SlideShare a Scribd company logo
ROMANITATEA ROMÂNILOR.
TEST 12 2010
I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:
1. Istorici grec stabilit în Principate care a considerat fuziunea daco-romană ca pe un fenomen natural:
a) Dionisie Fotino; b) Laonic Chalcocondil; c) Kekaumenos; d) Ioan Kynnamos.
2. Informaţia conform căreia, „Traianus, după cucerirea Daciei, adusese aici din toate părţile imperiului o mulţime nenumărată de colonişti spre a
cultiva pământurile şi a locui oraşele" apare la:
a) Dio Cassius; b) Eutropius; c) Iordanes; d) Caesar.
3. Persistenţa populaţiei băştinaşe (dacii şi daco-romanii) pe teritoriul vechii Dacii:
a) romanitate; b) romanizare; c) continuitate; d) etnogeneză.
4. Traian a fost numit „săditorul şi răsăditorul nostru" de către:
a) Grigore Ureche; b) Miron Costin; c) Ion Neculce; d) Dimitrie Cantemir.
5. Istoricul sas care a predat la universitatea din Halle şi a contribuit poate cel mai mult la răspândirea în afara mediului românesc a teoriei
originii romane a românilor, a fost:
a) Valentin Frank von Frankenstein; b) Martin Schmeitzel; c) David Hermann; d) I.C. Engel.
6. Printre dialectele limbii române se numără şi cel:
a) oltenesc; b) maramureşean; c) moldovenesc; d) aromân.
7. Teoria circulaţiei cuvintelor a fost formulată de:
a) Nicolae Densuşianu; b) Vasile Pârvan; c) Bogdan Petriceicu Haşdeu; d) Dimitrie Onciul.
8. Lucian Boia este un reprezentant al istoriografiei:
a) latiniste; b) romantice; c) comuniste; d) postdecembriste.
9. Limba sud-slavă a devenit limbă liturgică în spaţiul românesc în secolele:
a) V-VI; b) VII-VIII; c) IX-X; d) XII-XIII.
10. Potrivit teoriei lui Roesler, ţinuturile de dincolo de Carpaţi, ar fii fost colonizate cu păstori vlahi de la sud de Carpaţi şi de Dunăre, după marea
ciumă din secolul al:
a) XIV-lea; b) XII-lea; c) XIII-lea; d) XI-lea.
11. Termen folosit de împăratul Constantin al VII-lea Porfirogenetul pentru a denumi populaţia neslavă din Balcani:
a) romani; b) romei; c) valahi; d) vlahi.
12. Cronicar maghiar care admite explicit prezenţa „păstorilor şi colonilor romani” în bazinul Dunării, înainte de cucerirea lui Arpad:
a) Bolla Marton; b) Simon de Keza; c) Istvan Szamaskossy; d) Huszti Andras.
13. Istoria românilor de Mihai Roller, prima manifestare a campaniei de stalinizare la care a fost supusă cultura românilor, a apărut în anul:
a) 1947; b) 1946; c) 1948; d) 1950.
14. Savanţi străini care, afirmând originea romană şi continuitatea românilor, critică teoria imigraţionistă:
a) Gibbon, Mommsen, Schafarik; b) Lucius, Schmeitzel, Engel; c) Roesler, Roller, Armbruster; d) Frankenstein, Eder, Marton.
15. Corifeu al Şcolii latiniste, care urmărea să „purifice” limba română, pentru a o apropia cât mai mult de latina originară:
a) August Treboniu Laurian; b) Gheorghe Şincai; c) Bogdan Petriceicu Haşdeu; d) Petru Maior.
16. Înlătură, în secolul al XVII-lea, confuzia cărturarilor saşi, care îi identificau pe daci cu goţii:
a) Valentin Frank von Frankenstein; b) Toppeltinus; c) Troster; d) Martin Schmeitzel.
II. ANALIZAŢI CONŢINUTUL CELOR DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat
17. Primul savant care a contestat teza originii pur latine a poporului român a fost Bogdan Petriceicu Haşdeu; el a demonstrat că şcoala latinistă a
realizat o interpretare forţată a izvoarelor antice.
18. Geto-dacii au intrat în contact cu lumea romană încă înainte de instaurarea stăpânirii imperiale în zona dunăreană; în cadrul procesului de
romanizare a spaţiului carpato-danubiano-pontic, această perioadă reprezintă etapa romanizării organizate a geto-dacilor.
19. Prin elogiul făcut lui Decebal în 1860, „cel mai însemnat rigă barbar care a fost vreodată”, Kogălniceanu readuce tema dacică în atenţia
istoricilor; pentru latinistul A.T. Laurian, însă, istoria românilor începe odată cu fondarea Romei.
20. Pentru a demonstra teza romanităţii românilor, Vasile Pârvan face apel în special la argumente de natură arheologică; în lucrările lui A.D. Xenopol
şi Dimitrie Onciul în sprijinul tezei autohtoniei şi continuităţii românilor sunt invocate numeroase argumente de aceeaşi natură.
21. Bogdan Petriceicu Haşdeu este primul istoric român care ia atitudine împotriva teoriei roesleriene; în lucrările sale, Haşdeu demonstrează că
Şcoala Ardeleană şi continuatorii ei au realizat o interpretare forţată a izvoarelor antice, „împuţinarea bărbaţilor” invocată de Eutropius fiind
amplificată în mod abuziv în sensul exterminării unui neam întreg.
22. În lucrarea O enigmă şi un miracol istoric, poporul român, istoricul Gheorghe Brătianu întemeiază pe fapte istorice teoria continuităţii româneşti în spaţiul
carpato-danubiano-pontic; printre autorii străini care au susţinut teza continuităţii daco-romane se numără Th. Mommsen şi A. Armbruster.
23. În timpul răscoalei lui Horia, Cloşca şi Crişan, cărturarul sas Michael Lebrecht afirma că românii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei;
pentru a argumenta ideea exterminării dacilor, Robert Roesler invoca afirmaţiile lui Eutropius, un autor roman din secolul al IV-lea.
24. Ideea descendenţei românilor din „coloniile romanilor”, aduse de Traian la nord de Dunăre, stă la baza teoriei umaniste asupra autohtoniei românilor; în
secolele XVII-XVIII, această idee este tot mai larg acceptată, mărturiile asupra originii latine a românilor fiind atestate pe tot continentul european.
2
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:
25. A. Apare „Dicţionarul limbii române", apogeul Şcolii Latiniste;
B. M. Kogălniceanu face elogiul lui Decebal în celebrul său discurs;
C. Apare lucrarea lui N. Densuşianu, "Dacia preistorică".
a) ACB; b) BCA; c) ABC; d) BAC.
26. A. Răspunsul lui Xenopol la lucrarea lui Roesler;
B. Apare studiul lui B.P. Haşdeu, „Pierit-au dacii?";
C. Vasile Pârvan publică Getica.
a) ABC; b) BCA; c) CAB; d) BAC.
27. A. Ioan Lucius scrie o cronică în care face o serie de consideraţii asupra originii romane a poporului român.
B. Poggio Bracciolini afirmă continuitatea elementului roman în Ţările Române.
C. Istoricul persan Gardizi oferă o ştire importantă despre originea poporului român.
a) ACB; b) CBA; c) CAB; d) ABC.
28. A. Poggio Bracciolini afirmă „originea romană" a poporului român.
B. Ofensiva otomană ajunge la Dunărea de Jos.
