Proba „Interviul de evaluare a competențelor profesionale”

1. Proba
Interviul de evaluare a
competențelor profesionale
Zinaida STANCIUC,
doctor în științe ale educației,
grad didactic superior,
metodist, Grădinița-creșă nr.138

2. Interviul de evaluare a competenţelor profesionale

4. Definirea
problemei
Explicarea
noţiunii
desprinse
Justificarea
actualităţii
problemei
identificate
Contextualizarea
problemei
Enumerarea a 2-3
surse bibliografice
sau autori
Prezentarea
modelului propriu
de soluţionare a
problemei
Argumentarea faptului că modelul
este relevant şi corelează cu
principiile centrării pe elev/copil.

5. Situație didactică
În procesul de studiere a textului
literar în proză, copiii de vârstă
preșcolară nu manifestă dorința de a
reda conținutul textului prin diferite
forme.
În ce mod depășiți această situație?
Care sunt soluțiile?

6. 1. DEFINIREA PROBLEMEI CONSTATATE ÎN SITUAȚIA PROPUSĂ
• Lipsa abilităților de a reda conținutul
textului literar în proză prin diferite forme.

7. 2. EXPLICAREA NOȚIUNII DESPRINSĂ DIN SITUAȚIA PROPUSĂ
Textul reprezintă totalitatea
frazelor care constituie o
scriere sau operă.;
Text literar sau ,,opera
literară” drept ,,practică
semnificativă în comunicare”
Textul literar este creația
imaginației autorului, având
drept scop sensibilizarea,
emoționarea receptorului.

8. 3. JUSTIFICAREA ACTUALITĂȚII PROBLEMEI IDENTIFICATE
Actualitatea problemei identificate rezită în importanța în educație și instruire datorită rolului lor în formarea competenței de comunicare și de
limbaj. În procesul familiarizării, cunoașterii cu textul literar se dezvoltă procesele psihice, se actualizează potențialul cognitiv și creativ al fiecărui copil.
Rezolvând problema, copilul:
• va obține performanțe mari la mai multe domenii de activitate;
• va deține un vocabular specific subiectului dat și bogat în expresii;
• va putea să verbalizeze despre speciile și genurile literare;
• va diferenția ce înseamnă perceperea, interpretarea, repovestirea și înscenarea operei literare;
• va identifica și descrie personajele din operă, atât cele pozitive, cât și cele negative;
• va avea o atitudine pozitivă față de textul literar, față de personaje;
• va manifesta interes și curiozitate față de jocuri, înscenări, demonstrarea teatrelor și dramatizare;
• va repovesti;
• va mânui păpușile, jucăriile;
• va dramatiza textele cele mai interesante.
Preșcolarii necesită să dețină performanțe corespunzătoare Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani.

9. 4. CONTEXTUALIZAREA PROBLEMEI LA NIVEL DE CURRICULUM, ALTE DOCUMENTE
DE POLITICI EDUCAȚIONALE ÎN CARE SE REFLECTĂ PROBLEMA RESPECTIVĂ
• 1. Cadrul de referință al educației timpurii din Republica Moldova care include:
• Modalități de valorificare a competențelor transversale în cadrul educației timpurii (p.48), - domenii de
competențe – competențe de comunicare
• - categorii de competențe – competența de comunicare artistică;
• - domenii de activitate – limbaj și comunicare [1].
• 2. Curriculum pentru educație timpurie
• Domeniul de activitate: Limbaj și comunicare, dimensiunea Educația pentru limbaj și comunicare
• Competența specifică 3. Receptarea și reproducerea conținutului emotiv și ideatic al unui text literar,
apreciind valoarea educativă a acestuia.
• Unitatea de competență 3.5. Manifestraea dorinței de a reda conținutul textului prin diferite forme.

10. 3. Standarde de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani
C. Domeniul de dezvoltare: Dezvoltarea limbajului și a comunicării și formarea premisele
citirii și scrierii
Subdomeniul 1: Dezvoltarea limbajului și a comunicării orale
C.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacității de vorbire și comunicare (comunicare
expresivă)
Standardul 5. Copilul va fi capabil să utilizeze diferite modalități de comunicare verbală, non-
verbal și paraverbală.
Indicatori: 475. Folosește intonația adecvată rolurilor personajelor, inclusiv în jocurile simbolice.
476. Caracterizează și apreciază comportamentul personajelor din textele literare.
477. Dramatizează o poveste, utilizând în vorbire gestul, mimica, pantomimica.
480. Compune povești, povestiri, ghicitori.
481. Vorbește coerent, utilizând expresii artistice, figuri de stil, frazeologisme,
comparații, epitete, repetări etc.

