SlideShare a Scribd company logo
SISTEMUL LIMBIC
 Structurile aflate la limita dintre telencefal şi diencefal alcătuiesc
marginea emisferelor de la acest nivel (lat. limbus=margine) şi
formează sistemul limbic (Broca 1878).
 Cuprinde rinencefalul, cu rol olfactiv, şi formaţiuni cu funcţii
neolfactive, primordial implicate în comportamentul emoţional,
motivaţie, învăţare, memorizare şi alte funcţii instinctuale şi
psihosomatice subconştiente.
 Hipotalamusul, interconectat cu structurile limbice, este
considerat ca fiind constituentul central al sistemului, principalul
“efector”, deoarece comportamentul emoţional se manifestă prin
efecte vegetative şi endocrine.
Emotion and Motivation
 Hypothalamus/ limbic
system.
 Sistemul Limbic :
 Include amigdala si
hippocampusul, (gyrus
cingular si fornix)
The Temporal Lobes and
Declarative Memory
 The Diencephalon and Memory Processing
 Diencephalon: Brain regions associated
with memory and amnesia (outside the
temporal lobe)
Teritorii limbice
 -arii corticale-
 neocorticale
 Girus cingular
 Girus parahipocampal
-paleocorticale
Gy subcalos si paraterminal,aria
entorinala
-arhicorticale
hipocamp, g dentat, subiculum
 -nuclei telencefalici
 Amigdalian, ai septului pelucid, acumbens
septi, bazal Meynert
Rinencefalul
 Rinencefalul (rhinencephalon) cea mai veche parte a telencefalului, cu
funcţii olfactive (gr. rhinencephalon =creier olfactiv).
 Constituenţii rinencefalici sunt incluşi în două componente majore:
 Lobul olfactiv - cuprinde formaţiunile anexate bulbului olfactiv, are funcţii
preponderent olfactive.
 Hipocampul şi componentele asociate acestuia.
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
1.Lobul olfactiv
Lobul olfactiv (lobus olfactorius) Bulbus olfactorius
Tractus olfactorius
Substantia perforata anterior
Substantia innominata
Area septalis
Lobus piriformis
Tractul olfactiv
 Tractul olfactiv- bandeletă aflată în şanţul olfactiv de la bulbul
olfactiv la suprafaţa inferioară a lobului frontal, unde formează
o expansiune triangulară (trigonum olfactorium) apoi se divide
înaintea substanţei perforate anterioare în striaţii divergente.
 Stria olfactivă medială (stria olfactoria medialis) trece medial
de anterioară spre rostrumul corpului calos, la aria septală.
 Stria olfactivă laterală (stria olfactoria lateralis), mai
voluminoasă, trece lateral de la substanţa perforată anterioară,
trece la amigdală şi cortexul olfactiv.
 Stria olfactivă intermediară, subţire, trece la hipotalamus.
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
Substanta perforata anterioara
 Substanţa perforată anterioară - arie rombică a părţii
orbitofrontale a feţei inferioare emisferice, aflată între
trigonul olfactiv şi tractul optic. Pătura de substanţă
cenuşie este stăbătută de numeroase orificii vasculare.
Substantia innominata
 Se intitulează şi zona sublenticulară.
 Situată în profunzimea bazei emisferice, continuă
substanţa perforată anterioară înapoi, sub
nucleul lenticular; lateral se extinde spre nucleul
amigdalian, iar medial se învecinează cu aria
preoptică a hipotalamusului.
 Conţine grupuri neuronale (nucleii substanţei
nenumite), dintre care mai important este:
 Nucleul bazal Meynert, magnocelular, aflat in
apropierea substanţei perforate anterioare; are rol
rinencefalic, limbic şi de modulări striatale şi reticulare.
Aria septala
 Cuprinde o parte posterioară, septul pelucid şi o
parte anterioară, septul precomisural sau aria
parolfactorie Broca, aflate pe faţa mediala a
lobului frontal, înaintea lamei terminale şi este
format din două circumvoluţiuni:
 Girusul paraterminal (gyrus paraterminalis), înaintea
lamei terminale.
 Aria subcaloasă (area subcalloasa) sau girusul
paraolfactiv, aflat anterior de primul.
 Adăposteşte nucleii septali:
 Nucleii septului pelucid.
 Nucleul accumbens septi ("striatum ventrale") aflat la capul
nucleului caudat. Primeşte aferenţe de la amigdală şi
proiectează în corpul striat, conectând funcţiile sistemului
limbic cu cele caudale.
Lobul piriform
Lobul piriform (Cortex piriform sau olfactiv)
 Este denumirea părţilor rinencefalice aflate
medial de şanţul rinal;loc care la făt are
formă de pară, înainte de a fi cuprins de
neocortex.
 Este format din mai multe părţi, dintre care
unele aparţin girusului parahipocampal,
altele nucleilor telencefalici (paleocortex 3-5
lamelar):
 Partea anterioară a girusului
parahipocampal:
 Uncusul parahipocampului.
 Aria entorinală, partea anterolaterală a
girusului parahipocampal dintre şanţul rinal
şi uncus.
 Arii corticale prepiriforme şi periamigdaliene
(girusurile ambiens şi semilunar).
 Nucleul amigdalian (descris la nucleii bazali).
Are funcţii psihice, instinctuale şi psihosomatice, funcţia limbică fiind
inconştinentă, cu rol în viaţa emoţională, comportament, motivaţie,
memorizare şi învăţare.
Hipocampul
 Hipocampul sau cornul lui Ammon, proeminenţă alungită concavă, este situat superomedial de girusul
parahipocampal, în podeaua cornului inferior al ventriculului lateral.
 Anterior curbat spre uncus, se lărgeşte şi este digitat (pes hippocampi).
 Posterior se extinde până sub spleniumul corpului calos.
 Fimbria hipocampului, sau corpul bordant (fimbria hippocampi sau fornicis) este lama de substanţă albă pe
faţa medială a hipocampului. Acesta începe cu alveus, strat alb pe suprafaţa ventriculară a hipocampului şi
se continuă cu stâlpul posterior al fornixului (crus fornicis)
 Girusul dinţat sau corpul gudronat (gyrus dentatus), subţire, crenelat de vase sanguine transversale, se afla
în profunzimea şanţului hipocampului, între hipocamp şi girusul parahipocampal.
 Girusul fasciolar, (gyrus fasciolaris) continuă girusul dinţat, bandeletă subţire, ocoleşte spleniumul corpului
calos.
 Indusium griseum sau girusul supracalosal continuă girusul fasciolar ca lama rudimentară de substanţă
cenuşie pe faţa convexă a corpului calos până la girusul paraterminal.
 Striile longitudinale Lancis (stria longitudinalis lateralis et medialis), vestigii de substanţă albă, însoţesc
indusium griseum de-a lungul convexităţii corpului calos.
 Bandeletele rudimentare de joncţiune:
 Bandeletă Giacomini, între hipocamp şi uncus.
 Bandeletă diagonală Broca, intre girusul paraterminal şi substanţa perforată anterioară.

