Documentul explorează tematica romanității românilor și rolul acesteia în formarea identității naționale, incluzând întrebări referitoare la istoriografie și etnogeneză. Sunt prezentate diverse influențe culturale, precum contactele cu civilizația romană și cea greacă, precum și impactul creștinismului asupra romanizării. De asemenea, se discută despre evoluția istorică a dacilor și influența migrațiilor asupra acestora.

1. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR. Test 8 – 2008
I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:
1. Orientare pseudo-ştiinţifică dezvoltată, în special, după 1965, care se străduia să probeze, între altele, faptul că românii erau formaţi ca popor
înainte de cucerirea romană:
a) absolutizarea tradiţiei romane; b) reevaluarea elementului slav;
c) reliefarea caracterului imperialist al stăpânirii sclavagiste romane; d) absolutizarea tradiţiei traco-getice.
2. Element etnic a cărui importanţă în etnogeneza românească a fost supraevaluată de istoriografia oficială în deceniile cinci şi şase ale secolului
trecut, ca urmare a includerii României sistemul statelor comuniste dominate de U.R.S.S.:
a) roman; b) geto-dac; c) slav; d) tracic.
3. Învăţat sas care, în timpul răscoalei lui Horea, afirma că românii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei:
a) I.Ch. Engel; b) E. Gibbon; c) I.C. Eder; d) M. Lebrecht.
4. Pentru a-şi argumenta teza că dacii ar fi fost exterminaţi în războaiele cu romanii, Roesler invocă afirmaţiile lui:
a) Flavius Josephus; b) Eutropius; c) Tacit; d) Iordanes.
5. Limbă liturgică şi de cancelarie, care a avut în regiunile balcano-dunărene un rol asemănător celui jucat de latină în Occidentul medieval:
a) greaca; b) româna; c) slavona; d) maghiara.
6. Teritoriu din dreapta Dunării, inclus în aria de formare a limbii române:
a) Tracia de nord-vest; b) vestul Moesiei Superior; c) Dalmaţia; d) Dacia.
7. Etnonim de origine germanică, a cărui utilizare în legătură cu românii reliefează caracterul latin al limbii vorbite pe ambele maluri ale Dunării de Jos
şi în interiorul arcului carpatic:
a) rumân; b) român; c) dac; d) olah.
8. Veche aşezare dacică din stânga Dunării, care devine centru urban şi în timpul stăpânirii romane:
a) Tomis; b) Histria; c) Drobeta; d) Tropaeum Traiani.
9. Termen de cult care demonstrează rolul creştinismului ca factor de romanizare:
a) utrenie; b) ecclesia; c) ortodox; d) botez.
10. Factor al romanizării prin care autohtonii spaţiului daco-moesian îşi exercită drepturile şi responsabilităţi:
a) colonizarea; b) urbanizarea; c) normele juridice; d) viaţa spirituală.
II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.
11. Istoria romanităţii dacice în secolele IV-VII este dominată de raporturile ei cu imperiul şi cu neamurile migratoare; după 602, Imperiul Noii Rome
pierde controlul asupra frontierei dunărene, slavii stabilindu-se masiv la sud de fluviu.
12. La mijlocul secolului I î.Hr., în condiţiile războiului civil declanşat de asasinarea lui Cezar, presiunea exercitată de Roma asupra liniei Dunării se
atenuează; o dată cu dispariţia lui Burebista, statul acestuia se destramă în mai multe formaţiuni succesoare.
13. Cele mai multe influenţe în lexicul limbii române provin din limba slavă; adstratul slav nu a schimbat caracterul latin al limbii române.
14. Numeroase dovezi epigrafice şi arheologice confirmă vechimea creştinismului la nord de Dunăre; episcopiile şi basilicile ridicate în secolele IV-
VI la nord de Dunăre dovedesc propagarea creştinismului prin aceste lăcaşuri de cult.
15. Părăsirea Daciei de către Aurelian a însemnat stingerea treptată a vieţii urbane, dar nu şi a limbii latine; Dunărea, după anul 275, redevine
graniţă. naturală, iar forţele militare romane din Dacia sunt repliate pe linia fluviului.
