SlideShare a Scribd company logo
ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ. Test 1 – 2008
I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:
1. Decebal are primele confruntări militare cu împăratul:
a) Diocleţian; b) Constantin cel Mare; c) Domiţian; d) Justinian.
2. Primele campanii militare ale statului roman la Dunărea de Jos au fost iniţiate în secolul:
a) II î.Hr.; b) I î.Hr.; c) I d.Hr.; d) II d.Hr..
3. Spaţiul din dreapta Dunării Inferioare este integrat în Imperiul Roman în secolul:
a) II î.Hr.; b) I î.Hr.; c) I d.Hr.; d) II d.Hr.
4. Spaţiul daco-moesian a intrat în orbita civilizaţiei romane în secolul:
a) II î.Hr.; b) III î.Hr.; c) I î.Hr.; d) I d.Hr.
5. Hidronim transilvan, care atestă continuitatea geto-dacă în epoca romană:
a) Siret; b) Bistriţa; c) Mureş; d) Ialomiţa.
6. Factor al romanizării cu acţiune decisivă în etapa desăvârşirii acestui proces în stânga Dunării de Jos:
a) colonizarea; b) marile migraţii; c) creştinismul; d) normele juridice.
7. An decisiv pentru destinul romanităţii orientale din dreapta Dunării:
a) 106; b) 275; c) 313; d) 602.
8. Fenomen demografic declanşat, în zonele din stânga Dunării de Jos, de retragerea aureliană şi accentuat de marile migraţii:
a) reconversia rurală; b) etnogeneza; c) formarea limbii române; d) desăvârşirea romanizării.
9. Elementul comun pentru coloniştii din Dacia Traiană:
a) nu vorbesc latina populară; b) sunt latinofoni; c) sunt elinofoni; d) provin doar din provinciile vecine.
10. Centrul puterii geto-dace, începând cu secolul I î.Hr.:
a) Câmpia Munteniei; b) spaţiul istro-pontic; c) sudul Moldovei; d) sud-vestul Transilvaniei.
II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.
11. Progresele economico-sociale înregistrate de societatea geto-dacă, dar şi ameninţările externe, explică apariţia, în secolul I î.Hr., a edificiului
politic condus de Burebista; construit prin forţa armelor, acesta se va prăbuşi imediat după moartea marelui rege geto-dac, divizându-se în
patru, apoi în cinci formaţiuni.
12. Burebista realizează cea dintâi unificare politică a geto-dacilor în primul secol al erei precreştine; el reuneşte sub autoritatea sa teritoriile dintre
Munţii Haemus, Carpaţii Păduroşi, Dunărea Mijlocie, gurile Bugului şi litoralul vestic al Pontului Euxin.
13. În privinţa stadiului de dezvoltare, statul lui Decebal este superior celui condus de Burebista; domnia lui Decebal reprezintă perioada de apogeu
a procesului istoric pe care N. Iorga îl consideră „prima sinteză” autohtonă - „Regatul dacilor”.
14. Instalat pe tronul Imperiului Roman în anul 98, Marcus Ulpius Traianus îşi manifestă ostilitatea faţă de statul lui Burebista; el va declanşa un
nou război împotriva dacilor în anul 101.
15. Trecerea sau aşezarea temporară a unor migratori în Dacia nu a însemnat distrugerea romanităţii; noii veniţi rămâneau separaţi de băştinaşi
prin limbă, norme juridice, uneori prin religie.
16. Procesul de romanizare a geto-dacilor este elementul fundamental pentru formarea limbii şi a poporului român; în provincia Dacia, romanizarea
a avut un caracter spontan, factorii ei fiind: armata, administraţia, coloniştii, veteranii, urbanizarea, economia etc.
17. Prima structură politică unitară a daco-geţilor a fost realizată de Burebista, în secolul I î.Hr.; concomitent se constată o sporire evidentă a
interesului Romei pentru zona Dunării de Jos.
18. După moartea lui Burebista, formaţiunea cu centrul de greutate în zona Munţilor Şureanu se va impune ca cea mai însemnată entitate politică a dacilor;
în jurul acestui nucleu, cu capitala la Sarmizegetusa Basileion, Deceneu reuneşte celelalte formaţiuni politice din teritoriile neocupate încă de romani.
19. După ce au străpuns limesul dunărean, slavii au trecut masiv la sud de fluviu; populaţia sedentară din dreapta Dunării a fost treptat asimilată.
20. Stratul lingvistic latin cuprinde cea mai mare parte din vocabularul limbii române; substratul şi adstratul reprezintă, fiecare, aproximativ 20%
din lexicul românesc.
2
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:
21. A. Războaiele dacice iniţiate de Traian
B. Spaţiul istro-pontic este integrat Imperiului Roman
C. Începutul fazei preliminare (iniţiale) a romanizării spaţiului daco-moesian
a) CBA; b) BCA; c) ACB; d) CAB.
22. A. Retragerea aureliană.
B. Începe a doua etapă a romanizării.
C. Războaiele „dacice” iniţiate de Domiţian.
a) BAC; b) CBA; c) CAB; d) BCA.
23. A. Primele campanii militare ale statului roman la Dunărea de Jos.
B. Prima unificare politică a geto-dacilor, sub conducerea lui Burebista.
C. Începutul erei creştine.
a) BAC; b) ACB; c) ABC; d) CBA.
24. A. Apariţia primelor basilici pe linia Dunării.
B. Descoperirea unor obiecte paleo-creştine, care dovedesc răspândirea creştinismului în limba latină.
C. Abandonarea Daciei de către autorităţile administrative şi militare romane.
a) ACB; b) CAB; c) CBA; d) ABC.
25. A. În urma unei păci de compromis, Decebal se recunoaşte client al Imperiului Roman.
B. După moartea lui Burebista, statul său se divide în mai multe formaţiuni.
C. Spaţiul daco-moesian intră în orbita civilizaţiei romane.
a) ACB; b) CBA; c) CAB; d) ABC.
26. A. Armata şi administraţia romană realizează opera de romanizare oficială a Daciei.
B. Desăvârşirea romanizării teritoriilor din stânga Dunării.
C. Împăratul Traian transformă o parte a Daciei în provincie romană.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA.
27. A. Se încheie asimilarea slavilor de către autohtonii nord-dunăreni.
B. Căderea limesului danubian permite stabilirea masivă a slavilor la sud de Dunăre.
C. Primele contacte ale romanicilor nord-dunăreni cu slavii.
a) ABC; b) BAC; c) CBA; d) BCA.
28. A. În provincia Dacia se produce fenomenul cunoscut sub numele de interpretatio romana.
B. În provincia Dacia sunt aduşi colonişti din toată lumea romană.
C. Monumentele funerare cu însemne paleocreştine de la Potaissa, Apulum, Micia şi Căşeiu.
a) CAB; b) BAC; c) ABC; d) BCA.
29. A. Abandonarea Daciei de către autorităţile romane.
B. Creştinarea masivă a daco-romanilor.
C. Începe ultima etapă a romanizării în stânga Dunării.
a) ACB; b) ABC; c) BAC; d) CAB.
30. A. Aşezarea masivă a slavilor la sud de Dunăre.
B. Încheierea procesului de formare a limbii române.
C. Cristalizarea unei organizări social-politice specifice atestă încheierea etnogenezei.
a) BCA; b) ABC; c) BAC; d) ACB.

