SlideShare a Scribd company logo
ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ. Test 2 – 2008
I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:
1. Frontieră întărită cu ziduri de piatră sau valuri de pământ, de-a lungul cărora erau ridicate castre:
a) meterez; b) fortificaţie; c) hotar; d) limes.
2. Structură militară de elită, specific romană:
a) falangă; b) legiune; c) alae; d) cohortă.
3. Populaţie sedentară, din dreapta Dunării, asimilată de slavi:
a) daco-romană; b) moesiană; c) moeso-romană; d) daco-moesiană.
4. Totalitatea elementelor străine care se adaugă unui idiom:
a) suprastrat b) adstrat c) neologisme d) substrat
5. Procesul de romanizare poate fi considerat încheiat o dată cu:
a) integrarea unui teritoriu în statul roman; b) sosirea primilor colonişti romani;
c) adoptarea modului de viaţă roman; d) însuşirea limbii latine de către autohtoni.
6. Cele mai multe elemente slave sunt receptate după încheierea procesului de formare a limbii române, în secolele:
a) VII-VIII b) VI-VII c) IX-X; d) VIII-IX.
7. Împărat roman care, în secolul al VI-lea, reinstaurează parţial şi vremelnic administraţia imperială la nord de Dunăre:
a) Aurelian; b) Constantin cel Mare; c) Justinian; d) Marcus Aurelius.
8. În vocabularul limbii române, adstratul reprezintă circa:
a) 10%; b) 60%; c) 30%; d) 20%.
9. Factor al romanizării, cu acţiune latentă:
a) viaţa spirituală; b) legiunile; c) armata; d) administraţia.
10. Împărat roman care, în secolul al IV-lea, reinstaurează parţial şi vremelnic administraţia imperială la nord de Dunăre:
a) Aurelian; b) Constantin cel Mare; c) Justinian; d) Marcus Aurelius.
II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.
11. În Dacia, stăpânirea efectivă a Romei a durat aproximativ 165 de ani; romanizarea ireversibilă şi temeinică a geto-dacilor s-a constituit în
premisa fundamentală a etnogenezei româneşti.
12. Pe plan lingvistic, româna se individualizează între celelalte limbi neo-latine, în primul rând, prin adstrat; constituit încă din primele secole ale convieţuirii
româno-slave în spaţiul carpato-danubiano-pontic, acesta reprezintă aproximativ 20% din vocabularul limbii române.
13. Continuitatea dacică este demonstrată de menţinerea toponimiei şi hidronimiei în noua provincie, după cucerirea romană; majoritatea oraşelor
Daciei romane poartă numele vechilor cetăţi ale autohtonilor geto-daci.
14. Retragerea legiunilor romane la sudul Dunării a permis accesul nestânjenit al valurilor de migratori în vechea provincie; majoritatea populaţiei
daco-romane se retrage în zonele mai ferite, viaţa urbană stingându-se treptat.
15. Între autohtonii daco-romani şi migratorii care şi- au exercitat controlul politico-militar asupra teritoriilor nord-dunărene nu a existat o simbioză; începând cu
secolele IX-X, se poate vorbi despre o influenţă reală a slavilor asupra limbii şi instituţiilor româneşti.
16. Pentru a se autodefini, neolatinii din sud-estul Europei foloseau termenul de vlahi; utilizat şi de popoarele vecine, acesta are ca arhetip
germanicul wlach-walach, prin care erau desemnaţi oamenii de limbă latină.
17. După retragerea armatei şi a administraţiei romane din Dacia, teritoriul fostei provincii a continuat să fie locuit de geto-daci; relaţiile autohtonilor de la
nordul Dunării de Jos cu lumea romană şi romano-bizantină au fost atât de intense încât nu au putut fi întrerupte nici de marile migraţii.
18. În etapa desăvârşirii romanizării are loc migraţia slavilor care, pe parcursul secolului al VI-lea, se aşează în teritoriile din stânga Dunării; în secolul anterior,
descoperirea obiectelor paleocreştine de la Biertan demonstrează răspândirea creştinismului de limbă latină la romanicii nord-dunăreni.
19. Cucerirea Daciei de către romani a hotărât destinul populaţiei din spaţiul carpato-danubiano-pontic; includerea în aria civilizaţiei romane duce la modificarea
ireversibilă a identităţii lingvistice, constituirea poporului român reprezentând, înainte de toate, o realitate culturală bazată pe limba latină.
20. Elementele civilizaţieiromane migrează dinspre lumea rurală către cea urbană; afirmarea oraşelordovedeşte creşterea număruluide cetăţeniromani.
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:
21. A. Descoperirea obiectelor cu însemne paleocreştine de la Potaissa, Apulum şi Micia.
B. Donariul de la Biertan atestă existenţa unei comunităţi creştine în stânga Dunării.
C. Autorităţile imperiale romane întreprind ample acţiuni de reprimare a monoteismului creştin.
a) ACB; b) BCA; c) CAB; d) CBA.
22. A. Începe etapa preliminară a romanizării spaţiului daco-moesian.
B. Zona danubiano-pontică este inclusă în Imperiul Roman.
C. Înflorirea vieţii urbane în Dacia.
a) BCA; b) ABC; c) ACB; d) BAC.
23. A. Burebista realizează prima unificare politică a geto-dacilor.
B. Spaţiul daco-moesian intră în orbita civilizaţiei romane. .
C. Sfârşitul etapei preliminare a romanizării.
a) BCA; b) ABC; c) BAC; d) ACB.
24. A. În stânga Dunării sunt ridicate primele basilici creştine.
B. Justinian restabileşte temporar autoritatea imperială romană la nord de Dunăre.
C. Stela funerară de la Căşeiu atestă existenţa unei comunităţi creştine în stânga Dunării.
a) ABC; b) CAB; c) BAC; d) CBA.
25. A. Începutul perioadei de romanizare în Dacia.
B. Începutul celei de-a treia faze a procesului de romanizare.
C. Retragerea armatei şi administraţiei romane din Dacia.
a) BAC; b) CBA; c) ACB; d) BCA.
26. A. Începutul procesului de romanizare propriu-zisă în dreapta Dunării de Jos.
B. Intrarea unei părţi a Daciei în componenţa statului Roman.
C. Începutul fazei preliminare de romanizare a spaţiului daco-moesian.
a) ACB; b) CAB; c) ABC; d) CBA.
27. A. Războaiele dacice iniţiate de Traian.
B. Spaţiul danubiano-pontic este integrat Imperiului Roman.
C. Începutul fazei preliminare a romanizării în spaţiul daco-moesian.
a) CBA; b) BCA; c) CAB; d) ACB.
28. A. Creştinarea masivă a daco-romanilor.
B. Reinstaurarea vremelnică şi parţială a administraţiei imperiale la nord de Dunăre în timpul lui Justinian.
C. Trecerea masivă a slavilor la sud de Dunăre.
a) BAC; b) CBA; c) BCA; d) ABC.
29. A. Pătrunderea slavilor în spaţiul nord-dunărean.
B. În provincia Dacia sunt aduşi colonişti din toată lumea romană.
C. Începutul celei de-a treia faze a procesului de romanizare..
a) ABC; b) BCA; c) BAC; d) CBA.
30. A. În Imperiul Roman sunt interzise cultele păgâne.
B. Diocleţian organizează provincia Scythia Minor în Dobrogea.
C. Pentru a evita persecuţiile imperiale, creştinii apelează la simboluri din mitologia greco-romană.
a) CBA; b) ABC; c) CAB; d) BCA.
2

