Documentul conține o serie de întrebări de testare despre romanitatea românilor, incluzând subiecte precum originea și istoria națională, precum și figuri importante din istoria și cultura românească. Întrebările abordează teme precum teoriile etnogenezei românești, influențele externe asupra identității românești și contribuțiile științifice în domeniul istoriei. Este un test structurat cu răspunsuri multiple și cerințe de ordonare cronologică a unor evenimente istorice relevante.

1. ROMANITATEA ROMÂNILOR
TEST 11 2010
I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:
1. Numele de vlah desemnează:
a) pe slavi; b) pe unguri; c) pe neslavii de limbă romanică; d) germanici.
2. Decebal încheie o pace avantajoasă cu Domiţian în anul:
a) 46 d.Hr.; b) 87 d.Hr.; c) 89 d.Hr.; d) 102 d.Hr.
3. Umanistul italian care a trăit ultimii ani ai vieţii la curtea maghiară a fost:
a) Poggio Bracciolini; b) Flavio Biondo; c) Antonio Bonfini; d) Enea Silvio Piccolomini.
4. Istoria Ţării Româneşti a fost scrisă de cronicarul:
a) Grigore Ureche; b) Miron Costin; c) Constantin Cantacuzino; d) Nicolaus Olahus.
5. Obiectele paleocreştine sunt puţin numeroase datorită persecutării noii religii în secolele:
a) II-III d.Hr.; b) IV-V d.Hr.; c) VI-VIII d.Hr.; d) Vlll-IX d.Hr.
6. Procesul de romanizare lingvistică şi culturală, când o mare parte a teritoriului României de azi era cuprins în provincia romană Dacia, a avut
loc în secolele:
a) I-II d.Hr.; b) II-III d.Hr.; c) IV-V d.Hr.; d) VIII-IX d.Hr.
7. Curentul de idei preocupat să pună în valoare prioritatea unor idei, teme etc., se numeşte:
a) protocronism; b) umanism; c) iluminism; d) romantism.
8. Lucrarea „Hronicul romano-moldo-vlahilor" a fost scrisă de:
a) Grigore Ureche; b) Miron Costin; c) Ion Neculce; d) Dimitrie Cantemir.
9. Ideologia şi istoriografia oficială au ajuns să fie dominate de teorii care minimalizau aportul factorului roman, denunţat ca asupritor, în favoarea
civilizaţiei locale a geto-dacilor:
a) în secolul al XVIII-lea; b) în România modernă; c) după Marea Unire; d) în timpul regimului comunist.
10. Faţă de teoria roesleriană a luat poziţie, între alţii şi istoricul Gh. I. Brătianu, în lucrarea:
a) Studii româneşti; b) O enigmă şi un miracol istoric: poporul român;
c) Începuturile vieţii romane la gurile Dunării; d) Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană.
II. ANALIZAŢI CONŢINUTUL CELOR DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat
11. Începând din secolul al VII-lea, românii încep să fie menţionaţi în izvoarele documentare ale vremii ca un popor romanic distinct constituit;
printre acestea s-a numărat tratatul militar „Strategikon", scris de împăratul bizantin Manuel Comnenul.
12. Datorită unor împrejurări externe, la solicitarea cărora Ţările Române au reacţionat, romanitatea orientală a intrat în atenţia lumii europene
preocupată de pericolul expansiunii otomane; romanitatea românilor este afirmată de umaniştii apuseni ai veacului al XV-lea.
13. În secolul al XIX-lea, în condiţiile luptei românilor din Transilvania pentru afirmarea naţională, este lansată teoria imigraţionistă; prima replică
românească împotriva acestei teorii a aparţinut reprezentanţilor Şcolii Ardelene.
14. Teoriile roesleriene au fost preluate şi de manualele şcolare din Ungaria secolelor XIX-XX; după Marea Unire, şcoala istorică şi lingvistică
românească a produs opere importante pentru înţelegerea etnogenezei românilor.
15. Secolul al XVI-lea marchează apogeul culturii medievale româneşti scrise; originea romană a poporului lor le era cunoscută românilor de multă vreme.
16. Unirea Ţărilor Române sub Mihai Viteazul a determinat prima încercare de politizarea a ideii romanităţii românilor; la cumpăna secolelor XVI-
XVII, umanistul maghiar Istvan Szamaskösy, care afirmase iniţial că românii sunt urmaşii romanilor, îşi schimbă opinia.