More Related Content

What's hot

Romanitatearomanilor13
Romanitatearomanilor13Romanitatearomanilor13
Romanitatearomanilor13
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor4
Romanitatearomanilor4Romanitatearomanilor4
Romanitatearomanilor4
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor12
Romanitatearomanilor12Romanitatearomanilor12
Romanitatearomanilor12
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5
Roxana Arhire
 
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Roxana Arhire
 
Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Tamas Ioan
 
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Stănescu Cătălin
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorHonciuc Bogdan
 
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei MedievaleIoan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
FrescatiStory
 
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVIoan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
FrescatiStory
 
8974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-18974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-1Bogdan Miulescu
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
simonachihaia
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
Andrei Florescu
 
Statul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localeStatul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localesimonachihaia
 
Proiect lectie roma
Proiect lectie romaProiect lectie roma
Proiect lectie roma
Cristian Norbert
 
Autonomii locale si institutii centrale
Autonomii locale si institutii centraleAutonomii locale si institutii centrale
Autonomii locale si institutii centrale
Ionut Defta
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanugruianul
 

What's hot (20)

Romanitatearomanilor13
Romanitatearomanilor13Romanitatearomanilor13
Romanitatearomanilor13
 
Romanitatearomanilor4
Romanitatearomanilor4Romanitatearomanilor4
Romanitatearomanilor4
 
Romanitatearomanilor12
Romanitatearomanilor12Romanitatearomanilor12
Romanitatearomanilor12
 
Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5
 
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
 
Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)
 
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
 
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei MedievaleIoan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
 
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVIoan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
 
8974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-18974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-1
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
 
Statul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localeStatul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_locale
 
Istorie Principatul Si Dominatul
Istorie   Principatul Si DominatulIstorie   Principatul Si Dominatul
Istorie Principatul Si Dominatul
 
Proiect lectie roma
Proiect lectie romaProiect lectie roma
Proiect lectie roma
 
Autonomii locale si institutii centrale
Autonomii locale si institutii centraleAutonomii locale si institutii centrale
Autonomii locale si institutii centrale
 