More Related Content

What's hot

Romanitatearomanilor9
Romanitatearomanilor9Romanitatearomanilor9
Romanitatearomanilor9
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor1
Romanitatearomanilor1Romanitatearomanilor1
Romanitatearomanilor1
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10
Roxana Arhire
 
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Roxana Arhire
 
Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Tamas Ioan
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorHonciuc Bogdan
 
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Stănescu Cătălin
 
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei MedievaleIoan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
FrescatiStory
 
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVIoan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
FrescatiStory
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
Andrei Florescu
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
simonachihaia
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)gruianul
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanugruianul
 
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)gruianul
 
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
salaru
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescugruianul
 
8974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-18974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-1Bogdan Miulescu
 
Statul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localeStatul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localesimonachihaia
 

What's hot (20)

Romanitatearomanilor9
Romanitatearomanilor9Romanitatearomanilor9
Romanitatearomanilor9
 
Romanitatearomanilor1
Romanitatearomanilor1Romanitatearomanilor1
Romanitatearomanilor1
 
Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5
 
Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10
 
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
 
Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
 
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
 
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei MedievaleIoan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
 
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVIoan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
 
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
 
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
 
8974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-18974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-1
 
Ist. m. a rom.
Ist. m. a rom.Ist. m. a rom.
Ist. m. a rom.
 
