Proiect de lecție Tem: Jurnalul

1. Colegiul “Alexandru cel Bun “ Gura Humorului Anul şcolar 2014 - 2015 Profesor ORTENZIA GOTCU
1
PROIECT DE LECŢIE
Data: săptămâna 9 (12 noiembrie 2014)
Colegiul „Alexandru cel Bun” Gura Humorului
Disciplina Limba și literatura română
Aria curriculara Limbă și comunicare
Manual – Grup Editorial Art (autori: Adrian Costache, Florin Ioniţă, M.N.Lascăr, Adrian Săvoiu)
Clasa: a IX - a D (Științe ale naturii)- Curriculum aplicat: 4 ore/ săptămână (3h/săpt. în TC + 1h/săpt. CD)
Tipul lecției: dobândire de noi cunoștințe
Titlul lecției: Jurnalul -Ficțiune și realitate
Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice vizate:
1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte;
1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate;
1.4 redactarea unor texte diverse;
1.5 utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare;
2.1 aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea textelor literare sau nonliterare;
2.2 identificarea temei textelor propuse pentru studiu;
2.3 compararea ideilor şi atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare;
2.5 compararea trăsăturilor definitorii ale comunicării în texte ficţionale şi nonficţionale;
Obiective operaţionale - La sfârşitul lecției elevii vor fi capabili:
1. să definească jurnalul;
2. să recunoască trăsăturile definitorii ale jurnalului;
3. să identifice mărcile lexico-gramaticale ale subiectivității;
4. să diferențieze jurnalul de alte texte din sfera autobiograficului (autobiografii, scrisori, memorii);
5. să identifice în textul diaristic aspecte specifice textului literar;
6. să identifice în textul diaristic aspecte specifice textului nonliterar;
7. să încadreze textul într-o tipologie (fictional/ nonfictional/ de graniță).

2. Colegiul “Alexandru cel Bun “ Gura Humorului Anul şcolar 2014 - 2015 Profesor ORTENZIA GOTCU
2
Bibliografie:
 Vistian Goia, Didactica limbii şi a literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
 Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, 2003
 Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura Polirom, 1999.
 Manual ART - clasa a IX-a (autori: Adrian Costache, Florin Ioniţă, M.N.Lascăr, Adrian Săvoiu.
 ***Perspective – Revistă de didactica limbii și literaturii române, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, nr. 1 (18)/2009
Scenariu didactic
MOMENTE
C.S.
T. CONŢINUTUL LECŢIEI
STRATEGII DIDACTICE
EVALUARE
ACTIVITĂŢILE
ELEVILOR
Forme de
org. a
învăţării
Resurse
materiale
Resurse
procedurale
Moment
organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie,
asigurarea materialelor necesare desfăşurării orei.
Frontal Catalogul Conversaţia
Evocare
19’
Corectarea temei pentru acasă.
ETAPA COMPREHENSIUNII
Propun pentru început un joc1
, în acelaşi timp amuzant şi
interesant care solicită creativitatea elevilor:
Eu aș vrea să fiu/ n-aș vrea să fiu (o ușă, un nasture, un ziar,
sonerie, întrerupător, pix, mașină de tocat carne, bilet de tren,
lună plină, temă pentru acasă, floare, mașină etc.)... pentru
că.
Dau un exemplu pornind de la oricare dintre elementele
propuse apoi îî sfătuiesc pe elevi să scrie liber timp de 5
minute argumentele și contraargumentele lor folosind
conectorul pentru că. Elevii trebuie să expună trei motive care
spijină dorința lor de a fi un obiect și trei motive care nu-i fac
să-și dorească acest lucru.
Profesorul anunţă subiectul lecției explicând într-o formă
nuanțată obiectivele acesteia.
Elevii sunt avertizaţi cu privire la importanţa pe care o are
secţiunea limbă şi comunicare în programa lor de bacalaureat,
lucru ce face necesară cunoaşterea unei serii de concepte
Frontal
Frontal
Individual
Frontal
Individual
Tabla
Fişele elevilor
Brainstorming
Tabla
Caietele
elevilor
Tabla
Conversaţie
dirijată
Conversaţie
Conversaţie
dirijată
Exerciţiul
Exerciţiul
Participă la
rezolvarea
cerinţelor.
Profesorul
1
Monica Halaszi, Dezvoltarea capacității de exprimare orală și scrisă (despre aspectul ludic al actului didactic) în Revista Perspective – Revistă de didactica limbii și literaturii române, Cluj-
Napoca, Casa Cărții de Știință, nr. 1 (14)/2007, pp.82-84.

