-

1. I.Introducere;
Antisemitismul reprezină o ,,percepție referitoare la evrei’’1
,ce poate fi
exprimată ca fiind un sentiment de ură la adresa evreilor. Manifestările retorice și
fizice ale antisemitismului sunt îndreptate împotriva lor,cât și mpotriva instituțiilor
comunităților evreiești și lăcașurilor lor de cult.
Antisemitismul, în mod frecvent, acuză evreii de conspirații pentru a face rău
umanității, iar evreii sunt, de o bicei, învinuiți pentru lucrurile care merg prost.
Încă din perioada medeievală,evreii au fost portretizați:a)
ca ucigași ai Domnului Hristos;
b) ucigași de prunci creștine,în favoarea încheierii și întăririi unui pact pe care ei îl
aveau încheiat cu căpetenia diavolilor;
c) sabotori ai economie statale;
1
https://www.holocaustremembrance.com/ro/resources/working-definitions-charters/definitia-de-lucru-antisemitismului ,consultat la data de
19.11.2023,ora 14:56.

2. d) practicanți ai magiei negre;
II.Evenimente care au născut ura față de
evrei,pe teritoriul românesc;
În România,antisemitistul s-a încă din perioada secolului al XVIII-lea,
când(conform unor date istorice) un ,,val destul de însemnat de imigranți evrei din
Galiția polonă’’2
a hotrât să se stabilească și pe pământul românsc.
Conducătorii statului modern-românesc,de la acea vreme(domnitorii fanarioți) i-
au primit pe imigranți(însă cu ostilitate,neamifestându-și vreun sentiment vizibil).
În schimb,marea masă a negustorilor(în mare parte greci și bulgari) au
manifestat vizibil acest sentiment(de ură) instigând la violență și alte persoane(în
mare parte din pătura de jos a societății) în: în:Brăila,Galați,Giurgiu și Iași.
Scopul a fost acela de a-i face pe domnitori să-l expulzeze,datorită faptului că
evreii le fură afacerea și meseria.
Odată cu ivirea zorilor secolului al XIX-lea,antipatia față de neamul evreiesc a
continuat să crească.Așa numiții naționaliști români au ajuns să-i asemene pe evrei cu
niște dihănii care agresează spiritul bietului românaș.
Printre altele,a existat o perioadă în care situația evreilor s-a îmbunătățit
puțin,mai ales după ce s-a putut realiza Unirea Principatelor Române din 1859(și
desigur venirea la conducerea noului stat făurit a lui Alexandru Ioan Cuza).Se
precizează că Cuza a emis un decret și a inclus în Codul Civil, elaborat în decursul
anului 1864, ,, posibilitatea ca evreii născuți în țară sau stabiliți de mai mult de 10 ani
să capete drepturi cetățenești, respectiv să fie cooptați în posturi publice și să aibă
dreptul de a participa – în anumite condiții – la alegerile municipale.’’3
Însă odată îndepărtarea sa de la conducerea statului,în luna februarie a anului 1866,
a făcut ca această prevedere(care oricum nu a putut să producă prea multe efecte) să
fie abrogată.
Perioada de timp care a urmat a fost marcată de o creștere și mai mare a
sentimentului de ură(totul pornind de la acordarea cetățeniei române
2
Roland Clark,Sfântă tinerețe legionară.Activismul fascist în România interbelică,trad.Marius-Adrian
Hazaparu,Iași,Polirom,2015,p.27.
3
https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2023/11/Ghidul-metodologic-pentru-predarea-disciplinei-Istoria-evreilor.-Holocaustul-Partea-a-II-
a.pdf ,consultat la data de 16.12.2023,ora 20:39.

