Documentul conține un set de întrebări și analize referitoare la romanitatea românilor, explorând termeni etnici, procese istorice, izvoare și figuri istorice relevante. Se discută despre romanizarea Daciei și influența acesteia asupra identității naționale românești, precum și despre perspectivele istorice variate asupra originii românilor. Întrebările sunt structurate pentru a evalua cunoștințele despre istoria și cultura românească în contextul relației cu imperiul roman și impactul acestuia.

1. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR. Test 6 – 2008
I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:
1. Termen etnic prin care popoarele vecine îi defineau pe români şi care are la bază arhetipul germanic walch-walach:
a) olaci; b) români; c) rumâni; d) blachi.
2. Proces istoric fundamental transformat, în contextul luptei de emancipare naţională a românilor ardeleni, în problemă politică:
a) romanizarea; b) etnogeneza; c) continuitatea geto-dacă; d) migraţia ungurilor.
3. Numele culturii de care se leagă individualizarea daco-geţilor în cadrul populaţiei tracice:
a) Şoldăneşti; b) Basarabi; c) Barboşi; d) Tariverde.
4. Categorie de izvoare , care atestă continuitatea dacică în epoca romană, prin denumiri ca Drobeta, Napoca, Sucidava etc.:
a) arheologice; b) epigrafice; c) hidronimie; d) toponimie.
5. Basilică dintr-o aşezare antică de la gura Oltului:
a) Lederata; b) Romula; c) Sucidava; d) Slăveni.
6 Dacii sunt menţionaţi îndeosebi de izvoarele:
a) latine; b) greceşti; c) tracice; d) persane.
7. Primele colonii greceşti ridicate în spaţiul locuit de geto-daci datează din secolele:
a) V-IV î.Hr.; b) V î.Hr.; c) VII-VI î.Hr.; d) VIII î.Hr.
8. Relaţie politică între Imperiul Roman şi un stat care recunoaşte autoritatea acestuia în schimbul asigurării protecţiei:
a) clientelat; b) vasalitate; c) suzeranitate; d) protectorat.
9. Una dintre trăsăturile fundamentale ale vieţii romane în spaţiul daco-moesian este reprezentată de:
a) impunerea religiei romane; b) dezvoltarea preponderentă a vieţii rurale;
c) urbanism; d) interzicerea cultelor păgâne.
10. Istoric maghiar care iniţial a recunoscut originea latină a românilor, negând-o ulterior din motive politice:
a) Szamaskösy Istvan; b) Huszti Andras; c) Bolla Marton; d) Benko Iozsef.
II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.
11. În cei aproape 38 de ani ai domniei sale, Burebista se dovedeşte un priceput organizator şi brav comandant de oşti; totodată, el se afirmă ca iscusit
politician şi diplomat.
12. Elementele materiale şi spirituale ale modului de viaţă roman pătrund în întreg spaţiul carpato-danubiano-pontic; Dacia şi Moesia cunosc, în
secolele II-III d.Hr., o perioadă de progres general.
13. Pretutindeni în lumea romană, armata a reprezentat un factor esenţial în procesul de romanizare; Dacia, ca provincie de graniţă puternic militarizată,
constituia, în sistemul defensiv roman, o adevărată lance înfiptă în coasta lumii barbare sud-dunărene.
14. Dacia ocupă un loc special între provinciile europene ale Imperiului Roman, ea fiind ultima cucerită, dar prima abandonată; temeinicia şi
profunzimea romanizării Daciei este demonstrată de faptul că, aici, romanitatea nu numai că nu şi-a pierdut poziţiile din provincia traiană, dar
aproape şi le-a triplat, extinzându-se în întreg spaţiul dintre Tisa, Nistru, Dunăre şi Carpaţii Păduroşi.
15. Tracilor le aparţine civilizaţia bronzului, atestată prin vestigii remarcabile pe ambele laturi ale Carpaţilor; către anul 800 î.Hr., în spaţiul carpato-
danubiano-pontic se generalizează metalurgia fierului, perioadă ce coincide cu individualizarea geto-dacilor în cadrul marii familii tracice.