3. Colegiul “Alexandru cel Bun “ Gura Humorului Anul şcolar 2014 - 2015 Profesor ORTENZIA GOTCU
3
5’
operaţionale ce vizează acest capitol al materiei asupra căruia
se va reveni în fiecare an școlar.
Elevii fac asocieri pornind de la cuvântul argumentare şi se
realizează, concomitent, o schemă la tablă.
a argumenta: a susţine, a convinge, a demonstra, a proba, a
motiva, a dovedi
Pornind de la asocierile făcute, elevilor li se solicită să deducă
definiţia argumentării, apoi să noteaze în caiete definiţia
completă a textului argumentativ :
Argumentarea este un mijloc prin care se susţine , sau se
demonstrează în mod logic, un punct de vedere privitor la o
anumită temă . Orice argumentare presupune folosirea unor
conectori (cuvinte de legătură ), întrucât scopul său este de a
convinge, iar un text conţinând o argumentare se numeşte ,
text argumentativ.
Caietele
elevilor Brainstormingul
corectează şi
completează,
punctează aspectele
esenţiale şi le indică
elevilor scrierea lor
pe caiet.
Rezolvarea și
discutarea sarcinilor.
Constituirea
sensului 10’
15’
ETAPA INTERPRETĂRII
Elevii sunt împărţiţi în echipe şi primesc fişe de lucru
conţinând câte un text argumentativ, pornind de la care ei
trebuie să răspundă unor chestiuni concrete. ( Fişa nr.1)
În același timp se va distribui elevilor Fișa sinteză și
o fișă care cuprinde aspecte teoretice ale problemelor ce
urmează a fi discutate (vezi Anexe pp.3-5, 7). Se vor citi cele
mai relevante aspecte.
Se sintetizează informaţiile pe care le-au expus elevii, legate
de
 structura textului
 tipuri de conectori
Construiesc pe tablă schema discursului argumentativ.
Elevii sunt solicitaţi să aplice cunoştinţele dobândite,
lucrând individual sau în perechi Fișa nr. 2 – reconstituirea
unui text argumentativ.
Se distribuie fișa Fișa nr. 3 care urmărește
susținerea sau infirmarea unei teze . (Fiecare echipă trebuie să
evalueze activitatea colegilor cu ajutorul Grilei de evaluare a
unei argumentări distribuite – vezi Anexe p.2)
Frontal
Frontal
Individual
Frontal
Fişe de lucru
Volume de
poezie
Fişele de
lucru ale
elevilor
Manualul
Conversaţie
Problematizare
Conversaţie
dirijată
Conversaţie
euristică
Exerciţiul
Participă la
rezolvarea
cerinţelor.
Profesorul
corectează şi
completează,
punctează aspectele
esenţiale şi le indică
elevilor scrierea lor
pe caiet.

4. Colegiul “Alexandru cel Bun “ Gura Humorului Anul şcolar 2014 - 2015 Profesor ORTENZIA GOTCU
4
Reflecţie 4’
ETAPA REFLECŢIEI
Se poartă discuţii despre textul argumentativ dincolo de
subiectul al II lea al examenului de bacalaureat sau de
probele orale de la același examen.
Textul argumentativ nu e o temă ruptă de realitate, dar nici de
literatură el putând fi folosit la un interviu de angajare, într-o
pagină de jurnal, într-o dezbatere de televiziune, la diferite
alegeri pe care le vor face de-a lungul vieţii fie pe plan
profesional, fie pe plan personal etc.
Se notează elevii care au fost activi la lecţie.
Se fac aprecieri asupra modului în care s-a desfăşurat lecţia .
Individual Caietele
elevilor
învăţarea prin
descoperire
brainstormingul
Găsesc exemple de
situaţii concrete în
care vor folosi
informaţiile
acumulate la lecţiile
despre textul
argumentativ.
Tema pentru
acasă
1’ Argumentarea din perspective diferite:
Realizează un text argumentativ vizând soluționarea
problemei câinilor comunitari în care să-ți asumi una din
următoarele ipostazele:
a) O asociație de ocrotire a animalelor;
b) Un cățel care s-a născut și a crescut pe stradă;
c) O persoană care a fost mușcată de un câine
comunitar.
În elaborarea eseului de tip argumentativ, trebuie:
- Să respecți construcția discursului de tip argumentativ:
structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice
adecvate exprimării unei aprecieri/opinii;
- Să ai un conținut și structura adecvate argumentării:
formularea ipotezei/ a propriei opinii față de afitmația dată;
enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
adecvate ipotezei; formularea unei concluzii pertinente;
- Să respecți normele limbii literare (registru stilistic adecvat,
normele de exprimare, de ortografie și de punctuație).
În elaborarea temei veți avea în vedere obiectivele
urmărite în Fișa de evaluare a temei pentru acasă. Este indicat
să urmăriți atingerea obiectivelor prin consultarea Fișei de
control a unei argumentații. În eleborarea temei evitați
sofismele. (vezi Anexe pp. 1,6,8)
Frontal