C. Jan Laski vorbeşte la „Conciliul de la Lateran".
a) BAC; b) ABC; c) BCA; d) ACB.
29. A. Filippo Buonaccorsi călătoreşte prin Moldova.
B. Miron Costin scrie „De neamul moldovenilor".
C. Stolnicul Cantacuzino scrie „Istoria Ţării Româneşti".
a) BCA; b) BAC; c) ACB; d) ABC.
30. A. Şcoala Ardeleană trimite la Viena „Supplex Libellus Valachorum".
B. Se desfăşoară răscoala condusa de Horea.
C. F.J. Sulzer lansează „teoria imigraţionistă".
a) BCA; b) CBA; c) BAC; d) CAB.
31. A. Istoricul englez E. Gibbon susţine „continuitatea daco-romanilor".
B. Benko Iozsef scrie „Transilvania sive magnus...".
C. Istoricul Huszti Andras sublinia apropierea limbii române de limba latină.
a) BCA; b) CBA; c) BAC; d) ACB.
32. A. Psaltirea diaconului Coresi.
B. Anton Verancsics confirmă existenţa unei conştiinţe a descendenţei latine a românilor.
C. L. Toppeltinus şi J. Tröster îşi afirmă convingerea că „românii de azi ... sunt cei mai vechi locuitori ai acestei ţări”.
a) ABC; b) BAC; c) CAB; d) ACB.
33. A. Începutul procesului de romanizare propriu-zisă în dreapta Dunării de Jos.
B. Intrarea unei părţi a Daciei în componenţa statului Roman.
C. Începutul fazei preliminare de romanizare a spaţiului daco-moesian.
a) ACB; b) CAB; c) ABC; d) CBA.
34. A. Johannes Honterus înscrie numele Dacia pe harta sa.
B. Este tipărită Hungaria, principala lucrare a lui Nicolaus Olahus.
C. Într-o lucrare timpurie, Istvan Szamaskösy susţine că românii sunt urmaşii coloniştilor romani.
a) ABC; b) CAB; c) BAC; d) BCA.
35. A. La Brateiu, Poian şi Alba Iulia sunt atestate obiecte aparţinând autohtonilor romanici nord-dunăreni.
B. Simon de Keza nota că „vlahii, care au fost păstorii şi agricultorii romanilor” au rămas de bunăvoie în Pannonia.
C. În Sfaturile şi povestirile lui Kekaumenos sunt menţionaţi vlahii care trăiau în apropierea Dunării şi pe Sava (Saos).
a) ACB; b) ABC; c) BAC; d) CAB.
36. A. Cronica turcă Ogüzname scrie despre o ţară a valahilor (Ulak-ili).
B. În tratatul Podoaba istoriilor, geograful persan Gardizi îi aşează pe români între Dunăre şi un „munte mare”.
C. În tratatul militar Strategikon, Mauricius oferă prima menţiune documentară despre identitatea etnică a românilor.
a) ACB; b) BCA; c) CAB; d) CBA.
37. A. Schafarik aduce argumente în favoarea originii romane a românilor.
B. Într-o lucrare publicată la Amsterdam, Lucius abordează chestiunea originii românilor.
C. În Descriptio Moldaviae, Cantemir susţine latinitatea românilor.
a) CBA; b) BCA; c) ACB; d) ABC.
38. A. Slavii rup limesul danubian.
B. Apare lucrarea Despre administrarea imperiului.
C. Domnia împăratului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul.
a) ABC; b) CBA; c) ACB; d) CAB.
39. A. Afirmarea limbii române scrise.
B. Flavio Biondo afirmă despre români că „invocă cu mândrie originea lor romană”.
C. Primele semne ale constituirii conştiinţei naţionale moderne în Europa.
a) ABC; b) CBA; c) BCA; d) BAC.
40. A. Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană
B. Kogălniceanu îl elogiază pe Decebal, „cel mai însemnat rigă barbar care a fost vreodată”.
C. B.P. Haşdeu publică studiul Pierit-au dacii?
a) BCA; b) CAB; c) CBA; d) BAC.