3. evreilor.Oarecum,pe lângă reîntoarcerea la antisemitismul politic al Regulamentelor
Organice au început să apară și primele semne ale unui antisemitism academic –
prntre promotorii acestui curent se numără Dionisie Pop Marțian(statistician și
economist român și primul ideolog al naționalismului românesc anti-evreiesc, care
milita pentru limitarea accesului economic al evreilor).
Aparte de persoana lui Diosnisie Pop,mai apare pe scena politicului antisemit și
Vasile Conta(scriitor,filosof li ministru român).la rândul său,Conta, a făcut
următoarea afirmație:,,…că dacă nu luptăm contra elementului evreiesc,murim ca
națiune… .”4
Constituția din decursul anului 1866,inițial prevedea o posibilă emancipare a
poporului evreu.Dar din cauza acestui mental superstițios acest lucru a fost oprit.De
pildă,în București au fost organizate unele manifestații cu caracter antisemitic,în urma
căreia Templul Coral(,,care a fost construit în 1866, pe o suprafaţă de de 448 m.p., în
stil arhitectural neo-maur, impunător prin atmosfera de monumentală solemnitate.’’5
)
exact în ziua inaugurării;totodată în cadrul Constituției a fost introdus un text în care
se menționa faptul că,, doar străinii de rit creștin pot obține calitatea de
român’’6
(Titlul II-Despre drepturile românilor,artticolul 7). Prin urmare a fost
oficializată pe teritoriul României problema evreiască,dat fiind faptul că evreii erau
niște străini care nu puteau niciodată naturalizați români;cât îi privește pe cei
pământeni,aceștia urmau să aibă parte de aceiași soartă(să fie tratatți ca niște străini).
S-a ajuns și la expulzarea arbitrară(mai apoi urmată de una mai pe scară destul de
largă)a unui număr destul de însemnat de evrei,de pe teritoriul Moldovei;totul fiind
dirijat de către Ion Brătianu (1821-1891) și Mihail Kogălniceanu (1817-
1891).Curios este faptul că în decursul Revoluției de la 1848,ambii au militat pentru
emanciparea evreilor.
Aceste măsuri au dus la scandalizarea Occidentului,prin urmare s-a ajuns și la o
determinare a unor reacții venite din partea ,, unor organizații precum Alianța
Israelită Universală, a unor personalități evreiești ca Moses Montefiore, Adolphe
Cremieux, Benjamin Peixotto și chiar a unor guverne cum au fost cele ale Franței,
Marii Britanii și Germaniei.’’7
Într-un fel se poate spune o parte din masa populației românești avea în cadrul
mentalului să dezvoltată o temere,în mare parte cauzată de ,,zona
superstițialului’’;nefiind departe de mentalitatea care a bântuit perioada Evului
Mediu(magia neagră,invocarea unor spirite din sfera maleficului etc.),fapt care a dus
4
Roland Clark,op.cit.,p.29.
5
https://www.jewishfed.ro/index.php/sinagogi-din-romania/394-templul-coral-din-bucuresti ,consultat în data de 17.12.2023,ora 17:24.
6
https://constitutii.files.wordpress.com/2013/01/constituc5a3iunea-din-1866.pdf , consultat în data de 17.12.2023,ora 17:30.
7
https://cdn.edupedu.ro/ ,consultat la data de 17.12.2023,ora 18:10.