Statul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localeStatul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_locale
 

Similar to Romanitatearomanilor2

Etnogeneza
EtnogenezaEtnogeneza
Etnogeneza
Liviu Mirea
 
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...gruianul
 
Studiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismStudiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismSilivestru Catalin
 
Studiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismStudiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismSilivestru Catalin
 
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_rEtnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
AntoArdelean
 
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
scoala_lapusnicumare
 
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...gruianul
 
Sinteza Latinitate Si Dacism
Sinteza Latinitate Si DacismSinteza Latinitate Si Dacism
Sinteza Latinitate Si Dacismguest3f9f00
 
Epoca intunecata
Epoca intunecataEpoca intunecata
Epoca intunecatagruianul
 
Dokumen.tips istoria dreptului-romanesc-an-i-1
Dokumen.tips istoria dreptului-romanesc-an-i-1Dokumen.tips istoria dreptului-romanesc-an-i-1
Dokumen.tips istoria dreptului-romanesc-an-i-1
MargineanuValentin
 

Similar to Romanitatearomanilor2 (16)

Etnogeneza
EtnogenezaEtnogeneza
Etnogeneza
 
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...
 
Studiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismStudiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacism
 
Studiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismStudiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacism
 
Studiu de caz
Studiu de cazStudiu de caz
Studiu de caz
 
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_rEtnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
 
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
 
Callatis
CallatisCallatis
Callatis
 
Roma antica1
Roma antica1Roma antica1
Roma antica1
 
Roma Antică
Roma AnticăRoma Antică
Roma Antică
 
Roma Antica
Roma AnticaRoma Antica
Roma Antica
 
Roma antica1
Roma antica1Roma antica1
Roma antica1
 
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
 
Sinteza Latinitate Si Dacism
Sinteza Latinitate Si DacismSinteza Latinitate Si Dacism
Sinteza Latinitate Si Dacism
 
Epoca intunecata
Epoca intunecataEpoca intunecata
Epoca intunecata
 
Dokumen.tips istoria dreptului-romanesc-an-i-1
Dokumen.tips istoria dreptului-romanesc-an-i-1Dokumen.tips istoria dreptului-romanesc-an-i-1
Dokumen.tips istoria dreptului-romanesc-an-i-1
 

Recently uploaded

proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaveriiproiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
auraortacu
 
Raport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-MoldovaRaport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-Moldova
nadiusha12345
 
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
AndreeaChelaru7
 
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptxRaport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
nadiusha12345
 
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptxRaport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
OlgaCasareci
 
Elemente geometrice din portul popular,,
Elemente geometrice din portul popular,,Elemente geometrice din portul popular,,
Elemente geometrice din portul popular,,
OlgaFalca
 
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
mihalasolga1
 
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore VieruRomânismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
inachirilov
 
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin NadejdaRaport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
NadejdaTrohin1
 
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptxProiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
AlexandrinaCn
 
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
CarmenAmoraritei
 
Marea Egee prezentare descriere fauna geografie
Marea Egee prezentare descriere fauna geografieMarea Egee prezentare descriere fauna geografie
Marea Egee prezentare descriere fauna geografie
charlie2016andreiste
 
Raport proiect transfrontalier „Educație online fără hotare”
Raport proiect transfrontalier „Educație online fără hotare”Raport proiect transfrontalier „Educație online fără hotare”
Raport proiect transfrontalier „Educație online fără hotare”
SemenNicoleta
 
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
PaisCarmen
 

Recently uploaded (14)

proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaveriiproiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
 
Raport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-MoldovaRaport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-Moldova
 