Roma Antică
Roma AnticăRoma Antică
Roma Antică
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
 
Roma antica1
Roma antica1Roma antica1
Roma antica1
 

Recently uploaded

Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptxRaport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
OlgaCasareci
 
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptxProiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
puriceana2
 
Elemente geometrice din portul popular,,
Elemente geometrice din portul popular,,Elemente geometrice din portul popular,,
Elemente geometrice din portul popular,,
OlgaFalca
 
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
PaisCarmen
 
Raport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-MoldovaRaport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-Moldova
nadiusha12345
 
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore VieruRomânismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
inachirilov
 
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin NadejdaRaport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
NadejdaTrohin1
 
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
Proiect  transfrontalier„Povestea are fir bogat”..Proiect  transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
AngelaButnaru1
 
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaveriiproiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
auraortacu
 
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
CarmenAmoraritei
 
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
AndreeaChelaru7
 
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptxRaport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
nadiusha12345
 
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptxProiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
AlexandrinaCn
 
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
DusikaLevinta1
 
Marea Egee prezentare descriere fauna geografie
Marea Egee prezentare descriere fauna geografieMarea Egee prezentare descriere fauna geografie
Marea Egee prezentare descriere fauna geografie
charlie2016andreiste
 

Recently uploaded (15)

Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptxRaport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
 
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptxProiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
 
Elemente geometrice din portul popular,,
Elemente geometrice din portul popular,,Elemente geometrice din portul popular,,
Elemente geometrice din portul popular,,
 
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
 
Raport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-MoldovaRaport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-Moldova
 
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore VieruRomânismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
 
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin NadejdaRaport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
 
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
Proiect  transfrontalier„Povestea are fir bogat”..Proiect  transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
 
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaveriiproiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
 
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
 
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
 
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptxRaport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
 
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptxProiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
 
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
 
Marea Egee prezentare descriere fauna geografie
Marea Egee prezentare descriere fauna geografieMarea Egee prezentare descriere fauna geografie
Marea Egee prezentare descriere fauna geografie
 