4. la un sentiment de ură nejustificabil,în fond și la urma urmei,față de acest neam,la o
primă vedere.Însă pe parcursul înaintării veacului,observăm clar că antisemitismul
românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea nu mai pare să fie ,,clădit pe
argumente religioase, demografice, economice sau rasiste, ci dimpotrivă’’8
cu un
antisemitism care a dvenit instrument politic în favoarea menținerii și întăririi puterii
în interior.
Dacă în faza inițială antisemitismul a fost restrâns la la o serie de personalităţi
politice –de care s-au folosit în scop electoral-,ulterior în cadrul desfășurării
Congresului de la Berlin(1878),antiseitismul a ,, devenit endemic în discursurile
parlamentare, în dezbaterile intelectuale şi în articolele din presă.’’9
A urmat și un
răspuns din partea elitei intelectuale și politice românești la chestiunea evreiască
;unul destul de simptomatic,la felul în care națiunea a fost autodefinită,în termeni
etniciști și esențialiști.
Trebuie specificat,că Codul Românesc al națiunii a folosit populația
evreiască,într-un fel ca și o alteritate etno-ontologică ,în scopul de a se putea înfăptui
un model proriu.
Pe de-o parte identitatea evreiască a fost considerată ireconciliabilă cu identitatea
românească (premisa de neasimilare); pe de altă parte, evreii erau purtătorii unor
valori – cosmopolitismul, mercantilismul, umanitarismul – capabile a împiedica
dezvoltarea optimă, organică, a naţiunii (premisa coruperii civilizaţionale).
A urmat o perioadă în care s-a urmărit eliminarea criteriului religios în acordarea
cetăţeniei din textul Constituţiei. Acest fapt a dus la o întărire a unei distincții dintre
,,cetăţeni şi non-cetăţeni şi a crescut dezirabilitatea cetăţeniei odată cu
instrumentalizarea palierului restricţiilor administrative care au avut rolul de a
consolida omogenitatea statului român.’’10
În anul 1879, s-a luat hotărârea de a se modifica Constituția;fapt care s-a și
îndeplinit.Acest demers a dus la o diminuare a discursului antisemit,iar situația
evreiască a avut parte de cîștigul unui statut de cercetare juridică,cât și unul
sociologic. Cu alte cuvinte,o vreme apele par a se fi limpezit.
Pentru întâia în cadrul culturii românești,de la finele anilor ’80 ai secolului al
XIX-lea și până la răsturnarea axiologică produsă de Alexandru C.
Cuza,antisemitismul a fost interpretat în cheie academică .Prin urmare,o serie de
studii,precum și de teze de licenţă au analizat modificarea constituțională care s-a
operat la sfârșitul anilor ’70 ai secolului al XIX-lea(din perspectiva naturalizării
evreilor ori din cea a chestiunii proprietăţii rurale).Amintim câteva lucrări: Petru Th.
Missir, Dreptul de succesiune al străinilor la imobilele rurale în România:
8
Liviu Neagoe, Antisemitism şi emancipare în secolul al XIX-lea. Dileme etnice şi controverse constituţionale în istoria evreilor din
România,București,Editura Hasefer a FCER, 2016,p.17.
9
Liviu Neagoe,op.cit.,p.18.
10
Liviu Neagoe,op.cit. .

5. precedat de un studiu asupra raportului juridic dintre dreptul constituţional şi
legile ordinare, 1885 ; Theodor A. Brăiloiu, Despre condiţiunea juridică a
streinilor în România, Teză de licenţă, 1888 ; G. P. Petrescu, Studiu asupra
persoanelor civile, juridice sau morale şi asupra drepturilor străinilor în
România, 1894 ; Nicolae Basilescu, Contribuţiuni la înţelegerea art. 7 § 5 din
Constituţiune precedate de un studiu asupra naţionalităţei române, 1897 ;
George G. Mârzescu, Condiţiunea juridică a streinilor în România, Teză de
licenţă, 1897 etc. .
Numitorul comun al acestor studii şi teze de licenţă este dat de ideea conform
căreia reprezentanţii cei mai autorizaţi ai naţiunii nu au interpretat prevederile
Tratatului de la Berlin în raport cu situaţia evreilor din celelalte ţări europene ci în
raport cu tradiţia juridică românească şi cu situaţia evreilor din România. Privit prin
această paradigmă întregul spectru al discursului antisemit românesc de la sfârşitul
anilor 1870 poate fi interpretat ca parte a discursului modern asupra naţiunii şi
definirii propriei identităţi.
Antisemitismul românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea poate fi
inserat în procesul de modernizare instituţională şi politică şi corelat cu procesul de
consolidare a statului român modern şi de cristalizare a unei hermeneutici identitare în
termeni etnici, cu consecinţe în plan constituţional în promovarea principiului juridic
jus sanguinis, al comunităţii de descendenţi, în acordarea cetăţeniei.
El este diferit de antisemitismul cu încărcătură rasistă care a alterat relaţiile dintre
români şi evrei începând cu anii ’20.
Formațiunile politice de dreapta erau relativ lipsite de importanță în anii ’20 ai
veacului trecut.,,Diferitele încercări din primii ani ai deceniului de a construi o
mișcare fascistă românească,după modelul aceluia din Italia lui Mussolini,n-au reușit
să atragă mai mult decât o mână de membri.’’11
Nici experimentele cu național-socialismul nu s-au bucurat de o mare
popularitate.Până la finele deceniului al XX-lea,,sloganurile lor(viitorilor legionari)
vor fi în permanentă legătură cu schimbarea economică și socială(social-radicală);însă
cu un slab ecou.;acest lucru s-a datorat faptului că economia era stabilă,iar marea
majoritate a populației autohtone era încă încrezătoare în faptul că democrația politică
avea să reușească în a rezolva problemele economice și sociale presante.
Cu toate acestea mișcarea de extremă-dreapta continua cu orice preț să alimenteze
ura față de evrei.
Trebuie precizat că după Primul Război Mondial,antisemitismul a fost trâmbițat
prin persoana lui A.C.Cuza și N.C.Paulescu.Ambii gândeau ,,că evreii nu vor putea fi
11
Keith Hitchins,România:1866-1947,ediția a V-a,trad.:George G. Potra și Delia Răzdolescu,București,Editura Humanitas,2017(versiunea
românească),p.438.