Subiculum este denumirea zonei de tranziţie dintre hipocamp, girusul dinţat şi girusul parahipocampal (între
cortexul trilaminar şi cel hexalaminar).
Hipocampul
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
TERITORIILE LIMBICE
 Sunt dispuse ca arii corticale şi ca nuclei telencefalici, diencefalici şi
mezencefalici.
ARIILE CORTICALE LIMBICE
 Se împart filogenetic în:
 arii arhicorticale: - cortexul hipocampic, girusul dinţat
şi subiculum.
 arii paleocorticale: - girusul paraterminal (subcalos),
aria subcaloasă (girusul paraolfactiv), aria entorinală, aria
piriformă şi alte arii adiacente.
 arii neocorticale: - girusul cingular, girusul
parahipocampal.
Nucleii sistemului limbic
 Componenta telencefalică sau nucleii bazali
prozencefalici:
 Nucleul amigdalian.
 Nucleii septului pelucid şi accumbens septi – sau
striatum ventrale.
 Nucleul bazal Meynert din substanta nenumită.
 Componenta diencefalică:
 Nuclei talamici anteriori, LD, MD şi nespecifici.
 Nuclei hipotalamici – nc. corpului mamilar.
 Nuclei epitalamici – nc. habenulari.
 Componenta mezencefalică:
 Nucleul interpeduncular.
Lobul limbic BROCA
 Structura limbică complexă realizată prin interpunerea
girusurilor limbice:
 Girusul paraterminal;
 Girusul paraolfactiv – Aria subcaloasă;
 Girusul cingular;
 Girusul parahipocampal;
 Limenul insular.
Lobul limbic BROCA
Lobul limbic BROCA
Fasciculele limbice
1. Cingulum este fasciculul de asociaţie al lobului limbic, are rolul de a
interconecta girusurile limbice.
2. Fasciculul uncinat, conexiune de asociaţie complementara a lobului
limbic, între girusul parahipocampal şi aria septală.
3. Striile longitudinale LANCIS (medială şi laterală), dintre care cea
medială conţine fibre longitudinale de asociaţie rudimentare ale
rinencefalului.
4. Fornixul, bandeletă de asociaţie şi proiecţie între teritoriile limbice
telencefalice şi diencefalice. Este principala eferenţă ipsilaterală între
hipocamp, aria septală, hipotalamus. Are originea prin fimbria
hipocampului, iar înaintea orificiului Monro în apropierea comisurii
anterioare se divide în două fascicule:
 Fasciculul precomisural se termină în aria septală şi nucleii
anteriori ai hipotalamusului.
 Fasciculul postcomisural pentru corpul mamilar al
hipotalamusului.
Fasciculele limbice
5. Stria terminală, conexiune reciprocă intre nucleul amigdalian, striatum, aria
septală, talamus, hipotalamus şi formaţia reticulară.
6. Stria medulară conectează nucleii septali, talamusul, hipotalamusul şi nucleii
habenulari.
7. Tractusul mamilotalamic VICQ D'AZYR: joncţiune între nucleii corpului
mamilar şi cei anteriori ai talamusului.
8. Fasciculis retroflexus MEYNERT, sau tractul habenulointerpeduncular al
mezencefalului.
9. Fasciculul medial al creierului anterior ("medial forebrain bundle"),
conexiune reciprocă între sistemul limbic, prozencefalul bazal (telencefal) şi
trunchiul cerebral; se extinde de la aria septală la hipotalamus şi la formaţia
reticulară a mezencefalului. Conţine fibre ascendente noradrenergice,
serotoninergice, dopaminergice şi colinergice.
10. Sistemul dopaminergic mezolimbic ascendent este denumirea dată
proiecţiilor limbice ale ariei ventrale tegmentale a mezencefalului Tsai, a căror
celule dopaminergice contactează aria septală, nucleul amigdalian şi aria
entorinală.
Fibrele comisurale
 Comisura anterioară interconectează lobii
olfactivi, amigdalele şi părţi ale girusului
parahipocampal.
 Comisura fornixului sau hipocampală dintre cele
două formaţiuni hipocampale simetrice.
 Comisura habenulară, între nucleii habenulei
dintr-o parte şi alta, fibrele traversând lama
superioară a pediculului pineal.
Organizarea internă - Circuite intrinseci
 Teritoriile limbice şi conexiunile dintre acestea
constituie un sistem inelar de expresie
emoţională numit circuitul reverberant sau
inelele lui Papez (1937).
 Este un circuit complex, reverberant, multimodal
descris.
Circuitul reverberant PAPEZ
Circuitele limbice – Inele
Papez
 Circuitul limbic: cingulum şi fasciculul uncinat interconectează
girusurile lobului limbic.
Circuitul limbic
Circuitele limbice – Inele
Papez
 Circuitul infralimbic, rudimentar: prin bandeleta
diagonală Broca– striile longitudinale Lancis- girusul
fasciolar- girusul dinţat- bandeleta Giacomini, leagă
aria septală, indusium griseum şi hipocampusul.
Circuitul infralimbic
Circuitul hipocampo-fornicalo-
cortico-subcortical
 Circuitul hipocampo-fornicalo-cortico-subcortical are