17. La fel ca şi bizantinii, ungurii au întreţinut un contact permanent cu românii, romanitatea acestora fiindu-le cunoscută; odată ce spaţiul
românesc a intrat în sfera de interese a Romei şi misionarilor ei, papalitatea a luat cunoştinţă despre existenţa românilor şi apartenenţa lor la
„ritul grecilor".
18. După 1989, problema romanităţii românilor a continuat să se afle în centrul preocupărilor istoricilor; în această perioadă au fost editate lucrări
valoroase pe această temă, care a fost abordată cu multă obiectivitate.

2. 19. Primul savant care a contestat teza originii pur latine a poporului român a fost Bogdan Petriceicu Haşdeu; el a demonstrat că şcoala latinistă a
realizat o interpretare forţată a izvoarelor antice.
20. Reluând opiniile exprimate de Sulzer, Robert Roesler a dezvoltat teoria imigraţionistă; rafinând ideile exprimate de acesta în Istoria Dacilor Transalpini,
Roesler afirmă că românii s-ar fi format ca popor la nord de Dunăre, de unde ar fi imigrat în Transilvania în al doilea mileniu al erei creştine.
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:
21. A. Încheierea procesului etnogenezei româneşti;
B. Imperiul bizantin revine la Dunărea de Jos;
C. Limesul dunărean cedează şi slavii se revarsă în Peninsula Balcanică.
a) ACB; b) CBA; c) CAB; d) ABC.
22. A. A fost elaborat „Supplex Libellus Valachorum";
B. A apărut lucrarea lui E. Gibbon despre Imperiul Roman;
C. A apărut lucrarea lui Franz Sulzer „Geschiste der transalpinischen Daciens”.
a) ACB; b) CBA; c) CAB; d) BAC.
23. A. Dobrogea este anexată provinciei romane Moesia;
B. Domnia lui Burebista;
C. Dacia devine regat clientelar Romei.
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BAC.
24. A. Secolul înfloririi culturii medievale româneşti;
B. Apariţia statelor medievale româneşti;
C. Secolul în care s-au petrecut mari transformări (Renaşterea matură, descoperirea Lumii Noi, Reforma etc.).
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BCA.
25. A. Desăvârşirea etnogenezei româneşti;
B. Trecerea masivă a slavilor la sud de Dunăre;
C. Donariul de bronz de la Biertan.
a) ACB; b) CBA; c) CAB; d) BAC,
26. A) A apărut lucrarea lui Robert Roesler „Studii româneşti. Cercetări asupra istoriei vechi a României”;
B) A apărut lucrarea lui Vasile Pârvan „Getica”;
C) Mihail Roller a orientat cercetarea istorică spre evidenţierea rolului statului kievean în formarea statelor medievale româneşti.
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BAC.
27. A. Cronica turcă Ogüzname scrie despre o ţară a valahilor (Ulak-ili).
B. În tratatul Podoaba istoriilor, geograful persan Gardizi îi aşează pe români între Dunăre şi un „munte mare”.
C. În tratatul militar Strategikon, Mauricius oferă prima menţiune documentară despre identitatea etnică a românilor.
a) ACB; b) BCA; c) CAB; d) CBA.
28. A. Ioan Lucius scrie o cronică în care face o serie de consideraţii asupra originii romane a poporului român.
B. Poggio Bracciolini afirmă continuitatea elementului roman în Ţările Române.
C. Istoricul persan Gardizi oferă o ştire importantă despre originea poporului român.
a) ACB; b) CBA; c) CAB; d) ABC.
29. A. Activitatea Şcolii latiniste.
B. Activitatea Şcolii Ardelene.
C. Răspunsul lui A.D. Xenopol la teoria roesleriană.
a) ACB; b) CBA; c) CAB; d) BAC.
30. A. Odată cu lupta antiotomană a Ţărilor Române, creşte interesul umaniştilor europeni faţă de originea şi istoria românilor.
B. Antonio Bonfini îşi exprima admiraţia pentru modul cum a supravieţuit „vechea limbă a Romei printre români”.
C. Anton Verancsics, primat al Ungariei, confirmă în opera sa existenţa unei conştiinţe a descendenţei latine a românilor.
a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC.
2