SlideShare a Scribd company logo
ROMANITATEA ROMÂNILOR
TEST 13 2010
I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:
1. Curentul cultural iluminist, care susţinea latinitatea şi continuitatea de locuire a românilor pe teritoriul vechii Dacii a fost:
a) Şcoala Ardeleană; b) Şcoala Latinistă; c) umanismul; d) romantismul.
2. Învăţatul german din ţinuturile săseşti care a descris monumentele şi a publicat inscripţiile latine pe harta sa:
a) Johannes Honterus; b) Martin Schmeitzel; c) David Hermann; d) Valentin Frank von Frankenstein.
3. Lupta de emancipare a românilor ardeleni, pentru drepturi egale cu celelalte naţiuni şi confesiuni creştine din ţinuturile transcarpatice, a fost
începută de:
a) Samuil Micu; b) Inochentie Micu-Klein; c) Gheorghe Şincai; d) Petru Maior.
4. Din cele trei naţiuni privilegiate din Transilvania, nu făceau parte:
a) maghiarii; b) saşii; c) secuii; d) românii.
5. Nicolaus Olahus afirmă unitatea de neam, origine şi limbă a românilor din cele trei Ţări Româneşti în lucrarea:
a) Hungaria; b) De neamul moldovenilor; c) Istoria pentru începutul românilor în Dacia; d) Descriptio Moldaviae.
6. În cadrul entităţii etno-lingvistice spaniole, substratul este cel:
a) galic; b) italic; c) lusitan; d) celtiberic.
7. Printre reprezentanţii Şcolii Ardelene, s-a numărat şi:
a) Dimitrie Cantemir; b) August Treboniu Laurian; c) lon Neculce; d) Gheorghe Şincai.
8. Categorie de izvoare , care atestă continuitatea dacică în epoca romană, prin denumiri ca Dunaris, Alutus, Maris etc.:
a) arheologice; b) epigrafice; c) hidronimie; d) toponimie.
9. Numele consemnat în documentele externe, care desemnează populaţia de limbă romanică de la nordul şi sudul Dunării, este cel de:
a) daci; b) geţi; c) slavi; d) vlahi.
10. În anii ‘80 ai secolului trecut, o polemică tot mai acerbă a avut loc între istoricii români şi istoricii:
a) sovietici şi maghiari; b) maghiari şi bulgari; c) maghiari şi sârbi; d) sovietici şi bulgari.
11. Pomeneşte, în secolul al IX-lea, ţara Ulak-ili:
a) Cronica lui Anonymus; b) Geografia Armeană; c) Cronica Oguzname; d) Strategikon.
12. Autor muntean care considera că, la baza etnogenezei româneşti, se află dacii şi romanii:
a) Grigore Ureche; b) Constantin Cantacuzino; c) Miron Costin; d) Dimitrie Cantemir.
13. Anul apariţiei şi autorul lucrării Transilvania sive magnus Transilvaniae Principatus:
a) 1791 - Huszti Andras; b) 1776 – Benko Jozsef; c) 1781 – Huszti Andras; d) 1778 – Benko Jozsef.
14. Cronicar care, într-o lucrare publicată în 1666 la Amsterdam, susţinea că elementul romanic nord-dunărean a fost sporit prin aportul masiv al
celor alungaţi din sud de invazia bulgarilor:
a) Troster; b) Lucius; c) Engel; d) Schmeitzel.
15. În demonstrarea romanităţii românilor, Vasile Pârvan utilizează, în primul rând:
a) argumente filologice; b) dovezi narative; c) argumente logice; d) dovezi arheologice.
II. ANALIZAŢI CONŢINUTUL CELOR DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat
16. Încă de la sfârşitul secolului al XVI-lea, unii cărturari maghiari îşi exprimă neîncrederea faţă de teoria originii romane a românilor şi a
autohtoniei lor; la mijlocul veacului al XVIII-lea , Andras Huszti susţine teoria descendenţei romane a românilor.
17. Alături de toponimie şi hidronimie, continuitatea dacică în epoca romană este atestată de izvoare arheologice şi epigrafice; unii istorici şi oameni politici
străini susţin dispariţia autohtonilor nord-dunăreni după cucerirea romană.
18. După 1989, problema romanităţii românilor a continuat să se afle în centrul preocupărilor istoricilor; în această perioadă au fost editate lucrări
valoroase pe această temă, care a fost abordată cu multă obiectivitate.
19. Susţinând originea pur romană a românilor, Dimitrie Cantemir anticipează una din ideile de bază ale Şcolii Ardelene; abordată în treacăt în Hronicul
vechimei a romano-moldo-vlahilor, problema romanităţii românilor este dezvoltată de cărturarul moldovean în Descriptio Moldaviae.
20. În Supplex-ul scris în 1744, Inochentie Micu cere drepturi pentru românii din Transilvania; prin scrierile lor, o serie de savanţi germani şi
maghiari din secolul al XVIII-lea pun bazele teoriei imigraţioniste.
21. Dimitrie Cantemir este primul umanist român care a susţinut autohtonia şi romanitatea românilor; principalele argumente aduse de Cantemir în
favoarea originii romane a românilor sunt cuprinse în lucrarea Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor.
22. Ideile umaniştilor italieni s-au răspândit şi la curţile regale din Polonia şi Ungaria; la mijlocul secolului al XV-lea, teza originii romane a românilor
este consacrată în mediile ştiinţifice europene de aceeaşi umanişti italieni.
