SlideShare a Scribd company logo
ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR. Test 6 – 2008
I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:
1. Termen etnic prin care popoarele vecine îi defineau pe români şi care are la bază arhetipul germanic walch-walach:
a) olaci; b) români; c) rumâni; d) blachi.
2. Proces istoric fundamental transformat, în contextul luptei de emancipare naţională a românilor ardeleni, în problemă politică:
a) romanizarea; b) etnogeneza; c) continuitatea geto-dacă; d) migraţia ungurilor.
3. Numele culturii de care se leagă individualizarea daco-geţilor în cadrul populaţiei tracice:
a) Şoldăneşti; b) Basarabi; c) Barboşi; d) Tariverde.
4. Categorie de izvoare , care atestă continuitatea dacică în epoca romană, prin denumiri ca Drobeta, Napoca, Sucidava etc.:
a) arheologice; b) epigrafice; c) hidronimie; d) toponimie.
5. Basilică dintr-o aşezare antică de la gura Oltului:
a) Lederata; b) Romula; c) Sucidava; d) Slăveni.
6 Dacii sunt menţionaţi îndeosebi de izvoarele:
a) latine; b) greceşti; c) tracice; d) persane.
7. Primele colonii greceşti ridicate în spaţiul locuit de geto-daci datează din secolele:
a) V-IV î.Hr.; b) V î.Hr.; c) VII-VI î.Hr.; d) VIII î.Hr.
8. Relaţie politică între Imperiul Roman şi un stat care recunoaşte autoritatea acestuia în schimbul asigurării protecţiei:
a) clientelat; b) vasalitate; c) suzeranitate; d) protectorat.
9. Una dintre trăsăturile fundamentale ale vieţii romane în spaţiul daco-moesian este reprezentată de:
a) impunerea religiei romane; b) dezvoltarea preponderentă a vieţii rurale;
c) urbanism; d) interzicerea cultelor păgâne.
10. Istoric maghiar care iniţial a recunoscut originea latină a românilor, negând-o ulterior din motive politice:
a) Szamaskösy Istvan; b) Huszti Andras; c) Bolla Marton; d) Benko Iozsef.
II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.
11. În cei aproape 38 de ani ai domniei sale, Burebista se dovedeşte un priceput organizator şi brav comandant de oşti; totodată, el se afirmă ca iscusit
politician şi diplomat.
12. Elementele materiale şi spirituale ale modului de viaţă roman pătrund în întreg spaţiul carpato-danubiano-pontic; Dacia şi Moesia cunosc, în
secolele II-III d.Hr., o perioadă de progres general.
13. Pretutindeni în lumea romană, armata a reprezentat un factor esenţial în procesul de romanizare; Dacia, ca provincie de graniţă puternic militarizată,
constituia, în sistemul defensiv roman, o adevărată lance înfiptă în coasta lumii barbare sud-dunărene.
14. Dacia ocupă un loc special între provinciile europene ale Imperiului Roman, ea fiind ultima cucerită, dar prima abandonată; temeinicia şi
profunzimea romanizării Daciei este demonstrată de faptul că, aici, romanitatea nu numai că nu şi-a pierdut poziţiile din provincia traiană, dar
aproape şi le-a triplat, extinzându-se în întreg spaţiul dintre Tisa, Nistru, Dunăre şi Carpaţii Păduroşi.
15. Tracilor le aparţine civilizaţia bronzului, atestată prin vestigii remarcabile pe ambele laturi ale Carpaţilor; către anul 800 î.Hr., în spaţiul carpato-
danubiano-pontic se generalizează metalurgia fierului, perioadă ce coincide cu individualizarea geto-dacilor în cadrul marii familii tracice.
16. Samuil Micu a fost unul dintre principalii reprezentanţi ai Şcolii Ardelene; exponenţii Şcolii Ardelene considerau că, în formarea poporului