Romanitatearomanilor1

  • 1. ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ. Test 1 – 2008 I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT: 1. Decebal are primele confruntări militare cu împăratul: a) Diocleţian; b) Constantin cel Mare; c) Domiţian; d) Justinian. 2. Primele campanii militare ale statului roman la Dunărea de Jos au fost iniţiate în secolul: a) II î.Hr.; b) I î.Hr.; c) I d.Hr.; d) II d.Hr.. 3. Spaţiul din dreapta Dunării Inferioare este integrat în Imperiul Roman în secolul: a) II î.Hr.; b) I î.Hr.; c) I d.Hr.; d) II d.Hr. 4. Spaţiul daco-moesian a intrat în orbita civilizaţiei romane în secolul: a) II î.Hr.; b) III î.Hr.; c) I î.Hr.; d) I d.Hr. 5. Hidronim transilvan, care atestă continuitatea geto-dacă în epoca romană: a) Siret; b) Bistriţa; c) Mureş; d) Ialomiţa. 6. Factor al romanizării cu acţiune decisivă în etapa desăvârşirii acestui proces în stânga Dunării de Jos: a) colonizarea; b) marile migraţii; c) creştinismul; d) normele juridice. 7. An decisiv pentru destinul romanităţii orientale din dreapta Dunării: a) 106; b) 275; c) 313; d) 602. 8. Fenomen demografic declanşat, în zonele din stânga Dunării de Jos, de retragerea aureliană şi accentuat de marile migraţii: a) reconversia rurală; b) etnogeneza; c) formarea limbii române; d) desăvârşirea romanizării. 9. Elementul comun pentru coloniştii din Dacia Traiană: a) nu vorbesc latina populară; b) sunt latinofoni; c) sunt elinofoni; d) provin doar din provinciile vecine. 10. Centrul puterii geto-dace, începând cu secolul I î.Hr.: a) Câmpia Munteniei; b) spaţiul istro-pontic; c) sudul Moldovei; d) sud-vestul Transilvaniei. II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU: a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele; b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals; d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat. 11. Progresele economico-sociale înregistrate de societatea geto-dacă, dar şi ameninţările externe, explică apariţia, în secolul I î.Hr., a edificiului politic condus de Burebista; construit prin forţa armelor, acesta se va prăbuşi imediat după moartea marelui rege geto-dac, divizându-se în patru, apoi în cinci formaţiuni. 12. Burebista realizează cea dintâi unificare politică a geto-dacilor în primul secol al erei precreştine; el reuneşte sub autoritatea sa teritoriile dintre Munţii Haemus, Carpaţii Păduroşi, Dunărea Mijlocie, gurile Bugului şi litoralul vestic al Pontului Euxin. 13. În privinţa stadiului de dezvoltare, statul lui Decebal este superior celui condus de Burebista; domnia lui Decebal reprezintă perioada de apogeu a procesului istoric pe care N. Iorga îl consideră „prima sinteză” autohtonă - „Regatul dacilor”. 14. Instalat pe tronul Imperiului Roman în anul 98, Marcus Ulpius Traianus îşi manifestă ostilitatea faţă de statul lui Burebista; el va declanşa un nou război împotriva dacilor în anul 101. 15. Trecerea sau aşezarea temporară a unor migratori în Dacia nu a însemnat distrugerea romanităţii; noii veniţi rămâneau separaţi de băştinaşi prin limbă, norme juridice, uneori prin religie. 16. Procesul de romanizare a geto-dacilor este elementul fundamental pentru formarea limbii şi a poporului român; în provincia Dacia, romanizarea a avut un caracter spontan, factorii ei fiind: armata, administraţia, coloniştii, veteranii, urbanizarea, economia etc. 17. Prima structură politică unitară a daco-geţilor a fost realizată de Burebista, în secolul I î.Hr.; concomitent se constată o sporire evidentă a interesului Romei pentru zona Dunării de Jos. 18. După moartea lui Burebista, formaţiunea cu centrul de greutate în zona Munţilor Şureanu se va impune ca cea mai însemnată entitate politică a dacilor; în jurul acestui nucleu, cu capitala la Sarmizegetusa Basileion, Deceneu reuneşte celelalte formaţiuni politice din teritoriile neocupate încă de romani. 19. După ce au străpuns limesul dunărean, slavii au trecut masiv la sud de fluviu; populaţia sedentară din dreapta Dunării a fost treptat asimilată. 20. Stratul lingvistic latin cuprinde cea mai mare parte din vocabularul limbii române; substratul şi adstratul reprezintă, fiecare, aproximativ 20% din lexicul românesc.
  • 2. 2 III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ: 21. A. Războaiele dacice iniţiate de Traian B. Spaţiul istro-pontic este integrat Imperiului Roman C. Începutul fazei preliminare (iniţiale) a romanizării spaţiului daco-moesian a) CBA; b) BCA; c) ACB; d) CAB. 22. A. Retragerea aureliană. B. Începe a doua etapă a romanizării. C. Războaiele „dacice” iniţiate de Domiţian. a) BAC; b) CBA; c) CAB; d) BCA. 23. A. Primele campanii militare ale statului roman la Dunărea de Jos. B. Prima unificare politică a geto-dacilor, sub conducerea lui Burebista. C. Începutul erei creştine. a) BAC; b) ACB; c) ABC; d) CBA. 24. A. Apariţia primelor basilici pe linia Dunării. B. Descoperirea unor obiecte paleo-creştine, care dovedesc răspândirea creştinismului în limba latină. C. Abandonarea Daciei de către autorităţile administrative şi militare romane. a) ACB; b) CAB; c) CBA; d) ABC. 25. A. În urma unei păci de compromis, Decebal se recunoaşte client al Imperiului Roman. B. După moartea lui Burebista, statul său se divide în mai multe formaţiuni. C. Spaţiul daco-moesian intră în orbita civilizaţiei romane. a) ACB; b) CBA; c) CAB; d) ABC. 26. A. Armata şi administraţia romană realizează opera de romanizare oficială a Daciei. B. Desăvârşirea romanizării teritoriilor din stânga Dunării. C. Împăratul Traian transformă o parte a Daciei în provincie romană. a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA. 27. A. Se încheie asimilarea slavilor de către autohtonii nord-dunăreni. B. Căderea limesului danubian permite stabilirea masivă a slavilor la sud de Dunăre. C. Primele contacte ale romanicilor nord-dunăreni cu slavii. a) ABC; b) BAC; c) CBA; d) BCA. 28. A. În provincia Dacia se produce fenomenul cunoscut sub numele de interpretatio romana. B. În provincia Dacia sunt aduşi colonişti din toată lumea romană. C. Monumentele funerare cu însemne paleocreştine de la Potaissa, Apulum, Micia şi Căşeiu. a) CAB; b) BAC; c) ABC; d) BCA. 29. A. Abandonarea Daciei de către autorităţile romane. B. Creştinarea masivă a daco-romanilor. C. Începe ultima etapă a romanizării în stânga Dunării. a) ACB; b) ABC; c) BAC; d) CAB. 30. A. Aşezarea masivă a slavilor la sud de Dunăre. B. Încheierea procesului de formare a limbii române. C. Cristalizarea unei organizări social-politice specifice atestă încheierea etnogenezei. a) BCA; b) ABC; c) BAC; d) ACB.