More Related Content

What's hot

Romanitatearomanilor6
Romanitatearomanilor6Romanitatearomanilor6
Romanitatearomanilor6
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor1
Romanitatearomanilor1Romanitatearomanilor1
Romanitatearomanilor1
Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor8
Romanitatearomanilor8Romanitatearomanilor8
Romanitatearomanilor8
Roxana Arhire
 
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Roxana Arhire
 
Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)
Tamas Ioan
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Honciuc Bogdan
 
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Stănescu Cătălin
 
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei MedievaleIoan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
FrescatiStory
 
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVIoan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
FrescatiStory
 
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
gruianul
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
gruianul
 
8974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-18974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-1
Bogdan Miulescu
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
gruianul
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
gruianul
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
Andrei Florescu
 
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
salaru
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
simonachihaia
 

What's hot (20)

Romanitatearomanilor6
Romanitatearomanilor6Romanitatearomanilor6
Romanitatearomanilor6
 
Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10
 
Romanitatearomanilor1
Romanitatearomanilor1Romanitatearomanilor1
Romanitatearomanilor1
 
Romanitatearomanilor8
Romanitatearomanilor8Romanitatearomanilor8
Romanitatearomanilor8
 
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
 
Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
 
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
 
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei MedievaleIoan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
 
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVIoan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
 
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
 
8974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-18974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-1
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
 
Ist. m. a rom.
Ist. m. a rom.Ist. m. a rom.
Ist. m. a rom.
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
 
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
 
Studiu de caz
Studiu de cazStudiu de caz
Studiu de caz
 

Similar to Romanitatearomanilor12

Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizantPr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Sima Sorin
 
Cronicarii moldoveni
Cronicarii moldoveniCronicarii moldoveni
Cronicarii moldoveni
Danga Nicoleta
 
formarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptxformarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptx
IcaMone
 
46607987 misterele-romaniei-vol-1
46607987 misterele-romaniei-vol-146607987 misterele-romaniei-vol-1
46607987 misterele-romaniei-vol-1
lcosteiu2005
 
Importanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romaniImportanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romani
chrysss22
 
Calendar cultural 4 septembrie
Calendar cultural 4 septembrieCalendar cultural 4 septembrie
Calendar cultural 4 septembrie
Ioan M.
 
Cap iii. renasterea si luminile
Cap iii. renasterea si luminileCap iii. renasterea si luminile
Cap iii. renasterea si luminile
Sima Sorin
 
Miron costin
Miron costinMiron costin
Miron costin
ClaudiuTrefil
 
B.p.maleon, i.toderascu istoria bizantului
B.p.maleon, i.toderascu istoria bizantuluiB.p.maleon, i.toderascu istoria bizantului
B.p.maleon, i.toderascu istoria bizantului
lucianivascu3
 
Istoria bizantului
Istoria bizantuluiIstoria bizantului
Istoria bizantului
Sima Sorin
 
Borangic c. incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...
Borangic c.   incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...Borangic c.   incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...
Borangic c. incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...
Mamusa Dada
 
Etnogeneza
EtnogenezaEtnogeneza
Etnogeneza
Liviu Mirea
 
Bizant
BizantBizant
REDISCOVER Reunion of Dispersed Content: Virtual Evaluation and Reconstruction
REDISCOVER Reunion of Dispersed Content: Virtual Evaluation and ReconstructionREDISCOVER Reunion of Dispersed Content: Virtual Evaluation and Reconstruction
REDISCOVER Reunion of Dispersed Content: Virtual Evaluation and Reconstruction
EuropeanaLocal Project
 
Nicolae Iorga
Nicolae IorgaNicolae Iorga
Nicolae Iorga
Hawayo
 

Similar to Romanitatearomanilor12 (20)

Dobrogea mozaic etnic
Dobrogea mozaic etnicDobrogea mozaic etnic
Dobrogea mozaic etnic
 
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizantPr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
 
Revista școlii 21
Revista școlii 21Revista școlii 21
Revista școlii 21
 
Revista școlii 21
Revista școlii 21Revista școlii 21
Revista școlii 21
 
Cronicarii moldoveni
Cronicarii moldoveniCronicarii moldoveni
Cronicarii moldoveni
 
formarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptxformarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptx
 
46607987 misterele-romaniei-vol-1
46607987 misterele-romaniei-vol-146607987 misterele-romaniei-vol-1
46607987 misterele-romaniei-vol-1
 
Importanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romaniImportanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romani
 
Calendar cultural 4 septembrie
Calendar cultural 4 septembrieCalendar cultural 4 septembrie
Calendar cultural 4 septembrie
 
Cap iii. renasterea si luminile
Cap iii. renasterea si luminileCap iii. renasterea si luminile
Cap iii. renasterea si luminile
 
Miron costin
Miron costinMiron costin
Miron costin
 
B.p.maleon, i.toderascu istoria bizantului
B.p.maleon, i.toderascu istoria bizantuluiB.p.maleon, i.toderascu istoria bizantului
B.p.maleon, i.toderascu istoria bizantului
 
Studiu de caz 2
Studiu de caz 2Studiu de caz 2
Studiu de caz 2
 
Istoria bizantului
Istoria bizantuluiIstoria bizantului
Istoria bizantului
 
Callatis
CallatisCallatis
Callatis
 
Borangic c. incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...
Borangic c.   incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...Borangic c.   incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...
Borangic c. incursiune in arsenalul armelor curbe tracice. mahaira, bcss, 1...
 