originea în celulele piramidale ale hipocampusului,
prin alveus şi fimbria fornixului, apoi fornix. Acesta are
două componente:
 Componenta precomisurală la aria septală (fibre septo-
hipocampale).
 Componenta postcomisurală la nucleii corpilor mamilari (fibre
hipocampomamilare):
 Tractul mamilotalamic Vicqd'Azyr continuă circuitul la nucleii
talamici anteriori.
 Pedunculul talamic anterior: de la nucleii talamici anteriori la girusul
cingular (fibre talamocingulare) şi lobul prefrontal.
 Fasciculul mamilo-tegmental Gudden.
Circuitul amigdalo-hipotalamo-habenular
 Stria terminală între nucleul amigdalian -aria septală -
striatum -nucleii talamici mediali -nucleii hipotalamici
anteriori.
 Stria medulară de la nucleii hipotalamici anteriori la
nucleii habenulari.
 Fasciculus retroflexus, de la nucleii habenulari la nucleul
interpeduncular mezencefalic
Aferenţele şi eferenţele
limbice
 Aferenţele limbice:
 Pedunculii talamici
 Fibrele radiate talamo-cingulare de la sistemele senzitivo-
senzoriale.
 Fasciculul medial al creierului anterior- de la formaţiunea reticulată
şi fibrele NA, serotoninergice, colinergice (Nc.Meynert) şi
dopaminergice (sist.mezolimbic dopaminergic).
 Eferenţele limbice:
 Hipotalamus: focalizează informaţiile limbice hipocampale,
amigdaliene şi ale ariei septale.
 Sistemul extrapiramidal – prin intermediul circuitului amigdalo-
hipoatalamo-habenular care prezintă conexiuni striatale şi
interpedunculare.
 Formaţiunea reticulată: prin fasciculul medial al creierului anterior.
 Neocortexul supralimbic: prin eferenţele de asociaţie ale sistemului
limbic cu rol în perceperea conştientă a comportamentului
emoţional.
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
SCOARŢA
CEREBRALĂ
Scoarta cerebrala = palium =
cortex cerebral
= stratul de substanţă cenuşie de la
suprafaţa emisferelor cerebrale
 Filogenetic  arhipallium – 2-3 straturi
celulare = ALLOCORTEX  hipocampul
 neopallium – 6 strauri
celulare = IZOCORTEX – cea mai mare
parte a cortexului cerebral
Citoarhitectonica
 Arhipallium - alocortex:
 arhicortex = cu structură în 2 straturi sau fără stratificare – din neuroni
receptivi şi efectori
 paleocortex:
 cu structură în 3 starturi, din care unul este receptor şi unul efector
 funcţia olfactivă
Citoarhitectonica
 Neopallium - izocortex:
 zone cu cele 6 straturi relativ egale
=> izocortex homotipic
 zone cu straturi inegale
=> izocortex heterotipic
 cele 6 straturi ale neocortexului:
a) stratul molecular:
 mai bogat în fibre
b) stratul granular extern:
 format din neuroni mici, receptori
 primeşte aferenţe de la zone corticale
c) stratul piramidal extern:
 format din neuroni piramidali
 trimite eferenţe spre alte zone corticale
d) stratul granular intern:
 primeşte aferenţe de la etajele
subcorticale/căile senzitive
e) stratul piramidal intern:
 format din neuroni mari, piramidali
 trimite eferenţe scoarţei cerebrale/căile motorii
f) stratul polimorf:
 format din neuroni de forme diferite
 predominanța straturilor
granulare
 izocortex
heterotipic
granular
 predominanța straturilor
piramidale
 izocortex
heterotipic
piramidal
Mieloarhitectonica sc. cer.
= arhitectura fibrelor albe în interiorul
scoarței cerebrale
 după direcţie:
 tangențiale - paralele cu suprafaţa
scoarţei şi se concentrează în anumite
straturi  strii
a) stria Kaes-Bechterew - între straturile
molecular și granular extern
b) stria Bailarger externă - în stratul
granular intern
c) stria Bailarger internă - în straturile
piramidal intern şi polimorf
 perpendiculare = aferenţele şi
eferenţele scoarţei cerebrale.
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.
Bibliografie
• 1. V.Rajmohan and E. Mohandas The limbic system. Indian J Psychiatry.
2007 Apr-Jun; 49(2): 132–139.
• 2. Fournier, G. (2016). Limbic System. Psych Central. Retrieved on April
24, 2017, from https://psychcentral.com/encyclopedia/limbicsystem/
• 3. Tim Dalgleish The emotional brain. Nature Reviews Neuroscience 5,
583-589 (July 2004)
• 4. Dr.Sunil Suthar – Neurobiology of emotion
• 5. http://www.networkforgood.com/lesson/brain-science-behindonline-
giving/
• 6. Dr. Abhinav Kumar – Limbic system network and approach to amnesia
• 7. Boundless. "The Limbic System." Boundless Psychology Boundless,
20 sept.. 2016. Retrieved 25 apr.. 2017 from
https://www.boundless.com/psychology/textbooks/boundle ss-psychology-
textbook/biological-foundations-of-psychology3/structure-and-function-of-
the-brain-35/the-limbic-system-154-12689/