român, elementul dac a prevalat asupra celui roman.
17. Părăsirea Daciei de către autorităţile imperiale şi stingerea vieţii urbane au avut drept consecinţă reconversia rurală a daco-romanilor; în limba română,
terminologia referitoare la viaţa urbană şi la căile de comunicaţie specifice acesteia este de origine latină.
18. În secolul VII î.Hr, grecii întemeiază Histria, prima colonie din spaţiul istro-pontic; un secol mai târziu, Herodot imortalizează în scrierile sale
campania întreprinsă de persanul Darius împotriva sciţilor nord-pontici.
19. Din secolul al VII-lea se înmulţesc informaţiile scrise despre romanicii nord-dunăreni; în tratatul militar Strategikon, împăratul Mauricius
confirmă originea latină a românilor.
20. Combătând afirmaţiile lui Roesler, istoricul englez Gibbon afirma că o partea însemnată a locuitorilor romanizaţi a rămas la nord de Dunăre
după retragerea aureliană; aceeaşi opinie este împărtăşită şi de alţi istorici străini, care consideră că românii sunt urmaşii daco-romanilor şi s-
au format ca popor în Dacia Traiană.
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:
21. A. Zona istro-pontică este inclusă în graniţele statului roman.
B. Domiţian iniţiază primul război daco-roman.
C. Începe etapa preliminară a romanizării.
a) BAC; b) BCA; c) CAB; d) CBA.
22. A. În limba română pătrund unele cuvinte din slava veche.
B. Încheierea procesului de etnogeneză.
C. Se formează adstratul limbii române.
a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) BCA.
23. A. Expediţia condusă de Darius I la Dunărea de Jos.
B. Constituirea etnosului trac.
C. Prima menţionare documentară a geţilor.
a) CBA; b) CAB; c) BAC; d) BCA.
24. A. Slavii rup limesul danubian.
B. Apare lucrarea Despre administrarea imperiului.
C. Domnia împăratului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul.
a) ABC; b) CBA; c) ACB; d) CAB.
25. A. În scrierile sale, Kekaumenos îi menţionează pe blachi.
B. Cronica notarului anonim al regelui Bela.
C. Prima menţiune bizantină a romanicilor nord-dunăreni.
a) CBA; b) CAB; c) BCA; d) BAC.
26. A. Toppeltinus şi Tröster combat opiniile lui Szamaskösy despre origine românilor.
B. Schafarik argumentează originea latină a românilor.
C. Benko lozsef, publică lucrarea Transilvania, sive magnus Transilvaniae Principatus.
a) ACB; b) BAC; c) ABC; d) CBA.
27. A. Gesta Hungarorum.
B. Cronica lui Ioan Kynnamos.
C. Cronica lui Simon de Keza.
a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC.
28. A. Johannes Honterus înscrie numele Dacia pe harta sa.
B. Este tipărită Hungaria, principala lucrare a lui Nicolaus Olahus.
C. Într-o lucrare timpurie, Istvan Szamaskösy susţine că românii sunt urmaşii coloniştilor romani.
a) ABC; b) CAB; c) BAC; d) BCA.
29. A. Debutează activitatea politică a episcopului unit Inochentie Micu Klein.
B. Cronicarii moldoveni scriu despre originea latină a românilor.
C. Umaniştii italieni introduc ideea romanităţii românilor în circuitul ştiinţific european.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA.
30. A. Laonic Chalcocondil îi numeşte daci pe românii din nordul Dunării.
B. Cărturarii saşi Toppeltinus şi Tröster afirmă că românii sunt urmaşii legiunilor romane.
C. Jan Laski, episcop de Gnezno, susţine originea romană a locuitorilor Moldovei.
a) ACB; b) BAC; c) ABC; d) BCA.
2