Etnogeneza
EtnogenezaEtnogeneza
Etnogeneza
 
Bizant
BizantBizant
Bizant
 
REDISCOVER Reunion of Dispersed Content: Virtual Evaluation and Reconstruction
REDISCOVER Reunion of Dispersed Content: Virtual Evaluation and ReconstructionREDISCOVER Reunion of Dispersed Content: Virtual Evaluation and Reconstruction
REDISCOVER Reunion of Dispersed Content: Virtual Evaluation and Reconstruction
 
Nicolae Iorga
Nicolae IorgaNicolae Iorga
Nicolae Iorga
 

Romanitatearomanilor12

  • 1. ROMANITATEA ROMÂNILOR. TEST 12 2010 I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT: 1. Istorici grec stabilit în Principate care a considerat fuziunea daco-romană ca pe un fenomen natural: a) Dionisie Fotino; b) Laonic Chalcocondil; c) Kekaumenos; d) Ioan Kynnamos. 2. Informaţia conform căreia, „Traianus, după cucerirea Daciei, adusese aici din toate părţile imperiului o mulţime nenumărată de colonişti spre a cultiva pământurile şi a locui oraşele" apare la: a) Dio Cassius; b) Eutropius; c) Iordanes; d) Caesar. 3. Persistenţa populaţiei băştinaşe (dacii şi daco-romanii) pe teritoriul vechii Dacii: a) romanitate; b) romanizare; c) continuitate; d) etnogeneză. 4. Traian a fost numit „săditorul şi răsăditorul nostru" de către: a) Grigore Ureche; b) Miron Costin; c) Ion Neculce; d) Dimitrie Cantemir. 5. Istoricul sas care a predat la universitatea din Halle şi a contribuit poate cel mai mult la răspândirea în afara mediului românesc a teoriei originii romane a românilor, a fost: a) Valentin Frank von Frankenstein; b) Martin Schmeitzel; c) David Hermann; d) I.C. Engel. 6. Printre dialectele limbii române se numără şi cel: a) oltenesc; b) maramureşean; c) moldovenesc; d) aromân. 7. Teoria circulaţiei cuvintelor a fost formulată de: a) Nicolae Densuşianu; b) Vasile Pârvan; c) Bogdan Petriceicu Haşdeu; d) Dimitrie Onciul. 8. Lucian Boia este un reprezentant al istoriografiei: a) latiniste; b) romantice; c) comuniste; d) postdecembriste. 9. Limba sud-slavă a devenit limbă liturgică în spaţiul românesc în secolele: a) V-VI; b) VII-VIII; c) IX-X; d) XII-XIII. 10. Potrivit teoriei lui Roesler, ţinuturile de dincolo de Carpaţi, ar fii fost colonizate cu păstori vlahi de la sud de Carpaţi şi de Dunăre, după marea ciumă din secolul al: a) XIV-lea; b) XII-lea; c) XIII-lea; d) XI-lea. 11. Termen folosit de împăratul Constantin al VII-lea Porfirogenetul pentru a denumi populaţia neslavă din Balcani: a) romani; b) romei; c) valahi; d) vlahi. 12. Cronicar maghiar care admite explicit prezenţa „păstorilor şi colonilor romani” în bazinul Dunării, înainte de cucerirea lui Arpad: a) Bolla Marton; b) Simon de Keza; c) Istvan Szamaskossy; d) Huszti Andras. 13. Istoria românilor de Mihai Roller, prima manifestare a campaniei de stalinizare la care a fost supusă cultura românilor, a apărut în anul: a) 1947; b) 1946; c) 1948; d) 1950. 14. Savanţi străini care, afirmând originea romană şi continuitatea românilor, critică teoria imigraţionistă: a) Gibbon, Mommsen, Schafarik; b) Lucius, Schmeitzel, Engel; c) Roesler, Roller, Armbruster; d) Frankenstein, Eder, Marton. 15. Corifeu al Şcolii latiniste, care urmărea să „purifice” limba română, pentru a o apropia cât mai mult de latina originară: a) August Treboniu Laurian; b) Gheorghe Şincai; c) Bogdan Petriceicu Haşdeu; d) Petru Maior. 