More Related Content

Similar to Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.

Axila
AxilaAxila
osul maxilar.doc
osul maxilar.docosul maxilar.doc
osul maxilar.doc
PaulaStefaniaPopescu
 
Anatomie: Măduva Spinării
Anatomie: Măduva SpinăriiAnatomie: Măduva Spinării
Anatomie: Măduva Spinării
Vyacheslav Moshin Jr
 
Anatomie Topografică: Regiunea capului
Anatomie Topografică: Regiunea capuluiAnatomie Topografică: Regiunea capului
Anatomie Topografică: Regiunea capului
Vyacheslav Moshin Jr
 
toaz.info-166295764-anatomia-chirurgicala-a-feei-pr_f0b43714f6049510fe6b356af...
toaz.info-166295764-anatomia-chirurgicala-a-feei-pr_f0b43714f6049510fe6b356af...toaz.info-166295764-anatomia-chirurgicala-a-feei-pr_f0b43714f6049510fe6b356af...
toaz.info-166295764-anatomia-chirurgicala-a-feei-pr_f0b43714f6049510fe6b356af...
DanielaFanari1
 
Sistemul nervos
Sistemul nervosSistemul nervos
Sistemul nervos
viviana
 
Anatomia topografica a plaminului 1
Anatomia topografica a plaminului 1Anatomia topografica a plaminului 1
Anatomia topografica a plaminului 1
Traian Mihaescu
 
Anatomie: plexul sacral
Anatomie: plexul sacralAnatomie: plexul sacral
Anatomie: plexul sacral
Vyacheslav Moshin Jr
 
Insecte prodan gabi
Insecte prodan gabiInsecte prodan gabi
Insecte prodan gabi
guest3e8bd51
 
analizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibularanalizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibular
simonacadare
 
Anatomie: Bolta palatină
Anatomie: Bolta palatinăAnatomie: Bolta palatină
Anatomie: Bolta palatină
Vyacheslav Moshin Jr
 
Endocrinologie clinica 2004
Endocrinologie clinica  2004Endocrinologie clinica  2004
Endocrinologie clinica 2004
Manascurta Eugen
 
Anatomie: cavitatea bucală
Anatomie: cavitatea bucalăAnatomie: cavitatea bucală
Anatomie: cavitatea bucală
Vyacheslav Moshin Jr
 
Anatomie Topografică: Regiunea lombară
Anatomie Topografică: Regiunea lombarăAnatomie Topografică: Regiunea lombară
Anatomie Topografică: Regiunea lombară
Vyacheslav Moshin Jr
 
Anatomie: aparatul de fixare al globului ocular
Anatomie: aparatul de fixare al globului ocularAnatomie: aparatul de fixare al globului ocular
Anatomie: aparatul de fixare al globului ocular
Vyacheslav Moshin Jr
 