More Related Content

What's hot

Romanitatearomanilor13
Romanitatearomanilor13Romanitatearomanilor13
Romanitatearomanilor13
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor3
Romanitatearomanilor3Romanitatearomanilor3
Romanitatearomanilor3
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor12
Romanitatearomanilor12Romanitatearomanilor12
Romanitatearomanilor12
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5
Roxana Arhire
 
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Roxana Arhire
 
Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)
Tamas Ioan
 
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Stănescu Cătălin
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Honciuc Bogdan
 
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei MedievaleIoan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
FrescatiStory
 
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVIoan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
FrescatiStory
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
simonachihaia
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
Andrei Florescu
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
gruianul
 
Statul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localeStatul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_locale
simonachihaia
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
gruianul
 
8974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-18974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-1
Bogdan Miulescu
 
Autonomii locale si institutii centrale
Autonomii locale si institutii centraleAutonomii locale si institutii centrale
Autonomii locale si institutii centrale
Ionut Defta
 
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
gruianul
 

What's hot (20)

Romanitatearomanilor13
Romanitatearomanilor13Romanitatearomanilor13
Romanitatearomanilor13
 
Romanitatearomanilor3
Romanitatearomanilor3Romanitatearomanilor3
Romanitatearomanilor3
 
Romanitatearomanilor12
Romanitatearomanilor12Romanitatearomanilor12
Romanitatearomanilor12
 
Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5
 
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
 
Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)
 
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
 
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei MedievaleIoan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
 
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVIoan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
 
Statul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localeStatul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_locale
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
 
8974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-18974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-1
 
Autonomii locale si institutii centrale
Autonomii locale si institutii centraleAutonomii locale si institutii centrale
Autonomii locale si institutii centrale
 
Ist. m. a rom.
Ist. m. a rom.Ist. m. a rom.
Ist. m. a rom.
 
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
 
Istorie Principatul Si Dominatul
Istorie   Principatul Si DominatulIstorie   Principatul Si Dominatul
Istorie Principatul Si Dominatul
 

Similar to Romanitatearomanilor6

Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
gruianul
 
Etnogeneza
EtnogenezaEtnogeneza
Etnogeneza
Liviu Mirea
 
Borangic c. incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...
Borangic c.   incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...Borangic c.   incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...
Borangic c. incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...
Mamusa Dada
 
Cronicarii moldoveni
Cronicarii moldoveniCronicarii moldoveni
Cronicarii moldoveni
Danga Nicoleta
 
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...
gruianul
 
Nicolae Iorga
Nicolae IorgaNicolae Iorga
Nicolae Iorga
Hawayo
 
28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs 28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs
exodumuser
 
Istoria bizantului
Istoria bizantuluiIstoria bizantului
Istoria bizantului
Sima Sorin
 
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
Robin Cruise Jr.
 
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizantPr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Sima Sorin
 
Importanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romaniImportanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romani
chrysss22
 
Studiu De Caz Ii Ic.
Studiu De Caz Ii Ic.Studiu De Caz Ii Ic.
Studiu De Caz Ii Ic.
guest7a6dd
 
46607987 misterele-romaniei-vol-1
46607987 misterele-romaniei-vol-146607987 misterele-romaniei-vol-1
46607987 misterele-romaniei-vol-1
lcosteiu2005
 
formarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptxformarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptx
IcaMone
 
Constantin stolnicul cantacuzino
Constantin stolnicul cantacuzinoConstantin stolnicul cantacuzino
Constantin stolnicul cantacuzino
Sima Sorin
 
Armenii din nord vestul Transilvaniei
Armenii din nord vestul TransilvanieiArmenii din nord vestul Transilvaniei
Armenii din nord vestul Transilvaniei
Mircea Tivadar
 
supplex_libellus_valachorum.pptx ep.moderna
supplex_libellus_valachorum.pptx ep.modernasupplex_libellus_valachorum.pptx ep.moderna
supplex_libellus_valachorum.pptx ep.moderna
TatianaTulgara
 

Similar to Romanitatearomanilor6 (19)

Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
 
Etnogeneza
EtnogenezaEtnogeneza
Etnogeneza
 
Borangic c. incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...
Borangic c.   incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...Borangic c.   incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...
Borangic c. incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...
 
Cronicarii moldoveni
Cronicarii moldoveniCronicarii moldoveni
Cronicarii moldoveni
 
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...
 
Studiu de caz 2
Studiu de caz 2Studiu de caz 2
Studiu de caz 2
 
Nicolae Iorga
Nicolae IorgaNicolae Iorga
Nicolae Iorga
 
28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs 28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs
 
Istoria bizantului
Istoria bizantuluiIstoria bizantului
Istoria bizantului
 
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
 
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizantPr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
 
Studiu de caz
Studiu de cazStudiu de caz
Studiu de caz
 
Importanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romaniImportanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romani
 
Studiu De Caz Ii Ic.
Studiu De Caz Ii Ic.Studiu De Caz Ii Ic.
Studiu De Caz Ii Ic.
 