23. În lucrarea sa Istorie şi mit în conştiinţa românească, Lucian Boia susţine că esenţa romanică a limbii române, la care se adaugă numele de
român, „înclină într-un sens balanţa spre romani”; o viziune similară este susţinută şi de Adolf Armbruster, istoric originar din Transilvania, în
lucrarea sa Romanitatea românilor.
24. Enea Silvio Piccolomini a devenit papă sub numele de Pius al II-lea; prin scrierile sale, cunoscutul umanist italian a introdus definitiv în circuitul
ştiinţific european ideea originii sud-dunărene a poporului român.
25. În secolul al IX-lea, cronica turcă Ogüzname menţionează o ţară a valahilor numită Ulakes; în acelaşi secol, armeanul Moise Chorenati
aminteşte în geografia sa despre o ţară necunoscută numită Balak – Valahia.
2
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:
26. A. Activitatea Şcolii latiniste.
B. Activitatea Şcolii Ardelene.
C. Răspunsul lui A.D. Xenopol la teoria roesleriană.
a) ACB; b) CBA; c) CAB; d) BAC.
27. A. Gheorghe Şincai publică „Hronica românilor şi a mai multor neamuri”;
B. A. D. Xenopol publică „Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană”;
C. Franz Joseph Sulzer publică „Istoria dacilor transalpini”.
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BAC.
28. A. Simon de Keza scrie „Gesta Hunnorum et Hungarorum".
B. Ţările Române încep lupta antiotomană.
C. Ungurii se stabilesc în Pannonia.
a) CAB; b) CBA; c) ACB; d) ABC.
29. A. Supplex Libellus Valachorum;
B. Unirea unei părţi a clerului şi a românilor ortodocşi cu Biserica Catolică (greco-catolicii);
C. Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BCA
30. A. Toppeltinus şi Tröster combat opiniile lui Szamaskösy despre origine românilor.
B. Schafarik argumentează originea latină a românilor.
C. Benko lozsef, publică lucrarea Transilvania, sive magnus Transilvaniae Principatus.
a) ACB; b) BAC; c) ABC; d) CBA.
31. A. Gesta Hungarorum.
B. Cronica lui Ioan Kynnamos.
C. Cronica lui Simon de Keza.
a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC.
32. A. Debutează activitatea politică a episcopului unit Inochentie Micu Klein.
B. Cronicarii moldoveni scriu despre originea latină a românilor.
C. Umaniştii italieni introduc ideea romanităţii românilor în circuitul ştiinţific european.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA.
33. A. Zona istro-pontică este inclusă în graniţele statului roman.
B. Domiţian iniţiază primul război daco-roman.
C. Începe etapa preliminară a romanizării.
a) BAC; b) BCA; c) CAB; d) CBA.
34. A. Poggio Bracciolini este unul dintre primii umanişti italieni care afirmă originea romană a românilor.
B. Francesco della Valle îşi bazează afirmaţiile despre romanitatea românilor pe cunoaşterea directă a acestora.
C. Filippo Buonaccorsi, consilier la curtea iagellonă, afirmă „descendenţa românilor din colonişti romani”.
a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) BCA.
35. A. Odată cu lupta antiotomană a Ţărilor Române, creşte interesul umaniştilor europeni faţă de originea şi istoria românilor.
B. Antonio Bonfini îşi exprima admiraţia pentru modul cum a supravieţuit „vechea limbă a Romei printre români”.
C. Anton Verancsics, primat al Ungariei, confirmă în opera sa existenţa unei conştiinţe a descendenţei latine a românilor.
a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC.
36. A. Învăţatul sas Michael Lebrecht afirmă că românii, ca urmaşi ai romanilor, sunt „cei mai vechi locuitori ai acestei regiuni”.
B. În Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Dimitrie Cantemir afirmă ideea latinităţii românilor.
C. Apogeul culturii medievale româneşti scrise (apariţia primelor cronici în limba română).
a) ABC; b) CBA; c) ACB; d) BCA.
37. A. Începutul procesului de romanizare propriu-zisă în dreapta Dunării de Jos.
B. Intrarea unei părţi a Daciei în componenţa statului Roman.
C. Începutul fazei preliminare de romanizare a spaţiului daco-moesian.
a) ACB; b) CAB; c) ABC; d) CBA.
38. A. Într-o scriere iezuită despre secui, se afirmă că românii din cele trei ţări româneşti sunt urmaşii romanilor.
B. Valentin Frank von Frankenstein înlătură confuzia dintre daci şi goţi.
C. Daniel Philiphide abordează ca pe un fenomen natural fuziunea daco-romană.
a) ACB; b) BCA; c) BAC; d) ABC.
39. A. La cerere Academiei din Berlin, Dimitrie Cantemir scrie Descriptio Moldaviae.
B. Grigore Ureche, în Letopiseţul Ţării Moldovei, vorbeşte despre originea latină a românilor („de la Râm ne tragem”).
C. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor.
a) CAB; b) BCA; c) CBA; d) BAC.
40. A. Mihai Roller publică un manual de istorie a românilor.
B. Apare lucrarea lui Vasile Pârvan Începuturile vieţii romane la gurile Dunării.
C. Lucian Boia scrie lucrarea Istorie şi mit în conştiinţa românească.
a) BAC; b) BCA; c) ABC; d) ACB.