Muschii-Capului-Si-Gatului.pdf
Muschii-Capului-Si-Gatului.pdfMuschii-Capului-Si-Gatului.pdf
Muschii-Capului-Si-Gatului.pdf
Sandra1610
 
Sistem nervos
Sistem nervosSistem nervos
Organele de simt
Organele de simt Organele de simt
Organele de simt
Preda Anca
 

Similar to Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF. (20)

Axila
AxilaAxila
Axila
 
osul maxilar.doc
osul maxilar.docosul maxilar.doc
osul maxilar.doc
 
Anatomie: Măduva Spinării
Anatomie: Măduva SpinăriiAnatomie: Măduva Spinării
Anatomie: Măduva Spinării
 
Anatomie Topografică: Regiunea capului
Anatomie Topografică: Regiunea capuluiAnatomie Topografică: Regiunea capului
Anatomie Topografică: Regiunea capului
 
Atlas cerebral
Atlas cerebralAtlas cerebral
Atlas cerebral
 
toaz.info-166295764-anatomia-chirurgicala-a-feei-pr_f0b43714f6049510fe6b356af...
toaz.info-166295764-anatomia-chirurgicala-a-feei-pr_f0b43714f6049510fe6b356af...toaz.info-166295764-anatomia-chirurgicala-a-feei-pr_f0b43714f6049510fe6b356af...
toaz.info-166295764-anatomia-chirurgicala-a-feei-pr_f0b43714f6049510fe6b356af...
 
Sistemul nervos
Sistemul nervosSistemul nervos
Sistemul nervos
 
Anatomia topografica a plaminului 1
Anatomia topografica a plaminului 1Anatomia topografica a plaminului 1
Anatomia topografica a plaminului 1
 
Anatomie: plexul sacral
Anatomie: plexul sacralAnatomie: plexul sacral
Anatomie: plexul sacral
 
Insecte prodan gabi
Insecte prodan gabiInsecte prodan gabi
Insecte prodan gabi
 
analizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibularanalizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibular
 
Sistemul nervos
Sistemul nervosSistemul nervos
Sistemul nervos
 
Anatomie: Bolta palatină
Anatomie: Bolta palatinăAnatomie: Bolta palatină
Anatomie: Bolta palatină
 
Endocrinologie clinica 2004
Endocrinologie clinica  2004Endocrinologie clinica  2004
Endocrinologie clinica 2004
 
Anatomie: cavitatea bucală
Anatomie: cavitatea bucalăAnatomie: cavitatea bucală
Anatomie: cavitatea bucală
 
Anatomie Topografică: Regiunea lombară
Anatomie Topografică: Regiunea lombarăAnatomie Topografică: Regiunea lombară
Anatomie Topografică: Regiunea lombară
 
Anatomie: aparatul de fixare al globului ocular
Anatomie: aparatul de fixare al globului ocularAnatomie: aparatul de fixare al globului ocular
Anatomie: aparatul de fixare al globului ocular
 
Muschii-Capului-Si-Gatului.pdf
Muschii-Capului-Si-Gatului.pdfMuschii-Capului-Si-Gatului.pdf
Muschii-Capului-Si-Gatului.pdf
 
Sistem nervos
Sistem nervosSistem nervos
Sistem nervos
 
Organele de simt
Organele de simt Organele de simt
Organele de simt
 

Sistemul-limbic.pptMMMLLLȘDȘETJȘEțjȚețjȚEUJȚLEȚ.J/E:șdTHȘȚTEȘȚJLȘ.NYEȘF.