6. niciodată asimilați și că trebuie,din cauza modului lor de viață parazitar a religiei lor
și a amestecului rasial degenerat să fie expulzați din țară.’’12
Datorită unor asemenea afirmații au dus la crearea Uniunii Național-
Creștine(scopul ei a fost acela de a apăra interesele economice,politice și culturale ale
românilor contra groaznicei masonerii evreiești prin toate mijloacele legale).
În decursul anului 1922,un grup de studenți de la Universitatea din Iași,condus de
către viitorul căpitan al viitoarei Legiuni a Arhanghelului Mihail,Corneliu Zelea –
Codreanu a alcătuit cu binecuvântarea lui A.C.Cuza ,Asociația Studenților
Creștini.Această grupare a căutat ca numărul evreilor care doresc să fie admiși la
studiu în cadrul Universității să fie drastic limitat.Nici una dintre aceste organizații nu
a avut structura coerentă pe care Zelea-Codreanu și adepții lui o considerau necesară
pentru a-și atinge scopul.
Mai pe urmă,l-au convins pe Cuza să înfăptuiască un partid oficial capabil să poată
mobiliza opinia publică și să exerciteo anumită influență,în cadrul cercurilor înalte.În
anul 1923,Cuza a realizat Liga Apărării Național-Creștine;în primul rând și-a propus
să excludă evreii din toate domeniile vieții economice,culturale;totodată a dorit să
educe tineretul într-un spirit creștin-naționlist.Acest fapt ave să aducă atât peste evrei
dar și peste români o mare plagă;antisemitismul semănat de Cuza și Codreanu avea sî
fie cel care avea să împingă România într-o criză(datorită faptului că evrei au fost cei
care au crescut nivelul economic al acestei biete țărișoare,prospăt ieșite dintr-o
conflagrație mondială),precum și în mâinile unei națiuni care dorea cu orice preț
hegemonia mondială,subjugarea oricărei rase inferioare acesteia(precum și stârpirea
acestora în lagăre de concentrare,în scopul deposedării de bunurile naturale pe care
această țară le are din veacuri).
12
Keith Hitchins,op.cit.,p.439.

7. Bibliografie:1) Roland Clark,Sfântă tinerețe
legionară.Activismul fascist în România
interbelică,trad.Marius-Adrian
Hazaparu,Iași,Polirom,2015.
2) Liviu Neagoe, Antisemitism şi emancipare în
secolul al XIX-lea. Dileme etnice şi controverse
constituţionale în istoria evreilor din
România,București,Editura Hasefer a FCER,
2016.
3) Keith Hitchins,România:1866-1947,ediția
a V-a,trad.:George G. Potra și Delia
Răzdolescu,București,Editura
Humanitas,2017(versiunea românească).

8. Webografie:1)
https://www.jewishfed.ro/index.php/sinagogi-
din-romania/394-templul-coral-din-bucuresti .
2)
https://constitutii.files.wordpress.com/2013/01/
constituc5a3iunea-din-1866.pdf .
3) https://cdn.edupedu.ro/wp-
content/uploads/2023/11/Ghidul-metodologic-
pentru-predarea-disciplinei-Istoria-evreilor.-
Holocaustul-Partea-a-II-a.pdf .
4) https://www.holocaustremembrance.com/ro/resources/working-definitions-
charters/definitia-de-lucru-antisemitismului