tag, ce se
affa aid in puterea unieT, Biserica catedrala a S. SofiT cu
Bisericile, ce-I apartinet si mOnastirea Vidubitc, a Irecutzi
in meinele difetropoli&lui ortoa'ocsii. Si acesta .Metropolita
intrebuinta Vita staruinta, ca sa reedifice, pre'noiasce si sa
infrumuseteze nu numaT catedrala si monastirea, ce i se
cedase, dar i alte monastirT si Biserici spre bucuria orto-
docsilor, (c).
Eca Petru Movilit in luptele lui cu uniatiT pentru
(a) HCT. 6a8naiaucn. optima in jun. XpICT, II-reuie 1864 brogan, pre Ian. p. 50.
(b) IICT. pycca, Maaapia. T. X; rag. 983-484.
gel Ibid. pag. 484,
pdstorirea-
11,epan.
www.dacoromanica.ro

17. 96 PETRU MOVILI
Bisericel. de Kiev, dupre cum presintil I. P. S. Maearie
in istoria Bisericel ruse, citatit mai sus. De acum s6, desfalu-
rrtmt mai de apr6pe i mij16cele, de care s'a servitil el in
luptele de tote Bile cu uniatii specialminte, sa arrtitamil
cum a intrebuintate el in aceste lupte fratiile Bisericel or-
todocse de Kiev.
NoT am ve4utii in desfii§urarea biografieflui Petru
ca Biserica ortodocsa din Kiev dispunea 4e mai multe monA-
stiri, pre care le numiaal fratii. Astil-feliti, era fratia de Liovt
cu care eras in relatiunile cele mai apropiete boeril qi Dom-
nitorii Moldovei, fratia sfeto-duchovscaia, carea la 1633 in
adunarea acelul anti a RegatuluT a presentatti cele doe me-
moriuri, unde ortodoqii desNuratti drepturile for din
Regatul polont fratia bratcaia, in carea Petru
aplatilcolegiul sell. In genere, in Biserica rust de Kiev
erati mai multe montistirt_ cu titlul de fr tiif care urmariati
pre longli, scopurire monachale i nisce scopurl curat social;
ea desvoltarea culturei ortodocse, autarea bolnavilor, qi tote
tin6ti lupta contra uniatilor mai cu ace14i mijloce, de care
se serviaii qi acegtia. Ada fratia belsca, fundatil, in Eparchia
Vladimir la 1593, ctincl tacit tpiscopul Ipatie PoteT era or-
todocse, ajunsese pre la 1633 a fi o -m6nIstire cu totul uniatii
§i monachii ertodocqi alungati qi despoiati de tote- drepturile
lor. FiMd inse ca acesti monaCht la alungarea for din moral,-
stire nu uitase aii asigura actuL fundatiunei, ,Petru M9vila
cu influinta sa a izbutitti, ca la adunarea din 1633 re,
integreze in t6te drepturile rapite, Tar la 1634 Mai 24, le-a
data o gramata, prin care iT pune sub ascultareaMetropplitu-
lui de Kiev, ca Ecsarcha al Patriarclriei de Constantinupolii (a)
Ascmenea .frittia de Mogbilev, carea era fundatti, tot-pre la
finole secululut al XVI-lea, la 1619 cu tote mijlocele, de
care dispunea, putea construi Biserica, din causa per-
secutiunet uniatilor, qi nicT pune in aplicatiune statutele,
relative la functionarea scolei mOndetiresci §i a spitaluluT. La
1634 Noemvrie4, *OA monlistire eapiitii, de la PetruMoirila
(a) A. 3. P. V, No. 9.
ni-hi
Mount si-a
situ
nu'si
aqi
gi
s'an
;
www.dacoromanica.ro

18. PA-
MOVILA. 61
o grarnatit, prin care realizazit pre deplin scopul fundati-
uner sOle si se pune sub privigherea MetropolituluT de Kiev;
Ecsarchul Patriarchies (a). Pre longa fratule, ce s'ag reinte-
gratg in drepturilelor, Biserica ortodoesit de Kiev sub con.-
ducerea luT Petru Movilit a Infiintatti si alte frath noun. Asa
in ora.sul Pinsc la 3 Martie 1633 s'a infiintatg o noun frg,tie
cu scalg, si Apitalti, unde se invnta limbele gr4cg,, latink
rusa qi poloneza, .1;i care fratie s'a pusg sub ascultarea Pa-
triarchiei de Constaptinupolg (b). La 1633 MaT f8, treT nobih
din orasul Crement a fundatg fratia cu acestii nume, prescriin-
du-T, ca regale de conduita, canonele S-luT Vasilie, Tar ca sco-
purl ultimare vieta monachalg,,funetionareaunet scoh si intre-
tinerea unuT spitalg pentru bolnavT si a unel tip ografiT. La 1636
Septemvrie 13, Petru Movilit a datg fratia gramata sa bine-
euventittdre, prin carea determing, modul de activitate al frit,
tied( si if prescrie, ca In tote casurile de apelatie fratia sit
recundsc6 supramatia MetropolituluT de Kiev; ca Ecsarchul
patriarchahi (c). Tot astil felig a lueratiilletropolitul Petru
Movilg, cu fratia Cuteinscaia, infiintatit la, 1630 si cu cea
infiintatii mg pre urmil in Burnici si nurnitA a BorcalabuluT,
care_ la 1633 Ianuarie 1 att fostg confirmate cu gramatele
metropolitane si puse sub privighereasEcsarchatuluT de Con-
stantinupolg, eesermiatti de ciitr6 Metropolitul Petru Mo-
vilg, (d). i in genere, Metropolitul Petru Movirr, pentru lup-
tele Biserkei ortodocse din Kiev cu uniatil a reintegratic
in drepturile for pre tote fratiile ortodocse ecsistande, a fun-
eatit alte noun;' le-a pus pre tote sub directa,sa ma-
nuducere, in calitate Eesarchil al Patriarchie} de Con -
stantinupolti, asigurdndu-le cu modul acesta contra amerintdret
uniatilor facendu-le fi matproprit pentru luptelein favorea
ortodocsid, ski dupre ecspresiunea hit Vladislag din scrisdrea
cittrn Petru Movila pentru infiintarea Patriarchiel de Kiev,
(a). BRZBH. Apz. C6opn. II, No) Rd, 35, 37 Ili 39.
(b). Coop% MIDICH. rpaM- J)T^, 164.
(3) MEMO& Men. HOMMC. I rpozraTa K yer8B% ignateicgaro 6pozersa
(d). A. TO 91 P No.56.I 2
I
frettix
hist
det
118501'61.
b.
www.dacoromanica.ro

19. punendu-le in positiune, de ga avea,si mat multd putere in
actele credintet,.
Alaturea, cu meritul mill Petru Movilii, de luptiitort contra
atacurilor, provenite din partea uniailor, noT vomit urmiri
aid i titlurile lin' de restauratoru si edificatortt al templu-
rilor Bisericel ortodocse de Kiev. Caterala metropolitang
din Kiev, S. Sofie, fiindt de uniati, a fostt. adusii, in
.stare de ruind, p6n6 la 1633, Tar acum la predarea eT Metro-
politului Petru Moviiii a fostt iii despoetit de tat avutul
La 1634 Metropolitul Petru Movilit a inceputd restaurarea
eT, Tar la 1644 Biserica a fostii terminata si din zugrav61d, (a).
MOntstirea Vidula4c de lAngt, Kiev a fostii primitt de catrO
Petru Movild, dela aniap In mind. 9i pustiett. ;jar in anul ur-
md,tort el, dup6, ce a rastaurat'o pre de plin si i-a facutti t6te
construqiunile necesare cu imprejmuirii, la 1636 Noemvrie
23, In nAtevnicul, ditruitt acestel mouitistirT, se titul6zd
pre sine :
71K,111T0i0MZ II 06t40-
811TIAEMZ Toro CB MO-
FitlCirkIrt BIJASf61-14KA-
CO 110 ISONVIUOMZ 3a-
riVCiriNiu
fro OTZ OTCT11111-11Z
Vtoitroaz"(b).
Tot in acelasi Metropolitul Petru s'a apucafil
de restaurarea Lavrel de Kiev cu pescerele a A desgropattI
si edificatti Biserica de long& Lavra, supra-numit-t CB. Caaca-
= a MAntuitorukT, care dupre tenditiune era fitcutt. de Vladi
mir, crestinatorul Rusilor. 0 alt1 Biserica tot a lul Vladimir din
Kiev, numitd, Aeormaa a ilecea, care era cu total ruinata,
a fostd reconstruita de cdtr6 Petra Moyila in anul 1635_, &Ind
a si desgropattl relicviile S. Vladimir, si pre care, ne putend'o
Ctitorulqi pe'noitorul a-
cesteY s-te natihastirY Vi-
dubitc, dupA, pustiirea §i
ruinarea eY desthrerqita de
chtrd trhdatora
[a] Oaaa. Kim-04a. Cobol t rag. 35 ; A. 10 fA p. P. IIT, rag. 28, 65; Orpota.
Ouuc. eTaponeq. nary par. IS& &Krona. onaa Riess IT, 782.
[b] Maaaguoawr. Q5upri, II, 201.
kETRU_MOVILL
rg.pitg.
H p3iNWENIII
=--
uniar.
3El
ef.
timpti, ti ovild
www.dacoromanica.ro

20. t'ETRII MOVILX
'7
99
termina pen6 la finele vieteT stile, i-a ldgatd. o mie galbeni
pentru -ase termina dupd morte. Atreia Bisericd, de ovekime
necunoseutd, i cu patronul S. Vasilie, a fostd reconstruitd
din nod de care Petru Movild la 1640 cu spesele mondstirel
Brateaia, uncle se afla colegiul movil6nd, dandu-T de patronit
TreT-Terarchi (a). Si t6te aceste constructiunT i preinoirT
Petru Movil le facea cu spesele propriT, ale Lavrei, cu
contributiunile ortodocsilor din tiserica de Kiev, -si in cele
de pre urmd, cu ajut6rele Tarilor MoseveT. Tarul Mid aid Te-
odorovia apoT fiiul Alecsie Michailoviciatt fostil in
corespundente tontimie cu Petru Movild dela 1628 pend la
la tneeputul anulu/1646 1 atata influinta a avutti Petru
asupra TaruluT Alecsie, cd acesta regulase salariarea tutu-
ror Bisericilor si a menadstirilor in construire, sdt pre'noire (b).
N'ad scdpatt din vedere Petru Movild nicimondstirile de
femeT, care i pre acele timpurT addpostiad pre nenorocitele
Bisericel ruse de Kiev, ce pre la 1633 urapleatt treT mond-
still de femeTmondstirea InaltdreT, carea -avea pftna la
100 de cdiugarite, a Ardtdra DomnuluT, de longit m8nd.3-
tirea Michailovsca, Abide a fostd egurnend, femeia Metro -
phIitnlu? Tov Boretki, mondstirea Florovscaia de lOngd
TrtAiA Brat'caia. Mondstirea Florovscaia, in virtutea unut
deldeid Sigismund August, dela 1566, ajunsese
prOpfretble individeald a protopopuluT de Kiev, Jacob Gul-
kdvi8+, care dispunea de mondstire el si succesori, lui ca de
avrda, proprie. Adsfa era o neregularitate si Metropolitul
Pettu Movild yin activitatea sa pastoral, a eilutatit sd o pune
- fa reguld. Vi in adev6r. El la 1636 kiamL la sinepre nepotul
protopuluT, Ivan Bogus GulkevicT, ce se afla monachd in
Lavtd, i 4T cere, ca sit renuncit la tote drepturile de propri-
etale asupra mondstirei si cu gramata luT Vladislat al IV-lea
dela 27 Decemvrie acelasT and pune mondstirea sub protec-
ihmea si conducerea. ArchimandrituluT Lavrei de Kiev, care
[n] BaRpooca. Ooze. xieoa. I, 209,28_ Khoo -Itommite. II, No. 11.
( b 11cr. pycco. Aepxoir Ham*. r. XI; a,: 485 487.
FA'
flawarn.
lug
si
A-Regelul
;
www.dacoromanica.ro

21. 106 PETRU MOVILX
in virtutea decretulul de nurnire a Metropolitului Petru Mo-
vi14, era el insult (a).
Aceste sflnti luptele i in resultatil actele, ce se recunoset
ca &dna. parte din activitatea pastorall, a lug[ Petru
Movila fa vi Cu Biseriea ortcdocsa, de Kiev, vi ele se resumA:
in recunoscerea Bisericer pi a cleruluY ca institutiune de
Statist, in organisarea de fratit, precum pi in pre' noirea
construirea de Biserict De acum srt studiernii i actele, rela-
tive la organisarea clerului Bisericel de Kiev, facendii leetori-
lor nostri cunoscute mij16cele, prin care acesta clertt, dupre
opiniunea lul Petru Movila, is putea implini misiunea sa.
Sciea Petru Movila, c6, moralitatea demnitatea clerului
dintr'o BisericI se are numal in urmarea implinirel datoriilor
see de invetettorit §i santitor8 consciinfiosit al credincTo§ilor,
De aceia privirile lui de pNstoril sitntii in dreptate asupra
mbdulul, cum clerul Bisericei ruse trebue sit invece pre po-
purl apoi cum sa 111 Antiasc6. i mai specialti:
In Biserica ortodoest de Kiev era in usil arta oratorich, e-
clesiasticrt, numindu-se predicators xasaogtx factors de
cazanil; dar acestl predicators erail mar- de rani §i de mitrgi-
niti, ca Smotritki, respundendd prin Ecsegesisulc sell pro-
topopulul Andrei Mujilovski, se eesprimit iTu vorbesci
despre ai teT : ore noT nu avernq barbat,T intelepti
capabili ? Sciu bine fOrd de laudelegantidotisuluT)
teti, ca von avetl omens intelepti i kTar inve.tati eu prison;
dar numal, en t6t6, cunoscintele i intelepciunea-
lor poporulz vostru este ma de sAracii de phnea euventulul
lui abia. se mi§cA, 4n mg,ntuirea sufletelor lor. 0,
nefericitule inceleptti inv6Vitort ! Uncle sftnttt urmele in-
celepciunei vostTe, cu care te tau li, cu care te ingamfezi ?
Anume 4nteleptil tel predicator ati creatil amagirile eretice!
D4cii n'ar fi cdrcile preclicatorilor latinl, atunci to nu te-al
sui pre amvonti, oratorulc, si avea cu ce sa impresi-
onezi lumea, sofistule. &rut): pre Besie, care te invatti pre
[a] Do6.1ralra. 05qm MaTepin.r. Am' ITCT. Timorpagdm Ifieno. II, 45. 1.. 10 la 3. P. II
No. N. 59: 145.
astit-4T,
§i
gi
stdruinIa,
qi
ei,
pi
pi
1i
D-4.11, a
www.dacoromanica.ro

22. PETRU MOV1LA 101.
I
tine sit predict pre amvonti ; ea sciu bine, c6, fdr6 de el r6tele
tale ar scirtai, ca la o c&rutii far6 de uns6re ; li cu t6te aeeste;
to WI intelepta ci1 cu to at tit. Unul se sue pre aravoml Cu.
Osoriei altul cu Fabriciu, al treilea cu Scarga, Ili alth cu altT
predicator): aT BisericeT romane, fort de e n'at/ face nicT unit
pastt . . .. In tad Rusia to cea intinset nu a nicV &et' "Inv&
ran; li cu t6te aeeste to lamp, ea eT suntii cu raffle, (a). Nu
impgrtrt§iintl in totul aeeste vederi ale lul Smotritki fats cu
Biserica ortodoesit de Kiev, din atreia ciecime a seculului
al XVII lea; dar iarasi nu avemil probe despre o culturii, in-
floritore a clerului kievldna din acele timpuril mat ales in
eeiar ce privesce clerpl parochialti, Petru Movilti a avuta,
ea prtstora, mult de lucru spre a-111 face demna de clericatul
Biseriee ortodocse de Kiev.
§i mat intititi, el s'a ocupatti, ca euventul luT 1) -den sti,
rsune de pre tribunele Bisericilor diverselor filth. Ala fig,-
file de Liov fi de Vilna num6rati mat mulp: efac6tor1 de ca-
zaniT . Pre urmele aoestor friitiT veki din Biserica rusri, or-
todoesii, au mersil §i fiiitiile, cele infiintatt din non, ca cea de
Lute, Crem.enet li altele, iar pre timpul luT PetruMovilii efa-
c(riI de cazanil, resunati in Lavra de Kiev liin mOntisti-
rea Bratcaia, ca Tarasie Zemca ti Ignatie Oesenovie Staru-
;lie. Dela Ignatie ni este eunoscutil, o cazanie funebrii, din
anvil 1611, Ceuta la m6rtea Cnezulut Ilie Cetvertinski, Ma-
nuscriptul de cazaniT, ce se conservit §ip6n6asthr4X in biblio-
teca Academies de .Kiev, cuprinde Invetitturile &cute de eti-
tr6 diferitiT frati din monAstirea Bratca la 1641, qi ele atestii,
Lusts gradti de culturit inaintatti li cuprindu citate din autorr
an numaT slavoni li polonezT, dar kiar latini §i greet, li auto-
tul acestor cazaniT se vede, eti, ctmoscea qi limba ebraicti.
Aici inralnima cliscursurT la tate Dttminicile qi serbl,torile de
preste anti, ba la unele ettte doh gi tre discursm'T; li din
desvoltarea continutulut discursurilor se vede, cif, autorul a
ovuta in vedere doctrinele papalilor despre pureederea S.
Spiritti, despre postul SimbeteT, se desfa§urti multe din cim-
i n.) Mgr. pyceri, geppu Maaapia '1'. XI, pag. 566 Nota 450,
www.dacoromanica.ro

23. 102 PETRU 10V1T.X.
eumstarile luptelor Bisericei ortodocse cu uni4ii (a). In ge-
nere, aastri, carte de predice se vede a fi lucrata pentru,u.
sul de tate
Dar ecazaniile, &cute prin mOnastiri, erail restrinse la
numatt qi de aeeste nu putea profita masa poporului; a tre-
buittt lui Petru Movila ease gandiasc6 la mijlacele, 'prin care
okra parochial& ar fi pusit in positiune, de a inv6ta
poporul. Nu era de ajunsA, o encielica pastorals., adresata
preutilor, prin care lgetropolitul ar fi kiematit pre preuV la
Implinirea for de inVeVitoril. Clerul insu8i avea, ne-
cesitate, a fi invetatti In cunaseerett veritatilor ere-
seine 8i in implinirea datoriilor sale; qi Petru Dfovilii pentru
ac6sta se gandesce la o carte a Patriarchului de Constanti-
nupolt, Ca list, intitulata tE6ocyyiXkov 8t8xxrucOv=_-Evangelie
inv6tatdre,. Ac6sta carte era tradusli tipgaita in limba sla-
vona Inca dela 1616, dar Petru Movi la face ase traducer dirt
nal in limba malo-rusa Eti. la 1637 o tiparesce in tipografia
Lavrei de Kiev, insotind.'o de o prefacal pin care cauta
convinge pe elerul Biseticel 861e, ca el este datorti a citi ae6-
sta carte cat se pate de des, cu dinsa sa invete pre ,po-
poru adeverurile credintel 8i ale pietaIei (b).
in dorinta de pastorti. consciinfosti a Petru Movila, a
intratil ingrijirea qi mai de aprape a turmei incredintate
El era ad.inc pittrunsit de convicOunea, ea D -c eit va cere o-
data respunsa pentru fie-care sufletit, ce compunea turma
pastmiei sae de aceia iltt vedemt, ocupAndu-se de carti,
care- ar fi fostal in stare, de a su,scinea pietatea ereqtinilor.
Ada el dispune, ca Silvestru Cosov, fostit profesorti n gim-
nasiul Kievo-movilenu, sa compun6 i sa tipariasea la, 1635.
(Petericul lavreT pecersca, sett, vietile S-lor Rarinti aT Pg-
cerscali. Ac6sta carte, menita a infra- in 1mM:tele fie-caruy
cre8tinti ortodocst, continea pre leogit biogafiile SanOlor
Lure, adunate din cronice qi patericul manuseriptil al La-
(a) Caxapoa. 06o8p. ciaBamo-pyeca. 6BIAiorp. No. 264, 41)2. Oute: pyaoncet
Moen. ammo. 6a6a. No. 246.
[14 CaxapoB, 06oap. eras-pycca. 6R6xiorp.,No. 162, 349.
fostd
ilatonieT
qi
Iul
8i
4ilele aBiserica
a
let.
www.dacoromanica.ro