More Related Content

What's hot

Romanitatearomanilor8
Romanitatearomanilor8Romanitatearomanilor8
Romanitatearomanilor8
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor1
Romanitatearomanilor1Romanitatearomanilor1
Romanitatearomanilor1
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10
Roxana Arhire
 
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Roxana Arhire
 
Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)
Tamas Ioan
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Honciuc Bogdan
 
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Stănescu Cătălin
 
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei MedievaleIoan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
FrescatiStory
 
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVIoan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
FrescatiStory
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
Andrei Florescu
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
gruianul
 
8974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-18974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-1
Bogdan Miulescu
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
gruianul
 
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
gruianul
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
simonachihaia
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
gruianul
 
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
salaru
 
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...
gruianul
 

What's hot (20)

Romanitatearomanilor8
Romanitatearomanilor8Romanitatearomanilor8
Romanitatearomanilor8
 
Romanitatearomanilor1
Romanitatearomanilor1Romanitatearomanilor1
Romanitatearomanilor1
 
Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5
 
Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10
 
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
 
Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
 
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
 
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei MedievaleIoan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
 
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVIoan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
 
8974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-18974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-1
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
 
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
 
Ist. m. a rom.
Ist. m. a rom.Ist. m. a rom.
Ist. m. a rom.
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
 
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
 
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...
 

Similar to Romanitatearomanilor13

Cronicarii moldoveni
Cronicarii moldoveniCronicarii moldoveni
Cronicarii moldoveni
Danga Nicoleta
 
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizantPr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Sima Sorin
 
B.p.maleon, i.toderascu istoria bizantului
B.p.maleon, i.toderascu istoria bizantuluiB.p.maleon, i.toderascu istoria bizantului
B.p.maleon, i.toderascu istoria bizantului
lucianivascu3
 
Gheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilor
Gheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilorGheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilor
Gheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilor
FrescatiStory
 
Studiudecazromana4 rolulliteraturiiinperioadapasoptista-091221065512-phpapp02
Studiudecazromana4 rolulliteraturiiinperioadapasoptista-091221065512-phpapp02Studiudecazromana4 rolulliteraturiiinperioadapasoptista-091221065512-phpapp02
Studiudecazromana4 rolulliteraturiiinperioadapasoptista-091221065512-phpapp02
mariana4321
 
Calendar cultural 4 septembrie
Calendar cultural 4 septembrieCalendar cultural 4 septembrie
Calendar cultural 4 septembrie
Ioan M.
 