  • 2.  Structurile aflate la limita dintre telencefal şi diencefal alcătuiesc marginea emisferelor de la acest nivel (lat. limbus=margine) şi formează sistemul limbic (Broca 1878).  Cuprinde rinencefalul, cu rol olfactiv, şi formaţiuni cu funcţii neolfactive, primordial implicate în comportamentul emoţional, motivaţie, învăţare, memorizare şi alte funcţii instinctuale şi psihosomatice subconştiente.  Hipotalamusul, interconectat cu structurile limbice, este considerat ca fiind constituentul central al sistemului, principalul “efector”, deoarece comportamentul emoţional se manifestă prin efecte vegetative şi endocrine.
  • 3. Emotion and Motivation  Hypothalamus/ limbic system.  Sistemul Limbic :  Include amigdala si hippocampusul, (gyrus cingular si fornix)
  • 4. The Temporal Lobes and Declarative Memory  The Diencephalon and Memory Processing  Diencephalon: Brain regions associated with memory and amnesia (outside the temporal lobe)
  • 5. Teritorii limbice  -arii corticale-  neocorticale  Girus cingular  Girus parahipocampal -paleocorticale Gy subcalos si paraterminal,aria entorinala -arhicorticale hipocamp, g dentat, subiculum  -nuclei telencefalici  Amigdalian, ai septului pelucid, acumbens septi, bazal Meynert
  • 6. Rinencefalul  Rinencefalul (rhinencephalon) cea mai veche parte a telencefalului, cu funcţii olfactive (gr. rhinencephalon =creier olfactiv).  Constituenţii rinencefalici sunt incluşi în două componente majore:  Lobul olfactiv - cuprinde formaţiunile anexate bulbului olfactiv, are funcţii preponderent olfactive.  Hipocampul şi componentele asociate acestuia.
  • 8. 1.Lobul olfactiv Lobul olfactiv (lobus olfactorius) Bulbus olfactorius Tractus olfactorius Substantia perforata anterior Substantia innominata Area septalis Lobus piriformis
  • 9. Tractul olfactiv  Tractul olfactiv- bandeletă aflată în şanţul olfactiv de la bulbul olfactiv la suprafaţa inferioară a lobului frontal, unde formează o expansiune triangulară (trigonum olfactorium) apoi se divide înaintea substanţei perforate anterioare în striaţii divergente.  Stria olfactivă medială (stria olfactoria medialis) trece medial de anterioară spre rostrumul corpului calos, la aria septală.  Stria olfactivă laterală (stria olfactoria lateralis), mai voluminoasă, trece lateral de la substanţa perforată anterioară, trece la amigdală şi cortexul olfactiv.  Stria olfactivă intermediară, subţire, trece la hipotalamus.
  • 11. Substanta perforata anterioara  Substanţa perforată anterioară - arie rombică a părţii orbitofrontale a feţei inferioare emisferice, aflată între trigonul olfactiv şi tractul optic. Pătura de substanţă cenuşie este stăbătută de numeroase orificii vasculare.
  • 12. Substantia innominata  Se intitulează şi zona sublenticulară.  Situată în profunzimea bazei emisferice, continuă substanţa perforată anterioară înapoi, sub nucleul lenticular; lateral se extinde spre nucleul amigdalian, iar medial se învecinează cu aria preoptică a hipotalamusului.  Conţine grupuri neuronale (nucleii substanţei nenumite), dintre care mai important este:  Nucleul bazal Meynert, magnocelular, aflat in apropierea substanţei perforate anterioare; are rol rinencefalic, limbic şi de modulări striatale şi reticulare.
  • 13. Aria septala  Cuprinde o parte posterioară, septul pelucid şi o parte anterioară, septul precomisural sau aria parolfactorie Broca, aflate pe faţa mediala a lobului frontal, înaintea lamei terminale şi este format din două circumvoluţiuni:  Girusul paraterminal (gyrus paraterminalis), înaintea lamei terminale.  Aria subcaloasă (area subcalloasa) sau girusul paraolfactiv, aflat anterior de primul.  Adăposteşte nucleii septali:  Nucleii septului pelucid.  Nucleul accumbens septi ("striatum ventrale") aflat la capul nucleului caudat. Primeşte aferenţe de la amigdală şi proiectează în corpul striat, conectând funcţiile sistemului limbic cu cele caudale.
  • 14. Lobul piriform Lobul piriform (Cortex piriform sau olfactiv)  Este denumirea părţilor rinencefalice aflate medial de şanţul rinal;loc care la făt are formă de pară, înainte de a fi cuprins de neocortex.  Este format din mai multe părţi, dintre care unele aparţin girusului parahipocampal, altele nucleilor telencefalici (paleocortex 3-5 lamelar):  Partea anterioară a girusului parahipocampal:  Uncusul parahipocampului.  Aria entorinală, partea anterolaterală a girusului parahipocampal dintre şanţul rinal şi uncus.  Arii corticale prepiriforme şi periamigdaliene (girusurile ambiens şi semilunar).  Nucleul amigdalian (descris la nucleii bazali). Are funcţii psihice, instinctuale şi psihosomatice, funcţia limbică fiind inconştinentă, cu rol în viaţa emoţională, comportament, motivaţie, memorizare şi învăţare.