46607987 misterele-romaniei-vol-1
46607987 misterele-romaniei-vol-146607987 misterele-romaniei-vol-1
46607987 misterele-romaniei-vol-1
 
formarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptxformarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptx
 
Constantin stolnicul cantacuzino
Constantin stolnicul cantacuzinoConstantin stolnicul cantacuzino
Constantin stolnicul cantacuzino
 
Armenii din nord vestul Transilvaniei
Armenii din nord vestul TransilvanieiArmenii din nord vestul Transilvaniei
Armenii din nord vestul Transilvaniei
 
supplex_libellus_valachorum.pptx ep.moderna
supplex_libellus_valachorum.pptx ep.modernasupplex_libellus_valachorum.pptx ep.moderna
supplex_libellus_valachorum.pptx ep.moderna
 

Romanitatearomanilor6

  • 1. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR. Test 6 – 2008 I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT: 1. Termen etnic prin care popoarele vecine îi defineau pe români şi care are la bază arhetipul germanic walch-walach: a) olaci; b) români; c) rumâni; d) blachi. 2. Proces istoric fundamental transformat, în contextul luptei de emancipare naţională a românilor ardeleni, în problemă politică: a) romanizarea; b) etnogeneza; c) continuitatea geto-dacă; d) migraţia ungurilor. 3. Numele culturii de care se leagă individualizarea daco-geţilor în cadrul populaţiei tracice: a) Şoldăneşti; b) Basarabi; c) Barboşi; d) Tariverde. 4. Categorie de izvoare , care atestă continuitatea dacică în epoca romană, prin denumiri ca Drobeta, Napoca, Sucidava etc.: a) arheologice; b) epigrafice; c) hidronimie; d) toponimie. 5. Basilică dintr-o aşezare antică de la gura Oltului: a) Lederata; b) Romula; c) Sucidava; d) Slăveni. 6 Dacii sunt menţionaţi îndeosebi de izvoarele: a) latine; b) greceşti; c) tracice; d) persane. 7. Primele colonii greceşti ridicate în spaţiul locuit de geto-daci datează din secolele: a) V-IV î.Hr.; b) V î.Hr.; c) VII-VI î.Hr.; d) VIII î.Hr. 8. Relaţie politică între Imperiul Roman şi un stat care recunoaşte autoritatea acestuia în schimbul asigurării protecţiei: a) clientelat; b) vasalitate; c) suzeranitate; d) protectorat. 9. Una dintre trăsăturile fundamentale ale vieţii romane în spaţiul daco-moesian este reprezentată de: a) impunerea religiei romane; b) dezvoltarea preponderentă a vieţii rurale; c) urbanism; d) interzicerea cultelor păgâne. 10. Istoric maghiar care iniţial a recunoscut originea latină a românilor, negând-o ulterior din motive politice: a) Szamaskösy Istvan; b) Huszti Andras; c) Bolla Marton; d) Benko Iozsef. II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU: a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele; b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals; d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat. 11. În cei aproape 38 de ani ai domniei sale, Burebista se dovedeşte un priceput organizator şi brav comandant de oşti; totodată, el se afirmă ca iscusit politician şi diplomat. 12. Elementele materiale şi spirituale ale modului de viaţă roman pătrund în întreg spaţiul carpato-danubiano-pontic; Dacia şi Moesia cunosc, în secolele II-III d.Hr., o perioadă de progres general. 13. Pretutindeni în lumea romană, armata a reprezentat un factor esenţial în procesul de romanizare; Dacia, ca provincie de graniţă puternic militarizată, constituia, în sistemul defensiv roman, o adevărată lance înfiptă în coasta lumii barbare sud-dunărene. 14. Dacia ocupă un loc special între provinciile europene ale Imperiului Roman, ea fiind ultima cucerită, dar prima abandonată; temeinicia şi profunzimea romanizării Daciei este demonstrată de faptul că, aici, romanitatea nu numai că nu şi-a pierdut poziţiile din provincia traiană, dar aproape şi le-a triplat, extinzându-se în întreg spaţiul dintre Tisa, Nistru, Dunăre şi Carpaţii Păduroşi. 