5. Colegiul “Alexandru cel Bun “ Gura Humorului Anul şcolar 2014 - 2015 Profesor
ORTENZIA GOTCU
5
FIŞĂ DE LUCRU nr.1
Timp de lucru: 10 minute
Se dă textul :
,,În opinia mea, afirmaţia lui N. Iorga, conform căreia Şcoala cea mai bună e
aceea în care înveţi înainte de toate a învăţa este îndreptăţită, căci şcoala trebuie să
furnizeze, înainte de toate, metode de învăţare, nu cunoştinţe de-a gata, pe care
memoria nu le poate găzdui la nesfârşit.
Pe de o parte noţiunea de şcoală a fost mereu asociată cu cea de educaţie. De
altfel, sensul etimologic însuşi al cuvântului se poate constitui în argument care să
susţină afirmaţia gânditorului, căci în limba latină educatio însemna formare a spiritului,
creştere spirituală, iar acest sens încă se menţine. Desigur că şcoala trebuie să devină
tot mai dinamică şi să răspundă ritmului alert al dezvoltării societăţii. De aceea, ea
trebuie să-l formeze pe elev în aşa fel încât el să-şi canalizeze atenţia totdeauna spre
ceea ce este esenţial pentru cariera pe care vrea s-o urmeze.
Pe de altă parte, nimeni nu poate nega importanţa şcolii în formarea omului,
întrucât acesta este o fiinţă raţională pe care o caracterizează capacitatea de a învăţa.
Cu certitudine arma imbatabilă a omului este gândirea şi cred că, în afara, şcolii aceasta
este insuficient stimulată.
În concluzie, conservatoare sau liberală, şcoala nu trebuie niciodată să abdice de
la rolul ei suprem, acela de a forma spiritul uman. Pentru aceasta orice elev trebuie,
fireşte, să înveţe mai întâi a învăţa. Un elev care deține arta de a învăța este capabil să-
și împlinească idealurile, devenind ceea ce și-a dorit în viață.”
Cerinţe:
1. Identificaţi părţile componente ale textului argumentative (ipoteza/ argumentele/
concluzia).
2. Găsiti conectorii specifici fiecăreia dintre cele trei etape ale argumentării şi
precizaţi rolul lor în text, folosindu-vă de fişa-siteză.
3. Reformulați/ rescrieți ipoteza.
4. Reformulați/ rescrieți concluzia.
5. Înlocuiți conectorii folosiți pentru înlănțuirea argumentelor cu alți conectori
potriviți contextului.

6. Colegiul “Alexandru cel Bun “ Gura Humorului Anul şcolar 2014 - 2015 Profesor
ORTENZIA GOTCU
6
FISĂ DE LUCRU nr.2
Timp de lucru: 5 minute
Reconstituiți textul argumentativ care pornește de la afirmația: „ Fiecare dintre noi
este un înger cu o singură aripă. Şi nu putem zbura decât îmbrăţişându-ne. „ (Luciano de
Crescenzo – scriitor ilalian) numerotând corespunzător paragrafele de mai jos.
Un argument evident prezintă în acest sens Biblia. După ce Dumnezeu l-a creat
pe Adam, a văzut că nu e bine să fie omul singur și apoi a creat-o pe Eva.
Aşadar, pe baza argumentelor aduse, pot concluziona că afirmaţia lui Crescenzo
e cât se poate de adevărată - avem nevoie de iubirea unui partener pentru a ne
simţi nişte îngeri care pot zbura.
Un alt exemplu care susţine aceeaşi idee ar fi mitul hermafroditului, acel monstru
înţeles ca unitate a doi indivizi de sex opus. La un moment dat, această unitate a
fost ruptă în două. Mitul spune că de atunci, fiecare om îşi caută jumătatea
pentru a reforma întregul. În esenţă, pentru a-şi regăsi sufletul pereche sau
îngerul pe care să îl îmbrăţişeze şi alături de care să urce spre cea mai înaltă
treaptă a fericirii.
Consider că afirmaţia scriitorului italian Luciano de Crescenzo, conform căreia
fiecare dintre noi este „un înger cu o singură aripă” şi nu putem zbura decât
îmbrăţişându-ne unul pe altul pe altul, exprimă un adevăr. Cu toate că se
exprimă metaforic, ideea scriitorului italian e clară - omul are nevoie de iubirea
unui partener pentru a se simţi împlinit.
FISĂ DE LUCRU nr.3
Timp de lucru: 10 minute
Alegeți patru din următoarele teze și construiți câte un argument pro și unul contra ideii
exprimate.
• Copiii au nevoie de educație.
• Viteza este utilă.
• Lectura este numai plăcerea unora.
• Legile sunt un rău necesar.
• Părinții trebuie să ia decizii în locul copilului.
• Sportul este o activitate umană foarte importantă.
• Jocul este o activitate umană foarte importantă.
• Vizionarea unui spectacol de teatru este foarte interesantă.
• Televiziunea dispune de cea mai mare putere de convingere.
• Trebuie să fim moderni.
• Vacanţele sunt utile.
• Drogul - rai sau iad ?
• Telefonul mobil este indispensabil.
• Facebookul este benefic.
• Internetul este un moft.
• Mersului pe jos este necesar.

7. Colegiul “Alexandru cel Bun “ Gura Humorului Anul şcolar 2014 - 2015 Profesor ORTENZIA GOTCU
7
Temă acasă:
Realizează un text argumentativ vizând soluționarea problemei câinilor comunitari, în care să-ți asumi una din
următoarele ipostazele:
a) O asociație de ocrotire a animalelor;
b) Un cățel care s-a născut și a crescut pe stradă;
c) O persoană care a fost mușcată de un câine comunitar.
În elaborarea eseului de tip argumentativ, trebuie:
- Să respecți construcția discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri/opinii;
- Să ai un conținut și structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii față de afitmația
dată; enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei; formularea unei
concluzii pertinente;
- Să respecți normele limbii literare (registru stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de
punctuație).
În elaborarea temei veți avea în vedere obiectivele urmărite în Fișa de evaluare a temei pentru acasă. Este indicat
să urmăriți atingerea obiectivelor consultând Fișa de control a unei argumentații. În eleborarea temei evitați
sofismele. (vezi Anexe pp. 1,6,8)