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
 
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptxRaport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
 
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptxRaport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
 
Elemente geometrice din portul popular,,
Elemente geometrice din portul popular,,Elemente geometrice din portul popular,,
Elemente geometrice din portul popular,,
 
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
 
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore VieruRomânismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
 
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin NadejdaRaport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
 
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptxProiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
 
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
 
Marea Egee prezentare descriere fauna geografie
Marea Egee prezentare descriere fauna geografieMarea Egee prezentare descriere fauna geografie
Marea Egee prezentare descriere fauna geografie
 
Raport proiect transfrontalier „Educație online fără hotare”
Raport proiect transfrontalier „Educație online fără hotare”Raport proiect transfrontalier „Educație online fără hotare”
Raport proiect transfrontalier „Educație online fără hotare”
 
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
 

Romanitatearomanilor2

  • 1. ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ. Test 2 – 2008 I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT: 1. Frontieră întărită cu ziduri de piatră sau valuri de pământ, de-a lungul cărora erau ridicate castre: a) meterez; b) fortificaţie; c) hotar; d) limes. 2. Structură militară de elită, specific romană: a) falangă; b) legiune; c) alae; d) cohortă. 3. Populaţie sedentară, din dreapta Dunării, asimilată de slavi: a) daco-romană; b) moesiană; c) moeso-romană; d) daco-moesiană. 4. Totalitatea elementelor străine care se adaugă unui idiom: a) suprastrat b) adstrat c) neologisme d) substrat 5. Procesul de romanizare poate fi considerat încheiat o dată cu: a) integrarea unui teritoriu în statul roman; b) sosirea primilor colonişti romani; c) adoptarea modului de viaţă roman; d) însuşirea limbii latine de către autohtoni. 6. Cele mai multe elemente slave sunt receptate după încheierea procesului de formare a limbii române, în secolele: a) VII-VIII b) VI-VII c) IX-X; d) VIII-IX. 7. Împărat roman care, în secolul al VI-lea, reinstaurează parţial şi vremelnic administraţia imperială la nord de Dunăre: a) Aurelian; b) Constantin cel Mare; c) Justinian; d) Marcus Aurelius. 8. În vocabularul limbii române, adstratul reprezintă circa: a) 10%; b) 60%; c) 30%; d) 20%. 9. Factor al romanizării, cu acţiune latentă: a) viaţa spirituală; b) legiunile; c) armata; d) administraţia. 10. Împărat roman care, în secolul al IV-lea, reinstaurează parţial şi vremelnic administraţia imperială la nord de Dunăre: a) Aurelian; b) Constantin cel Mare; c) Justinian; d) Marcus Aurelius. II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU: a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele; b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals; d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat. 11. În Dacia, stăpânirea efectivă a Romei a durat aproximativ 165 de ani; romanizarea ireversibilă şi temeinică a geto-dacilor s-a constituit în premisa fundamentală a etnogenezei româneşti. 12. Pe plan lingvistic, româna se individualizează între celelalte limbi neo-latine, în primul rând, prin adstrat; constituit încă din primele secole ale convieţuirii româno-slave în spaţiul carpato-danubiano-pontic, acesta reprezintă aproximativ 20% din vocabularul limbii române. 13. Continuitatea dacică este demonstrată de menţinerea toponimiei şi hidronimiei în noua provincie, după cucerirea romană; majoritatea oraşelor Daciei romane poartă numele vechilor cetăţi ale autohtonilor geto-daci. 14. Retragerea legiunilor romane la sudul Dunării a permis accesul nestânjenit al valurilor de migratori în vechea provincie; majoritatea populaţiei daco-romane se retrage în zonele mai ferite, viaţa urbană stingându-se treptat. 