24. _PETRI] "Nrovitl 103
vrei, mai avea date istorice din Baroniuj Dlugo§, Stratkovski
fapte, relative la cele cincT cre§tinAri ale Ruqilor §i o ehrono-
logie a Metropolitilor ortodoef dela creqtinarea Rusiel prin
S. Vladimir i 01.16 la Petru MovilA ; ambele aceste tractate
din ?aterietl erail indreptate contra papalilor §i a uniatilor,
cdrora li ardta indirect continuitatea Bisericei ortodocse ruse
din Kiev (a).. 0 altA carte, lueratA tot din iniciativa Metro-
politului Petru MovilA in limba tot malo-rush. 31 cu aceiassT
destivatiune, se pate kiar considera, ca o mai departe desvol-
tare a Petericonulut, este 1Teraturgima, see minunele, pe-
trecute atat in monAstirea pecersca, cat si in catacombele
(pescerele) el,, Acestit carte popularA este compusit de ca.-
11.6 monachul din LE1Vra7Atanasie OalnofoislcIF cuprinde Ose-
leci i patru petrecute intre anii 1694-1638, qi
este tipdritit in anal 1638. (b) Asemenea se pot-a cita, ca &AV
de acelali gents, eqite tot din iniciativa lui Petru §i
destinate pentru poportil i (Descriptiunea minunelo!- ico-
nel Maker Domnuluik supra-numitti, Cupdtinscaia, cyieta
precuvioOlor Varlaam losif, cea dintailltiparita la, 1638
de catre Calnofoiski, Tar- adoa tradusd grecescc in tim-
ba malo-rusa §i tiparia la 1637 de acela0.3 (c)
Biserica rush, ortodocsA in prima jumAtate a secululut
XVII-lea suferia nu numal de lipsa de Invetliturit a credin-
Bioqilor, dar avea nevoie preutil el, de a fi conducti ajutati
tau in. actul sh'r4rei, poporului ; qi Petru MovilA in pAstorirea
Bisericet de Kiev nu pregetA, a!foi impIini §i acesta, datorie.
Avendii la dispositiune unit nura6rti de 4ece iipografii, -care
erati aplate in diferite centrurl monachale, sett. fratiT, dintre
care numal In Liov tree; qi concentrAnduli aceste tipografir
activitatea for mai ales in- tiparirea de cart' rit uale ; Petra
MovilA in ingrijirea sa pastorali, a Matti dispositiuni, ca fate
tiparite in tipografiile din Eparchia Bisericel orto-
[a] Patericon, abo znvoty a. a, oycov pieczarekich .. V. 1Ciiovie, T. druearni
Lavry pieczarskiey, Toku 1635
[b] Tepwrovilp.,, ludo Buda, ktdre bp), tak v aamym avieto cudotvernym
Monastyrupieczarskim kiovzkim Z Dimkavni bijovo-piekzarskiey roky 1638.
[4] Caxapos C6oap. 6415.riorpack. No. 315.
minuet,
Movild,
din
aI
§i
cdrtile,
gi
si
www.dacoromanica.ro

25. PETRU MOVILX
docse ruse, sit fie ferite de influenta tot-o-datd sii
esd la lumina, inteunti moth" mai corectti. De aceia, el a h.-
stituitil in Kiev un eomitetti de censure, compusii din pre..
14ii mai cull ai oraqului, a trdmisii chtr6 t6te tipograliile
enciclicele s61e, prin care interdicea tipografilor tipdrirea de
carp' tfore bine-cuventarea archipastoresc6,, i la infiiMarea
din not a fie-cdria tipografii el li prescriea regale de manu-
ducere. Eck o parte din regulele pre care le prescrie Petru
Movild tipografului din Liov, Michail Sliozca ;
KOTOpW LW npt5z Ape-
Ka HA LIVET& NE liblUIAN, oASO NE
AOLDi HfOptilLAINW NWAA,NW SWAN,
TtAbl AAA aappuvripbt N cosipumi-
Hog annposegiii AO IIIII5SHTtpithNE
NatlifrO KifEEKAr0, flOAL 110fAallifff-
C THOME CEAlt Fiala ro naTpiapx
KONCTANTHNON0A6Clidfr0 ESAAMOTO,
MAUDE If 110EHNIME ESAETZ, NOME-
IMMO' LANZ GAi0511A Oplif AATH 11S-
5tmunApz ikoA npoviTatia U ( a)
.
Jar cArfle, care se voril tipth'i,
sl nu esA la luming, (keit nu vorii
fi date spre o bunk indreptare, a-
deck pentru eoncturA gi aproba-
rea definitivA a presviteriulut nos-
tru din Kiev, care se afiA tub as-
cultarea Infra tot prea sAntitului
PatriarchIl de Constantinupolk ;
Iar amintitul pank. Sliozca are -a
se supune, ca sa trAmird ecsem-
plare spre cetire."
Cu totd ingrijirea pristorului Bisericei ruse, de ase avea
numai ctitti corectate qi in sensul Bidericei ortodocse, tipo-
grafiii din Liov pdte kiar Sliozca, impinsu de doriMa de
eftscigt i impedecatit de greutdpe comunicaOunei, nu s'a
supust prescriMiunei de mai sus §i ilr anal 1638 sell 1639
publied unit tEuchologit*, plinti de tot feliul de erori, in
contra cdruia Metropolitul Petru Movili ise rddicd en pres-
criptiuni interdicetare. Aqa prin tEuchologiul, sell. dela
1639, tipdritti in tipografia de Kiev, Petru Movild aduce la
cunoscb4a turmei Bele, eft aces cre§tird, calif vorrt intrebu-
in0 'Euchologiul, , tiparitti in Liov, la serviciile divine
esunta privati de bine-cuventdrea sa, (b).
(a) Hies. Fmapx. Eton. 1873 No. 22 pag. 650.
(b) In Liov s'ati tipiritli clod Euebologriu. Until la anal 1637 de east( friitia de
Liov acesta are binecuventarea 1uT Petra Movila, Tar al doilea cam pre la 16:18,
co14 interclion de pfistorul de Kiev, lipsesee en totul (Orpoeu. Onuc. eTaponelt. mums
TOICTOBII No. 93). De ci acestii carte lipsesce en totul din bibliotecele ruse, ea tre-
bue ease fi afifindd prin bibliotecele mdnistililor ndstre. Cita °data interclisi In Bi-
aerica rush, ea trebne.ari-4-fi avutl trecer printre monachli Moldova 'pi kiar intro
boerT.
104
learn,
k
lei
Ili
uniatllotsi
d
www.dacoromanica.ro

26. PETRU movn.21 105-
§i pentru ca sa ne formgmil o idee despre caracterul par-
ticularititOlor, introduse de Petru Movila in corectarea gi re-
tiparirea carOlor de servicia ale Biserice ruse, noT atragerml
In particular atenOunea lectorilor nostii asupra cuprinderel
tEucholo&iuluT, seti, care dupre opiniunea nosh% represintit
cu mat multi fidelitate activitatea liturgics a archipastorului
.nostru. Ac6sta carte a fostu tip6ritit de ciitr6 Petru Movila
in doe edi iuni, una la 1629 (a) qi adoa la 1639, chnd era
Metropolita al Kievulu!. In editiunea din urmit a tEucholo-
giului, pre Petru Movila l'a preocupatu tee lucrurii intaiti
el sra ingrijittl, ca adstit editiune sa esti corectata §i pentru.
ac6sta el singurit ni spun ; ca s'a colationatti
))CH TifICTOffiZ npagAmiaro rptg- Cu tecstul grecii celu corectii,
cu cele rusesci veki, precum §i
saro H CT6p0MHTHHXH paccistixa H cutecsturile euchologiilor de Mo-
tootooscsoxa cAszt ti 14}1010. (b) SOVEL.
A doa preocupare a Metropolitului Petru Movila in editi.-
-Linea din 1639 ft (Euchologiuluip este §i acera, eft acestil
cEuckologit, prin cele doe-.4eci §i Opte de ectenii §i rugit-
ciuni, adause la finele carter, pastoral urmaresce §i aceln scopt
particularti, ca pastoritii se sit se r6ge pentru ce eitq,up
in unie §i anume pentru gintorcerea celor amagiti, pentru
cdesraddcinarea eresurilor si a schisme!, pentru tcei ce dis-
p&e Bisericile de averile lor, pentru timbunatatirea servi-
torilor Bisericescl, etc. (c) T6te aeeste rugrteiunT §i altele de
feliul acestora ni arata in moduli telt,1 mai pipAitif relele, de
dare suferia biserica rusa pre timpul Metropolitului Petru
Movila, precum §i mijlOcele de ingrijire ale turmel de sub
arthipastoria sa. In fine, din acela§i tEuchologit, se mai
vede qi acea particularitatel ca Petru Movillf cu injgebarea
acestei cArt,T. a mai unndritt.1 §i unit scope ctuat didactict ;
adecri, dupit ce a facut-a, ca sit se publice la fie=care serviciil
rugaciunile respective, dupre cum se afla in tote 'Euchologi
ile, Bisericei ortodocse, pre cele mar multe din servicille -a in-
Despre aedstit editiune vecyjurn. 13ia. ort. Rom. an. VII No. I pag. 28-33.
(b) Caxapos. C5opn. 6116aiorp. N-le 260, 278, 875, 392, 421, 425, tti 434.
(a) Lae. citate.
ta)
www.dacoromanica.ro

27. 106 twritu movu.X
sotitil cu cat° o prefatit, undeinsuql PetruMovila ecsplica pre-
t4ilor din Biserica elcmentele liturgice Gi kiar cele dog-
matice din fie-care misterii, sir scrviciii divinti (a). §i rent-
rrAnclit activitatea pastorali a MT l'ctru Novi lit din puuctul
de privire al ingrijirei luT pentru actualitatca Biscricei orto-
docse ruse, fii in special pcntru rAdicarea acestel Bi-
serid, noT supunemil la cunoscinca lectorilor nostri, c, In
timpul de patru-sere -(tece an! archipitstoriret ita Petru
Movilit din Biserica de Kiev s'aic publicatit Isepte-clecl una
de cetrft in cele 4ece tipograp din Eparchia sa, idle censurate
de-clinsul -sou de 4presviteril ), unele-insolite de prefete si in-
vateturl, elite din dorinta archipetstoraltt, de a# vedea turma
scdpatet de acela dispreta si observatiunY amare din partea
Nu numal de actualitatea Bisericel ruse era preocupatd
Petru MovilA; In Ingrijirea, hi arehipAstoresa, antra
torul acesta el are rolul i de regeneratoril a1
Bisericel ruse. Dar, mat 'nainte de ce vomit desfits;iura qi a-
cestit lature a activitgteT pastorale a lui Petru Movila, sit fa-
cemil locti ii;;i sit argtitmtili piedieele, ce le-ail Intimpinatil el
fn cariera sa de pIstorit preved6toril al Biserice! de Kiev.
Este o lege petmentescet, ca activitatea §i binele sit fie crucifi-
catit, incarceratit §i sdli in maul edit malptIin
red, calumniatit §i impedecatti fn meta desvoltdreT gle; en
alto cuvinte, sit fie, dupre cum observit S,. Apostolit Paul,
licena despre sine f Datu-mi-s'at mie ingerul satanei,ca-
re, lovindu-me preste ()bran, sä nu me mandrescil,. Petru
Movilit, ca omit de activitate, desi se bucura de tit'ul de
eMetropolitil ; cle§i la spatele s4le avea pre cm
ma! multi din inag,natif poloni, kiar rude de ale Itll, si pre
Vladislaii al IV lea; §i de§i in respectul positinneT
a meritelor personale era pre acele timpurl singurtt in
dreptii a ti considerat6.. ca ingertil pitzitorit §ikiar mantuito-
Tusei Cu kite aceste, qicemit, considerenteli a-
(a) Vet)1 anal ha aroattA particularifitile %T in jurn. Bieenea
ort. romanil locul eitatii ma!- Rua.
3
resit
-clerrauT
aV-
fi
iii vii'
Biserici, Bi
Regale
qi
rul
Encliologitiu qi
simpler...
inveninntti,
privitigiattb
www.dacoromanica.ro

28. PFTRU MOVILA '107
jutere pentrtt activitatea sap 01 a fostit nu putin nemultemital
contirvuyaniT seT; card i,att adaustl la pacharul imorteT
luT cci premature dc intrigi si do nemultemirT. E pre
adevoratil, ci tusii T a,ctivitaka intelectualit continua si for
de pregetit a luT Petru 11lovilii era pre de ajimsti, ca um-
ple cupa ntorteT sele,-dar acestit cupii, de nemultemirl ti su-
ferinte maY mult sett ma/ putin uiniSoite nu ar fi fostil in
stare de omori aa de timpuriti, decg ea -nu confnea si
otrava ingratittulina unora din membriT Bisericel
la aceste in modit summit adaugrunil, ca deeit Petru
a litsatit in tunla sa unit §irit de fapte mart pentru Bi,
mica rasa, apoT aceste se datoresctt numaT caracteruluT s(11
cciui energicil, on care el se vede lucrfindit tot-do-una in
realizarea bineluT.
MaT batrinul Isaia Copinski nu se putea impitca do
loot cu positiunea, sa cue Metropolitil edegradatu,, de§i el
avea treT ecsemple de urmatti in persOna celor trei, consortl
aT seT de pAstorie. R6mA,n6ndil ca BA, traiasc6 tot in monas-
tirea Michailovsca, el nu maT inceta cu protesturile Bele con-
tra luCPetru adresate autoritittilor civile i eclesias-
tice i apoT incepuse a revolta i pre preutiT maT ales eel chi-
rotonisitT de dinsul, respitndindil despre Petra MovilA total
feliul de calumniT. La 10 Anglian )1635 Isaia prthisesee m6-
nitstirea Michallovca (a), 'Tar partiaanif luT cu Ierlici In frunte
xii-ad transmisil fama, cit batrinul §i bpinAviciosul. Isaia a
fusti,l luatil in timpul nopteT nurnal in c4ma0, i asverlitu,
pre un4 ca10, ca unt sacu, §i apoX dusti in Layra,. (b)Dupd,
doT anT qi auurne la 1637, Isaia introduce in cattle oralulul
Vladimir unit protesttl contra .luT Petru Movilit, prin caret
acute numindu-se Archiepiscopt. de Novgorod-SeverskiT, se
plange contra emareloFintrigT Si opresiunTa din partea luT Pe-
tra qi aup6ndn-se laRegele gp entru p
Movila T-a luattt latOnNs tireaMichail ovs ca cu tete averilea(c)C4
(a) A. 3. P. V. No. 11
(b) Iepiatth Letopisie poi. 61.
(c) lIpoTeeTagig Main B.4 rpaA. Baapaip. RIMS. 16371To. 8 err. Ilpaaoexas
06oayan. 1874 I, 819.
de,
§i o dusa
s:. -i
0: Mo-
vila
Movila;
f
sit
deKievi
www.dacoromanica.ro

29. 308 PETRif MOVILX.
interesele lul Petru reclamatt, ca, Isaia s& nu mai le-
cuiasce in Kiev, clespre ac6sta nitrate" este incloialit; dar fa-
raT Isaia era din perSdnele ce nu alegea mijlocele contra
adversarilor seL Ddcit este sit credemti scriitorilor uniatT,
apoT Isaia a alergatit la Metropolitul uniatti Rutski §i l'a ru-
gatti, ca sit intetvine pentru dinsul la, Regcle (a) ;
qi Regele a scristi luT Petru
tOTEIP onpeccill (Parinte le Metropolitul stt
6o.nute saliexax.6.1 nu, face maT mult opresiunT)
qi tot-o-data, iltl obliga, ca sit reintdrce luT Isaia moniistirea
Michailovsca., amerintAndu-lti cu o amender de 16,000 lei (b).
Atunci Metropolitul PetruMovi15,,Intelegendit cu ce feliti de
omit are a face, a recurstt la impil,c6.clune §i la 1 Fevruaric
1637 s'a dusil in ora§ul Lute, unde era Isaia, qi in presenta
mai multor persdne din clertl, i duper, mai multe dispute a
declaratti Isaia, c,lic6ndit, ca. :
Ilswrosanz itaortinV
11.0 liCrk HA Niro 1109HNE-
NIA XZ J otrectratiiii H
OTKAAACif o'rz 6C+KZ
npogrxsz turo Nowt.
cosz .(c)
El a akitatti pre Mo-
vat de tote protesturile,
Acute qi a renuntatti la
tote procesele contra luM
N'fy apucattl a se desptirti bine Isaia de Petru Movill, qi
pre data a introdusu fn citrtile orapluT Vladimir protestul
de maT sus contra lul Petru Movila, aditugandti totti-o-datit,
cg, e1 a footti silitti s5,se involascala nimicirea proceselor sae,
mime pentru cast cruta, sanatatea,. MaT mult, cu gramata
Regelul dela 27 MaT 1637 Petru Movila este supustl unel
comisiunT, inaintea pitriea trebuea sa, dea ging, de purtarea
sa cu Isaia. De§i tote aceste protesturf era4 bine venite pen-
tru uniatT, totu§T comisiunea de anketa, se vede, cg, a gitsitti
totit dreptatea lul Petru Alovi154 ad in anul urn:Mort. Isaia
(a) eying- Saulus et Paulus pag. 93-03.
(b) Her. pyeett. gepasa. Haaapitt. T. 2a, pag. 503 -504.
(c) Her. pyeett. Lepers. Manapia. T., I, pag.. 504.
Movila
§i
Vladisltfil
Movill.:
11111Tp OHOMITI I
I
www.dacoromanica.ro

30. .17.1.01 11
fintizti movia 109-
intreprinde o campanie mai mare, de acum §i contra pop
ruluI §i a guvernultit polonezti, §i care l'a costatil pre Petru
Movil6 si mai unlit...
In anal citatti .i anume in pAresimT Iola se apucil de scrie
o scris(5re dintr'o localitate necunoscutii, numita, Polesie, ca-
t% monachii din momistirile Lubensc, 'Mgarsc, Gustinsca
§i tadinsca, i prin -a,c6sta scrisore aduce calumniile cele mai
neru§inate contra lui Petru Movilit. El se esprimit :
,,OAHoKoNtruo,R0e0Als.
110AkCKIN 14 maw ()AA-
lik1E H A1M4K1E ApI4ls.16HC-
100f1111 nproscrAH HA
CIAM+79TO BZ nxz no-
AkCal
ti
BZ AWTOSCKON
.5EMArk IleAHOCAABHOr
nECTliANCKOrl Kite+ NE
61%1T11) F1 VECTkANCIdE
14E9KB11 110A0MAT11, 11
KNHI-11 pVCCIdAISIIIBECT1t.
A RiEsaciii AE MWreo,
110AUT8 HETeZilionina
kJ XpiCTKANCKON
1114.114+ OTIIAAZ, H &AA-
rocAositiz AE MIITe0-
110/111TZ nETpZ ii/lorma
OTZ Walk! FIIMCK011 Nhl-
N gS BEANKON flOCTZ
KZ I1ATeiA9X11) 64TO
,De Ninth, Regele po-
loneei si boeriT si arc }iie-
piscopiY lesescT stab. sfa-
tuitti in aslunare, coin ph-
mentul for polonezti si al
LitveT sh nu maT fie cre-
dhita ortodocsh cresting
si sa sfarame Bisericile
crestine, Tar cartile rusesci
sh, le lepede. __Tar Metro-
politul (da) (a) al Kievulul
acum a &Oath. dela legea
cres_finh, si s'a bine-cuven-
tan'. (da) Metropolitul Pe-
tru Movila in Patriarchs
scum in postul eel mare
(a) Nu ne putemit ecsplica sensul acester particule din aedstiiscrisdre, care pare
a tines locul lur, ste=da, o paraculii rusk', ce represintii o afmnatinne in tree/ltd.
In ac6stii scris6re a lul Isaia numai in ac6sta, are pre alocurea sensul afirmativfi,
lisandd a se tutelage, cis ceia, ce i-a spusii cu6zul Corlinski, este, adev4ratfi. De &-
gels si nor scum am tradns'o en rominescul da.
pi
www.dacoromanica.ro

31. 110 Etfiktr Ito tifil
TIATOAX0MX
XrCiriANCKiA Brie M., 1/1-
11010CAAZ ONZ,1111TAZ
MOrHAA, 11090AN H BCC
MZ HANAMZ eAtatlittIMZN
Ae141116HCianAniz A LI-
KtIMZ) 'vro IM& Vag-6-
Atipiqt-0BrtegWIENIIEMZ
CBOHMZ noripaT 6 H VC-
TASHMIs. BCEE t A$?3:6V
1.119KOBNVF0,110 110ISEA Fr
NI1143 flank; flimCKar0,
tHAICKVIV B+9V1 N
mmxpECThANCiciA 80-
isCrixx 110A6CKHXZ H AN-
TOBCKHXZ r0e0tNAXZ
1191139ATH'rls NA KACTIMil
H Kmini
BCrk Bkni(Crrk. A BS MN-
Tc0I10ANTb1 ty1 BZ
BZ111%1E9CKirt MONACTIqh
NA HETp0130 MrkCTO MO-
rHAw RAArOCAOBAINZNIs.1
HA9CAKZ,
BAAMtIKO rimicKiii. A
&WTI& BZ HiEliCKOMZ
IlEtlEiCKOMZ MONAC'rklpH
A;filltitIMZ (liogomz
KOellAtNHNOMZ) A Ka HI4-
de chtrd papa dela Roma,
ch. adech, sh, fie patriarcht
al credintd cre§tine (a). §1:
s'a juratil (da) el, Petru
Movilh, Regelui i tuturor
boerilor de nemti §i ar-
chiepisc6pilor leqeqcY, ca
el va indrepta cu inveta-
tu sa credinta creqtin4,
sea t i va regula totti ser-
viciul bisericescti, din or-
dinul papel, cu credinfa
de Roma 54i ch pre Biseri-
cile crestine0 prig tote
oraqele, Polonid qi ale Lit-
vd are sa le prefac6 in
bargiY leqe§d i t6te chr-
lile ruse are sh le 86616
afarh (b). Iar ca Metropo-
lit1i Ada) al KievuluT i la
mOngstirea Pccersca, s'a
bine-cmientatil to locul
luY Petru Movilh acum
Corsac , fostul Episcopti
de Pinsc. i sh fie (c1 a) in
(4).,Alusiune la intriga uniatilor.
(b) Alusivas la aoraetarea cirtilor biosriesceT 1s o'iitra Petru Movint.
1:111Tb
AE
t1,19
AX11,1dEl eViCKIE
61115Wil1
Al
114
www.dacoromanica.ro

32. 131,1T111; NIOV11..A iii
h0AhCKOMZ, Hi' sclionut Pecersea din Kiey mona-
motiacirklpli Ghyrk nevi- lee.9cY dintre Bernar-
resew-to /Lavinia fio- dint Yarin inonastirea Ni-
CANOMZI a KZ colsca do hinga Kiev s'a
AORChOMZ MO NAN' .chotitrit a fi bosanii le§escti
6w Th
(a)
A OM PIN it KA N 0 till in mOnastirea
mz
c
lovsca sa fie dorainieanti".
Cu astir -felin de neadevgrur; recunoscute de UV_ 6menif
cu judecata, =gra Isaia sufletul luT Petru Movi ii1 y §i ele,
lash a era greiii de suportatii, ca °alumni; dar ce era 0
maT tristil, ca aveil resunettl qi in sufletut monachilor igno-
rant; Nu maT departe, de cat fn luna lul, Mat 1638, adecii
imediat dupit, tramiterea acestel encielice paanfletii, egume-
nuLVasilie dela ineonastirea Gnstinsca cu 96se-lecT ski qese
frati i cu. uml-spre-lece familiT de sittenT parasesett mantis-
tirea tai se ducts ase aqe4a cu Meth* iu. tinuturile Implrg
tieT de Moscva. Tot acesta facts i altT monachi din alte r°6-
nastirrvi kTar calugeritele din manastirea Letinsca in nu-
merg de einci-leci, cu lese-spre4eca servitore. (b) In genere
se p6te lice, ca scris6rea lul Isaia, deli el o motiva cu nisce
comunickl,.din partea cnkuluT de Volinia, Coqinski, at pro-,
dusti o mare invalmilvala, In to monachil.necuItT aT Metro-,
polies: de Kiev qi ajunsese la part*, din care uniT tin6ii en,
Metropolitulil Petru MovilI, Tar altiT cred41. In Isaia. tea o
probit despre relatiunile uionachilor -din monitstirea Gustin-
sea en eel, ce se duseso din acca moni-istire :
"%psi 1121, an -4Eaos1sz,
RAGS' LI CILOICO H atig frIALZ,
°swami HOLT6IrA &ALA Konnntnaro
rrptsts tcH, 6AarocAostNit H hAxT-
18 nonatsaaa tot, it fro COMar0 Ma-
AO HA cmepTL Hf npt,a,anz ILH, If 11
HoMg narrwpio MONONA plIA,H, no"
tOtA01114AS gtH?(e)
Jerme opt- tu, -114 nu Mail
cum? tu te-at leptidat5. de pain-
tele tell pi de noI toll, de pIstorul
commit, Isaia Copinski, af. sent-
patil asupra bine-euventArel pi a
jurilnitntula putin de nu 1 -al
omorttil pro- dinsul pi a! lulnatii
pentru mamonannul a tt pKstora?
(a) A. JO. a 3. P. II, pag. 5, 7-8, 12, 14, 16.
(b) IicT. pyccit. gepue, Arafrapiii. T. XI, pag. 508-609,
(c) ann. l'immes. Non. pag. 30-38.
ship ri-
well
chi
Mihia-
OiRlja
gi
www.dacoromanica.ro

33. MOVILX
Tata revolta acesta a monachilor nu s'a liniscitt, de cat
cu m6rtea lui Isaia, carea, dupre o noti din puternicul La-
vrei de Kiev, se vede a se fi petrecutti la anti). 1640-Octom-
vrie 5 (a). De alta parte, i Metropolitul Petru Movild, a tre-
buitd sit lucreze qi pentru linisciilea monachilor, dar mai ales
pentru popularea §i organizarea monastirei G-ustinsca, in
carea a adusti monachi din alte monastiri *andel
qi und -egurnenti din Lavra, de Kiev. ApoT tot in anul 1640,
cand monastirea se repopulase iaraqi cu monaehi, Petru Mo-
vila s'a dusts in mijlocul for qi a mangaiatti cu cuventul sett
pastorald pre fiat', incurajandu-I qi santindu-li crucea, ce
trebu6d aft pun6 in temeliile Bisericei celei marl, construite
din noit. Asemenea el a intervenitd pre lOngd, Vasilie Lupul,
Domnitorul Tifoldovei, ca sti ajute la construirea acestei Bise-
rici, de unde emonachil ati primitu unti ajuloril nu mict,(b).
Nu mai in§iriimii aid nemultelnirile i m6surile, de care
s'a servitd. Petru Movil% la luarea pre sema ortodocOlor a
Bisericei catedrale din Kiev, S-ta Sofie, la impaaiirea Biseri-
cilor §i a ranastirilor intre ortodocli lli uniati, de T pentru
acestti scopti Regele Vladislad numise comisiuni, conform
decisiunilor gle dela 1633, anul incoroMird. Trecemti de-s
dreptul la activi,tatea pastorali, a Metropolitului Petru Mo-
vi ii, de viitord Bisericei de Kiev; adeca la orga-
nirarea scalelor, menite de a forma clerul Bisericei de Kiev §i
in genere de acultiva societatea din Eparchiile, ce Prcivedinta
divina ii incredintasN
In respectul culturei din viitord a clerului Bisericei de.
Kiev Regele Vladislatt cu ocasiunea incoronarei sole a stipu-
latd unele privilegii; cu care ortodoc§ii put6ti gi in modtE legald
a§f avea scolele lor, Dar aceste privilegil erati marginite qi
Vladislaa iii aid, de sigur tot sub influinta papalilor, a. in
gustatil culltura ortodoc§ilor la gradul de instructiune secun-
dart, Tar Petru Movild, lucra, ca mai ales colegiul movilenti
(a) Maketudatunt Co6p. Cowin. I, 389. IT. 204,
(e)121eT. pyres. 1.1epiunt. MaRapim T. XI, pag. 510. Vasilie Lupul era to rolatiefi
eu chatmanil cazaceacT grin PetruMovilit Tot el a rnijlocitti zniiritarea Rues`andrel,
filed Jul Vasilie 1.upul Cu ehatmanul Tinnut, emit ennunatti in last dug). m6r-
lea lu! Petra
1-0 PtTRU
ating6t6re
s'ad
Mo.-M.
www.dacoromanica.ro

34. PETRU MOV1LX 113
sa fie radicatu la rangl de Academie. Eca acele privilegii a-
cordate de Regele Vladislatt mar ales sc6lelor din Kiev qiVilna:
(In scholis etiam Kiiovien- (In scOlele din Kiev qi Vil-
sibus et Vilnensibus grace et Ili permitem ne-unitilor'ain-
latine docere nonunitos per- veta grecesce si latinesce, Tar
mittimus, ita tamen, et l- uma- din cultura umaniora sä in-
niora non-ultra dialesticam et vete nu mar mult, de cat di-
logicam doceant, (a). alectica si logica,
Deqi aceste privilegii, acordate de catre Vladislati sc6lelor
BisericeT ruse §i in special colegiuluT movil6nti, pundit .sub
scutul legalti al StatuluI cultura clerulul, totu§i Petru
n'a incetatii cu activitatea sa p6storall, pentru radicarea co-
legiuluT movi16nu la rangul de Academie. Mai intaid el a
recursit la mijlacele legale, si facutri prin influintele stile,
ca Regele sa consimp, §i el la dorinta luT Petru Movila. S'a
facuta kiar decretul regalia pentru acestti scopti, dar crearea
uneT Academil pentru ortodocli nu convenea de locil papalilor
i uniaVor §i cancelarul corona, Zadjic, Episcopul de Cholm
Toma Zamoiski, sub cancelarul, nil s'ati fnvoitti cu nicT
unit ,preVi., de a aplica asupra decrettllui sigiliiil Stattiluf (p).
AtuneT Petru Movila, se increde skit* si numai in basa eon-
simtimentului regalia si a partidulul de cultura ortodocsi din
Regata lucreza, ca colegiul see faptd sa fie o,Aeademie
teologica, lasanda viitorulul sarcina, de a se ingriji si pentru
partea formala a sc6lei. Din datele istorice, ce ni s'aa con-
servatti, se cun6sce, ca in colegiul movilena se propun6f1
einvelAturile mai inalte,, invecittotii se numiati. eprofesorI,
Tar InveOceil espudei cistudenti, (c) Dimtaaid o parte din
prefaca carter luT Petru Movili, Intitulatiti gAntologion,, unde
el, adresandu-se crttr6 inv6cdceii scol' de Kiev, li arata do-
rinta inimeT stile din anul 1636 Mai 24 pentru aastN, pe-
pinierit :
,, Stamina, cu ajutorulIlovrapmm .CZsu,17OMotpil-0, net, J lint D-qeti, i cu slabele
(a). Din manneeriptele I. P. S. Maearie, publicatil In Itax. pirecami ubpsaa.
T. Xi pag. 480,
(b ). Odrponca Dzieje . . . 2b1.,Ityrium Viara. pag. 255.
(e). Cute. Co6opa. Apendiee No. 41, pag. 218..lfzeoes pag. 876.
8
Movila
a,
§i
'de
Hieso-Co4.
I
Etym. Fjo
www.dacoromanica.ro

35. MOVILX
MOHXZ CAAGIIIXZ CNAA-
XS. 14 A MOH COGCTBE W
H CpEMTBA, O6140.
BlITh rHAANA3i10, Ir. E.
WKOAki BZ MEM OT
11ACTH 6IUKW1A BS
qi1A6K+ H OfigCTItAkIA,
rNAGPECAAZ BRCS, CHAR.-
MitiO H AO KO HLIA MOEN
143HH HE npiciratiq
CHAS ATh KNIVAMH, V
IHITEAAMH, COAEOCANi
EMZ BZ HHXZ grktNHkIXZ
COTOBA991EN) CTV
MHTOSZ H (190911..-
HameriocirArnm.
He 'mirk wEAATIA6H0
TAKMEI liT066.1 BZ Tit
XZ WKOAAXZ HE TOA11..
KO neinomISAAtiCh Bbl -
CWiit HAqKH) A Egli E0
ArkE H !HOW E SCEIq) 110
Crk EBAAOns H BKOpEHAV
AOCk BS CEVIAA XZ BAWH
XZ gAAr011ECII II, 6E3Z
KOTOpAr0 BCAKAA Mt-
moC'rh ECTIsrAVilOCTis
neep lioromb. N CfleA
B EAAHKO TAKZ EWE HqT.
mele puterT, de a reinfiinta
gimnaziul, sal sc6lele din
Kiev, care in parte eraii in
decadere qi pustiere, cu
propriile mole mijlOce, efi
v'am ajutatti,v6 ajutq
p6nd la sfersitul vieteY me-
le nu void inceta a v6
ainta cu carp', profesoxT,
cu intretinerea in dinsele
a consortilor Barad (a), a
studencilori cu tote cele
necesare. Dar ell dorescii
de asemenea, ca in acele
sc6le sA, se propun6 nu
numai sciinlele inalte, ci
mai mult i preste aceste
s'a, se semene §i in inimele
vostre sa primp radacini
pietatea, f6re de care tots
intelepeiunea este prostie
inaintea 1u) cu
dreptii cuventti se ()ice
aqa. Eti am dispusl i. qi am
poruncitd calor, ce se oste-
(a). Petra Movilli Intrebnintazii namirea de donsortil, spre ase tines de actul
reorganisird Aeademid, undo el se 'flameout pre sine eonfrata a fratilor din
znanastitea Bratca.
114 '1 TRU
V'4E si
MH
D-ded, si
www.dacoromanica.ro

36. tErizu -me tnd. 116
IrcA. Ilople.ittnz H
1414KA3h/littAZ TeV6A-
.1114MCA1? KAKZ Pen MIA)
TAKZ H BS T+XX WKO-
AAKZI 4T06Z KAKHNIZ
AH60 merommz K9 AT-
KI4MZ H fiamx ioNowa-
MZ, COSEPUIENHO
COWAH e1C-
110A0ACHAH H H3t&INAH
BZ CSttTg ACKETH9ECKIA
qiipam HE NiA. NHO(NNO-
WAKORCZ H3Z NH-
Xx oxoTrk H
CEpAiH NE lipEACTABAA-
A0C11) KAKZ SAW H35+-
CTI102 KZ TOM V peg(' A;
9ACTRO ME no (10111tirk
..yHAtTirl H ,,c)Vr-fixx
triNtiorix LI,E9KOlitikIXZ
H WK0A6NIIJKZ. Toren,
notgrnaliz, 9TO K TO
HIVETZ lii)EMENH) TOTS
giNE Twrnmx BOMA,
A Camz rillMACA) KAK-
61t1 AAA OTMXNOISE-
orrz mVrnxz, EME-
,6NESNIsIXZ TeWtNOBZ H
,,,A60TZ7 13,3AT6 HA CE-
RA ORA3ANNOrirjty 'ITO-
6h1IiZ KECENNEE IlifATV
ueseit ca, precupa aicT, asa
si in celelalte stole, cu o
metodh scurth i proprie
yoi tinerilor, sh se adu-
ne, sa se dispun6 i sh se
sc6t6 la lumina ecserci-
tiile v6stre ascetice. Cu
t6te aceste nick unul din a-
cestia, cu 16th doriuta, si
sirguinta, n'a avutd, dupre
cum yoiv6 este cunoscutti,
tim.pulnecesarti,pentru a-
c6sta, in parte din causa
ocupatimailor sia altor os-
tenele cu Biserica tai sc6-
la. Atund, mi-am c isti ,
ca celu ce cauta timpul,
acela cu acesta ilti perde
pre el, 1 m'ana ehothritA
eu singurtt, ca, pentru re-
crearea mea dela celelalte
ocupatiuni §i grill' de tote
Vele, sh IR/ asuprh'tni
obligatiunea, Ca, in tim-
pul edit infloritorti al c-
thtel yostre inflori-
17t
1101-
1101 Sari
ce
AH4KKIMZ,
NIA
www.dacoromanica.ro

37. PgTRU MOVJLI
geEMA ISAWEAllq t6re din copilkie qi tine-
T VtpErnV, tkri T-CK OMV reta, sa, adunil din dum-
ti IONOWECKOMq, B0301-
bravile sciintelor biseri-
CTV COE9ATh HA AVra--
cesd, inspirate qi din S.yz GoroAVx NOB NW-
XZ 1441405MUKZ FaKZ ScripturA florT mirosit6-
11 CL 11HCAH1ri,
re de cugethri pi6se qi -de
LpiE is,oc.rottiti OE 11013HA-
TEAlsHOCTH 6AArosouiE rughciuni umilitOre, i sg,
LI,S+Tid 6AAr04ECTH- le proaduct in darn voi,
561XX e3M111WAINirl
SIMHAENtibJKZAAoAurr- intreguluY consortiu, aae-
KZ, 11 SAWS ISCEMq CO- ca congregraciunef scale-
mgwictrsV, T.E. KOH-
rp rauiti for din kiev, ca emntiI
WKOAZ B8 P3NJIK8 OTE- al iubireI phrintesci i a-
MICK0N AIMICH, 13Z AA-
ceia ce acum 9i impline-
eZ EIVINECTH, 9TO TE-
flEek N FICIIOAHAFON. scije
Aceste stintu ptirintescele dorintl ale luT Petri' Movild, &tit
cu colegiul sett. §i ddcit am sta sA le resumAmti, ele s'ar {edu-
ce la stmliarea 'sciintele inalte, gi la ecsercitarea studenilor
in tvieta pi6sa, carea sit fie in stare a forma inima stu-
dentilor gi ale inspira tpietatea,. §i in fine maT avenda in
vedere, cil la colegiul .movil4m1 all funetion.atti, ca reetorT,
intre alcii, Isaia Trofimovici Cozlovski;(1632I638), care se
supranumia tDoctorg irk teologie, tdascalul prea Inte-
leptti at TeologieT, dela 1646 Inokentie Ghizel, Taatfunil
bitrbattl erudittii, ce I§T Meuse studiile la universitVle stre-
(a) ANA0A0r10HZ, MOAHi h 1108YENIA AgunnoAivag,-r- HZ
Aellstfit4810 110A1138 tfigAtORZ H IS.MX% SAltrOYUTFIfibAZI MOSO MOAHTatti-
IiI1K1 1636 Mat 24. Prefala. GAxdposa Oso5p. [nag pews. an-
snio:No. 334,
116
yff
EH
143pio-
11
KifCKIIKZ
tHptrb
<<
yi
--'
www.dacoromanica.ro

38. PETRU movul. 117
ine, nu puten4 pgrasimii convietiunea, c Petru Movilit
Meuse din colegiul movilgni o Academie de faptii.
Pentru intretimerea scaleT din Kiev, pre carea Petru
o numia dud sc61a, cand gimnaziu, si alte on colegiu,
a destinatil doh mosiT de ale Lavrd-Yisenca si Gulden, pre-
cum 0 o a treia movie asa proprie, pre carea, o eumparase cu
4000 galbenT poloned. Dup6, aceste a construitii in monAsti-
rea Bratca o Biserica de lemntt, cu patroniT s-tor Boris si Gleb,
pre carea, a numit'o a econgregatiilor, ; find. ca aid se hi-
truniati studen$ pentru rugticiune (a). A construita in partea
despre mOcht-nopte a raonastirei cu doh eaturT,
unde a stabilitti clasele si biblioteca scOleT, Tar pentru stu-
den$ stracT a instituitti burse (b).
0 alt pepinierg, pentru formarea elerului Bisericel orto-
docse de Kiev, sett servindu-ne aie1 cje o ecspreiune a luT
Petru pentru einvttarea sciintelor libere de catre
fiil §idchter §i aT poporuluT de jos, era vi scola din Vinet,
carea maT pre urma s'a numitt Goisca, dela rrumirea satulul,
unde se asedase. Acesta scaa este fundata tot de catre Petru.
MovilA la 1639 Ianuarie 2, cu ajutorele materiale ale caste-
land de Smolensc, Raisa Solomeretca. Acesta piosa nobil
din turma cea cuventAtOre a la Petru Novi 14 vi sub condu-
cerea luT, a fundatt o monastire de calugerT in satul Goisca
vi a pus'o sub patronarea Archistratigulul Michail, cu obliga-
tiunea specials de a 'infiinta scolit, dupre asemanarea ecelora-
lalte AcademiT si colegiurT,. Pentru sustinerea scold si a frati-
lor monAstird, fundat6re a destinat . doh mosil ale stile cu
averea si venitul lor, si de alit'', parte a pus'o sub protec-
Viunea luT Petru Movilii si a fratilor din monitistirea Brace.%
Celts fnt,ifi Rectorii al acestel sc6le a tostii. Ignatie StarusicT,
Tar dupa dinsul Inokentie Gliizel IAA la 1646. (c)
Petru Movil, privitA si ea omit de cultura, se pOte DUIrti
ingerul paziton.l. si mfintuitorul ortodocsieT moderne. Mintea
(a), Acesa. Bismid. se afri ILastii-di in Academia de Kiev gi pdrti acelaqT supra-
nume, dar numaT e construitii de Otrii gi pusii sub _patronarei S. ban teologuL
(b) gcr. ppm- gertax lissapia. T. XI, pag. 493-495.
(c) Bear. sauaA. Poccia 1867 T. Ivy cart. XI, part. I. pag; 44.
sa
Mo-
vil
unn. palatal
Movi14,
Mt%
www.dacoromanica.ro

39. us PETRU MOVILL
pentru manturirea -ortodocsiei de papali iii reformat; Ira
era marginitit mune in Biserica de Kiev, a caria ingrijire
forma obligatiunea lui specialiti. El IA vasta sa_minte erapre-
ocupatti i de celelalte Biseriei ortodocset faptele luT o do-
vedescil ae6sta. Pre la 1641 Petru Movila adresazit o epi-
stoler TaruluT de Moscva, Michail TeodorovicT, presentandu-T
rugAmintea, care este (mai mare, de cat tote rugamintele
iuTL----setn nage ripomesill 0/3011X111 ca infiinteze in Moscva
o mbnastire specials, in carea sa. p6t6 trail
1,0 0911 .ParintiI qi fratii ram il-TA rr -
06111E1CHTEAkNAr0 KiES- stireT kinoviale BraIca din
CicAro 6()ATCKAr0 MONA-
Kiev qi s invetA pre co-
CTki9A H 06V9ATk
TEA 6ONC1411XX H boerilor i aT poporu-
CTaro Nv ()CAA rfA MA Trk luY simple carte grec6scg
rfvfiCKori Fl CAABAN- slavinesch"
CKori s
apol IT eamuni.eit TaruluT, ca voevodul Vasilie -al Valachiel
i-a seristi. lint Petru Movila de mai multe.ori i ca i-a ski tramisti:
monachT respectabilY,,fiAtiroogettiNklcz v
14NOKOBZ 14 A06 9E V4111- inv6tatorX bine invetatT".
,,,cc I.
map gtinTEAFli
Insusi faptele istorice, cunoscute acuya, atesta, cs
Petru Movila in ingrijirea sa depastorti ortodocsti n'a uitatti
nicT pre Biserica Moldova, carea era Biserica patrieT stile
natale. Cam pre la 1642 el sfatuiadu -se cu Patriarchal de
Ierusalem DositeT, care se afla.la Kiev; imvoindu-se la
rugamintele lul Vasilie Lupul ale Metropolitulul Varlaam,
tramite la Tali pre invetatul teologil Sofronie Pociatski cu
mai multi fratt, carii terminase cursurile in Academia Movi-
14na Si cu scopul de a funda o sc-61it dupre modelul celei din
Kiev (b). La 1643 Petru Movill a inlesuitti, lut Vasilie Lupul
(a). A. 10 n 3 P. III, N-lea 33, 44.
(1.). jicT Kienen. Asageu. tlanapin pag. 77-82.
sa
H
fifo- p
la)
-papa
si
lli
si
www.dacoromanica.ro

40. PETRU MOVILA 119
Metropolitulur Moldova Varlaam infiintarea ones tipografir,
carea sg, fie in stare a tipari carp in limbele gr6ca, slavong
i eMoldovenesca, (a). In fine la 1645,,itdeca cu. dot anr
inaintea morter s61e Petru Movila a -visitatt Iasi); fiindg
gazduitt de catr6 Vasilie Lupul. Adsta visita a Metropoli-
tulur Petru Movilg, a avutt de motivt celebrarea cununiei
Maria, Brea lur Vasilie Lupul cu prietemil lur
dupre cum am vNutt mar sus, Tar discursul, tinutit cu ad-
sta ocasiune se p6te vedea in prefata misteriulul nunta din
gEuchologiu.. De BIM. parte, Metropolitul Petra Movila a vi-
sitatit §i qc61a cea infiintata de cat % Vasilie Lupul in moult-
stireg Tres-ierarchlor din Ialr,-unde, ca profesorti de sciintele
teologice, era fiiur Biserker de Kiev, Sofronie Pociatski, .i
diseipulul lur Petra Movila (b).
St'pentru ca sa vedemt rolul, lus Petra Movila ca funda-
tort alit sc6lelor din Metropolia Kievulur §i tot-o-data ca
omit de activitate si in acesta ramura, dam-II aid sate -va ec-
stracte din actele contimpurane la, care apreciaza pro §i
contra scolele, fundate de Petru Movila. La 1640 Metropoli-
tul Petru Movila scrie fratia din Minsc, aratandt purtarea
tiranica voevodului de Kiev, Ian Tilkevicr si decapitarea
unur studentil al Academia de Kiev., pentru calumnia until
pol4ailll, ca acestil studentt ar fi ranitit pre unit locuitort al
oraplut. tea cum represinta InsuqT Petru Mounts colegiul
soil grin scris6rea mentionatg :
33.A.00AOA) SZ
MOEMZ KOAAEriqMit 0-
EgtfAETCA BUMS° MHO-
MECT130 MOAOtNE414 Oh-
H onaca,tab, tyro
loutowii ern, H5gli HS Z
morVira 110.1CA-
2 airk 11F(Styg SCEMil
Se supara (uniati9, ca
in colegiul meb. 'MOO
mare multime de tineri
rut T si se temil, ca acestT
tineri, inv6Vandd sciinte,
le, voru putea sa, arate in-
tregeY tun:1Y dreptatea
[a] Sonia istorisire a ierarehiilor Moldova Ndmtu. pag. 10. Aeestfiluerntrehne
sit se fi petreentil inainte de 1643; old la 1640 adetit tipografie tipitresee o
a Patriarehului Partenie.
[b] Letop. T6rel Moldova M. Cogillnietinu. T. I, pag. 284,
,
Ra4evil,
911-0-
CK ON,
HAVKH,
§i
a
eneidi-
e4
www.dacoromanica.ro

41. 120 PETRU MOVILX
Clirk TV H MOHNIECTSEN- Cu putere Alupte pentru
HO 0g0e0HATE. GB. LE Et- BisericV.ci
(a)
Nu numai autoritg,tile poloneze uratl qi persecutag sc6lele
lul Petro Movilg, din Metropolia de Kiev, Gavriil Dometkii,
fostil studenta all. Academia de Kiev, printeo scris6re
Metropolitul Novgoroduloi Joy, ni aratg,, ca klar popil
lttT Isaia qi cazq.cimea eraa cumplit de iritati contra colegiu-
rilor din Kiev §i Vinit. Eca cum se ecsprima el
Pre timpurile acele, era mare.
nemultemirea popilor ne'nvetati
§i a cazacilor. Pentrn ce Introdu-
ceil Boob' latinescl §i poloneze, lu-
cru ce pane acum la not n'a fostt',
ne-am mantuitii? Au fostil tim-
purl, and voiail. O. bath, pane la
mOrte pre tnsugY Petru Movila §i
pre profesori. i abia linis-
citti."
))11Z TO al) Fasm ova HEINIHWXZ
lonotia H OTZ K454BOIZ 511Ail stiAo
itro,a,asanit: na 'ITO AATH/10101 H
10ALCHOt 54nomiTt, `tiro
3 H4(1 AoTe40 gblEC&AO, H cnac4-
AHL6Z 6140 XOTIAH camoro ritTpa
iiiornAs H t1,1HTEA14 AO CINEfITH no-
&NTH; EA66 HXZ grOliOpHAH" (b).
Tot clerul Bisericel ruse, care avea mai multg, sett mai
pu ma instructiune, sciea sit apresieze activitatea lei Petro
Movilg, ca organizatorti al scalelor Bisericel de Kiev. Aqa
Silvestro Cosov I I iea sarcina de a. respunde In 1635 la t6te
calumniile, aduse contra scalelor, infiintate de Petro Movilti,
pentru aastg scope o brolurg, Intregg,, pre carea o
intituleza : 'Ecsigisis, sea comttl despre scolele din Kiev
si Vinit, in care invata raonachiT legel grecesch (c). Dar
nol pentru scurtime qi tot-o-datg, importanta marturia, &Unit
aid o comparqiune a Iii Casian 8acovicT, care trecuse acum
la papisma, qi care gAsesce scelele uniatilor din Polonia molt
mai inferiere, decttt ale lei Petro Movilg,1
niiTO HAWN ? OHH HH-
%aro H 5 VlaTZ7 HI OAL110 npea,z,
HHCHHMH) HO H aptAz ENHAHIIMMH
0'1'4 AlOrHAtal KifiSCHHAAZ H Form-
(d)
Ce suntu scolele vostre 7 Ele
nici o fnse"mnatate nu numal
fnainte celor latine, dar §i fnaintea
-scblelor din Kiev §I Goitca ale pg-
rintelui
[a] HOT. pyccs. IlepEna Masapie. T. XI, pag. 499.
(b) HOT. pyccs. 1:(cpasu Man ipia T. X1, pag. 489-490.
(c) Ib. pag. 490-491. Ve]1 aid prefa %a acestel brosurl.
[d] Osmium. Perspeetiva bledov, hei'ezyi i rabobonov cerkvi Russkiei .., Kra-
kov 1642,
KBH
.ed-
tit
gi
i -all
a4HAHIpt
fit
94HAHIVA
AA,
alma."
n?ati
Movi144.
a.
si
li eerie
www.dacoromanica.ro

42. PETRU MOVILA 121
Apoi Metropolitul Petru Movila in opera sa, intitulattl, (AU-
rOpunde lug( SacovicT, 4icendtt :
nThl Moinomithalwa 0 waoAaxa
KIESLICHXZ H rOHLICHXZ H OPH5HA.
ILHZ, 4TO HA IMP H9OTt xopowo
ITO Thl rOHOPHWI. apanAa, H&0 HO
HITH t71311 HHXZ VIATZ X0pOLHO"(a)
,Tu arnintesd de scolele din
Kiev §i Goitea gi,recunosci, a in
ele se invatg bine; to vorbesci a-
cesta cu adev-dratii, act to adeverti
In ele se invatI bine."
piva de 21 Dekemvrie 1647; and el s'a dusA inaintea
luT D-clett, ca o slugA bung §i ca unit pitstord, ce IT-a pusil
sufletul sett pentru of a push cap6tii activittita pastorale
a Metropolitului Petru Movilit. NoT aici supunemit la cunos-
einta lectorilor nostri, p0, fn capitulul urmiltorii §i celd fulabl
vomit tracta despre activitatea literarA a Metropolitulur Pe-
tra Movila, and in modit specialA vomit face istoria cartel
sinbolice a Metropolitului Petru Movilg eMarturisirea orto-
docs,,- carea a devenitit cartea fundamentalit a teologieT or-
todocse moderne qi cu care eh/ 1;i1-a c4tigatil titlul de (man-
tuitorul ortodocsieL,
[Va lima] Archim. Ohenadie En4cAnn..
1(aeoclog. 370.
;
§i
jai
soc>, ii
www.dacoromanica.ro

43. SEMINARIUL CENTRAL DIN BUCURESCI.
La 3o lanuariu expirat, Seminariul Central din Capita la
a celebrat serbarea patronilor lul. Aceasta serbare s'a ince-
put cu serviciul divin in biserica S-ta Ecaterina. Elevii Semi-
nariului,- sub conducerea domnilor profesori de muzicele
bisericesca si vocals, St. Popescu qi I. Michailescu, ate
cantat tot serviciul divin pe note orientale Si occidentale.
Serviciul divin s'a terminat prin o predicktinuta de prec,
tul St. Calinescu unul dintre profesoril de Religiune ai Se-
minariului. In localul Seminariulul serbarea s'a deschis cu
unit mica discursu tinut de P. S. Archiereul Silvestru B.
Pitestenu Directorul Seminariulul, pe care 'I publiam
mai jos.
Imediat dupe discursil, chorur vocal a cantat multi anT,
si D. profesor I. Matheescu a dat citire dissertatiund sae
intitulata Sentimentul naiurdin scrierile S-lor pdrinfis,
care deasemineA o publicam mai jos.
Dupe terminarea disertatiunei ad vorbit : Domnul di-
rector al Onor. Minister de Culte si instructiune public
Gr. Tocilescu, despre deosebita aplicare ce trebue a avea
seminaristil la studierea obiectelor relative la misiunea preo-
pe care s'at'e ales'o; despre modul de apropriare a studiu-
lui ce fac, si despre infiintarea Facultatei de Theologie.
2) P. S. Archiereu Inocentie M. Ploqtenu Vicarul S -teT
Mitropolii a Ungro-Vlachiei, dupe ce mai inteiti arata ca
I. P. S, Mitropolit primat e bolnav, vorbesce de asem-enea
despre necesitatea infiintarei 'acultiitel de Theologie si des-
pre inbunatatirea positiunei materiale a clerului, ca stimulent
www.dacoromanica.ro

44. DiscuRst 123
pentru aplicarea la studiul Theologiei. 3) Domnul G. Dem.
Theodorescu a vorbit mai inteitl despre timpul infiintarel
Seminariului, Tar dupe. aceia amintind despre Slit Trei-ie-
rarcl ilpatroni Seminariulut, a trecut la trei-ierarchi
,Neofit al Romnicului, Kesarie al Buseuldi si Ilarion
at Argesului, care tate trel ait conlucrat la infiintarea Se-
minarielor din Muntenia etc.
In urma tuturor acestora, chorul a intonat, dupe ambele
sisteme de musica, mai multe inme de ocasiune- bisericescl si
na0onale, dupe care OspetiT ati trecut la dejunul pregatit cu
acesta ocasiune.
Iata si discursul de deschiderea solOmneitatei, linut de
directorul Seminariulut
Prea- Sdntit
gL
Onorabild adunare
,Acest vechiti Seminariil din capitaltt, serbbh6, pe
Mark set patron' pe Slit trei-ierarchi ; Vasilie eel Mare,
Grigore Theologul Than Chrisostorn, sub a c6rora pro-
tectiunet Biserica si guvernul n6stru Roman ail pus de cap'.
va an; tote Seminariile din tail,
Profesorirsi scolarii aeestul Institut aunt plinY de bucurie
gi tot-o-datii, pastreziti o mare recunoscintit catre Biserica si
Guvernti pentru acdstii. nemeritg, idee si realisarea ei, Hind -ca
prinacdsta, pe deo parte atl desemnatti in persona Marilor da-
scali ai Bi-sericei ortodocse directiva ce trellue a tine in pri-
vinta ocupatiunilor lor speciale, Tar pe de alta, le-a dot ocasiune
de a avea asemenea intruniri solemnele, la care, pe langit de-
svoltArile sciintifice ale tutor sujete de care se pot folosi
mai ail incit i fericirea de as in contacttt en pers6ne de in.
nalta consideratiune, in mai multe privity T.
Asemenea infruniri stint necesare si de fobs pentru. tote
scOlele; sunt Insedupe pitirerea mea--si mai necesere in Se-
pentru ca sN, se potii vedea c t principiile S -tel n6stre,
Orthodocse, care se propaga de profesori, ati fort
asta-cy
si
minarii,
t;i
na-
/tone,' ;
Bisci im
www.dacoromanica.ro

45. 124 brscuRst
Bunt constitutiunale, nationale si in tot d'a-una folosit6re pen-
tam statul nostru care de seculi le-a pgstrat li le-a avut de
norms, a credinteT in D-Ileil. qi a propaireT nationale.
Mai departe, fiina-ca intrecinetea D-v6strit cu. o disert4-
une seiinpea, are -a se face de cltre D-lt. Profesor al cur-
suluT superior I. Matheescu, eil profitit numg _de aastit
ocasiunea pentru a supune eunoseiirOT D-v6stre pe scurt :,
1) CI, acest Seminarig s'a infiintat la, anul 1836, ea in urma
rea evenimentelorpetrecute 1111848 s'aintreruptii piln6 la aniT
1851, dad s'a reinfiintat; 2) et dela reinfiintare pen6 la 1864,
end reorganisAndu-se sail adaogat Inc i, 3 clase sub numirea
de cursii superior, at absolvit cursul de patru clase 248
elevi ; Tar de la 1864 pen6 in preseutti ad absolvit cursul de
asemenea de 4 clase 1247, Tar de 7 clase 141.
Actualmente Seminariul este populat numaT de 278 elevi
in- tote clasele.
Cu acestea terminhndt1 mulcumescll cu multh, stima si re-
cunoscinta atfttii inaltelor autoritatT eclesiastice si lake, cat si
la tote onorabilele pers6ne ce si astit data all bine-voit a onora
serbarea SeminariuluT cu presenta Domniilor lor.
TrrtiilseI M. M. L. L. Regele qi Regina !
TrAiitseI bait Prea Santitul Mitropolit Primat !
Tritiasea Guvernul !
Prospere Seminariul.
Traiscg, Regatul RomanieT !
Iatit si disertatiunea D4uT I. Mateescu, profesor de limba
Elina la cursul superior, tinuta cu ocasiunea serbgrei patro-
nilor Seminariulul, -din acest an.
SERTIMENTUL NATIIREI
in
SCRIERILE SANTILOR PARINTI
Cuvintele de 'sentiment al naturiTs insemnand, in ac-
ceNiunea for genera16, maT mult, daca nu, urge -orl, alt-ce-va
de cat aceea ce ne propunem a trata, ne vom incerca, maT
anteit, sä aretarn intelesul ce dam acestor termenT, inteles
pe _care un us nu tocmaT vechill l'a stabilit. S'ar putea
www.dacoromanica.ro

46. et-rto.-...-..1-a-m-al
1DISCURS 125
t N
In adeVer, crede ca intentiunea nostra ar fi sa discutam
cestiunea indoita a fondulut §i espresiunil in literatura e-
desiastica, O. probam, de exemplu, Ca, pe de o parte, ideile
i sentimentele ce at agitat cet mat vestiti dintre scriitoril
cre§tini sunt idel §i sentimente cart respund celor mat no-
bile si mat marl trebuinte ale sufletttlut omenesc, tar ca, pe
de alta, forma in care gustul cretin a invdluit productiunile
sale e provenita din observatiusea exacta a lucrurilor qi din
studiul petruncptor al maestrilor. Nu ne vom arunca Insa
intr'un subiect asa de .tntins qi asa de gren, pe care, in
cele din urrna, l'am studia, pote, cu mat multi buna-vointa
de cat succes. Daca ne ar fi permis sa resurnam gandirea
nOstra in acesta privinta, ce alt am putea dice decat ca au-
torii religio0, cu deosebire at din recut al IV-lea, ca totil
scriitorii mart din tote timpurile si din tote terile, at avut
sentimentul naturil? Ceea ce ne preocupa pe not, e ceea
ce de cur'end de tot,- in clilele nOstre, a lost numit senti-
ment al naturil, ceea ce, dupes cum observa- utt poet, une-
ort critic, V. de- Laprade, s'ar putea numi mat bine senti-
ment poetic al naturil. E vorba de impresiunile mat mult
sat mat pucin adand ce produce in sufletul nostru aspec-
tul variat al creatiunit. Campul cu perspectivele sale info-
rite sate devastate, padurile cu misterul lor,muntir, tot-de-
una maiesto0, fia ca sunt imbracatt cu verdeta, fig. ca sunt
incoronact de zapada, marea si cerul, cart in multe spirite
meditative at &cut sa se nascd intuifiunea imensulut §i. in-
finitulut, dca spectacule inaintea carora nu reman indife-
rente sufletele tnzestrate cu sentimentul naturit. Unora,
poet,1 cart. s'at devotat cultulut naturiT, le place a'0 tnchipui
o vieta ascunsd care circuld prin lucruri. El intreba cu La-
m amine :
Objets inanimes, avez-vous done une Arne,
Qui s'adresse k notre ame et la force d'aimer?
Altil, mat putin inaintati in acesta iubire a firit mate
riale, dar. totuql simtit&T de frumusetele el, o con-
templa qi o admira din timp in timp. Or-ce ar scrie,
et-nu pot sa ascunda urmele ce a War- 'in& '841 con,
www.dacoromanica.ro

47. 126 SENT1MENTUL 14ATURt
tactul for cu poezia Inmil esteriOre, el mu se pot opri
de a fi poets. Ad imaginT imprumutate dela obiectele din
natura, alegoriT tablourl pline de sentimentul yid at spec-
tactilelor de carT ad fost incantatl, at in fine bucV pur
descriptive, peisagie, uncle se reflects, cu tonurile luT,
vesele sad triste, un fragment ore-care din natura.
GAsi-vom Ore acestA parte poetic in scrierile sacre ale
crestinismulu 't, cu deosebire in scrierile Parintilor greci din
secolul al patrulea? Respunsul nostru afirmativ e oprit in-
data prin doue oblectiunT. Pentru ce, ni s'ar dice, sa cau-
tam a pune in evidenta infrumusetarile profane, si Ore-cum
materiale de stil din operile autorilor sacri, al caror scop
unit a fast sa reproduca in tor adeverul§i in tOta simplitatea
cuventul divin ? Si apol, S-tul Basilic, sfAtuind pe tinerT sA
citesca scrierile anticilor, dupa o anumitA alegere, nu le da
Ore Indemnul precis sA fuga de stralucirile inselatOre ale
poesiel? De alta parte ni s'ar observa ca venim pre tarep
spre a vorbi de cartl in carT abunda manifestatiunile senti-
mentului naturil. Epoca nostra, care a veciut perfectiunea
in germ' descriptiv, a fost martorA si la decadenta lul. S'ad
versat atktea lacrime pe malurile lacurilor cu apele dor-
s'at exprimat atatea extase la vederea reginel
umbrelor inaintand pe cerurl ,in carul sea argintit, in
cat lumea 'sT a" pus intrebarea, daca acest sentimentalism,
care s'a usat asa de repede, nu e in mare parte prefacut,
daca acesta poesia a naturil nu e datorita mai mulf mani-
erh de cat inspiratiunii. SA ne gandim .putin, ni s'ar dice mal
departe, la, versurile luT Musset, un poet inspirat, care, hind
intrebat daca iubesce natura, respunde
Oui,Taime fort aussi les arts et la peinture.
. .
Mais je hais les pleurards, les r8veuts a nacelles,
Les amants de la nuit, des lacs, des cascatellesi
Cette ongeance sans nom qui he pent faire un pas,
Sans s'inonder de pleurs, de vets et d'agendas.
Nu trebue cu tote asteasa ne exagerArn temerile, fig
ordine piosa, fia de ordine literara. Precautiunea ce o ree -
mind;
- . .
de
www.dacoromanica.ro

48. StNTIMtNTUL NATURI 121
.11,
manda S-tul "Willa firierilor crestinT se esiSlica atat, pate,
prin esemplul luT Platone, care, din cuvinte curat filosofice,
gonia, pe servitoril Muselor din republica sa, cat si, mat cu
semg, prin faptul ca poetic la Greer, comentand si des-
voltand traditiunile religiose ale poporultr; eraii _adevd-
ratir depositarT ar teologier pagane. and lupta dintre cre-
dinta vechia si cea noun nu era anca terminate , cand
scalele gentililor tot mar infloriaa in diferitele Ortr ale
imperiu!ur roman, ar fi fost, neaperat, primejdiosa pen-
tru crestinr lipsa de prudenta in societatea lor cu inter-
pretir elocir0 ar until cult carel in uncle privinte, ofensa
castitatea cresting,. N'au mers insa Santil parintr One
a inter4ice imaginatiunir dreptul set de a lucra alaturi
cu cele-lalte facultatr ale sufletuluT. Din contra asa de
bine at sciut sa p6trunda secretele former in cat el, in
literatnra cresting, sunt poetic timpulul lor. cat despre tema
ca am avea a face iara-st cu invocatiunr la stele, la lung si
la cascade, chiar dace n'ar fi tocmaT deserta, interesul isto-
ric cel putin reclamg sä fim- mar rabdatori. Cand poesia
naturel a avut la Greer, in periOda Alexandring, un repre-
sentant ilustru ca Teocrit, si .cand, la Romani, a inspirat
versurT asa -de frum6se luT Virgiliu, de ce sa nu urmilrim,
macar pentru un timp forte scurt, sorta uneT forme lite-
rare, a cavil deplina crescere a fost ajunsa in secolul nostru.
S6rta sentimentulul naturiT nu e niel de cum de plans,
cand cultura cresting incepe a se substitui cultures vechT
greco-romane. In ceea ce se atinge de arta si litere, mar ales
litere, se pate. dice cg cea d'antaiti continua si com-
pleteza .pe cea d'a doua. Descriptiunea poetica urmeza si
ea mersul el-normal, si'l urmeza cu atata isbanda, in cat
productiumle S-tilor parinV ne-o presinta cu caractere ale
el, bine hotgrite. Dar, dupe ce am facut partea desveltarii
istorice, trebue sa recunOscem ca scriitorir eclesiasticf din
secolul IV ati aflat chiar in el si in imprejurarr acel simt
adanc al. naturil care paruncle prin cate-va opere ale lor.
In singur4tatea lor din Pont, S-tul Basiliti maT antaiu, S-tul
Grigoriti din Nazianza mai in urma, n'au putut nu ob-sa
do
www.dacoromanica.ro

49. 1 28 MNTLMENTUL NATtikt
serve, 'sd nu simt,d qi sd nu inteldgd teatura, In farmecul eT
aprOp_e selbatec, in frumusetea el la a care/ alcdtuire r'a
luat parte mina omulut Privelipea &IT desfavrandu-se
inaintea lor cu tot adetrerul tea, cdpla Matta dupd un a
'semenea model de cdtre maestri/ cr4tinl cata neaperat sd
ceflecte perfectiunile originaluluT. La ace$1 dor PArintl
aT BisericeT gdsim espresiunea completd a sentimentulut
iiaturiT. dela ingtinarea luT abia intelesa, pene la articula-
tiunea cca t1taT clistincta.
Pe troptd cea maT de jos in vdridta manifestare a simtu-
lui naturiT, std Imaginile, comparatiunile, tablourile indicate
num aT, sail cu Ore-care desvoltare, luate din lumea esterIOrd.
In scrierile marilor autorT bisericesci din secolul IV-lea gd-
sini multe din aceste infrumusetari de vorbire, atilt de ges-
tate in timpul nostru, Unele din ele yin de se asecld la lo-
cul lor, ford sd fid cautate, in mod firesc, altele stint aduse
cu Ore-care ingrijire de elect, cu Ore-care tendintd de a (la,
cugetdriT forma cea maT atragetOrei maT alesd. Marele
Basilic, mare ca scriitor prin claritatea vederiloK sale
prin familiaritatea sublima a stilulurset, scie sd is fdrd
greutate din natura iconele cele maT juste Si cele maT vii.
Aretandd tinerilor, de a caror conducere morald se inte-
resa, cd este trebuinciosd cretinuluT, pe Ifinga petrunderea
scrierilor sacre, si cunosdnta intinsd a literatureT pdgane,
Episcopul din Cesarea, se esprima ast-fel:
eDupd cum e ceva proprid unel plante, de a produce
fructe la timpul lor, dar in acelW timp de a purta si o po-
doba Ore-care a foilor carT se clatina imprejurtil ramDfifor,
tot asemenea pentru suflet fructul a adeverul, clgr e fru-
inos cu tote acestea ca sciinta de din afard sd fi espan-
dita imprejurul lul, dupa cum foile procura fructul add-
post sin vedere placuta,, (1)
Voind apol a precisa pene la ce punct uit adorator at
(1 tOp.tAicc icpbc Totic yeouc WOO xaOcizap cputoti oink 1.1110
icprcl etc.
e. III. Ur
Iut
si
Oi
www.dacoromanica.ro

50. §ENTIMENTtJL NATURI 1.29
tui Christos trebue sa se indeletnicesca cu citirea autorilor
profanT, voind adeca a consilia o alegere printre acesti au-
S-tul lamuresce gandirea intrebuintand pe
rand mal multe comparatiuni, parte vechT, dar reinoite
prin forma, parte noT si de o colore cu totul moderns.
'Pe cand, dice densul, cele-alte animale se bucura nu-
maT de mirosul bun sac de colOrea florilor, -albinele sciu
anca, sa Kota mierea dinteensele. Tot asemenea, in-cestiu-
nea nOstra, e cu putinta- ca ornenir carT nu umbla numal
dupa ceea-ce e placut si gratios sa gasesea opere din cart
sa doband_esca un castig ore-care pentru suflet. Asa dar
trebue sa ne impArtasim din aceste productiuni dupa in-
tocmaT esemplul .albinelor; citcT ele nicT se apropia fora
deosebire de tote nicT incerca de a duce cu densele
pe acelea pe cad s'ar fi aseclat ; dar, dupa ce as cules din
ele ceea ce le trebue, lass lea ()Tarte restul., (i)
Ce sa aicem apoT de imaginea urmatore, care e asa de
gratiosa si asa de noun
eDupil cum, culegand trandafirul, ne ferim de ghimpT,
tot asa, culegand din opere de felul acesta ceea-ce ne folo-
sesce, ne vom feri de ceea-ce e vaternatons (2)
Dar S-tul Basilic nu e numal delicat si gratios in partea
poetics a scrierilor sale. In omilia : Observes -te le tine in-
sult, in multe pagini ale Exainzeronula intelnim schite de
tablouri carT ne zugravesc, cu trasud largT, dar admira-
bile ca adever si ca vieta, laturea mareta si splendida a na-
'De ce, Intreba el, in Observe -te pre tine insult, de ce'V
e sufletul umilit, pentru ca n'aT un cal cu freul de argint
Dar to aT sOrele car6 1.1 ports faclia in titnpul dileI printr'o
alergare forte repede. Tu n'aT candelabre de our si de ar-
gint, dar aT luna care lumineza imprejurul tea cu lumina
eT nesfirsita Tu nu to odihnescT sub un acopere-
(1) `Op.c.XCI T. v. c. IV eQ; 7avreav avaawv Tag lav koccorc axpc
siitaSicc; rijc xi an6Actuatc, etc.
(2) 'Op.. 1r. T. v. C. IV. Lich Mr0467rep i)oatuviA; Tor.) avOouc
p.svoC Ta; axivOccg imcidvop-av etc. 4
torI,
?
turil,
,
ar.
stic BMA.
Basilid 's1
fl orile,
epe iettv rj
www.dacoromanica.ro

51. 130 StNTIMENTUL NATt7RI
ment de aur, dar al cerul care stralucesce de frumusetile
nespuse ale stelelor., (r)
In Exameron invetatordcrestin, in entusiasmul set plin
pe pietate si de poesia, se ridica dela frumusetile perit6re
ale lumiT visibile la frumusetile lumil eterne si ascunse
none_ Dad n'ar lipsi musica versurilor, am putea une-ori,
sa ne inselam si sa credem ca trec pe dinaintea ochilor nos-
tri strofe limpedi din Armoniele religi6se ale luT Lamartine.
S-tul loan Chrisostom, cu elocuenta sa erudita, cauta -po-
d6be de stil in genul celor ce constataram la contimpora-
nul set, dar, din causa, neaperat, ca n'a trait multa vreme
la tern, ca S-tul Basilic, care on cand revedea cu placere
singurtitatea sa din Pont, el le gasesce maT du anevointa
si in mod nu. tocmaT firesc. Odata inse imagines gasita, ea
e tratata cu ingrijirea minutiosa ce caracterisa pe discipulul
lul Libanit. In Omilia fientruEuiropig, oratorul religios, in-
trebandu-se ce au devenit demnitatile cu cart era onorat, si
placerile cu cart se desfata fostul ministru al lul Arcadia,
desvolta urm'citOrea alegoriit :
Totul a disparut: un vent care a suflat cu violenla a
abatut frundele si ne-a aretat arborele desfolaf si clatinat
chiar din temelia ; cad ass a fest navalirea suflarii, in cat a
amenintat de a'l smulge chiar din radacina si a sgudui
chiar fibrele WT.) (2)
Vorbind de desertaciunea maririi lui Eutropit S-tul
Chrisostom mai dice ; Herat flori de prima-vera, Prima-
vera a trecut si tote s'at vestejit. (3) Cand biblia procura
figuri datorite -observatiunit naturii, el nu pregeta ale -in-
trebuinta. De ex : for-ce carne este -ca un trunchit, or-ce
marire omenesca e ca flarea acestul trunchit ; si trunchiul
........,
(1) eChttAict s1g tb IIpOatxe aeccovq) c. VI. tC °T, p.cv.po+oxs%, C'tt ia-
,rtr act mix acv afrovoxsatvo; ets.
(2) `01.1.0.1,x sts Einpintov : nsivrx iv.01% orzita., Civalloc 7:v3tic0cc
Dcape.c%) orf.1: pay so6-Ai.cc mai:31"/A, 791ty,'") G= fai.;10 rb Ebapov
(3)klbidern : 69074 igv ifnpivx ate.
xeci
www.dacoromanica.ro

52. SENtIMENTUL NAtURI 131
s'a uscat, i flOrea a cadutp Apol : cSe vor usca lute ca
nisce fire de erba. (1)
Numerul acestui fel de citatitni s'ar putea inmulti si
prin pasagie luate dela S-tul Gregorit din Nazianza. Dar
cestiunea nostra nu va fi pe deplin resolvata prin abun-
danta unor esempie din cal-Ise constata, in adever, ca au-
torh sacri din primele timpurl ale crestinismuluT au foss
adanc impresionati de asemenarea ce observat intre unele
start sufletescr ale omuluT qi Ore-carr accidente din natura.
Se p6te Ere dice, fora de nici o- reserva, ca poetiT, chiar
cel ma! de demult a Grecil, nu at luat §i el sema potri-
virT de genul acesta ? E, negre0t, in mare parte adeverat
ceea cc dice V. de Laprade, ca Omer se intereseza cu deo-
sebire de om si de fiinta luT morals, data voesce a
gasi termenT de comparatiune pentru actiunile omenescT,
alerga la acele fiinte ale caror actiuni se apropia mult
de ale nOstre. De acolo vin comparatiunile asa de dese ale
eroilor omericT cu animale ea tauri, mistreti, lei etc. Recu-
noscend insa Ca, In cele mal multe casuri, sunt juste ace-
ste consideratiunr, de cate orT cu tote astea intelnim, chiar
la Omer, imaginT nutrite de sentimentul naturiT nemi§cate,
ba ants avend in espresiunea for §i acea nuanta.melancho-
lica de care s'a facut atata us §i abus in dilele nOstre ? Cand
Diomede, in Iliada aprOpe sa se apuce la lupta cu Glauc,
'1 intreba despre familia luT, eroul lician respunde:
(Marinimosule Tidide, pentru ce me intrebi despre ne-
mul met? Dupe cum e nernul frundelor, tot asa e si al 6-
menilor, Frundele, ventul le respandesce pe parnent dar
produce altele padurea intinerita, cand revine timput pri-
ma-veriT, ast-fel qi cu ornenii : yin alta se duc., (2)
Ceea ce ar stabili, pene aci, o deosebire intre scriitorir
vechT profani, si cel sacri din secolul IV ar fi ca, pe cand a-
ces* a sunt maT bogati in icone poetice isvorite din natu-
(1) Ibidem : necacc ai.pZ xdroci xeci. zeta% 86Ecc etv0pciuov we avOoc
xdptoo etc etc.
(2) Iliada c. VI v. 145 sqq : Tu86/81 p.s76cOop.s, Taniv ipsstvatc;
etc."
la
i ca,
unit
cti
mai
;
www.dacoromanica.ro

53. SENTIMENTUL NA TUkI
ram ceT al1T, /nal reservatT in acesta privinta, le intrebuinteza
maT cu economic.
In tormele insa ce is sentimentul naturiT, e una de un
grad superior acelei-a de carT vorbiram. Ea Fonvine maT
mult poesieT, si in epocha de acIT a fost folosita de minune
de catre uniT poetT, car! prin ea ajung sa obtina efectele
cele maT frumOse. Subiectul e luat tot din comOra nesecata
a sufletului omenesc, dar, de regula, e precedat de o buy.
cats descriptive, a card intindere variaza. Atunci partea
descriptive, in armonia cu natura subiectuluT, formeza ca
un cadru imprejurul intregii desvoltari, care dobandesce
ast-fel un relief puternic. Acesta introductiune, acesta in-
trare in materia, dace termenul, intrebuintat aci, nu pare
cam prosaic, une-ori se desparte neted de tema poesieT,
alte-orT petrund printeensa si pail din espunere. Sa luam
Tentru aceste doue casurT cate un exemplu din poesia mo-
derna. Care e data morals in versurile luT Lamarteine, In-
titulate Le =lion!' Ni se spune chiar dela tnceput: poetul,
desgustat de vieta, de si tener arida, revive la valea unde
's1 a petrecut copilaria, si nu 'T cere de cat un adapost ca
sa astepte mortea. Dar ideea generals care se va desvolta
e numal decat luminata, pusa in evidenta, pfin descrierea
a doue raulete, din locul natal, raulete cart, dupe ce fac
cite -va cotiturl, se perd in pament, nu departe de isvo-
rul for :
t11, deux ruisseaux, caches sous des pouts de verdure
Tracent en serpentant Yes contours du vallon ;
Its melent un moment leur onde et .leur murmure,
Et non loin de leur source ils se perdent saps nom.
Trecend apoI la espunerea gandirilor de cart e stapanit,
poetul se servesce de acesta strofa de transitiune, la care,
drept vorbind, no! ne Wept= :
La bource de Ines jours comme eux s'est ecouleel
Bile a passé sans bruit, sans nom) et sans retour
Praia leur onde est limpide, et mon Ame truubleg
Niftaras psi M661 1ta vittrth chin btu. jour.
182
www.dacoromanica.ro

54. SENTIMENTUL NATLTRI 133
Dar lacy alts inspiratiune poetics, tot a luT Lamartine,
tratata, cu un desemn mult maT precis dupa normele de
compositiune indicate Ale no! : le Golfe de Baia. Poetul se
gasesce in acest loc incantator. Amintirile ce i se destepta
in minte se invertesc imprejurul a doue ruin! : marirea ro-
mana, maT anteit, qi apoT renumele ce castigase acest
golf desfatator in ultimele dile ale republicei si in primele
timpuri ale imperiulul. Se intelege ca autorul nostru nu
std mutt ca sa admire figurile barbatescT ale unul Catone sat
unul Brutu. La urechile luT suns maT armonios numele lul
Oratit, Propertit qi Tibul. Dar o idee generals petrunde
grin aceste doue part! distincte ale espuneri!, idea fragili-
lucrurilor omenescl, qi impresiunea din urma ce ne
remkne din citirea acesteT bucatT poetice, e a intristarii, a
uneT intristarT insa fore revolts, resemnate, senine.
Tabioul ce tine loc de introducere ocupa o ,intindere
forte mare, maT mare chiar de cat a subiectului propriu
cis. E timpul cand 4iva se ingana cu noptea. poetul des-
lega o barca dela term, se arunca intriensa §i aluneca pe
apa care scalda golful. N6ptea sosesce, §i mirosurile ce res-
pandesc florile de pe term imbalsameza aerul. Se and can-
tece pe valurT : pescaril apropiandu-se de casa, o salute, cu
cantecele lor. Dar nptea e acum adanca qi tacerea e pre-
tutindenea. Ca sa populeze acest tablot cu singura cleitate
ce ar putea, sa apara la un asemenea ceas, §i inteun ase-
menea loc, autorul aduce Melancholia 0o a0cla cugetat6re
pe ruinele de langa mare :
C'est Plieure oh la Melancolie
S'assied pensive et recueillie
Aux horde silencieux des mere,
Et, mecacant sur les mines,
Contemple au penchant des collines
Ce palais, ces temples deserts.
Complectandu-se in telul acesta proemiuli se desfa§ura
.apoT subiectul in partile sale.
POg64 hi Mont le Souvenir at card pdru c kraal dg
tiltiT
www.dacoromanica.ro

55. 134 SENTIMENTUL NATURI
un peisagiu frumos de prima-vera are tocmal dispositiunea
bucatiT de versurl ce analisaram. Dintre poetii nostri Ale-
xandrescu dovedesce ca nu e lipsit-de sentimentul acestel
asederi poetice, prin cele cloud strofe cart incep poesia sa
t Umbra 1U Mircea la Cozia., In adever mica descriptiune
din primele versurl e viguros colorata, si ne introduce forte
bine in desvoltarea ce urrneza.
In zadar vom resfoi scrierile Grecilor si Latinilor paganT,
trecend chiar prin Teocrit, Lucretia si Virgiliu, spre a gaii
un decor poetic dispus cu acel mestesug ce observam in
compositiunile poetice ale modernilor. Acestia, dupe nol,
au aflat cea mai artistica si mai cornpleta espresiune a sen-
timentului naturii, and at pus bine in evidenta, prin des-
criptiuni fericite, reflexiunile sat emotiunile for tntr'un
moment dat, arid au croit un cadru potrivit pentru tab-
lourile xnorali ce zugraviaa.
Venind acum la tntrebarea pe care, pote, cam de mult o
asteptam, sa vedem daca in epoca de our a literature) piose
ni se presinta exemple de compunert poetice, cart s aiba,
daca nu o asemenare perfects, cel p.ucin o analogic ore-
care cu cele ce deja cunoscem. E hotaratore in privinta a-
cesta una din poesiele pe cad S-tul Gregoriu din Nazianza
le compunea, cave sfarsitul vietii sale, in locuinta sa re-
trasa din Pont. Ea nu ',cite figura sub mid unul din titlu-
rile poetice) vechT. Comparatiunea ei cu una din probele
citate mai adineorT, nu-T e nici de cum nefavorabila. Sub-
stanta espositiuniT e acesta : S-tul Gregoria, avend tntr'o
4i mintea incarcata de gandiri nelinistitore, incepe a se
Intreba : Ce am lost Ce sunt? Ce voia. deveni? Doue
probleme se incerca a deslega : problema corpulul si acea
a sufletului. Lupta care se nasce inteensul e forte dra-
matica, si ne amintesce chinurile sufletescl ale lul Pascal,
and tndoelile ratiunii yin de se ciocnesc inteensul-cu im-
pulsiunile credintii. Dar, S-tul Gregoriu sfarsesce prin a
goni cugetarile cari pundit credinta la o incercare asa
de Brea, si adorn Treimea, dupe cum marele jansenisf, spre
a regasi linistea, se prosterna inaintea cruciT. Subiectul find
?
www.dacoromanica.ro

56. SEN TIMENTUL NATURI 135
acesta, In liniile luT generall, cc- spe0 de introducere 4 pre-
ferit poetul creqtin ? Introducerea descriptive ; dar nu WC'
mai ca in esemplele ce aduseram din scriitoriT moderni, la
carT am veclut o potrivire exacta a nuantiT din descriptiune,
Cu nuanta generala a corpuluT poesieT. La S-tul Gregoriti
constatam un contrast destul de accentuat intre tabloul ye-
sel dela inceput qi tonul aqa de posomorit al desvoltariT
din urrna.
4ErT, dice S-tul Gregorit, chinuit de mahnirile mele, me
aqeclasem sub umbra uneT padurT dese, singur qi &amen-
tandu-mi inima; cad" in nefericirl, Ina place acesta conso-
latiune de a vorbi in tAcere cu sufletul meth Adierile aeru-
luT, amestecate cu glasul paserilor, facets sa resune, tata pa-
durea; 0 apA limpede 'mTscalda piciorele, curgend ince-
tinel prin- padurea recorita., ApoT, trecend repede la situa-
tiunea sa interiOra : cdar et stain ocupat de durerea mea,
qi riavem nicT un pas de lucrurile acestea: cad, c'and suflc-
-tul este inpov6rat de mahnire, nu mai voesce sa is parte la
placere. ,
Cu drept cuvent, traducend versurile EpiscopuluT din
Nazianza, D.Villemain dice : tExistA fern indoela un far-
mec deosebit in acest amestec de cugetarT abstracte qi de
emotiunT, in acest contrast al frumusetilor naturiT cu ingri-
jirile unel inimY muncite de enigma existentiT nostre qi cau-
tand a se odihni In credinta. Acesta, continua Villemain, nu
e poesia lul Omer; e o altA poesitt, ce 'ql are adeverul set,
noutatea sa qi prin urmare mArirea sa.)
Am putea sa ne oprim aci qi sa conchidem -cA senti-
mentul naturiT, ca accesoriti, lid cA recede numaT in nisce
lumina trecetOre ale imagivatiunii, fiA a formeza un fel de
atmosfera poetica imprejurul creatiunilor mintil omenesci,
infrumusecezA, ye o mare latindere, scrierile religiOse din
secolul al patrulea. Dar un modern nemultumit numaT cu
atata, ne metna inaiate cu o intrebare ce nu e uqor a in-
latura. Nticum-va lumea materials e condamnata- pentru
veciA a servi artistuluT ca model pentru accesoriT, si un
colt poetic al naturiT nu pOte fi luat el singur ca subject
www.dacoromanica.ro

57. 138 SENTIMENTUL NATURI
inteo- opera literara? A respunde la acesta intrebare, e a
cefceta data peisagiul, adeca descriptiunea pentru descrip-
tiune a fost cultivat de Parintil Bisericel, dupl turn a fost
cultivat in timpurile nostre, cand el ocupa un loc de an-
-teia ordine in istoria arta SA nu ultam ca in clasicitatea
omerica peisagiul are caracterele lul propril, deosebite de
acelea cu cart ni se presinta astA-41. La Omer el are impor-
tanta numai intru cat face sa se vela influenta activitAtil ome-
nescl asupra naturiT. Cu alte cuvinte, chiar cand ne atrage
atentiunea prin intinderea sa, descriptiunea in clasicitatea
greca e tratata tot ca ceva secundar. Ast-fel, e de netaga-
duit ca Odisea e poemul care ne areta impresiunile ce do-
bandiad poetiT GrecieT vechT din contactul cu frumusetile
naturiT. Trecend peste descrierea 1insulel stApanita de Ca-
lipso, insula pe care, lice poetul, un cleil, sosind, intr'ensa,
ar fi admirat'o, sa venim la gradinile lui Aleinot, p4 cad
ni le zugravesce Omer cu o mare iubire de amenunte des-
criptive. Nti mal pucin aceste gradini ar fi provocat admi-
ratiunea unuT c,leq, care ar fi fost-ispitit sa, le visiteze : in-
conjurate de gardurT, ele contin arborl roditorl, ca merl,
perT, rodierT cu fructe straludtore, si maslinT in tot-de-una
verclI. Fructele acestor arborT nu lipsesc nicT erna nicT vera,
cad zefirul sufland face ca unele sa se nasca iar altele sa
se aka. Para putreclesce langa para, merul Lang trier, stru-
gurele langA strugure si smochina langa smochina. Acesta
grading, incarcata de atatea minuni, era un dar %cut de
del virtuosului Alcinoil.
Din aceste cate-va randurtse vede a peisagiul selbatec,
peisagiul lipsit de culturA, nu era considerat, in timpurile
marl ale elenismulul literar, ca demn sa fixeze atentiunea
artistula lucrul acesta nu pOte 1 de mirare pentru noT,
data ne gandim ca corpul omenesc, la poporul grec, nu
era in adevtr frumos, decat dupl ce's1 desvolta puterile
sale firesci, si isl armoniza liniele unel structuri imperfecte
prin exercitiele clilnice din gimnasil si-clin palestre.
E greA sa se gasesca un peisagiu cu desemn corect si cu
tonurI juste, un peisagiu in care autorul sa nu fi pus vre o
Si
www.dacoromanica.ro

58. SENTIMENTUL NATURE. 131
intentiune filosofica sat artistica. La AlexandrinT, in mare
parte dam pestetuegit descriptive curat technice, ,carT in-
vedereza preocupatiuninecurmate de stil, dar lipsa aprope
completa de sentiment just si poetic al realitatit La Teo.
crit si Ia Virgiliu copiele facute dupti natural, de si forte
nemerite; nu ocupa un spatit asa de insemnat, in cat sä Ij
se dea numele de peisagie. ModerniT ne procurg, negresit,
()Isere in earl natura se reflecta adeveratg, frumosg, fara
sa banuim inteensele vre o tendinta de a ni se proba
ceva. Dar adese-orT, in descriptiunile unora, si din ceT maT
_celebri, un sentimentalism nestapanit ne turbura multu-
mirea de a privi si de a admira. Avem atuncl contrariul
de ceea-ce am v6c,lut la Grecii pagans. Pe cat acestia se siliat-
s1 domine natura, pe atat as nostri, in iubirea 16r, de alt-
minterT sincera, nebanuita, a iucrurilor ce'I inconjOrg, se
micsarezg, se nimicesc chiar in fata fiintefor infime din
creattune. Sufletul de call suns inzestratT eI it trec la aceste
fiinte, -cu. cad -se bucurg si se intristezd ca si cum ar fi e-
galii lor. Jocelyn, incantat ca in ermitagiul dela Valneige,
are langa densul necontenit un amic credincios, pe canele
set Fido, nu intarc)id de al preferi multor OmenT. Tirit
apoi de cugetarea sa, acest crestin, care trAesce in mijlo-
cul naturii, striga.
be ce qui s'aima tant Ia tendre sympathie,
nHomme ou plante, jamais ne meurt aneantie."
In adevr, admirabil avant de poet care chiama la vietg
si la nemurire existentele cele maT umilite din univers, in
cand doctrine descuragiatore condamna la nimicii
completa fiinta cea mai desgvirsita de pe pament ! Dar nu
scit data un crestin ca St. Basilit ar -fi mers cu iubi-
rea sa de cel micT, One a admite coprinsul acestor cloud
versurl. De sigur cg nu s'ar fi inaintat pens acolo. Proba
despre acesta, e ca ne zugravesce el insuisT un peisagit din
scola cea bung, din acea sad care pretinde ca in desccip-
tiunT natura chiar sl vorbesca, iar nu vederile sat disposi-
tiunile mOstre. Impresiunea ce capgam sand privim repro-
timpl c
www.dacoromanica.ro

59. 138 SENTIMENTUL NATURI
dusa cu tonurile elf adeverate §i vii positiunea loculul unde
Episcopul nostru voia sa traesca retras, e tot aa de lin4-
tits i de senina -ca aeeea ce ne remane, dupa cetirea unul
pastel de Alexandri. Descriptiunea este cam lunga, dar
tocmal acesta lungime este caracteristica ; sintem apol
convinT ca unit o vor gasi-o neindestulatore-.
Adresandu-se catre S-tul Gregorit din Nazianza, amicul
set, el scrie 'Aci D-clet desernnat un loc forte
potrivit cu caracterul meth; asa :luck ceea ce ne-a placut
adesea sa ne tnchfpuim cu mintea, este 'dat sa ved
acum aevea : un munte inalt inconjurat de -o padure desa,
udati din partea despre miaza-nopte de isvOre red
pecli. La polele lul se intinde o cAmpia pucin inclinata, pe
care o ingra$ neincetat apele caclend de pe munte. 0 padu-
re, plantata la intamplare de jurirnprejur cu arbors de tote
form ele §i de tot nemul, sta- ca un zid in ocolul lul, asa in
cat pucin lucru ar fi pe langa locul aeesta insula
pe care Omer se vede ca. a admirat'o mat mutt de cat pe
tote cele-alte, pentru frumusetea el. Si in adever nu mutt
lipsesce de a fi o insula din causa aperarilor cel coprind
de tote partite. Acest loc e despartit In doue vat adand
de o parte fluviul curgend pe costa din crqtetul muntelui-
formeza un fel de hotar continua §i greti de trecut ; de alta
parte o spinare larga de munte comunicand cu vile prin
nisce cotiturl inchide or-ce trecere. 0 singura intrare esista,
pe care sunt et stapan. Locuinta mea e zidita pe piscul cel
mai inaintat al unel alte culmi, asa ca valea se descopere
§i se intinde sub vederea meal si pot sa privesc din inal-
time cursul fluviulul, care itni procura o placere nu mai
mica de cat Strimonele locuitorilor din Amfipolis. Cad a-
cesta, inaintand incetinel cu. apele sale aprope statatOre,
d'abia se pOte numi un rat', din causa linitiI sale; dar cel
alt, cu un curs mai repede de cat al tutulor pe care le cu-
nosc, se lovesce de o stand vecina, de care fiind versat
Inderet se rostogolesce inteun vartej adancl presentan-
du-mi, mie si or-carui privitor,-o vedere. forte placuta, far
in ligenilor o hrana Trnbelpgata, cad multimea pescilor pe
'tni-a
'ml
si lim-
Calipsoit,
www.dacoromanica.ro

60. SRNTIMENTUL NATURI 189
earl coprinde in apele sale e nespusa. De ce sail maT
vorbesc despre aburiT ce es din pament, sat despre re-
c6rea ce vine dela rit ? Altul ar putea sa admire multimea
florilor si a paserilor cantatore ; et inse n,'am timp sä Tat
serna la aceste lucrurT. Ceea ce am de dis maT insemnat des-
pre locul met e ca, procurandu-ml in abundanta tote lu-
crurile me face sa gust si din fructul cel mai dulce : linistea
Nu numaT ca e scutit de sgomotul oraselor, dar nu primesce
nid macar caletorr, afara de numaT, din cand in cand,
cal -va venatorf cart yin O. se amestece printre noT; cad
avem si not flare, nu ursiT si_ lupil din muntii nostri, dar
turnre de cerbl si de capre seibatice, epurl si alte asetnenT
animate. Iarta-me dar ca alerg catre acest adapost. Chiar
Alcmeone se opri, cand intalni in drumul set Echina-
dele.,(1)
Scrisorea lui S. Basilic' e, credem, de ajuna ca sa ne intarim
in coavingerea ca peisagiul, reproducend cu fidelitate na-
ture necorectata si -necompusa de mana omulul, nu lipseste
din operile marilor scriitorT bisericestI din secolul al patru-
lea, Cu episcopul din Cesarea suntem la o distanta enormA
dg Omer, in ceea ceprivesce sentimentulnaturii. Sub acest
raport, suntem in drept a afirma ca atat St. BasiliU cat si
stralucitiT seT contimporani, sunt maT aprope de modernT de
cat de anticl. Frumusetea si precisiunea imaginilor datorite
naturil, dispositiunea maeastra a cadrului descriptiv, in care
trebue sa se desfasure o idee or sa _se zugravesca o pasiune,
adeverul peisagiclor in fin; iaca atatea note caractetistice
pentru literatura descriptiVa dirt zilele nostre. Neaparat ca
marit cuventatorT, de earl am avut ocasiune sa vorbim,
vor fi tot dea-una veneratI pentru opera mareata la a caret
savirsire at contribuit maT mult de cat totT, opera fundariT
crestinismului. Ne este insa permis a dice ca trainiciea a.
ceste fundatiunT castiga e proba si in faptul ca, producti-
Ina din antiquitetea,cr-estin4 pat a fi de azl, si ca nu esitam
a-)nurai modernI niste autorl can at trait, sunt acum cincT-
spre-zece secole, I. Mateesen.
(1) Ep. 14 catre am cut ati Gregori 'EvOot p.oc 6 Aeb;
ropioy ultiOstesy emptp61; aop.parvoY ip.cp 'COIN) etc.
81
Tcp
www.dacoromanica.ro

61. ISTORIE
pentra
Inceperea, si zidirea, si irtenieerca, si inzostrarea g: !:!..o,tril a F,V.s.:4711 ti
Pachomie, care, acum, indeobsce se nuna6sce Skliul PcItrovulni, cc t to ari
SlIntel mdnastiri Iidratului In principatul Moldavia
(rile. yogi No. 1 an. VIII).
Rugitciunile §i ostenelile a acestui prea Santitil. Ierarchd,
§i dorinta lui ce dupa Dumnezet. nu ails r6masit delarte, pen-
tru ea §i dupg, sfarlitulti s6d, precum este vederat, prea cu
bune t;ti lamurite dovezi, skitul acesta, ajutorattl i s'ati
walla qi intemeiata mat bine. Mind c mat int6iii
prea Santitul Metropolitil al Moldavia, BIM Georgie, fail dai
unA acttl forte inaritoriti din partea Mitropolia, pentru t6te
dreptatile ce le avea aceatii Sant skitti. (a) acesta,
(a) IATz, ,VTOHma) icHcnit unl toTiTaa` ;HT : .VTpa newt, Koprigis,
EA, etui : nritopri'f, KB 11111AA A811 ILANE5ifl, 11111Tp0a0AIT AMOAAIS71.1 :
nseiim 4,4E, Hit avacTa HlpTE A ,MHTponoAfers HoiTpe niorpa Ors
J,CKSsHT,bCISNT, sif eitpaHiT pano,raTaa IlavOnak, 4I4O1T dniuKon AA rOmati,
ne CZ lditNIZ Ilaspo'HHAy anpians At monacTApt Hi/a-
nion, is/Hot:AA monacT4piir flimoatli : LI111 HHepe pi-
nraTOpil cHxitTpH : ca oft S part, repo misaacTtiHea niHTps
pCZNZTIVZ &Zola.; Wm, net; -BOAz : u; nitiTps yipiTo. f1IH 4.4
S`liCTt 0044/1;T apt naptimqis, At A4 raoHarrtipt
n4+'IAn,a, knia CKI;Tt OE MOLLItA MOHACTI;piii : CZ INEZ Amps narditkiiiH
HAHN flimule, Kivu; WH panocaTila Iflaxcom7s, d9 'imaTopiT 1V10H4
oTHpt IliaatoA He mfiaTe Ae TOATE KB ;HonepemiHisa Gsi7TE*1
npam4, ISO hATOPITii5s1AZ, CTpANI 444 E p it is , KB mo'prI, KB BUN, WI;
041) AATEAE. Uhl 213/iI1,4 aqq,11 cosxicTpHI WI; Hippl InaTpitspuuhp4
nT TapmTep47 KS EAttlimapii. A WI; Attnpt iiIHTpanoaixt HisatTpa)
n+i4tm ..pc-rapHiiprs Ha ca Harma napIIHEEIH 46 114 iliMia) Bt, asilapa CH
HxacTpH, Hpiqi O Trig,. Mpg EH, atioaffilinA9EH At AiNtuiii, wit Ha Ai-
CHHA811 CZ TpZittlia. : SAELTIMaA YL Capri T HipTt IlaTpi'aptuicssf Ci
niPie thaPli 34i1i0Pa, 411 H ap AZLA ca Tpztaa AKOAW. Almeafsc71,4,
81 .0
Vnt.1:,1
s'ad
s'ad
dupe,
%It
r10/41iMt 4. MI3tiTt,
art 4tu154? axons,
KO, ..10tivreV9,
nett
: A8 8itton84,
116.41.
KA
As
qi
Si pi
pe
Seri-
Ca-
unepls
www.dacoromanica.ro

62. kIDIREA I 114TEMEtREA SKITULT.If POCROVULIJI 141
bine-credinaosuld Domnti. alt. Moldavia , Grigorie Ghika
Voevod, fn anul 7249 (1741) la 29 de dile ale lunil luT De-
kembrie, prin Domnescul Chrisovul set, all introit pre acest
Sant skit alt. Pocrovului, ca sg, stdpanescI in pace dol scutel-
nici, ce IT avea i einci-zecT de stupT, ca sit fie pentru cera. la
Biserica, pentru trebuhia caugarilor de acolo. Asemenea
in anul '1255 (1747) la 7 dile ale lunii luT Augustd, prin
alit. Domnescd Chrisovd alt. Ail, acestasT Domini., all flcutt
aceiasT intarirb numitulul skitti. Inca qi bine credinaosuld
Domnii alit Moldavia, Constantin Michail Cehan RacoviId
Voevod, la 11 dile ale limb: luT Iulie, in anul 7259 (1758)
prin Domnescd Chrisovul sell all &cut aceeasi intitrire ski-
tului PocrovuluT, precum si Grigorie Ghika Voevod.
Osebitd Inca, Ed se scie acesta, cum ca dup& prea en-
viosiea sa pg,rintele Teodosie, s'ad pus Igumen skitulul Po-
crovulur, pdrintele Spiridon duchovniculd, dupg, ac6sta,
s'ar'i pus stared acestuiaqi skit al Pocrovulur pdrintele Nata-
nail SaptelicT. Carele in anul 7262 (1754) la 25 de dile ale
luniT luT Martie, all cumperatft cu pretti patru -zecl de ler de
la und jidov Iakob din. TergulRomanului o morn cu t6te cele
trebuitOre eT, care este din sus de metochuld mosia B1ebiT, pe
apa Topol4a. Si in zapisul celd de cump6rare este ischlitd qi
prea Santitul Ioannikie Episcopuld RomanuluT, apoT dupe
pdrintele Natanail, Brad pus Igumen skitulu! PocrovuluT, pd-
rintele Nicolae
S'ati maT fAcutil acestul Sant si Dumnezeescd
ldcasd, si din partea prea Santitului Ioanikie, Episcopul Ro-
manuluT, prin actult. seft celd dat skituluX, la 4i 1 a luniT luT
Septembrid, in anuld 7263 (1755) (a) Asemenea, si din par-
(a) iiiTz; r'FORMA, PHOFalli UIN LIHTAleA DpXIEpEt1t AKT Otuatiutttil
KG mi;AA Agri liatie5ii Coltman ft6mAutineu. tbAYEM AIIALTZ
poilprs :nOrrps, niwrpe JYN CliFIT 'It AEI 4/7.66 r panociTen opiTona 11A
hX0:1Mi$, AS 002 r tuition A PC6Mali AN9Mt1 -110A0OBAA, MeNT
nial11148A, enpGng At m3uoti ihrk. nps mowiA motiecTi;p7:.
1114 AS Stut3,i7 ;mono', Luis peravrOpti, chxicTput 624 CZ AH62
17; peri opt MHOC, tise Ammt5it, nitirpg CZNZTATt Ga'Ai AB;;
aO,6,av WI nirrrpe na sit u7 Fanocei4V.7 ropui 1114 .i.`
ci
Saptelict.
Inca, intArirl
itiNpil K8
'I :
411.0A8F19
y7illiNitleAN
Mapitt,
to-, 1 wt oityrpo
Qi
si
gi
www.dacoromanica.ro

63. 142 2113112EA $1 fINTTEMEREA. SICITULUI POCitOVULUI
eredincosului Domn alit Moldaviel, SearlarGhika. Voevod,
prin Chrisovul set, eek din 5 clile ald Zuni! lu! Tulle, anul
7265 (1757). Dupa acesta in anul 1765, la 11 clile ale lunii
luT Noembrie, bine eredinciosult. Domnt. Grigorie Aleesan,
dru Ghika Voevod, prin Domneset ehrisovnl set, intarindq
pre tote chris6vele Domnilor celor mai tlinainte, chotarasee,
ca sit aib a scuff acestti Sant skitt, al Pocrovului, cinci-zed
de stupT §i treT -zecT de a
Hotarandu-se ins e, mai pre tuma dupa aedsta, cu judeca-
tile 1ttT Dumnezeti, cele necuprinse de mintea omenesea, ca
prea cuviosul Orintele nostru staretul Paisie Velieicovskie,
sa ocarmudsea atat Santele monastiri Nemtul i Secul cu tote
averile lor, precum ci skiturile lor, atuncea §i acest Sant
skit, at r6mas supt aceleo hotarari t supt povetuirea prea
fericitulul parintelui nostru, d.upa parintele Nicolae
puindu-se Tgnmen -acestui Sant skit, prea euvioctiea
sa, parintele Ieroschimonachul Gerasim, s'at intemplatt o
mare nedumirire, pentr_u a§ezhaentul eel trimisu skitulul Po-
erovului, de Episcopal Pahomie, Sind ea s'at. allatt o 6re§i-
care achogire in till, scrisii de tam, altuia culva, eti alt-11
caudal Ca, cum art. dice Episcopul Pahomie, eit tati eel ce
vor voi a petrece in skittd Poorovului sa nu rainalace
de frupti'i, ei sa vietuesea carat pustnicesce. Deci, prea euvio-
sul parintele nostru, staretul Paisie, vq.end nepacea, ce era
nTp4 amirrfa : ;;; 1100T4T llpt 118914H0:4 M AK AtonatT4pit HittoAgei,
CHNT apt motult. *0114E7441 ca Visa Aunps naptimilit
moriatT4p41 Hietaiatti;, rae. Hx MN, WN pznociTat spITEtt
hC1 imaTopiT morrAtTiipt Ka mhtrt 41 TOTE. la arsonfpf-
MNINTAA MOHACTI4111, K8 HATM111145M6, K8 CTpdHE, ISO Mdp; K8 HIFI? UM
AATIAle 1114 SH2iiH,A, cHxtTptt, WH RZpL ilerpiapwitial, Al
hd!Tzpiript; I 148 EAUTiMapif : 1114 At AA pznotiTat flZpHNT1A4 Ttitpris
hilimTponoAlTaA iliotAis7tro, Yt A8 4c.r. t8 MET4H1411 AHN motrtyript
I) RiM1484%811: iApaw4, isg4TE AE 4:CTZpHrepl., Ka- RAILTiM: M
)0(41, n;patutZ, 4;raviim, tit ea tie L z itzpiisq17; 41 A6. MO:farri;Pt
I) fit'AitriA8g, HII'D 6/11 rfiEUZT Kt 24E'; cHxatTpit, At ,AA CgirEgot- 1198p0
nagAgri. 1PbpZ cAp 476Ohlit4, As Aititali) 6p4 Mg 'd ctitapipt
"it'd man ME A -atiptit r KAA Tt lItTpiapiiiims, ca sit itinpt witinopa.
05c2.6 Giwrittatit 1.4
$i a.a.
t4)11+.1A 4emis 1
HimleAsi,
t)K9 1.414A
Lai AA
is;plins SAI
apteliet,
nimiell
He Xoimie,
www.dacoromanica.ro

64. coiispoirtoJvvo-owurnu.ditoLzdsoow%miltzwav:49od1011
;g141VykVII214)20751Loefitwdavwawyo.rtis.s.,4i3v..dowoozwtpdor
om:911wvu.ssidiaouww-Lowo9VIt;Rid)zavw'Iwpsow;La,:zwiyowha
0114104008?,alakvLttadVaw.woijdz.sovzsiwctuahitIlII14.kin3Itc
iiiiotaw;VJ.IIWD81i211Vito!.1(114avvo113.1b1403.dp.v8113,;VLot.»
tW$VHHII133430NVWW8}I23/1.1.y3.3.S.11811VVguip.0PIUYJ1ova
?dolsiossevwww4yzwstaVito!.mu;Lowsisako14V.W;Vdiaumamssou
1!+331111(1114,1Uryo4y.ihrbo8V111.1hii4,0too
0300am
ztivau,,t'tau!:Ithtipazodovim41.3dowttdolzttzsvosoursou
oust/2.1,85:9Ht83i114Wyidalaidolavitowiv!idauoViswda
um!Ismg1,1,376,17nair.r1VHOW9.1.114)0s:rN814291/11/3k/!I%SUOjitgr
ToWitlt14)0awoo131h.410vod"woo811zisq;du,t4931.1p011{dg
211178,12V21VII9$1/Wp.113d141.39NOW9.1.44).04XTHOWIIX30diI113jV11e
18Veh;d9.1.0t$1/3111,11d2U9.1.:svyt.LtItti.u4)0F.duVWHNHitg
111.1.33319P'4.1/3W1111;VaLquakudusit1w4.4ivy°atstizwaVoKfrotcom
9$11H.L309NW1k21111Vg2W0.10,1117Wc14001/XVII0WHX3Odij31119114
onwIsowoln1tly.s.6slow;Lupdzu1.do9Lz$3ossW111.390930.1199affW/th"
..2413V31011131t:1191311.38UVIP1119011!Wydizssdysszwtrillvn.V:0
.1113.0vIUVJyvvsdawciisysfildvioiovii.utidzugyn°tilitihd)ou
wisywovaorv-vs`110u!:;w?.dszwobou0/V0n/148$12VWI?pt.2U8Vgg
zfisitiosszv;duocvssdowoivdyadot.svitowv.1.143gLyVLao.ovo;situ
139911411h1401,003.duvvvw33VKA0-vuo'v'vourvvJ.{11112
WF:ZWCIAO"
;durwoMot.ow'Twos:3wp.d3zwohouVitozd.s.timvdo.syLw.4,0a
VVMVOS/43VV91;13.1i1114,0Viy.1.103H3,yJ.11q0.LyVWVWXywowidsodle
isaivuvotistlyio81lW;w;Litadzu1oLtsu.0add-`Tvcissy,Vsifv4i!tuna
:vdoJ,91.3...9vvr211.stwswiduHVW:11;1S1011,3k!vv(ma
.4.d9yaziwoLozdt.WVcfkzusevitioup11.kutp.yliptissoLodisXwvw709
toihildsomidi,Lot.gicn,du'How:sqPtiLirtizdysHm:atLitvwdz.qtwzma
s
185124.29Wurn8'WyowItati.0:deJqvzsizwy12W20omq
Izsiaswitidu2WzoVIIzwaVu,simedomIs;VH119;vadvssayaktiVr3.i.D3MU
XVHOW14X3OdiIavvosini1.011.41/2Uv9l/13,314Hkg00W.11111.0gil3d910eiwn.dsci
zkv8d.Lvakisip.!Td2.sodwouvvczmi'VT,1.4811111WV4111,11VW
I
raveyNyiwadiuorp33.1.11113114)0L31k3"ivgitleizkr-IN!wytio
vtivisiv1pwv.Ladyiszdtisp.usiVczsit;minis`WH)Vd31voXvuow
taaudi(BMgzsitVse'Vi/614i`1.dywoda.st:sipwwwst.vIssis11.0
fwisaydatiovoXywowisX)odlivsevywom'gloom`vwssoLs!gzIgoCO
Diu()g8L1InUeu3`91.renlA93n1I1I°t911tsLVslaos
Ins9ouvqopfap1.-IdRul'llpegoittlffod-oal
-ow9.4voglinAoioodinimp[sinpuogin21quipgioprap.ttiogu
-ottrploso.Toit,oFm.rotao4vun.oidtal,vouT,punvumid
1,4139ogoadorqqo-npumonootoogaoillulavd
CfT
inunoupoaIrrrunrsyzaaawasuli4vamcri
,v.htivu
8,1
;
1NSIWv
al
J.3NfiiJ.131-OHO;i3v`c0
:`39141.1.
0!
Ly'y14m
841
wy;du
wz
est
N11:1
4114.V.
'!O
twdAo4.11FIV
urn
'..Ltswwidu
iVHh0:
`411.61W
:VW?
.1glb
4
SY
131
'ail/LT.1du3
t§
0
www.dacoromanica.ro

65. PIdygdAst
egSLI?dsuwialp,3uw?sivqvkin:voltvs,311suwgwotv.vsoss...vol.
Svi.s.v!HITIth4V0I0VOBR411.10130tlp*ZHutiisu
Illw1142-LtHithONwit!8F1INONV:OCR;Vd4urnsa.0vvHvisouvvcidnJu
p.sywos11.4Eisysigssd.s.av4ks'vJ.14411VROV17VWILV4;
illZit:Id!'.1.(13dYlltWFv+ySovigwzJadiHcidlsvosdov.iMv4,0s:14
fayvvsiwPO:Va.)phVOCIII31.)'NONtimdovnetJcormisivokuvsmu
-VWsvp.kvyid!adyJiVS3V:21;todidu2.1.),Phtviivii;Vsyde
gmzsdOlifNki;143PV01;111IV:ttitidZti?RC:.YRIRS4
fi.Tsteut:wvudartivoInshisn't.s.vitoIdstzvsrsevisvcdLipssoli144
261twcni;Yuiui9m;w144czstasostzy4,vzogis:HNScwIstquisissiduu
g.davvp',LH))).LucaddsshIlySIEWkistoisfiv.hvgdousvid!Hssysdlou
svp.ildshamurn`zsovogvum:oisitowVikvfltimd*Isovvtvq/tort
:dvyophvd10oy.duiv!sysygYvytdILvatugYtv.dystgds.stti.sreseu
tr.syk!isvaoo3.duvuwwOR1Nd510SyCOVOR!:vvu
'vista38jvdvfsvv36V.YNN14,ividvx'11WOIX911CIA1rovotywojR043ILIg"
NNOdll1.18V11.1.1.0114.0ov.dugdtfulwoued.e.st18v8.1.timitlittva.sYlVsta
43gu
113.13k121,VNOWJ.NiZUHdtdvozitwgv'LLydpgisvmu
ildsu.syssowsrhytd:.spizyssuovvvYNm:vo'fidAueswgv!'wwda.zsu
Nmsdrvg.s.va11mXyvowtatodsipfidnip3w8417gtievosodwoll%la
iNdV.1.001WLRHYV11.IDJ.VHQUV093v3dvR6910Vm3tyiNVON!
WCIA9veuAourn1.1.12'11tiNtatUNldvugdiNtlyVL111510J.$9V04Va
1ksv.4svivriVaved;Lao:.J.ssdassY!stw'dorsvifivdsogNisosdos!mu
:um"sLi.skmelt1,1141.0(1.1.Z914/1414dRU
VBOMMsugithvilivvysikscvid.i.0
n
d.fity01l11110OV'4.11'.01V11,404.1.NdRJ8VZHVNYIR"VNI114:04
sdomsu.HNO.IA43REI.L11hP1VPIINNhNdULL3-11,9J.Zd,Nmp11311.311)(Ull)gi
U1y
VVidovu1
1-109a.duivuw1VVvissczwigiiwtsgvgfildyso!sgvolisvdsuu
'Aulto6alsaou-14
p.wpKetuauWvowtDoswataumnamwslsao
-wtusuad4-exelpredu3outvwsvs91130*DUap.194ifilLIOVI
TETSlsaowRipiollaosu4a1A'dos
-91aunsaouclplowTtstw'aprouooIvld9i4aTvls9ostgid'tke
ininnoioodp.-13.p[suipiFol.julapt1loseav2nrpo
-uwxap'voopul0loraapvaqvosphlavdmasvss
apoqopstoup111wo,'waniaAoiso2wiqvw1pi:01mgallalsrm
intniaavlstulsou.xmaluFvdrninsopinaweld'apwrileadint
auntareallpapggej-psuudsztsFosne-t'ulTiodo.nalkin10.
-uws'saidthlosalagnsIovdauialsavewaxInFuluiazata.mns
udpisoutpzundsitwo1j-npuw.OuiitsFosulT!qasoutad
tupuwcia.nuttiAtoInlffoco.payiFOuwswoadpsuuyq.
;rrinAowooanzn.LnisArawaaplars14-Yaw=T7f,
nL
HfilisutrwuurwEiu
.ivSIV11Cum/V
Vt/Hissit
14",
ukuviluviliV$1.11141WOU
3.*.4
(13
lirittttd)o3Vgmi
1711.0
P
S.
!WWOJ.
;V
WVWIVLW
un,
ioanm
tcj
imp,
iaaTaldnij
I-Vs
v[
I
www.dacoromanica.ro

66. 2IDIRgA NirtMEERE A SKITULUY PCCROVULU1 145
cum eä, dupe, pArintele Gerasim, s'ad pus nacialnicti acestuT
Sant skit, prea euviosia,Sa Parintele Ieromonachul Nifont.
i acestuf nadalnic i-ad dat o Borisov), prea cuviosul prtrin-
tele nostru stareful Paisie, prin care eft vita, el, a aduna mi-
lostenie, ease, fnoTesell skitul, forte dArrtmat. i in anul
1786, la inseo 4ioa pra4.niculuT Poerovulur, un monach a-
nume Teodosie dela skitul Fittrteiunii all ditruit prin docu-
mentul set, acestul Sant Skit al Pocrovului, doe-spre-c ece
minee, tipitr,ite in limba Moldoveneseit, dand i acest pomen-
nie, monachil, Teodosie, Gerasim, Profira, Joanna, Ecaterina
i Paraskevi. apol, dupe, parintele Nifont, S7ail pus na-
dalnie skitului PocrovuluT prea-euviosiea sa parintele du-
chovnicul Innokentie. i in vremea Igumenia acestuia
in anul 1801, s'all prAdat din Biserica skitulu!, un S&nt
potird, cu stdua i lingm* de argint, i discosu, si treT
pitrechT paftale tot de argint, si treX cruel ferecate cu ar-
gint, i un capae de armpit dela CristelniO, si trei pole
de Icane, qi una pole, pentru Evangelie cusutit cu fir.
tote aceste s'ail aflat date de pradatorul la un jidov, a-
nume Solomon din Tergul N6na4uluT, in anul 1801, la 22
de Mile ale lunii luT Fevruarie, si tot ()deb, s'atl descoperit si
pradatorul, gi s'att pedepsit de atre IsprAvnicie. Dec!,
spre (noire a acestui Sant si Dumnecleescd intre a4iT,
au dat ajutoriul eel max* mult, Prea Santitul Metropolit al Mol-
davia, Kir Iakov, dupre cum se vede forte lamurit, dintru
un inscris al sal, din g dile ale luniT. lux* Aprilie, anal 1802,
intro carele aratd, el pArintelul nostru ArchimandrituluT si
stare uluY Sfintelor monastic Nenicul Secul, Kir Doroteid :
'cum ed, au incredintat in mAna Ieromonachului Ri dueltovni-
ceuluT Innokentie, nacTalnicul SkituluTPocrovuluT, Q mie doe
(Rite de leT, ajutorid, ca ease indesa, numitul skit., tot o-
datit, prin inscris chotArasee stareculuT, tea spre o 6-
cresT care mangaere a parintilor calugArT, ce se fat la skitul
'Pocrovul, sdrlese pentru pentru stupil skitulut Pri-
'saca de supt Muncea, §i prisaca PocroveniT., ApoT itopit a-
cesta, §i- Cluceriul Nicolae Cerkez all bruit numitului skit-
doi gonitorl, ca sit fie de jug, pentru trebuinta skittdui, pre,
5
hind
Si
Si
laca§t1,
,
1i
Si
aeelao
dents% 8i
www.dacoromanica.ro

67. 14 ZIDJRL TENLEE0 4 SpTULW VOFRpV1.4.1.4
cum aratit, el Will tutaak 0 %COP Wier oust O 1? P3. C4Ii0*e4- §4
piitintele,innoke4tie, naclalp,iculAip tl V9cijoyvlig. d3iq 14
Pa ale Maiii anul 189A, 4ptidat care. a.cat4 g), cuw
ck to* acum prwiut,it din. Stop, znonwitire Nr4mvitux, qiet,
dunAti 41,g1tQ vita cu milosteniea. upOru, monastire.
SJ
lunil
El-
Iui
www.dacoromanica.ro

68. TBEILEA DISCURSU
Santuiui fon Ctirististom
4016.a,
AlthrgiriT6r IAN tagfibt
TRADUCTIUNE DE PROTO5YN6EtUL GHERAErIM SAFFIRig
(Urmare. Vety No. 1 amMal. VII-leaVagt 49).
7, Decd to pretin41 oak hacruqe se vort petrece intrialtu-
felt, c se-pOte pr eGtioa) in rnicpacula cu exactitate
virtutea; ¢ dectA anestl limbagit este in gura- to expresiu-
nea unel cugertirl, seriose i Sincere, bine-voiesce a nu to
inspaTm6nte de doctrine singelara §inouA ce nol o profe-
saint. Pre de- o parted ml-ar venia cu greil de a me ,irilar-
cina thre motiva,cu o datorid- atatu de osteniciosa ; pre de.
altarrnarcosta multa de tap sacrifice numerosele avan-
tagie-. au tote acestea. nu rne, pota petrunde de acesta
3octrhC.1; voT nu mI-oipernritely, volt carif prin cuvintele si
faptele vostrer incetati. de, a et respinge, de a inv6ta
contrariuld. Ca cumt atl fi format Tesolutiunea seriosil
de a perde precopiil vostri, vol le impunetT o de fur-
tare Care- neap e rata 10 Qom pro mite rnantuirea, Examinedd
lucrttlt de. susd. tVaT you& carl+ radeth, dice Mantuitoriult.
CLuc., VI, 2-4). Dar toomaI risult 1A-provoca0voI ladensir
fOr6 intethre. (Val- celora bogatlr- este inc6 scristi; -0- tote
silintele vOstre au de scope de a 'I duce la* avutiil, (Val
v-oulifrpre/carI emenii va bine-cuvinteday, §i vol consumatT
adesea tota averea-Orintesca, pentru a captive favorea po-
pula4. OrI-cinemeoinste§ce pre fratele sea este ameninten1
cu# foculA infernulul; a vol socotitl. mid de sufletOr
pre.aceia-cart suferu in titcere injuriele aprOpeluI. Christos
Ail
§i
0
linilt
0
Si
www.dacoromanica.ro

69. 148 AM, TREILEA DISCURS6
ne ordona de a dispretui certele 0 procesele; si tocmal in
acestil, atmosfera nesAnet6sa aruncat,T voT pre fiiT vostri.
Christos voiesce ca O. scOtetml ochiult care ne. scandali-
seda ; si vol cultivaV de preferinta amicitia omenilort ca-
pabilT de a ye inavuti, atunq chiart candt eT v'art inveta
coruptiunea cea maT dispretuitore. Christos opresee de a
lApeda omult pre socia sa, fOre flume pentru crima de
adulterit ; si voT pretindet1 cA trebue calcataln piciOre a-
cesta oprire de IndatA ce este vorba despre unt profitt
considerabilt. Christos at proscristi orT-ce jurAmentt; si
vol luatrin rist pre aceia chiarli carT It-tint. *Celt ce 'sT-
iubesce sufletulti set, adauge Mantuitoriult , perde-lt-va
pre elt,. (Ioan., XII, 25). Si tocmal o asemenea iubire vol
nu incetatT de a o recgmanda. gDecA vol nu iertati Omeni-
lord greselele lord, maT dice- elt, tad tatAlt vostru celt din
cerurT nu va ierta greselele vastres (Matt., VI, 14). Si voT ve
pornict cu gcari contra acelora cart refusa de a'si-resbuna
asupra inimicilort Lori, si.1-dorill de a o face catt se p6te
maT de grabs. Mantuitoriult ne declara ca gloria deserts
face pre tote faptele n6stre nefolositore, pre postt Ea si pre
rugaciune sti pre milosteniA ; si cAtrA deserta gloria indem-
nail voT prin tote millOcele. Pentru ce sa maT urmedt cu
acestl enumeratiune ; cand stintt destule aceste diverse
gresele spre a ne da la miT de turmente; candt, una sin
gura dintre ele e de ajunst spre a le merita, departe de a
fi tote necesariT. Asti felt, pentru cA vol le IntrunitY pre
tote, agravandt prin acesta gramadire de crime sarcina
copiilorti vostri, voT 'I prapastuitT inteunt fluvia de fool.
i cumt vort putea sAse mantuesca, flacArele infernulut
reclarnandu-I pentru atatea cuvinte, ca alimente ? Ceea-ce
este acolea teribil, nu stintt numal invetamintele opuse
Invetamintelort lul Christos pre cart vol le respanditi; ci
suntt anco si numirile pompOse cu carT potciti vitiult. A
frecuenta circurile si tetrele, este, dupO voT, urbanitate; a-
vutia, este libertate ; iubirea de gloriA, mArime de suftett ;-
insJlenta, curateniA a animel; nedreptatea, curagill; risipa;
u nanitate. Ca Si cumt o asemenea ipocrisia de vorbire
www.dacoromanica.ro