Studiu De Caz Romana 4 Rolul Literaturii In Perioada Pasoptista
Studiu De Caz Romana 4 Rolul Literaturii  In Perioada PasoptistaStudiu De Caz Romana 4 Rolul Literaturii  In Perioada Pasoptista
Studiu De Caz Romana 4 Rolul Literaturii In Perioada Pasoptista
Angesha
 
Studiudecazromana4 Rolulliteraturiiinperioadapasoptista 091221065512 Phpapp02
Studiudecazromana4 Rolulliteraturiiinperioadapasoptista 091221065512 Phpapp02Studiudecazromana4 Rolulliteraturiiinperioadapasoptista 091221065512 Phpapp02
Studiudecazromana4 Rolulliteraturiiinperioadapasoptista 091221065512 Phpapp02
Angesha
 
Studiu de caz:Curente literare si culturale
Studiu de caz:Curente literare si culturale Studiu de caz:Curente literare si culturale
Studiu de caz:Curente literare si culturale
Oana Merfea
 
Antisemitismul în România.Un model cu dreu descris ]n fa;a celor tineri
Antisemitismul în România.Un model cu dreu descris ]n fa;a celor tineriAntisemitismul în România.Un model cu dreu descris ]n fa;a celor tineri
Antisemitismul în România.Un model cu dreu descris ]n fa;a celor tineri
ClaudiuLupei
 
Importanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romaniImportanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romani
chrysss22
 
Studiu De Caz Ii Ic.
Studiu De Caz Ii Ic.Studiu De Caz Ii Ic.
Studiu De Caz Ii Ic.
guest7a6dd
 
Cap iii. renasterea si luminile
Cap iii. renasterea si luminileCap iii. renasterea si luminile
Cap iii. renasterea si luminile
Sima Sorin
 
Românii transilvăneni în percepţia unui călător englez la 1860
Românii transilvăneni în percepţia unui călător englez la 1860Românii transilvăneni în percepţia unui călător englez la 1860
Românii transilvăneni în percepţia unui călător englez la 1860
LucianDronca
 
Proiect Formarea Constiintei Istorice
Proiect Formarea Constiintei IstoriceProiect Formarea Constiintei Istorice
Proiect Formarea Constiintei Istorice
Angesha
 
Miron costin
Miron costinMiron costin
Miron costin
ClaudiuTrefil
 
Formarea constiintei istorice romana
Formarea constiintei istorice romanaFormarea constiintei istorice romana
Formarea constiintei istorice romana
marianmrn
 

Similar to Romanitatearomanilor13 (20)

Cronicarii moldoveni
Cronicarii moldoveniCronicarii moldoveni
Cronicarii moldoveni
 
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizantPr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
 
Studiu de caz 2
Studiu de caz 2Studiu de caz 2
Studiu de caz 2
 
B.p.maleon, i.toderascu istoria bizantului
B.p.maleon, i.toderascu istoria bizantuluiB.p.maleon, i.toderascu istoria bizantului
B.p.maleon, i.toderascu istoria bizantului
 
Gheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilor
Gheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilorGheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilor
Gheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilor
 
Studiudecazromana4 rolulliteraturiiinperioadapasoptista-091221065512-phpapp02
Studiudecazromana4 rolulliteraturiiinperioadapasoptista-091221065512-phpapp02Studiudecazromana4 rolulliteraturiiinperioadapasoptista-091221065512-phpapp02
Studiudecazromana4 rolulliteraturiiinperioadapasoptista-091221065512-phpapp02
 
Calendar cultural 4 septembrie
Calendar cultural 4 septembrieCalendar cultural 4 septembrie
Calendar cultural 4 septembrie
 
Studiu De Caz Romana 4 Rolul Literaturii In Perioada Pasoptista
Studiu De Caz Romana 4 Rolul Literaturii  In Perioada PasoptistaStudiu De Caz Romana 4 Rolul Literaturii  In Perioada Pasoptista
Studiu De Caz Romana 4 Rolul Literaturii In Perioada Pasoptista
 