16. Samuil Micu a fost unul dintre principalii reprezentanţi ai Şcolii Ardelene; exponenţii Şcolii Ardelene considerau că, în formarea poporului
român, elementul dac a prevalat asupra celui roman.
17. Părăsirea Daciei de către autorităţile imperiale şi stingerea vieţii urbane au avut drept consecinţă reconversia rurală a daco-romanilor; în limba română,
terminologia referitoare la viaţa urbană şi la căile de comunicaţie specifice acesteia este de origine latină.
18. În secolul VII î.Hr, grecii întemeiază Histria, prima colonie din spaţiul istro-pontic; un secol mai târziu, Herodot imortalizează în scrierile sale
campania întreprinsă de persanul Darius împotriva sciţilor nord-pontici.

2. 19. Din secolul al VII-lea se înmulţesc informaţiile scrise despre romanicii nord-dunăreni; în tratatul militar Strategikon, împăratul Mauricius
confirmă originea latină a românilor.
20. Combătând afirmaţiile lui Roesler, istoricul englez Gibbon afirma că o partea însemnată a locuitorilor romanizaţi a rămas la nord de Dunăre
după retragerea aureliană; aceeaşi opinie este împărtăşită şi de alţi istorici străini, care consideră că românii sunt urmaşii daco-romanilor şi s-
au format ca popor în Dacia Traiană.
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:
21. A. Zona istro-pontică este inclusă în graniţele statului roman.
B. Domiţian iniţiază primul război daco-roman.
C. Începe etapa preliminară a romanizării.
a) BAC; b) BCA; c) CAB; d) CBA.
22. A. În limba română pătrund unele cuvinte din slava veche.
B. Încheierea procesului de etnogeneză.
C. Se formează adstratul limbii române.
a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) BCA.
23. A. Expediţia condusă de Darius I la Dunărea de Jos.
B. Constituirea etnosului trac.
C. Prima menţionare documentară a geţilor.
a) CBA; b) CAB; c) BAC; d) BCA.
24. A. Slavii rup limesul danubian.
B. Apare lucrarea Despre administrarea imperiului.
C. Domnia împăratului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul.
a) ABC; b) CBA; c) ACB; d) CAB.
25. A. În scrierile sale, Kekaumenos îi menţionează pe blachi.
B. Cronica notarului anonim al regelui Bela.
C. Prima menţiune bizantină a romanicilor nord-dunăreni.
a) CBA; b) CAB; c) BCA; d) BAC.
26. A. Toppeltinus şi Tröster combat opiniile lui Szamaskösy despre origine românilor.
B. Schafarik argumentează originea latină a românilor.
C. Benko lozsef, publică lucrarea Transilvania, sive magnus Transilvaniae Principatus.
a) ACB; b) BAC; c) ABC; d) CBA.
27. A. Gesta Hungarorum.
B. Cronica lui Ioan Kynnamos.
C. Cronica lui Simon de Keza.
a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC.
28. A. Johannes Honterus înscrie numele Dacia pe harta sa.
B. Este tipărită Hungaria, principala lucrare a lui Nicolaus Olahus.
C. Într-o lucrare timpurie, Istvan Szamaskösy susţine că românii sunt urmaşii coloniştilor romani.
a) ABC; b) CAB; c) BAC; d) BCA.
29. A. Debutează activitatea politică a episcopului unit Inochentie Micu Klein.
B. Cronicarii moldoveni scriu despre originea latină a românilor.
C. Umaniştii italieni introduc ideea romanităţii românilor în circuitul ştiinţific european.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA.
30. A. Laonic Chalcocondil îi numeşte daci pe românii din nordul Dunării.
B. Cărturarii saşi Toppeltinus şi Tröster afirmă că românii sunt urmaşii legiunilor romane.
C. Jan Laski, episcop de Gnezno, susţine originea romană a locuitorilor Moldovei.
a) ACB; b) BAC; c) ABC; d) BCA.
2