16. Înlătură, în secolul al XVII-lea, confuzia cărturarilor saşi, care îi identificau pe daci cu goţii: a) Valentin Frank von Frankenstein; b) Toppeltinus; c) Troster; d) Martin Schmeitzel. II. ANALIZAŢI CONŢINUTUL CELOR DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU: a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat 17. Primul savant care a contestat teza originii pur latine a poporului român a fost Bogdan Petriceicu Haşdeu; el a demonstrat că şcoala latinistă a realizat o interpretare forţată a izvoarelor antice. 18. Geto-dacii au intrat în contact cu lumea romană încă înainte de instaurarea stăpânirii imperiale în zona dunăreană; în cadrul procesului de romanizare a spaţiului carpato-danubiano-pontic, această perioadă reprezintă etapa romanizării organizate a geto-dacilor. 19. Prin elogiul făcut lui Decebal în 1860, „cel mai însemnat rigă barbar care a fost vreodată”, Kogălniceanu readuce tema dacică în atenţia istoricilor; pentru latinistul A.T. Laurian, însă, istoria românilor începe odată cu fondarea Romei. 20. Pentru a demonstra teza romanităţii românilor, Vasile Pârvan face apel în special la argumente de natură arheologică; în lucrările lui A.D. Xenopol şi Dimitrie Onciul în sprijinul tezei autohtoniei şi continuităţii românilor sunt invocate numeroase argumente de aceeaşi natură. 21. Bogdan Petriceicu Haşdeu este primul istoric român care ia atitudine împotriva teoriei roesleriene; în lucrările sale, Haşdeu demonstrează că Şcoala Ardeleană şi continuatorii ei au realizat o interpretare forţată a izvoarelor antice, „împuţinarea bărbaţilor” invocată de Eutropius fiind amplificată în mod abuziv în sensul exterminării unui neam întreg. 22. În lucrarea O enigmă şi un miracol istoric, poporul român, istoricul Gheorghe Brătianu întemeiază pe fapte istorice teoria continuităţii româneşti în spaţiul carpato-danubiano-pontic; printre autorii străini care au susţinut teza continuităţii daco-romane se numără Th. Mommsen şi A. Armbruster. 23. În timpul răscoalei lui Horia, Cloşca şi Crişan, cărturarul sas Michael Lebrecht afirma că românii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei; pentru a argumenta ideea exterminării dacilor, Robert Roesler invoca afirmaţiile lui Eutropius, un autor roman din secolul al IV-lea. 24. Ideea descendenţei românilor din „coloniile romanilor”, aduse de Traian la nord de Dunăre, stă la baza teoriei umaniste asupra autohtoniei românilor; în secolele XVII-XVIII, această idee este tot mai larg acceptată, mărturiile asupra originii latine a românilor fiind atestate pe tot continentul european.
  • 2. 2 III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ: 25. A. Apare „Dicţionarul limbii române", apogeul Şcolii Latiniste; B. M. Kogălniceanu face elogiul lui Decebal în celebrul său discurs; C. Apare lucrarea lui N. Densuşianu, "Dacia preistorică". a) ACB; b) BCA; c) ABC; d) BAC. 26. A. Răspunsul lui Xenopol la lucrarea lui Roesler; B. Apare studiul lui B.P. Haşdeu, „Pierit-au dacii?"; C. Vasile Pârvan publică Getica. a) ABC; b) BCA; c) CAB; d) BAC. 27. A. Ioan Lucius scrie o cronică în care face o serie de consideraţii asupra originii romane a poporului român. B. Poggio Bracciolini afirmă continuitatea elementului roman în Ţările Române. C. Istoricul persan Gardizi oferă o ştire importantă despre originea