15. Între autohtonii daco-romani şi migratorii care şi- au exercitat controlul politico-militar asupra teritoriilor nord-dunărene nu a existat o simbioză; începând cu secolele IX-X, se poate vorbi despre o influenţă reală a slavilor asupra limbii şi instituţiilor româneşti. 16. Pentru a se autodefini, neolatinii din sud-estul Europei foloseau termenul de vlahi; utilizat şi de popoarele vecine, acesta are ca arhetip germanicul wlach-walach, prin care erau desemnaţi oamenii de limbă latină. 17. După retragerea armatei şi a administraţiei romane din Dacia, teritoriul fostei provincii a continuat să fie locuit de geto-daci; relaţiile autohtonilor de la nordul Dunării de Jos cu lumea romană şi romano-bizantină au fost atât de intense încât nu au putut fi întrerupte nici de marile migraţii. 18. În etapa desăvârşirii romanizării are loc migraţia slavilor care, pe parcursul secolului al VI-lea, se aşează în teritoriile din stânga Dunării; în secolul anterior, descoperirea obiectelor paleocreştine de la Biertan demonstrează răspândirea creştinismului de limbă latină la romanicii nord-dunăreni. 19. Cucerirea Daciei de către romani a hotărât destinul populaţiei din spaţiul carpato-danubiano-pontic; includerea în aria civilizaţiei romane duce la modificarea ireversibilă a identităţii lingvistice, constituirea poporului român reprezentând, înainte de toate, o realitate culturală bazată pe limba latină.
  • 2. 20. Elementele civilizaţieiromane migrează dinspre lumea rurală către cea urbană; afirmarea oraşelordovedeşte creşterea număruluide cetăţeniromani. III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ: 21. A. Descoperirea obiectelor cu însemne paleocreştine de la Potaissa, Apulum şi Micia. B. Donariul de la Biertan atestă existenţa unei comunităţi creştine în stânga Dunării. C. Autorităţile imperiale romane întreprind ample acţiuni de reprimare a monoteismului creştin. a) ACB; b) BCA; c) CAB; d) CBA. 22. A. Începe etapa preliminară a romanizării spaţiului daco-moesian. B. Zona danubiano-pontică este inclusă în Imperiul Roman. C. Înflorirea vieţii urbane în Dacia. a) BCA; b) ABC; c) ACB; d) BAC. 23. A. Burebista realizează prima unificare politică a geto-dacilor. B. Spaţiul daco-moesian intră în orbita civilizaţiei romane. . C. Sfârşitul etapei preliminare a romanizării. a) BCA; b) ABC; c) BAC; d) ACB. 24. A. În stânga Dunării sunt ridicate primele basilici creştine. B. Justinian restabileşte temporar autoritatea imperială romană la nord de Dunăre. C. Stela funerară de la Căşeiu atestă existenţa unei comunităţi creştine în stânga Dunării. a) ABC; b) CAB; c) BAC; d) CBA. 25. A. Începutul perioadei de romanizare în Dacia. B. Începutul celei de-a treia faze a procesului de romanizare. C. Retragerea armatei şi administraţiei romane din Dacia. a) BAC; b) CBA; c) ACB; d) BCA. 26. A. Începutul procesului de romanizare propriu-zisă în dreapta Dunării de Jos. B. Intrarea unei părţi a Daciei în componenţa statului Roman. C. Începutul fazei preliminare de romanizare a spaţiului daco-moesian. a) ACB; b) CAB; c) ABC; d) CBA. 27. A. Războaiele dacice iniţiate de Traian. B. Spaţiul danubiano-pontic este integrat Imperiului Roman. C. Începutul fazei preliminare a romanizării în spaţiul daco-moesian. a) CBA; b) BCA; c) CAB; d) ACB. 28. A. Creştinarea masivă a daco-romanilor. B. Reinstaurarea vremelnică şi parţială a administraţiei imperiale la nord de Dunăre în timpul lui Justinian. C. Trecerea masivă a slavilor la sud de Dunăre. a) BAC; b) CBA; c) BCA; d) ABC. 29. A. Pătrunderea slavilor în spaţiul nord-dunărean. B. În provincia Dacia sunt aduşi colonişti din toată lumea romană. C. Începutul celei de-a treia faze a procesului de romanizare.. a) ABC; b) BCA; c) BAC; d) CBA. 30. A. În Imperiul Roman sunt interzise cultele păgâne. B. Diocleţian organizează provincia Scythia Minor în Dobrogea. C. Pentru a evita persecuţiile imperiale, creştinii apelează la simboluri din mitologia greco-romană. a) CBA; b) ABC; c) CAB; d) BCA. 2