16. În a doua jumătate a secolului I d.Hr., acţiunile Romei în zona Dunării şi a Mării Negre sunt tot mai ameninţătoare; ultimul rege dac, Decebal
reuşeşte o reunificare a geto-dacilor în jurul centrului politic şi religios din zona intracarpatică.
17. Geto-dacii, în epoca fierului, au avut cele mai intense şi durabile contacte cu coloniile greceşti fondate pe litoralul Mării Negre; către jumătatea
secolului I d.Hr., spaţiul danubiano-pontic intră sub controlul Romei.
18. Asimilarea civilizaţiei romane de către geto-daci a fost pregătită şi de lungile lor contacte cu civilizaţia mediteraneană; romanitatea orientală,
din spaţiul Europei sud-estice, a avut drept axă valea Dunării.

2. 19. Edificiul politic constituit de Burebista se prăbuşeşte imediat după moartea acestuia, prin apariţia mai multor formaţiuni politice; Decebal
reuşeşte, în sec. I d.Hr să reunească aceste formaţiuni ce aveau reşedinţa la Sarmizegetusa.
20. Dreptul a reprezentat un factor important al romanizării geto-dace; în Dacia, normele juridice romane au precedat utilizarea acestora pe
teritoriile din dreapta Dunării Inferioare.
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:
21. A. Descoperirea obiectelor cu însemne paleocreştine de la Potaissa, Apulum şi Micia.
B. Donariul de la Biertan atestă existenţa unei comunităţi creştine în stânga Dunării.
C. Autorităţile imperiale romane întreprind ample acţiuni de reprimare a monoteismului creştin.
a) ACB; b) BCA; c) CAB; d) CBA.
22. A. În limba română pătrund unele cuvinte din slava veche.
B. Încheierea procesului de etnogeneză.
C. Se formează adstratul limbii române.
a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) BCA.
23. A. Edictul de la Mediolanum (Milan) acordă libertate de cult creştinismului.
B. Împăratul Aurelian retrage armata şi administraţia romană din Dacia.
C. Creştinismul devine religie de stat în Imperiul Roman.
a) ACB; b) BAC; c) ABC; d) BCA.
24. A. În scrierile sale, Kekaumenos îi menţionează pe blachi.
B. Cronica notarului anonim al regelui Bela.
C. Prima menţiune bizantină a romanicilor nord-dunăreni.
a) CBA; b) CAB; c) BCA; d) BAC.
25. A. Johannes Honterus înscrie numele Dacia pe harta sa.
B. Este tipărită Hungaria, principala lucrare a lui Nicolaus Olahus.
C. Într-o lucrare timpurie, Istvan Szamaskösy susţine că românii sunt urmaşii coloniştilor romani.
a) ABC; b) CAB; c) BAC; d) BCA.
26. A. Spaţiul danubiano-pontic este integrat în Imperiul Roman.
B. Individualizarea geto-dacilor în cadrul etniei tracice.
C. Burebista conduce cel mai întins regat din lumea geto-dacă.
a) CBA; b) BCA; c) CAB; d) BAC.
27. A. Reinstaurarea parţială a administraţiei imperiale la nord de Dunăre în timpul lui Justinian.
B. Apariţia primelor basilici creştine pe linia Dunării.
C. Slavii rup frontiera dunăreană a Imperiului Roman, provocând ruperea romanităţii balcano-carpatice.
a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC.
28. A. Începutul procesului de romanizare propriu-zisă în dreapta Dunării de Jos.
B. Intrarea unei părţi a Daciei în componenţa statului roman.
C. Începutul fazei preliminare de romanizare a spaţiului daco-moesian.
a) ACB; b) CAB; c) ABC; d) CBA.
29. A. Apariţia primelor basilici creştine pe linia Dunării.
B. Obiectele paleocreştine dovedesc răspândirea creştinismului la nord de Dunăre..
C. Abandonarea Daciei de către autorităţile administrative şi militare romane..
a) ACB; b) CBA; c) BCA; d) CAB.
30. A. Se încheie asimilarea slavilor de către autohtonii nord-dunăreni.
B. Căderea limesului danubian permite stabilirea masivă a slavilor la sud de Dunăre.
C. Primele contacte ale romanicilor nord-dunăreni cu slavii.
a) ABC; b) BAC; c) CBA; d) BCA.
2