poporului român. a) ACB; b) CBA; c) CAB; d) ABC. 28. A. Poggio Bracciolini afirmă „originea romană" a poporului român. B. Ofensiva otomană ajunge la Dunărea de Jos. C. Jan Laski vorbeşte la „Conciliul de la Lateran". a) BAC; b) ABC; c) BCA; d) ACB. 29. A. Filippo Buonaccorsi călătoreşte prin Moldova. B. Miron Costin scrie „De neamul moldovenilor". C. Stolnicul Cantacuzino scrie „Istoria Ţării Româneşti". a) BCA; b) BAC; c) ACB; d) ABC. 30. A. Şcoala Ardeleană trimite la Viena „Supplex Libellus Valachorum". B. Se desfăşoară răscoala condusa de Horea. C. F.J. Sulzer lansează „teoria imigraţionistă". a) BCA; b) CBA; c) BAC; d) CAB. 31. A. Istoricul englez E. Gibbon susţine „continuitatea daco-romanilor". B. Benko Iozsef scrie „Transilvania sive magnus...". C. Istoricul Huszti Andras sublinia apropierea limbii române de limba latină. a) BCA; b) CBA; c) BAC; d) ACB. 32. A. Psaltirea diaconului Coresi. B. Anton Verancsics confirmă existenţa unei conştiinţe a descendenţei latine a românilor. C. L. Toppeltinus şi J. Tröster îşi afirmă convingerea că „românii de azi ... sunt cei mai vechi locuitori ai acestei ţări”. a) ABC; b) BAC; c) CAB; d) ACB. 33. A. Începutul procesului de romanizare propriu-zisă în dreapta Dunării de Jos. B. Intrarea unei părţi a Daciei în componenţa statului Roman. C. Începutul fazei preliminare de romanizare a spaţiului daco-moesian. a) ACB; b) CAB; c) ABC; d) CBA. 34. A. Johannes Honterus înscrie numele Dacia pe harta sa. B. Este tipărită Hungaria, principala lucrare a lui Nicolaus Olahus. C. Într-o lucrare timpurie, Istvan Szamaskösy susţine că românii sunt urmaşii coloniştilor romani. a) ABC; b) CAB; c) BAC; d) BCA. 35. A. La Brateiu, Poian şi Alba Iulia sunt atestate obiecte aparţinând autohtonilor romanici nord-dunăreni. B. Simon de Keza nota că „vlahii, care au fost păstorii şi agricultorii romanilor” au rămas de bunăvoie în Pannonia. C. În Sfaturile şi povestirile lui Kekaumenos sunt menţionaţi vlahii care trăiau în apropierea Dunării şi pe Sava (Saos). a) ACB; b) ABC; c) BAC; d) CAB. 36. A. Cronica turcă Ogüzname scrie despre o ţară a valahilor (Ulak-ili). B. În tratatul Podoaba istoriilor, geograful persan Gardizi îi aşează pe români între Dunăre şi un „munte mare”. C. În tratatul militar Strategikon, Mauricius oferă prima menţiune documentară despre identitatea etnică a românilor. a) ACB; b) BCA; c) CAB; d) CBA. 37. A. Schafarik aduce argumente în favoarea originii romane a românilor. B. Într-o lucrare publicată la Amsterdam, Lucius abordează chestiunea originii românilor. C. În Descriptio Moldaviae, Cantemir susţine latinitatea românilor. a) CBA; b) BCA; c) ACB; d) ABC. 38. A. Slavii rup limesul danubian. B. Apare lucrarea Despre administrarea imperiului. C. Domnia împăratului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul. a) ABC; b) CBA; c) ACB; d) CAB. 39. A. Afirmarea limbii române scrise. B. Flavio Biondo afirmă despre români că „invocă cu mândrie originea lor romană”. C. Primele semne ale constituirii conştiinţei naţionale moderne în Europa. a) ABC; b) CBA; c) BCA; d) BAC. 40. A. Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană B. Kogălniceanu îl elogiază pe Decebal, „cel mai însemnat rigă barbar care a fost vreodată”. C. B.P. Haşdeu publică studiul Pierit-au dacii? a) BCA; b) CAB; c) CBA; d) BAC.