  • 15. Hipocampul  Hipocampul sau cornul lui Ammon, proeminenţă alungită concavă, este situat superomedial de girusul parahipocampal, în podeaua cornului inferior al ventriculului lateral.  Anterior curbat spre uncus, se lărgeşte şi este digitat (pes hippocampi).  Posterior se extinde până sub spleniumul corpului calos.  Fimbria hipocampului, sau corpul bordant (fimbria hippocampi sau fornicis) este lama de substanţă albă pe faţa medială a hipocampului. Acesta începe cu alveus, strat alb pe suprafaţa ventriculară a hipocampului şi se continuă cu stâlpul posterior al fornixului (crus fornicis)  Girusul dinţat sau corpul gudronat (gyrus dentatus), subţire, crenelat de vase sanguine transversale, se afla în profunzimea şanţului hipocampului, între hipocamp şi girusul parahipocampal.  Girusul fasciolar, (gyrus fasciolaris) continuă girusul dinţat, bandeletă subţire, ocoleşte spleniumul corpului calos.  Indusium griseum sau girusul supracalosal continuă girusul fasciolar ca lama rudimentară de substanţă cenuşie pe faţa convexă a corpului calos până la girusul paraterminal.  Striile longitudinale Lancis (stria longitudinalis lateralis et medialis), vestigii de substanţă albă, însoţesc indusium griseum de-a lungul convexităţii corpului calos.  Bandeletele rudimentare de joncţiune:  Bandeletă Giacomini, între hipocamp şi uncus.  Bandeletă diagonală Broca, intre girusul paraterminal şi substanţa perforată anterioară.  Subiculum este denumirea zonei de tranziţie dintre hipocamp, girusul dinţat şi girusul parahipocampal (între cortexul trilaminar şi cel hexalaminar).
  • 18. TERITORIILE LIMBICE  Sunt dispuse ca arii corticale şi ca nuclei telencefalici, diencefalici şi mezencefalici.
  • 19. ARIILE CORTICALE LIMBICE  Se împart filogenetic în:  arii arhicorticale: - cortexul hipocampic, girusul dinţat şi subiculum.  arii paleocorticale: - girusul paraterminal (subcalos), aria subcaloasă (girusul paraolfactiv), aria entorinală, aria piriformă şi alte arii adiacente.  arii neocorticale: - girusul cingular, girusul parahipocampal.
  • 20. Nucleii sistemului limbic  Componenta telencefalică sau nucleii bazali prozencefalici:  Nucleul amigdalian.  Nucleii septului pelucid şi accumbens septi – sau striatum ventrale.  Nucleul bazal Meynert din substanta nenumită.  Componenta diencefalică:  Nuclei talamici anteriori, LD, MD şi nespecifici.  Nuclei hipotalamici – nc. corpului mamilar.  Nuclei epitalamici – nc. habenulari.  Componenta mezencefalică:  Nucleul interpeduncular.
  • 21. Lobul limbic BROCA  Structura limbică complexă realizată prin interpunerea girusurilor limbice:  Girusul paraterminal;  Girusul paraolfactiv – Aria subcaloasă;  Girusul cingular;  Girusul parahipocampal;  Limenul insular.
  • 24. Fasciculele limbice 1. Cingulum este fasciculul de asociaţie al lobului limbic, are rolul de a interconecta girusurile limbice. 2. Fasciculul uncinat, conexiune de asociaţie complementara a lobului limbic, între girusul parahipocampal şi aria septală. 3. Striile longitudinale LANCIS (medială şi laterală), dintre care cea medială conţine fibre longitudinale de asociaţie rudimentare ale rinencefalului. 4. Fornixul, bandeletă de asociaţie şi proiecţie între teritoriile limbice telencefalice şi diencefalice. Este principala eferenţă ipsilaterală între hipocamp, aria septală, hipotalamus. Are originea prin fimbria hipocampului, iar înaintea orificiului Monro în apropierea comisurii anterioare se divide în două fascicule:  Fasciculul precomisural se termină în aria septală şi nucleii anteriori ai hipotalamusului.  Fasciculul postcomisural pentru corpul mamilar al hipotalamusului.
  • 25. Fasciculele limbice 5. Stria terminală, conexiune reciprocă intre nucleul amigdalian, striatum, aria septală, talamus, hipotalamus şi formaţia reticulară. 6. Stria medulară conectează nucleii septali, talamusul, hipotalamusul şi nucleii habenulari. 7. Tractusul mamilotalamic VICQ D'AZYR: joncţiune între nucleii corpului mamilar şi cei anteriori ai talamusului. 8. Fasciculis retroflexus MEYNERT, sau tractul habenulointerpeduncular al mezencefalului. 9. Fasciculul medial al creierului anterior ("medial forebrain bundle"), conexiune reciprocă între sistemul limbic, prozencefalul bazal (telencefal) şi trunchiul cerebral; se extinde de la aria septală la hipotalamus şi la formaţia reticulară a mezencefalului. Conţine fibre ascendente noradrenergice, serotoninergice, dopaminergice şi colinergice. 10. Sistemul dopaminergic mezolimbic ascendent este denumirea dată proiecţiilor limbice ale ariei ventrale tegmentale a mezencefalului Tsai, a căror celule dopaminergice contactează aria septală, nucleul amigdalian şi aria entorinală.
  • 26. Fibrele comisurale  Comisura anterioară interconectează lobii olfactivi, amigdalele şi părţi ale girusului parahipocampal.  Comisura fornixului sau hipocampală dintre cele două formaţiuni hipocampale simetrice.  Comisura habenulară, între nucleii habenulei dintr-o parte şi alta, fibrele traversând lama superioară a pediculului pineal.
  • 27. Organizarea internă - Circuite intrinseci  Teritoriile limbice şi conexiunile dintre acestea constituie un sistem inelar de expresie emoţională numit circuitul reverberant sau inelele lui Papez (1937).  Este un circuit complex, reverberant, multimodal descris.