11. 4. Ghidul de implementare a Curriculumului pentru educație timpurie, a Standardelor de învățare
și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani
- Se va planifica activitățile în baza temei globale: Eu și lumea înconjurătoare.
- Proiecte tematice cu includerea aspectelor respective.
- Activități integrate și pe domenii specifice [8].
5. Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în instituțiile de educație
timpurie în anul de studii 2019-2020
Se va selecta conținuturi și practici educaționale specifice domeniului de activitate ,,Limbaj și
comunicare” (p.17-27) [12].
6. Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în instituțiile de educație
timpurie în anul de studii 2021-2022
Planificarea și desfășurarea procesului educațional în perioada vacanțelor școlare (p.28-31) [13].
7. Copilul și literatura, Cemortan Stela
Activitatea literar-artistică – componentă fundamentală în dezvoltarea personalității copilului;
Componentele structurale ale activității literar-artistice și interacțiunea lor în procesul educațional;
Dezvoltarea comportamentelor preșcolarilor sub influența textelor literare.

12. 5. ENUMERAREA A 2-3 SURSE BIBLIOGRAFICE SAU AUTORI CARE
ABORDEAZĂ PROBLEMA DATĂ
1. Callo T. Educaţia comunicării verbale. Chişinău: Litera, 2003.
2. Cemortan S. Copilul și literatura: Educația literar-artistică a preșcolarilor.
Chișinău, Editura ,,Stelapart”, 2006
3. Cemortan S. Dezvoltarea literar-artistică. Chișinău, Editura ,,Știința”, 1992
4. Iacob L. Comunicarea în context educativ şi didactic. Didactica Pro, 2004, nr.2
(24), p. 34-40.
5. Marin M. Principii de dezvoltare a atitudinii elevului față de opera literară.
Autoref. teză dr. ped. Chișinău: CEP IȘE, 2008. 25 p.

13. E CARE ASIGURĂ REZOLVAREA PROBLEMEI ȘI O RECOMANDARE PENTRU COLEGI
I. Proiectarea procesului educațional:
 Proiectarea:
Proiectarea în baza
temei globale ,,Eu și
lumea din jurul
meu”
- Proiecte
tematice:
,,În lumea
poveștilor”
- ,,Poveștile
preferate”
- ,,De la lume
adunate”
• Activități
integrate:
,,Capra cu trei iezi”,
,,Ursul păcălit de
vulpe”,
,,Teatrul de păpuși”,
Dramatizarea
poveștii „Ridichea
uriașă” etc.
• - Distracții
literare:
Roata literară,
Călătorie literară,
Licitație literară,
Târgul literar, etc.
Strategii didactice:
Metode și procedee:
convorbirea, demonstrația,
examinarea, comparația,
contemplarea imaginilor,
demonstrația cu ajutorul
mijloacelor audio-vizuale,
descoperirea,
problematizarea, jocul de rol,
asaltul de idei, teatralizarea,
dramatizarea, jocul didactic,
tehnicile: Cubul, Ciorchinele,
Explozia stelară, etc.
Materiale didactice:
enciclopedii, cărți, imagini,
poze, computer, imprimantă
coloră, cărți cu povești,
casetofon, siluete, mostre,
măști ale personajelor din
povești, etc.
Forme de organizare:
frontal, în grupuri mici,
individual.
Activități de
învățare:
- lecturarea
poveștilor/
povestirilor;
- examinarea
imaginilor din cărți;
- demonstrarea
personajelor;
- descrierea
personajelor din
povești/povestiri;
- convorbiri;
- repovestirea
textelor, legendelor,
proverbelor și a
zicătorilor;
- dramatizarea
poveștilor îndrăgite
de copii;
- demonstrarea
teatrelor de păpuși,
de flanea, de degete,
etc.
Activități practice:
- Povestirea poveștilor,
textului literar: pe
fragmente, în întregime;
- Imită acțiunile
personajului ales
(cântecul caprei);
- Aranjează imaginile
din textul literar în
consecutivitatea
specifică;
- Dramatizarea povestii
îndrăgite;
- Alegerea și
distribuirea rolurilor în
dependență de poveste;
- Demonstrarea
,,spectacolelor” de
teatru (pentru colegi,
copiii din grupele mici).
Jocuri didactice:
-,,Ghici povestea?”
(copiii verbalizează
o idee, fragment din
poveste);
- ,,Recunoaște din
ce povești este
eroul?” (exemplu:
lupul);
- ,,Din ce poveste
este obiectul?”
(punguța, peștele,
ridichea);
- ,,Spune cum
este?” (descrierea
personajelor din
povești);
- ,,Dramatizează”
(imită acțiunile
eroilor din povești
în baza imaginilor ).
6. PREZENTAREA MODELULUI PROPRIU DE SOLUȚIONARE A PROBLEMEI: 2-3 METODE
RELEVANTE CARE ASIGURĂ REZOLVAREA PROBLEMEI ȘI O RECOMANDARE PENTRU COLEGI