Studiudecazromana4 Rolulliteraturiiinperioadapasoptista 091221065512 Phpapp02
Studiudecazromana4 Rolulliteraturiiinperioadapasoptista 091221065512 Phpapp02Studiudecazromana4 Rolulliteraturiiinperioadapasoptista 091221065512 Phpapp02
Studiudecazromana4 Rolulliteraturiiinperioadapasoptista 091221065512 Phpapp02
 
Studiu de caz:Curente literare si culturale
Studiu de caz:Curente literare si culturale Studiu de caz:Curente literare si culturale
Studiu de caz:Curente literare si culturale
 
Antisemitismul în România.Un model cu dreu descris ]n fa;a celor tineri
Antisemitismul în România.Un model cu dreu descris ]n fa;a celor tineriAntisemitismul în România.Un model cu dreu descris ]n fa;a celor tineri
Antisemitismul în România.Un model cu dreu descris ]n fa;a celor tineri
 
Importanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romaniImportanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romani
 
Holocaust
Holocaust Holocaust
Holocaust
 
Studiu De Caz Ii Ic.
Studiu De Caz Ii Ic.Studiu De Caz Ii Ic.
Studiu De Caz Ii Ic.
 
Cap iii. renasterea si luminile
Cap iii. renasterea si luminileCap iii. renasterea si luminile
Cap iii. renasterea si luminile
 
Românii transilvăneni în percepţia unui călător englez la 1860
Românii transilvăneni în percepţia unui călător englez la 1860Românii transilvăneni în percepţia unui călător englez la 1860
Românii transilvăneni în percepţia unui călător englez la 1860
 
Proiect Formarea Constiintei Istorice
Proiect Formarea Constiintei IstoriceProiect Formarea Constiintei Istorice
Proiect Formarea Constiintei Istorice
 
Miron costin
Miron costinMiron costin
Miron costin
 
Dobrogea mozaic etnic
Dobrogea mozaic etnicDobrogea mozaic etnic
Dobrogea mozaic etnic
 
Formarea constiintei istorice romana
Formarea constiintei istorice romanaFormarea constiintei istorice romana
Formarea constiintei istorice romana
 