15. Tracilor le aparţine civilizaţia bronzului, atestată prin vestigii remarcabile pe ambele laturi ale Carpaţilor; către anul 800 î.Hr., în spaţiul carpato- danubiano-pontic se generalizează metalurgia fierului, perioadă ce coincide cu individualizarea geto-dacilor în cadrul marii familii tracice. 16. Samuil Micu a fost unul dintre principalii reprezentanţi ai Şcolii Ardelene; exponenţii Şcolii Ardelene considerau că, în formarea poporului român, elementul dac a prevalat asupra celui roman. 17. Părăsirea Daciei de către autorităţile imperiale şi stingerea vieţii urbane au avut drept consecinţă reconversia rurală a daco-romanilor; în limba română, terminologia referitoare la viaţa urbană şi la căile de comunicaţie specifice acesteia este de origine latină. 18. În secolul VII î.Hr, grecii întemeiază Histria, prima colonie din spaţiul istro-pontic; un secol mai târziu, Herodot imortalizează în scrierile sale campania întreprinsă de persanul Darius împotriva sciţilor nord-pontici.
  • 2. 19. Din secolul al VII-lea se înmulţesc informaţiile scrise despre romanicii nord-dunăreni; în tratatul militar Strategikon, împăratul Mauricius confirmă originea latină a românilor. 20. Combătând afirmaţiile lui Roesler, istoricul englez Gibbon afirma că o partea însemnată a locuitorilor romanizaţi a rămas la nord de Dunăre după retragerea aureliană; aceeaşi opinie este împărtăşită şi de alţi istorici străini, care consideră că românii sunt urmaşii daco-romanilor şi s- au format ca popor în Dacia Traiană. III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ: 21. A. Zona istro-pontică este inclusă în graniţele statului roman. B. Domiţian iniţiază primul război daco-roman. C. Începe etapa preliminară a romanizării. a) BAC; b) BCA; c) CAB; d) CBA. 22. A. În limba română pătrund unele cuvinte din slava veche. B. Încheierea procesului de etnogeneză. C. Se formează adstratul limbii române. a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) BCA. 23. A. Expediţia condusă de Darius I la Dunărea de Jos. B. Constituirea etnosului trac. C. Prima menţionare documentară a geţilor. a) CBA; b) CAB; c) BAC; d) BCA. 24. A. Slavii rup limesul danubian. B. Apare lucrarea Despre administrarea imperiului. C. Domnia împăratului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul. a) ABC; b) CBA; c) ACB; d) CAB. 25. A. În scrierile sale, Kekaumenos îi menţionează pe blachi. B. Cronica notarului anonim al regelui Bela. C. Prima menţiune bizantină a romanicilor nord-dunăreni. a) CBA; b) CAB; c) BCA; d) BAC. 26. A. Toppeltinus şi Tröster combat opiniile lui Szamaskösy despre origine românilor. B. Schafarik argumentează originea latină a românilor. C. Benko lozsef, publică lucrarea Transilvania, sive magnus Transilvaniae Principatus. a) ACB; b) BAC; c) ABC; d) CBA. 27. A. Gesta Hungarorum. B. Cronica lui Ioan Kynnamos. C. Cronica lui Simon de Keza. a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC. 28. A. Johannes Honterus înscrie numele Dacia pe harta sa. B. Este tipărită Hungaria, principala lucrare a lui Nicolaus Olahus. C. Într-o lucrare timpurie, Istvan Szamaskösy susţine că românii sunt urmaşii coloniştilor romani. a) ABC; b) CAB; c) BAC; d) BCA. 29. A. Debutează activitatea politică a episcopului unit Inochentie Micu Klein. B. Cronicarii moldoveni scriu despre originea latină a românilor. C. Umaniştii italieni introduc ideea romanităţii românilor în circuitul ştiinţific european. a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA. 30. A. Laonic Chalcocondil îi numeşte daci pe românii din nordul Dunării. B. Cărturarii saşi Toppeltinus şi Tröster afirmă că românii sunt urmaşii legiunilor romane. C. Jan Laski, episcop de Gnezno, susţine originea romană a locuitorilor Moldovei. a) ACB; b) BAC; c) ABC; d) BCA. 2