70. ..CONTRA ADVERSARTLOR VIETET MONASTTCE 149
n'ar fi indestulatore, vol datl virtuteT numal earl nu con-
vint: infrinarea va fi pentru vol selbaticia ; modestia, sla-
biciune; dreptatea, micime de sufleta; dispretiult luxuluT,
micprare; suferirea injurielora, lipsa de curagia. Vol ye
temetl, ar dice cine-va, Ca nu audindu copiil vostri numin-
du-se aceste lucruri pre adeveratula lora nume, sa se a-
puce a le trata dupo cuma merits.
Nu este nicT de cuma lucru indiferinte, de a inspira o-
rOre pentru vitit, de alts numi cu propriult Si adeverafult
sxt nume. Ace sta procedare impresioneda atatt de vioit
pre pecatosT, incata forte adesea 6menT perduti cu mora-
vurile, departe de a suferi ca sa fia numitl cu numirile co-
respuncletore desfrenareT lora, s infurieda in modulU cell
mai selbatica, ca si cumtt li s'ar fi facuta o necinste forte
grea. Da femeielora si tinerilort cunoscutT prin purtarea
lora ruqinOsa, calificatiunile carT santa expresiunea naturale
a acesteT piirtarl; .ace sta este o suprema injuria, care IT a-
trage din parte-le o ura de mOrte. POrta-te tots asemenea,
nu numal catre ace sta class de omens, de ra Lica cu unit
avart, cu unit necumpetata, cu unt fanfarona, cu totT
aceia, cu unit cuventa, ale carora obiceiurl sunta cu totulit
depravate, 'T vel vedea pre toll simtinda multa mai putina
ru§inea faptelort lora qi ve§tejirea opiniunel, decata ocara
nedespartita de Ore -cart denominatiuni. Cunosct cate-va
persone pe carT acestu mijloca le -au readusa in cararile in-
telepciunei, qi pre carT acesta gents de rugne alt vinde-
cata de excesele lora. Dar, pre ace sta speranta consolat6re,
voi o rapiti; si ceeasce este §i mai deplorabil, confirmati
tristele vostre maxime prin exemplele vOstre, construinda
splendide edificil, cuMperanda fertile campil, incongiuran-
du-ve de o pompa falnica, si intunecanda asta-fela sufie-
tula lora ca cu unt nora grosti. Cum -me va convinge cis
ne-va ca vort putea. eT sa mantuesca pre acqtY copiT ce
eint silitl sa apuce trite° tale: care, dupa declararea insag
a lui Christos, conduce neaperatu la perdare, cand et ve
Veda negliginda sufletult lora, ca unt obiecta fore valor;
i ocupandu-vet de lucruri cu adeverata nefolositore: ca qi
'I
si
www.dacoromanica.ro

71. Au" TREILEA ,DISC1JRSO
gceieg aria fi singurele irnportanct aecasarit? Nu
,P4te gWirAgusiii greOla ta, .deca prig servitoru, tuntt ,caia,
haina putiasa lipsesce fiului teq ; ,c14;A -a 44 face wirtnosti,
nici btu kine-voiesci m4car a gapcli: Casa este vnrba -de-
pietre si de Icrnae, tit 19 ciaa 43-tat -raexielsit ateutiune;
catAl pentru eln X10 01060, Aug --socoala 4a,. nici
cea maT mica parte din apdsta sPliatuditie. Cindil este vor-
ba pa g rkjc1 In lacainta $a A Status, naaatit; sa constru-
esci 4E10 acoperifil stralnPirld$ gle aura, to NT -daY ate gri-
jile ciecgsaril; 44a car 44 trebuo s acopeiI ,cu aura pre
cea pa, frunika glintge pro- InsusT sufietulti, ill aid
vi§A licligs0 44 tg gArwleacir la aaSta.
Ora 111311a)
cum)
sullet%
Statu1,
140
,Si
is
fiEl
1'4 an
www.dacoromanica.ro

72. Actil de Donatiune
Sub semnatil locuitorT §i proprietary midi din Comuna
Orzesti, Plaiul CloprT, Judecul Mehedint; veclendh ca Bise-
rica acesteT Comune, cu hramul §f. George, Inca de maT mutt
timp se alla vacant de Preot, din cause ca nu are pogOnele
legiuite de pamant ca sa ne putem face Preot, dam de
Janie mentionatei Biserici pentru tot d'a una, §epte-syre-
clece (No. 17) pogone pamAnt din proprietaiile nOstre, dupe
cum urrneza la rturtrtle fie-tafuia ; ire htiOne costa suma
de treT-sute douti-debt (2o) LeT, sir fie valabil acest
actu '1-am legalizat de Primaria respective, precum i de
Onor. Tribunal focal trecendu-se in registre.
CeT -ce am Stiut carte '1 -am subscris cu manele ,nostre,
iar cei-ce nu am tiut ne am subscris prin scriitor,
PlecatT
Constantin Barbulescu, trey pogone in Zanoga GArdo-
manfilui din hotarul OrzqtY.
MihaT Popescu, doue pogone in locul numit Gardoma-
nu din hotaru Orze§ti.
Nicolae Borcu, am dat un (1) pogon pament in hotarul
Orzwl de alatured loculul numit Vadu-Red._
Patru B, Balaiu, am- dat cloud pogOne in Olanu din ho-
tarul Orze§ti.
si
caSi
www.dacoromanica.ro

73. 152 ACTt DE DONATIIINE
George Balaiu, am dat un pogon pament in locul numit
nt.'s:5ga Gardomanulul, hotarul Orzeti.
Dumitra§cu Iva§c0., am dat done pog6ne pament in los
cul numit Vadu -Reu, din hotaru Orze0.
loan IvaFu, am dat patru pog6ne parnent in locul nu-
mit Vadu-Ret, din hotarul Orze§ti.
Mihait Semenescu, idem doue pogone din Zan6ga-Gar-
domanuhiT, din hotarul Orze0.
Constantin Betrbuleseu, am primit.
ROMANIA
Primdria Comunel Orzejti.
Semnaturile din facia acestul actU, find 'ale celor iscalitT
se atesta qi de Primarie, dupe cererea ce s'au facut .prin
Suplica inregistrata la No. 32o.
1883, Mait. 29.
No. 382.
P. Primar (S). Adj. G. Popeseu.
(L, S.)
Triounalul ilfehedbz0 Sex, I.
No. 521. Andinta din 31 Main.
tnaintea Tfibunalulul s'a1 presentat astazT donatoriT
Const. Barbulescu, MihaT Popescu, Nicola Borcu, Petru B.
Balait, G. Balait, Mitra§cu Iva§cu, Joan IvaFu, MihaT Se-
raenescu cu D-nul Constantin Barbulescu ca representant
al Bisericel donatare, totT in persona ; In presenta-le s'a ce-
tit acest actu de donatiune, depus cu suplica inreg. la No.
4529183,, numitii sustinut in tatul, declarand ca este
al lor, facut din liberile vointe, au cerut a se autentifica.
TRIBUNA LUL
Avend in vedere, declaratiunile partilor.
Avend in vedere, ca actul fiind format numaT pe,timbru
de 2 leT, pentru complectarea tirtabruluT s'a perceput de
D-nul Casier General, Cu recipisi No. to5g/83 leT 8;
1-agi
www.dacoromanica.ro

74. AC Pt DE DONATIUNE 153
Avend in vedere, ca §i taxa deinregistrare s'a incasat cu
recipisa No. ro6o/83.
Avend in vedere qi dispositiele Art. rt71 cod. civil, da au-
tenticitatea legala acestul Actt. de donatie.
N. Cutcudache.
SemnatT). { I, G. Isvoranu,
[L.S.]
p. Gref. I. Al Yirovenu.
Greta. Trib. Mehedzn& Sex. I.
Acest Act de donatiune,s'a trecut in registru_ de trascrip-
tiunT sub No. 29o/83. fila 36. vol. 2 lit. B. I. P. S. astazT 3r
Main 1883. Severin.
Gref. (S) b. Alexandrescu.
(L. 8.)
p. Conform. Diacon. Nea'etescu.
ROMANIA
Directia Cancel. Sf. Efiiscofiit Rimnicul Nout-Severin.
Acesta copie fiind conforms cu originalul se atesta.
p. ]3irectore, C. Okinescu.
(L. S.) 1883, Decembre 5..
ACTT DE DONATIUNE
Snb semnatii locuitorT Si proprietary mid, din Catunul
Marital Comuna Recea, Plasa Horezu, fudetul Valcea, w-
clend ca Biserica din acest Catun cu patronagiul Sf. Ion Bo-
tezatorul, Inca de maT multu timp se afla vacanta de pre-
ot, din causa ca nu are pogonele legiurte de pamant §i ca
sa ne putem face preot, dam de dad e mentionatel BisericT
pentru tot-de-una qepte-spre-c,lece (No, 17) pogone parnent
din proprietatile nostre ;Lupe cum urmeza la numele fie-ca-
www.dacoromanica.ro

75. I b. ACTH DE DONATIUNg
tuia, care pogone tie costa tuma de lei treT sute (3oo), din
care pament sa se intretie preotur ce va eetvi la ttcesta bi-
serica cu adjut6rele tele.
Si ca sa fie valabil acest attti 'l -et legalise atat de- pri-
maria respective, precum 3si de Onor. Tribunal Judeten
trecanduse in registru §i de conformitate iscalit cu pro-
priele nostre mainT.
D. A/Wenn, cedez clece pogOne pament nu-
mit in fundurl ce mi se cuvine din cureua Bra-
nesca, din parati iti-Zavgiana.
Semnati F. Gogoescu, cedez cincT pots-One pament iin
locul mare din apa pha 2avoiana si
doue pogone pament din cureda Mircesca din
partea mea.
Primdria Comund Recea.
Cu acest Actt de Donatfune, eat preseMat itz lotalul
PrimarieT, locuitori iscalitI in fats i in basa suplicel inreg.
la No. goo.
Se atesta ca numitii locuitor au decl'arat ca adsta doria-
tiune o fac din libera voirltd.
1883, Decembre.
No. 739.
(L. S.)
Primar (Semnat) Indescifrabil.
Notar (SS)- C. lonescu.
Casieria General'
in conformitatea Art. 34 al. 2 din Legea TimbruluT i in-
registrard s'a perceput taxa de 3 °/o in sums de lei 12, batir
75, ,cuvenita- la surna de lei 425 preciul pogOnelor din act,
calsulat fie -care pogon a 25 fr. Pentru care s'a liberat re-
cipisa No. 4988 din 8 Decembrie 1883.
Cagier 0-le (SS) A. D. Mdcludnu.
Verif. (SS) lonescu.
dm
OM
Mariti, lit
plopi§i
Valcea.
2".
www.dacoromanica.ro

76. ACT DE DONATIUNE 155
Tri6unalul Distridu lut V4lcea.
No. 921.
Asta-4T opt Decembrie 1883. s'a presentat in Tribunal,
dcmatari Dimitrie Ma16nu §i Florea Gogoescu in. persona,
carora intregul lul actstacta de donatie,
declarat 0 este al D-lor propriA facut din libera vointa, ca
confine adevrul si c sunt subscr4T prin propriile D-lor
Semnatult
TRIBUIFALUL
In facia acestor declaratiuni §i in basa Art. 1171 Cod.
Civil.
Da, autenticitatea legala acestuT Actt de Donatiune.
(Semnat) Parvulescu.
I. 34 Budetrescu.
Grefier (SS) C,,.,& beau.
Grefa.,.,Tri6. Dist-riche/id Vaicea.
Acest actil de donatiune transcriindu-se IntocmaT pe re-
gistru de transcriptiuni al acestuT Tribunal la No. de ordi-
ne 771 Vol. III. cu data de ac11. opt Decembrie 1883 ,se
atesta :
Grefier cSS) C. Bdbinu.
[L. 8.]
[L. S.]
Pentru Conformitate, Pr. N. Ionescu.
ROMANIA
Dir(ctia Cancelarid S-tee Eftiseotir Ritnnics
Nold-Severin.
Acosta copie find conforms cu -originalul. Se atesta.
r884, Ianuarie, 18.
Directore.AI,Pratotopescu.
[L. S.]
citinduli -se in ate
www.dacoromanica.ro

77. ACV DE DONATIUNE
Sub4semnati locuitorr mosnenl din Comuna Cacaleti,
plasa Ocolul, Jud. Romanati, vedend Ca Biserica acestei Co-
mune cu hramul Adormirea Maicel DornnuluT, Inca de maT
mu't timp se afla Vatarita de Preot, pentru ca cel -care '1
ate avut, at incetat din viata, si In urma cererei ce am fa,
cut Prea Santitului Episcop al Eparchiel Rimnicul Noul
Severin de a ne permuta la acesta Biserica pe preotul Ilie
Cacalicenu aflat actualmente Preot la Cat. TimbureA,
Crmuna Murta, Juci. Doljiu, Prea Santia Sa de si ne-a ad-
n is -ererea insa cu conditie ca sa facem ore care vent
send si in scop ca Prea Santitul Episcop se aprobe de-
finitiv permutarea Preotului Ilie Cacalicenu la Biserica nu-
mita mai sus.
Donam in mod irevocabil Bicericel cu hramul Adarmi-
rea Maid Domnulul pogOnele de pament insemnate la nu-
mete fie-caruia, care in totarinsumeza suma de septe-spre
clece (No. 17) pogone pretuite cu lei una mie (No. woo.)
Din venitul acestor pogone se vor bucura Preoti ce du-
pa vreml vor servi la numita santa Biserica cu obligatiune
ca M. se pominesca numele donatorilor.
Si ca sä fie valabil acest acta. '1-am legalisat de Onor.
Tribunal local, eel ce am stiut carte .'1-am subscris cu mai-
nile nostre, iar cel call nu am stiut carte, ne-am subscris
prin scriitor, trecandu-se in registrele respective.
18837-Decembrie 22.
Marin Paun, am dat pan pogon in cureaua de la Podu-
gelu is hotarul Rogistei.
Nica Minlaescu idem un pogon tot in cureua de maT sus.
Dinu LeOnu, o jumatate pogon la drumul Marilor.
Ion Iancu Tutd, un pogon in cureua de la podu Gheli.
Ion Antonie, un pogon Idem.
Gabriel I. Chirea, ua jumAtate pogon idem.
George Marin Terleaz un pogon idem.
L
www.dacoromanica.ro

78. AcTer DE DONATIUNE 157
Ion Panu, o jumatate pogon idem.
Marin _Gabriel Macescu, un -pogn idem.
Radu S. Macesanu, un pogon to cureua de la podu
Gheli, la hotarul Rojistea.
Vasile Ganuci, o jumatate pogon la drumul Marilor la
Tutunateqti.
George GhitaMacesand, o jumatate pogon in cureua po-
dului Gheli, la hotarul Roj4te1.
Nita Radu, un pogon din hotarul R-oji§te,spre meza-nop-
te in cureaua de la Recea Mare.
I. Radulescu, una jumatate pogorl din hotarul RojiqteT,
spre r4aza-n6pte in cureua de cumparatura de la Ion Va-
silache Popescu, cu acte prin Tripunal.
Eu Ilinca, sotia decedatuluT Ion Fl. MiaT un pogon in cu-
reua din Cernid din Calnicu, Puturenilor spre
Ea Ilie Marin Canea, o jumatate pogon din hotarul
spre meza-nopte.
Ilie Popa Nicola; am datoj umatate pogon din hotarul
RojisteT, spre miaza-nOpte alaturT cu Ion Paun.
Theodor G. Constantin p- jumatate pogon din hotarul
Ro4tea, spre rneza-nOpte.
Preotul Ilie Cacalicenu, un pogon din hotarul RojiqteT,
spre miaza-n6pte.
Ilie P. Cacalicenu una jumatate pogon din hotarul Roji-
;tel, spre miza-n6pte.
Stan Anghel, una jumatate pogon din hotarul RoNtel,
spre meza-nOpte.
R. Radulescu, una jumatate pogon din hotarul Roj4te1,
spre meza-nopte.
Radu Ilie Marin Pop escu, un pogon din hotarul Roji§tel,
spre meza-nOpte.
Sub-semnatii Epitropi aT &serial cu hranau Adormirea
Make Domnului, declaram ca asceptam donatiunea facuta
de locuitoriT copring in acest act.
Marin Paun.
(SS) Epitropi Raduc MihAilernt
Ro-
mdza-zi.
S
www.dacoromanica.ro

79. igA ACT1 1511: NW-A./Witt,
Se atesta de noT Primarul Cortland Cacaleci, anti ac4sta
comund nu se gasesee coirritlibrafat dig geed ie1, apre care
finit,se aldtur& Ina utra die 664 pre it se Mutat citenform
Art. 7 din Legea timbrulul.
[L. S.J
Primar (SS) L Rasie'sicte.
Prep( tinkle Tea .1isomorar.
Se va respunde la C'a-sieria Cenerald, s_uma de teT trey -cleti
taxa cuv-enitN statuluT la suma dins acest actu.
]L. S.-1.]
Prepdinte (SS)J Brabephem
Grefier. (SS) C. .RadotricK
Casierid G-le Romaine ir
No. 3872.
Conthpm Art. 32 al. 2, din Lege4au pencepuis petttru a-
cest actu lei trer-lecr dtept taxa de tnregistrarr cuvenM
fisculur0 s'an.liberat vecipisa No. 3872 din 2s Decembrie
'883.
Casier Cr-le (4Sg) C. 71a-me.
Tri&unnial. Dietkic1ul0 Rantaitatt
No. 1370.
18833 DocembriEu 23.
Asta-cIT s'a presentat inaintea TribunaluluT; donatori tot,T
in numer de-douetcjeei treil§i Epitropi Bisericei cu pa-
tronagiu Adormirea Maici DomnuluT, din Camuna Cacx-
lep3 in preserlia, audul# carora eitindu-se acest act de. Ja-
nie, numiti ate marturisit §i oral ca continutul set este-es 4r
presiu-nex-liberer lor volute,. addogand.Gavrfila Ion Chirea,
George Marin Tarlea; Ilinta soliaidectdatulur Ion FL MIA
roiu, llie Marin Canea, Theodor Marin Constantini Vasile
Canuci §i Rada Ilie Marin di, nu tit carte, iar Epitropi Bi-
sericeT ca ascepta acesta donatie.
vi
0
www.dacoromanica.ro

80. ACTt DE DONATIUNE 160
TRIBUNALUL
Pe basa acestor declaratiuni.
Veciend c s'a respaanc. taxa_ is vegiatarel cwiesitIsta-
tului.
Dec Iva ALIN! Vic act A 4ct c claaie) =form Art Hvi
C. Civil.
(L. S.)
Grefiev- a Rados,
p. cooccornaitate Pr, N. .lotescu.
ROMANIA
Directia Cancelarie 4tiscatir .R,tinNicu Ninc4verirt.
Copia, aees.ta. fia4Confarrailqukenigiamui sjt Otijtilt
18844 lanivarie 24%
p. Dircctore C. Oliinecscu.
($erclna.tA)
t1; Bra6etenu.
G. lonescu.
ttzrrz---,711-171-.0*RialiatExra==ww,--
(SS)
540
www.dacoromanica.ro

81. 160 11071 E ISTORICE
NOTITE ISTORICE
de D. Ad/cocat G. Strati lat.
Biserica azilui Domn4il Bala 1-fiica lui Constantin Vodti
Brancovenu, ssa zidit de acOstd, pomnitA la anul 1751; iar
Biserica Sf. Spiridon eel not, s'a zidit In a doua domnie a
lur Scarlat Ghica la anul 1765.
Ipsilant Ia anul 1780 construi palatul din DOul-Spiri,
dica orfanotrofia -bisericeT tutulor sfintilor inzestrftd'o cu
prAvraiile din strada Radu-Vocla. Eclifieti mai multe fantAni
cu apit, fonda, i sc61a din Sf. Sava, uncle astlidi se afig, aca
demia.
Monastirea Bistr4a, din VAlcea este clitditit pe la anul
1497 de Banul Barbu Basarab, (cgruia i s'a zis qi Craioves-
cul chip& resedinta Bania sale) eu fra it s61 Pirvu Vornicull
Danciul Vornicul qi Radu Postelnicul, fii hit Neagoe.
Monastirea Radu-Vodtt zidita si inzestrata de Alexandru
you U apol inchinati Ia muntele Athos la anul 1613 de
Radu-Voda Mihnea.
Monastirea Cotrocent. ziditt qi inChinala" de erban-Canta-
cuzino tot la muntele Athos In anul 1682.
Monastirea MArgineni Inchinatti la Muntele Sinai In anul
1731 de Nicolae Alexandru.
Monastirea Vtic;.i.resci ridicata de Nicolae Mayrocordattn-
zestratit de densul Regal cu mogiile domne§tilor raonastiri
Tanganul qi Dritganesti, prenoith, acestg, inchinare la Sf.
MormAnt la anii 1798 §i 1813 de Dom-nit Gheorghe llangerli
Gheorghe Caragea.
Constantin unul din cei patru fif al lui Enache VitcArescu
care, impreunii, en Constantin Vodii, BrAncovenu qi en patru
acestuia, att fort ucisi ra 15_ August 1716 prin tIerea
eapetelor la palatul dupit mare Geali-Iiioscu dinaintea ochi-
lor Sultanului Ahmed II. Acest Constantin Vactirescu a
(bruit mosia pe care Ia 1726 Nicolae Vodg, Mavrocordat a
cladit Monastirea Vaaresci,
Stefan eel d'al patrulea fiti al lul Enache Viiciirescu din
c6sktoria sal:ascii la 1740 un fit1 care fu botezat en numele
s611 de Enache Vitcareseu.
(Bifida Public.)
ri-
Ion
ill' ai
moqului
si
si
www.dacoromanica.ro