Romanitatearomanilor13

  • 1. ROMANITATEA ROMÂNILOR TEST 13 2010 I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT: 1. Curentul cultural iluminist, care susţinea latinitatea şi continuitatea de locuire a românilor pe teritoriul vechii Dacii a fost: a) Şcoala Ardeleană; b) Şcoala Latinistă; c) umanismul; d) romantismul. 2. Învăţatul german din ţinuturile săseşti care a descris monumentele şi a publicat inscripţiile latine pe harta sa: a) Johannes Honterus; b) Martin Schmeitzel; c) David Hermann; d) Valentin Frank von Frankenstein. 3. Lupta de emancipare a românilor ardeleni, pentru drepturi egale cu celelalte naţiuni şi confesiuni creştine din ţinuturile transcarpatice, a fost începută de: a) Samuil Micu; b) Inochentie Micu-Klein; c) Gheorghe Şincai; d) Petru Maior. 4. Din cele trei naţiuni privilegiate din Transilvania, nu făceau parte: a) maghiarii; b) saşii; c) secuii; d) românii. 5. Nicolaus Olahus afirmă unitatea de neam, origine şi limbă a românilor din cele trei Ţări Româneşti în lucrarea: a) Hungaria; b) De neamul moldovenilor; c) Istoria pentru începutul românilor în Dacia; d) Descriptio Moldaviae. 6. În cadrul entităţii etno-lingvistice spaniole, substratul este cel: a) galic; b) italic; c) lusitan; d) celtiberic. 7. Printre reprezentanţii Şcolii Ardelene, s-a numărat şi: a) Dimitrie Cantemir; b) August Treboniu Laurian; c) lon Neculce; d) Gheorghe Şincai. 8. Categorie de izvoare , care atestă continuitatea dacică în epoca romană, prin denumiri ca Dunaris, Alutus, Maris etc.: a) arheologice; b) epigrafice; c) hidronimie; d) toponimie. 9. Numele consemnat în documentele externe, care desemnează populaţia de limbă romanică de la nordul şi sudul Dunării, este cel de: a) daci; b) geţi; c) slavi; d) vlahi. 10. În anii ‘80 ai secolului trecut, o polemică tot mai acerbă a avut loc între istoricii români şi istoricii: a) sovietici şi maghiari; b) maghiari şi bulgari; c) maghiari şi sârbi; d) sovietici şi bulgari. 11. Pomeneşte, în secolul al IX-lea, ţara Ulak-ili: a) Cronica lui Anonymus; b) Geografia Armeană; c) Cronica Oguzname; d) Strategikon. 12. Autor muntean care considera că, la baza etnogenezei româneşti, se află dacii şi romanii: a) Grigore Ureche; b) Constantin Cantacuzino; c) Miron Costin; d) Dimitrie Cantemir. 13. Anul apariţiei şi autorul lucrării Transilvania sive magnus Transilvaniae Principatus: a) 1791 - Huszti Andras; b) 1776 – Benko Jozsef; c) 1781 – Huszti Andras; d) 1778 – Benko Jozsef. 14. Cronicar care, într-o lucrare publicată în 1666 la Amsterdam, susţinea că elementul romanic nord-dunărean a fost sporit prin aportul masiv al celor alungaţi din sud de invazia bulgarilor: a) Troster; b) Lucius; c) Engel; d) Schmeitzel. 15. În demonstrarea romanităţii românilor, Vasile Pârvan utilizează, în primul rând: a) argumente filologice; b) dovezi narative; c) argumente logice; d) dovezi arheologice. II. ANALIZAŢI CONŢINUTUL CELOR DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU: a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat 16. Încă de la sfârşitul secolului al XVI-lea, unii cărturari maghiari îşi exprimă neîncrederea faţă de teoria originii romane a românilor şi a autohtoniei lor; la mijlocul veacului al XVIII-lea , Andras Huszti susţine teoria descendenţei romane a românilor. 17. Alături de toponimie şi hidronimie, continuitatea dacică în epoca romană este atestată de izvoare arheologice şi epigrafice; unii istorici şi oameni politici străini susţin dispariţia autohtonilor nord-dunăreni după cucerirea romană. 18. După 1989, problema romanităţii românilor a continuat să se afle în centrul preocupărilor istoricilor; în această perioadă au fost editate lucrări valoroase pe această temă, care a fost abordată cu multă obiectivitate. 19. Susţinând originea pur romană a românilor, Dimitrie Cantemir anticipează una din ideile de bază ale Şcolii Ardelene; abordată în treacăt în Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, problema romanităţii românilor este dezvoltată de cărturarul moldovean în Descriptio Moldaviae. 20. În Supplex-ul scris în 1744, Inochentie Micu cere drepturi pentru românii din Transilvania; prin scrierile lor, o serie de savanţi germani şi maghiari din secolul al XVIII-lea pun bazele teoriei imigraţioniste. 21. Dimitrie Cantemir este primul umanist român care a susţinut autohtonia şi romanitatea românilor; principalele argumente aduse de Cantemir în favoarea originii romane a românilor sunt cuprinse în lucrarea Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor. 22. Ideile umaniştilor italieni s-au răspândit şi la curţile regale din Polonia şi Ungaria; la mijlocul secolului al XV-lea, teza originii romane a românilor este consacrată în mediile ştiinţifice europene de aceeaşi umanişti italieni. 23. În lucrarea sa Istorie şi mit în conştiinţa românească, Lucian Boia susţine că esenţa romanică a limbii române, la care se adaugă numele de român, „înclină într-un sens balanţa spre romani”; o viziune similară este susţinută şi de Adolf Armbruster, istoric originar din Transilvania, în lucrarea sa Romanitatea românilor. 24. Enea Silvio Piccolomini a devenit papă sub numele de Pius al II-lea; prin scrierile sale, cunoscutul umanist italian a introdus definitiv în circuitul ştiinţific european ideea originii sud-dunărene a poporului român. 25. În secolul al IX-lea, cronica turcă Ogüzname menţionează o ţară a valahilor numită Ulakes; în acelaşi secol, armeanul Moise Chorenati aminteşte în geografia sa despre o ţară necunoscută numită Balak – Valahia.
  • 2. 2 III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ: 26. A. Activitatea Şcolii latiniste. B. Activitatea Şcolii Ardelene. C. Răspunsul lui A.D. Xenopol la teoria roesleriană. a) ACB; b) CBA; c) CAB; d) BAC. 27. A. Gheorghe Şincai publică „Hronica românilor şi a mai multor neamuri”; B. A. D. Xenopol publică „Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană”; C. Franz Joseph Sulzer publică „Istoria dacilor transalpini”. a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BAC. 28. A. Simon de Keza scrie „Gesta Hunnorum et Hungarorum". B. Ţările Române încep lupta antiotomană. C. Ungurii se stabilesc în Pannonia. a) CAB; b) CBA; c) ACB; d) ABC. 29. A. Supplex Libellus Valachorum; B. Unirea unei părţi a clerului şi a românilor ortodocşi cu Biserica Catolică (greco-catolicii); C. Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BCA 30. A. Toppeltinus şi Tröster combat opiniile lui Szamaskösy despre origine românilor. B. Schafarik argumentează originea latină a românilor. C. Benko lozsef, publică lucrarea Transilvania, sive magnus Transilvaniae Principatus. a) ACB; b) BAC; c) ABC; d) CBA. 31. A. Gesta Hungarorum. B. Cronica lui Ioan Kynnamos. C. Cronica lui Simon de Keza. a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC. 32. A. Debutează activitatea politică a episcopului unit Inochentie Micu Klein. B. Cronicarii moldoveni scriu despre originea latină a românilor. C. Umaniştii italieni introduc ideea romanităţii românilor în circuitul ştiinţific european. a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA. 33. A. Zona istro-pontică este inclusă în graniţele statului roman. B. Domiţian iniţiază primul război daco-roman. C. Începe etapa preliminară a romanizării. a) BAC; b) BCA; c) CAB; d) CBA. 34. A. Poggio Bracciolini este unul dintre primii umanişti italieni care afirmă originea romană a românilor. B. Francesco della Valle îşi bazează afirmaţiile despre romanitatea românilor pe cunoaşterea directă a acestora. C. Filippo Buonaccorsi, consilier la curtea iagellonă, afirmă „descendenţa românilor din colonişti romani”. a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) BCA. 35. A. Odată cu lupta antiotomană a Ţărilor Române, creşte interesul umaniştilor europeni faţă de originea şi istoria românilor. B. Antonio Bonfini îşi exprima admiraţia pentru modul cum a supravieţuit „vechea limbă a Romei printre români”. C. Anton Verancsics, primat al Ungariei, confirmă în opera sa existenţa unei conştiinţe a descendenţei latine a românilor. a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC. 36. A. Învăţatul sas Michael Lebrecht afirmă că românii, ca urmaşi ai romanilor, sunt „cei mai vechi locuitori ai acestei regiuni”. B. În Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Dimitrie Cantemir afirmă ideea latinităţii românilor. C. Apogeul culturii medievale româneşti scrise (apariţia primelor cronici în limba română). a) ABC; b) CBA; c) ACB; d) BCA. 37. A. Începutul procesului de romanizare propriu-zisă în dreapta Dunării de Jos. B. Intrarea unei părţi a Daciei în componenţa statului Roman. C. Începutul fazei preliminare de romanizare a spaţiului daco-moesian. a) ACB; b) CAB; c) ABC; d) CBA. 38. A. Într-o scriere iezuită despre secui, se afirmă că românii din cele trei ţări româneşti sunt urmaşii romanilor. B. Valentin Frank von Frankenstein înlătură confuzia dintre daci şi goţi. C. Daniel Philiphide abordează ca pe un fenomen natural fuziunea daco-romană. a) ACB; b) BCA; c) BAC; d) ABC. 39. A. La cerere Academiei din Berlin, Dimitrie Cantemir scrie Descriptio Moldaviae. B. Grigore Ureche, în Letopiseţul Ţării Moldovei, vorbeşte despre originea latină a românilor („de la Râm ne tragem”). C. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. a) CAB; b) BCA; c) CBA; d) BAC. 40. A. Mihai Roller publică un manual de istorie a românilor. B. Apare lucrarea lui Vasile Pârvan Începuturile vieţii romane la gurile Dunării. C. Lucian Boia scrie lucrarea Istorie şi mit în conştiinţa românească. a) BAC; b) BCA; c) ABC; d) ACB.