14. II. Sugestii metodologice:
Atenția cadrului didactic se va orienta în trezirea curiozității și a interesului fașă de reproducerea operelor literare, care, după cum spunea L.S.
Vîgotski ,,ușurează procesul de adaptare la mediul înconjurător”, creând și formând anumite deprinderi de creație. Compunerea unor povestiri, povești după
modelul operei literare sau a pedagogului este o etapă de trecere de la activitatea preșcolarilor de reproducere la cea de creație. La baza aptitudinilor de creație
literară a copiilor se află activitatea independentă, care se dezvoltă pe baza priceperilor de reproducere [3 p.33-35].
ETAPELE de lucru cu preșcolarii:
1. RECEPTAREA sau
perceperea integrală a textului
literar adică conținutul
emoțional, de idei și mijloacele
artistice ale limbii.
2. INTERPRETAREA
care are la bază:
3. CREAȚIA
REPOVESTIREA, reproducere
după întrebări
DRAMATIZAREA
conținutului textului cunoscut
COMPUNEREA textelor (după specie și
genul literar)
Repovestire pe fragmente; Înscenarea poveștilor; Compunerea povestirilor;
Repovestirea precisă a textului
în întregime;
Recitarea pe roluri a
poeziilor;
Compunerea poveștilor;
Repovestirea creatoare. Repovestirea pe roluri. Compunerea ghicitorilor;
Selectarea cuvintelor ce rimează;
Compunerea poezioarelor;
Compunerea unui text simplu (scenariu)
pentru dramatizare sau demonstrare cu
ajutorul teatrelor.

15.  să perceapă textul literar;
 să reacționeze cu inima și cu sufletul la opera literară;
 să analizeze elementar un text literar;
 să repovestească opera literară aproape de text;
 să identifice ideea de bază a textului;
 să diferențieze personajele pozitive și cele negative;
 să descrie acțiunile din text;
 să însceneze o poveste;
 să teatralizeze povestea preferată;
 să manifeste o atitudine pozitivă față de opera literară.
III. Finalitatea. Copiii vor fi capabili:

16. 7. ARGUMENTAREA FAPTULUI CĂ MODELUL PROPUS ESTE RELEVANT ȘI
CORELEAZĂ CU PRINCIPIILE CENTRĂRII PE ELEV/ COPIL
Educația prezintă axa centrală a politicii unui stat. De-a lungul anilor, conținutul și obiectivele ei s-au
modificat, dar finalitatea practic a rămas aceeași: dezvoltarea/formarea unei personalități integre, armonioase
unde în centrul atenției sunt particularitățile și nevoile sale, ritmul propriu de învățare și dezvoltare. Practicarea
activităților de comunicare, aplicative, învățării prin joc, a învățării active, semnificative, prin descoperire, prin
cooperare, experiențială toate acestea duc la realizarea sarcinii sus menționate.
Un aspect important ce vizează dezvoltarea sistemului educațional la vârsta preșcolară este formarea la copii a
atitudinilor, cunoștințelor, abilităților, capacităților și competențelor de comunicare.
Dezvoltarea holistă și abordarea centrată pe copil în procesul educațional sunt aspecte esențiale pentru
integrarea în activitatea școlară. Iar activitățile individuale, în grupuri și frontale în formarea abilităților de
comunicare permit formarea personalității cu spirit de inițiativă, capabile de autodezvoltare... fiind deschisă pentru
dialog conform idealului educațional [5].

17. VĂ
MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE