Documentul analizează Holocaustul din România, Basarabia și Transnistria, evidențiind exterminarea sistematică a evreilor sub regimul Antonescu și colaborarea acestuia cu Germania nazistă. Se discută despre deportările, pogromurile, și rolul instituțiilor evreiești în încercările de salvare, subliniind tragedia pierderii a sute de mii de vieți. Autorul concluzionează că efectele Holocaustului nu au fost pozitive pentru aceste state, evidențiind nevoia de a nu uita istoria și suferințele evreilor.

1. Liceul Teoretic ,,Onisifor Ghibu”
PROIECT DE
CERCETARE
Tema: Holocaustul din România, Basarabia şi Transnistria.
Autor : CHIRIAC ION
Orhei 2012

2. OBIECTIVE
să determinam sensul cuvîntului ,,holocaust”;
să descrim holocaustul din România, Basarabia şi
Transnistria;
să formulam concluzii referitor la rolul
holocaustului pentru români şi dezvoltarea
acestor state.
să redam prin imagini momentele îngrozitoare ale
holocaustului.

3. Lumea si HOLOCAUSTUL
Harta. Num ă rul de evrei,victime ale
Holocaustului, la nivelul fiec ă rei ţă ri
europene
Harta. Num ă rul de evrei care au
supravie ţ uit Holocaustului în fiecare
ţ ar ă european ă

4. DEFINIŢIE
Holocaust-uciderea sistematică, în
masă, sponsorizată de către stat Germania nazistă şi aliaţii săi - în
lagăre de concentrare şi exterminare,
a aproximativ 6 milioane de evrei
europeni cît şi a 5 milioane de
”indezirabili rasiali": slavi, sinti şi
roma, persoane cu handicap fizic şi
mental, homosexuali şi un număr
considerabil de opozanţi politici şi
prizonieri de război s.a.

5. Holocaustul din România
Intrarea României în războiul contra URSS, alături de
Germania nazistă, pe 22 iunie 1941, război văzut de
Antonescu ca o cruciadă împotriva "iudeobolşevismului" va declanşa un amplu proces de
“curăţirea terenului,” de deportare şi exterminare prin
execuţii sumare şi în masă sau prin înfometare, frig şi
boli,în cele peste 100 de ghetouri şi lagăre, a evreilor
din Basarabia, Bucovina şi Transnistria.

6. Situaţia evreilor din Vechiul Regat a fost oarecum
diferită de cea a nefericiţilor din Basarabia şi Bucovina.
Aceştia au fost trimişi în detaşamente de muncă, au fost
privaţi de drepturile civice, deposedaţi de bunuri, umiliţi,
evacuaţi etc. Asta nu înseamnă că în România nu au fost
ucişi evrei. Astfel, numai în timpul pogromului de la Iaşi au
fost omorâţi în jur de 13.000 de evrei, o parte dintre ei în
celebrele “trenuri ale morţii.” Alte7.000 de evrei din
Eforturi de salvare
Dorohoi au murit în urma deportării lor în Transnistria.
În perioada Holocaustului, Federa ţ ia Uniunii Comunit ăţ ilor
Evreie ş ti din România,desfin ţ at ă în 17 decembrie 1941, apoi
Centrala Evreilor din România, înfin ţ at ă în 1942 pentru a ajuta
guvernul român s ă - ş i implementeze politicile antisemite, al ături
de personalit ăţ i marcante ale comunit ăţ ii, au f ă cut eforturi
pentru a salva câ ţ i mai mul ţ i evrei români, dar ş i polonezi,
maghiari ş i germani refugia ţ i în România. Au protestat, au
corupt autorit ăţ ile, au organizat transporturi spre Palestina. În
acela ş i timp au oferit asisten ţă social ă ş i protec ţ ie celor r ă ma şi
pe loc. Ş colile evreie ş ti au continuat s ă func ţ ioneze, la fel teatru
evreiesc din Bucure ş ti. Ş i acestea erau forme de rezisten ţă
împotriva regimului.

7. EMIGRAREA EVREILOR DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA
HOLOCAUSTULUI
-epurare etnică prin alte mijloaceUnul dintre aspectele controversate ale Holocaustului din România, adus
adesea în discuţie şi valorizat în mod diferit de numeroşi autori, l-a
reprezentat, după 1989, atunci când subiectul a putut fi abordat, rolul de
“placă turnantă” jucat de România şi de către guvernul antonescian în
emigrarea şi deci “salvarea (n.n. de la moarte) a evreilor” din Europa ocupată
de nazişti şi a celor din România. Tradusă în mod inadecvat, scoasă din
context, supradimensionată, politica regimului antonescian de încurajare a
emigrării evreilor a fost adesea transformată în argument forte de către cei
care au vrut să-l scuze pe Mareşal, să edulcoreze capitolul românesc al
Holocaustului sau chiar să-l nege.
În acest sens, cel mai adesea a fost vehiculată ideea că România a
devenit după 1939 cel mai important loc de îmbarcare pentru emigranţii evrei
ilegali, mulţi refugiaţi din Ungaria, Cehia, Polonia, Germania şi Austria, evrei
ce căutau să ajungă pe căi maritime în Palestina. Puţini sunt însă autorii
care amintesc faptul că autorităţile române, nu neapărat antonesciene, sunt
favorabile tranzitului în schimbul unor sume de bani deloc neglijabile, fără
însă a se implica vizibil în aceste operaţiuni înainte de 1943. Cu atât mai
puţin se vorbeşte despre faptul că, între primăvara anului 1941 şi toamna
anului 1942, guvernul Antonescu nu admite emigrarea ca soluţie în
rezolvarea “problemei evreieşti” în România.
În perioada martie 1941- august 1944 doar 17 vase cu 4500 emigranţi la
bord au plecat din România spre Palestina.

8. Pogromul de la Iaşi

9. Holocaustul din Transnistria
Transnistria, partea din Ucraina, aflată
sub administraţie românească, a fost
folosită ca un imens spaţiu pentru
uciderea evreilor. Comisia de nimicire a
evreilor conchide, împreună cu marea
majoritate a cercetătorilor de bună
credinţă ai acestui domeniu, că
autorităţile române poartă
responabilitatea principală, atât pentru
planificarea cât şi pentru punerea în
practică a Holocaustului. Aceasta include
deportarea şi exterminarea sistematică a
majorităţii evreilor din Basarabia şi
Bucovina, precum şi a unor evrei din alte
zone ale României, în Transnistria.

10. Holocaustul din Basarabia
În aplicarea politicii de purificare etnică a
acestor teritorii, ordonată de generalul Ion
Antonescu, zeci de mii de evrei au fost
executaţi de jandarmii români sau de către
trupe regulate ale armatei române, uneori cu
ajutorul germanilor, încă din primele luni ale
războiului. Supravieţuitorii au fost internaţi în
lagăre de tranzit şi ghetouri create pe
teritoriul Basarabiei şi al Bucovinei, de unde,
în toamna anului 1941, au fost deportaţi în
Transnistria. Singurii care au scăpat au fost
cei 20.000 de evrei din ghetoul de la Cernăuţi,
scăpaţi de la moarte de către protestele
energice ale primarului acestui oraş, Traian
Popovici. Între 1941-1942, în jur de 150.000 de
evrei deportaţi din Basarabia şi 125.000din

11. Deportări, masacre şi marşuri ale morţii dinspre
Basarabia spre Transnistria
Deportări şi marşuri ale morţii dinspre
Bucovina spre Transnistria

12. Deportaţi din Basarabia

13. Deportările romilor.
În 1942, regimul lui Antonescu, sub diferite
pretexte (vagabondaj, parazitism, furt etc.,
majoritatea trimiterilor vizând caracterul anti-social al
membrilor acestei etnii) decide, în ciuda opoziţiei
manifestate a unor lideri politici şi a opiniei publice,
dar mai ales a ţăranilor români, confiscarea bunurilor
şi deportarea ţiganilor din România în Transnistria.
Iniţial deportarea trebuia să aibă loc spre Bărăgan şi
Delta Dunării, unde trebuiau organizate colonii de
muncă în agricultură sau pescuit.

14. Harta. deportarea ş i exterminarea ţ iganilor europeni
(1939-1945)

16. ATENŢIE!!!
URMEAZĂ:
MOMENTE DE GROAZĂ

17. Cadavrele evreilor ucişi în timpul
rebeliunii (Morga din Bucureşti, 23 ian.
1941)

18. Aspecte ale pogromului de la Iaşi,
îmbarcarea în trenurile morţii şi
îndepărtarea cadavrelor din vagoane.

19. Lagăre de concentrare pentru:
femei
bărbaţi

20. Exterminarea evreilor

21. DATE STATISTICE:




100.000 evrei români ar fi fost ucişi în urma
acţiunilor de „purificare“;
150.000 evrei români ar fi murit în
Transnistria;
50.000 evrei români erau în viaţă în
Transnistria, în noiembrie 1943;
19.896 evrei români au rămas nedeportaţi,
în Bucovina şi în Basarabia.
Total: 319.896 evrei au fost ucişi în
Basarabia, Bucovina de Nord şi de Sud şi
judeţul Dorohoi (1941).

22. Analiza generala:
Sint o multitudine de opinii controversate in
privinta holocaustului din Romania.Unii afirma ca a
avut loc,altii ca au avut loc alte evenimente care sau luat drept ca holocaustul evreilor.Ambele afirmatii
au ca temei adevar.
• Daca avem in vedere holocaust ca omucidere a
evreilor,atunci asa ceva a avut loc in timpul celui deal Doilea Razboi Mondial pe teritoriul Romaniei,
Basarabiei si Transnistriei.
• Iar daca avem in vedere adunarea evreilor si
exterminarea lor in masa, atunci aceasta a avut loc
partial.
In continuare vom prezenta argumente in favoarea
celor doua viziuni:

23. Argumente Pro 1:
Antonescu duce un regim in care opteaza pentru deportarea
evreilor ,ci nu exterminarea lor in masa.In 1972,la Haifa,profesorul Th.
Lavi apreciazaca:”in ceea ce priveste atitudinea regimului Antonescu
fata de evrei,aceasta se caracterizeaza printr-o tendinta de a se
elibera,la un moment dat,de influenta nazista,pastrind,in acel
moment,o orientare antisemita ponderata.”Dar a avut loc omoruri ale
evreilor insa care nu au avut ca scop exterminarea lor finala.Incepind
cu iunie 1940 si iulie 1941 s-au intimplat mai multe lucruri de care
erau acuzati evreii: s-a depistat o grupa de parasutisti straini,s-au
gasit aparate de emisie-receptie radio in cartierele evreiesti si ultima
picatura a fost la 30 iunie 1941 atacul garii din Iasi.
Astfel generalul Antonescu ordona ca “ toti evreii comunisti din
Iasi,care poarta cruce rosie si au arma asu-pra lor sa fie executati” iar
de pe 30 iunie 1940 au inceput jafuri in cartierele evreiesti,omoruri si
arestari.Evreii erau omoriti de catre soldatii romani si cei germani in
strada,in temnita,in vagoanele in care erau transportati.Henri
Michel,presedinetele Comitetului International de Istorie pentru al
Doilea Razboi Mondial,afirma ca:” masacrele de la Iasi au fost comise
de nemti” si “ Soldatii germani din organizatia Todt pretindeau ca
evreii au ucis doi dintre oamenii lor.In replica au deschis focul si au
ucis in jur de 500 de evrei, ranind tot atitia

24. Argumente Pro2:
In perioada septembrie-noiembrie 1941are loc
deportarea evreilor din Basarabia si Bucovina in
Transnistria.La inceputul lunii decembrie 1942
Antonescu ii anunta pe marele rabin Alexandru
Safran si dr.Wilhelm Fielderman,conducatorii
comunitatii evreiesti ca evreii care doresc sa
emigreze in Palestsina o pot face.Aici este a doua
nuanta-evreii au fost adunati si deportati in
Transnistria,insa nu se stie exact citi dintre ei au
fost exterminati acolo si citi au putut pleca mai
departe in Palestina.Aceasta inca este sub semnul
intrebarii-exterminarea lor in masa nu se stie cu
exactitate daca a avut loc,precum se stie ca a avut
loc la sigur exterminarea in masa a evreilor din
lagarele germane.

25. Reflectii:
Istoria nu este o stiinta exacta.Punctul de
vedere al istoricilor depinde foarte mult de
educatia,conceptia lor asupra lumii,orientarea
politica.Afirmatiile nu pot fi supuse analizei de
laborator ,ca in cazul experimentelor fizicochimice,repetabile.In istorie ne lovim nu rareori de
“Damnatio Memoriae”,atenuarea amintirii trecutului
sau,deseori,cu totala sa trecere sub tacere.Si
numarul evreilor care au suferit martiriul in
Holocaust,in lagarele de exterminare,in
detasamentele de munca fortata,a fost
trunchiat.Faptele istorice insa nu pot fi facute
disparute,ca si cum nu ar fi avut loc.Istoria nu
cunoaste pagini albe.

26. CONCLUZIE
După părerea noastra holocaustul din România,
Basarabia şi Transnistria nu a avut un rol pozitiv
asupra dezvoltării statelor enumerate. Rezultatul
holocaustului a fost o tragedie pentru
nenumăraţi evrei, însă a lăsat deschisă o poartă
pentru salvarea multora, deoarece atunci când a
devenit evident că „românizarea“ a avut un
efect negativ în economie, conducătorii acestor
state au oprit acest proces extra-economic.

27. HOLOCAUSTUL
Evreii nu sunt binevoiti in aceasta lume!
NU TREBUIE REPETAT
Asemenea inscriptii – niciodata ,niciunde pe
pamint!!!
NU TREBUIE UITAT

28. SFÎRŞIT