  • 29. Circuitele limbice – Inele Papez  Circuitul limbic: cingulum şi fasciculul uncinat interconectează girusurile lobului limbic.
  • 31. Circuitele limbice – Inele Papez  Circuitul infralimbic, rudimentar: prin bandeleta diagonală Broca– striile longitudinale Lancis- girusul fasciolar- girusul dinţat- bandeleta Giacomini, leagă aria septală, indusium griseum şi hipocampusul.
  • 33. Circuitul hipocampo-fornicalo- cortico-subcortical  Circuitul hipocampo-fornicalo-cortico-subcortical are originea în celulele piramidale ale hipocampusului, prin alveus şi fimbria fornixului, apoi fornix. Acesta are două componente:  Componenta precomisurală la aria septală (fibre septo- hipocampale).  Componenta postcomisurală la nucleii corpilor mamilari (fibre hipocampomamilare):  Tractul mamilotalamic Vicqd'Azyr continuă circuitul la nucleii talamici anteriori.  Pedunculul talamic anterior: de la nucleii talamici anteriori la girusul cingular (fibre talamocingulare) şi lobul prefrontal.  Fasciculul mamilo-tegmental Gudden.
  • 34. Circuitul amigdalo-hipotalamo-habenular  Stria terminală între nucleul amigdalian -aria septală - striatum -nucleii talamici mediali -nucleii hipotalamici anteriori.  Stria medulară de la nucleii hipotalamici anteriori la nucleii habenulari.  Fasciculus retroflexus, de la nucleii habenulari la nucleul interpeduncular mezencefalic
  • 35. Aferenţele şi eferenţele limbice  Aferenţele limbice:  Pedunculii talamici  Fibrele radiate talamo-cingulare de la sistemele senzitivo- senzoriale.  Fasciculul medial al creierului anterior- de la formaţiunea reticulată şi fibrele NA, serotoninergice, colinergice (Nc.Meynert) şi dopaminergice (sist.mezolimbic dopaminergic).  Eferenţele limbice:  Hipotalamus: focalizează informaţiile limbice hipocampale, amigdaliene şi ale ariei septale.  Sistemul extrapiramidal – prin intermediul circuitului amigdalo- hipoatalamo-habenular care prezintă conexiuni striatale şi interpedunculare.  Formaţiunea reticulată: prin fasciculul medial al creierului anterior.  Neocortexul supralimbic: prin eferenţele de asociaţie ale sistemului limbic cu rol în perceperea conştientă a comportamentului emoţional.
  • 42. Scoarta cerebrala = palium = cortex cerebral = stratul de substanţă cenuşie de la suprafaţa emisferelor cerebrale  Filogenetic  arhipallium – 2-3 straturi celulare = ALLOCORTEX  hipocampul  neopallium – 6 strauri celulare = IZOCORTEX – cea mai mare parte a cortexului cerebral
  • 43. Citoarhitectonica  Arhipallium - alocortex:  arhicortex = cu structură în 2 straturi sau fără stratificare – din neuroni receptivi şi efectori  paleocortex:  cu structură în 3 starturi, din care unul este receptor şi unul efector  funcţia olfactivă
  • 44. Citoarhitectonica  Neopallium - izocortex:  zone cu cele 6 straturi relativ egale => izocortex homotipic  zone cu straturi inegale => izocortex heterotipic
  • 45.  cele 6 straturi ale neocortexului: a) stratul molecular:  mai bogat în fibre b) stratul granular extern:  format din neuroni mici, receptori  primeşte aferenţe de la zone corticale c) stratul piramidal extern:  format din neuroni piramidali  trimite eferenţe spre alte zone corticale d) stratul granular intern:  primeşte aferenţe de la etajele subcorticale/căile senzitive e) stratul piramidal intern:  format din neuroni mari, piramidali  trimite eferenţe scoarţei cerebrale/căile motorii f) stratul polimorf:  format din neuroni de forme diferite
  • 46.  predominanța straturilor granulare  izocortex heterotipic granular  predominanța straturilor piramidale  izocortex heterotipic piramidal
  • 47. Mieloarhitectonica sc. cer. = arhitectura fibrelor albe în interiorul scoarței cerebrale  după direcţie:  tangențiale - paralele cu suprafaţa scoarţei şi se concentrează în anumite straturi  strii a) stria Kaes-Bechterew - între straturile molecular și granular extern b) stria Bailarger externă - în stratul granular intern c) stria Bailarger internă - în straturile piramidal intern şi polimorf  perpendiculare = aferenţele şi eferenţele scoarţei cerebrale.
  • 50. Bibliografie • 1. V.Rajmohan and E. Mohandas The limbic system. Indian J Psychiatry. 2007 Apr-Jun; 49(2): 132–139. • 2. Fournier, G. (2016). Limbic System. Psych Central. Retrieved on April 24, 2017, from https://psychcentral.com/encyclopedia/limbicsystem/ • 3. Tim Dalgleish The emotional brain. Nature Reviews Neuroscience 5, 583-589 (July 2004) • 4. Dr.Sunil Suthar – Neurobiology of emotion • 5. http://www.networkforgood.com/lesson/brain-science-behindonline- giving/ • 6. Dr. Abhinav Kumar – Limbic system network and approach to amnesia • 7. Boundless. "The Limbic System." Boundless Psychology Boundless, 20 sept.. 2016. Retrieved 25 apr.. 2017 from https://www.boundless.com/psychology/textbooks/boundle ss-psychology- textbook/biological-foundations-of-psychology3/structure-and-function-of- the-brain-35/the-limbic-system-154-12689/