8. Colegiul “Alexandru cel Bun “ Gura Humorului Anul şcolar 2014 - 2015 Profesor ORTENZIA GOTCU
8
Imaginați-vă că sunteți (librar, florăreasă, agent de vânzări, farmacist etc.) ….și vreți să vindeți (o carte scumpă, o
floare exotica, un spray de gură, un medicament scump etc.)
„Argumentarea este prezentă peste tot: o regăsim într-o pagină de jurnal, într-o dezbaterer de televiziune, în
răspunsul studentului la examen, în discursul politicianului în parlament” – Constantin Sălăvăstru, Teoria și practica
argumentării:
Citeşte cu atenţie textul următor :
Pentru mulţi tineri, reţeaua de socializare Facebook a devenit o problemă serioasă în momentul în care „şi-au
mutat" întreaga viaţă în mediul virtual. Psihoterapeuţii susţin că este vorba despre o dependenţă care poate distruge viaţa
reală a individului. La începutul acestui an, Asociaţia Americană de Psihiatrie (A.P.A) a nominalizat noi forme de
dependenţă pentru a fi introduse în ediţia a cincea a DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), printre
care şi dependenţa de internet, şi, în particular, cea de Facebook, care are aproape 500 de milioane de membri în toată
lumea.
Această reţea de socializare permite o formă de comunicare neîntreruptă, pe când e-mail-ul, spre exemplu, e
limitat. De aici şi senzaţia utilizatorului că, în măsura în care nu intră frecvent pe contul său de Facebook, pierde firul şi
asta îl frustrează. De asemenea, îi dă utilizatorului iluzia apropierii, proximităţii. Astea ar fi avantajele, în opinia
pasionaţilor. Tot ei îi văd şi punctele slabe. Faptul că nu permite o ierarhizare a informaţiei, nu poţi discerne ce e adevărat
sau nu, iar specialiştii identifică drept un posibil efect al utilizării frecvente şi scăderea capacităţii de concentrare. Altfel
spus, setat la ritmul cu care se succed postările pe Facebook, te infantilizezi în viaţa reală.
(Laura Toma, Pericolul din spatele Facebook, în ziarul România Liberă)
Cerinta:
Într-o compunere de 10-15 rânduri, exprimă-ţi opinia cu privire la importanţa lipsa de importanţă a
reţelei de socializare Facebook. În compunerea ta, trebuie:
a) să-ţi expimi opinia despre importanţa lipsa de importanţă a reţelei amintite;
b) să valorifici secvenţe din text care ilustrează tema propusă;
c) să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
d) să respecţi limita minimă de spaţiu indicată.
Citeşte cu atenţie textul următor :
Lectura reprezintă un fenomen, deopotrivă social şi psihologic, atingând categorii diverse ale populaţiei, cu niveluri
diferite de posibilităţi şi pregătire profesională, de cultură. În orice caz, lectura înseamnă, în primul rând, un proces de
comunicare: „toate sensurile termenului de lectură includ semnificaţia de transmitere şi comunicare”.
Lectură (lat. Lectura = „citire”), în sens tradiţional etimologic, înseamnă descifrarea sistemului de semne scrise care
constituie un text şi înţelegerea (decodarea) ansamblului de elemente comunicate în acest fel. Pornind de la acest înţeles
general acceptat, cuvântul a căpătat şi sensul de interpretare a unui text literar. Capacitatea de a crea mai multe puncte de
vedere cu privire la scriere, de a judeca şi înţelege în mai multe feluri provine din caracterul ei multifuncţional, din
diversitatea nivelurilor şi mesajelor cuprinse. Una dintre trăsăturile constitutive ale literaturii fiind tocmai diversitatea
mesajelor, ambiguitatea înţelesului, caracterul său de operă deschisă, spre deosebire de scrierile ştiinţifice, de pildă,
rezultă că lectura (inclusiv în sensul de interpretare) este etapa finală, de o indiscutabilă importanţă, a existenţei operei.
Nu există lectură, ci doar relectură, întrucât sensurile găsite în procesul decodării textului nu sunt întâmplătoare, ci
guvernate de preconcepţii, informaţii anterioare, nivel cultural ş.a.
Oricare ar fi modalitatea şi mijlocul de transmitere, lectura este comunicare de la autor la cititor, ea reprezentând,
simultan şi succesiv, toate elementele comunicării, deoarece lectura este comunicatul, comunicantul, comunicarea, şi ea
dă naştere unui informat: cititorul, care, la rândul său, este cel care creează lectura. Iată deci că lectura este un act de
reciprocitate...
( Octavian Mihail Sachelarie, Despre lectură, în Revista Argeş)
Cerinta:
Într-o compunere de 10-15 rânduri, exprimă-ţi opinia cu privire la importanţa lipsa de importanţă a
lecturii în viaţa omului. În compunerea ta, trebuie:
a) să-ţi expimi opinia despre importanţa lipsa de importanţă a lecturii;
b) să valorifici secvenţe din text care ilustrează tema propusă;
c) să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
d) să respecţi limita minimă de spaţiu indicată.

9. Colegiul “Alexandru cel Bun “ Gura Humorului Anul şcolar 2014 - 2015 Profesor ORTENZIA GOTCU
9
Citeşte cu atenţie textul următor:
Odată cu apariţia acestui mediu online, numit Internet, s-au produs unele schimbări majore în viaţa omului. Acest
serviciu permite comunicarea cu oameni aflaţi în orice colţ al Pământului, putem să ne documentăm cu orice tip de
informaţie în doar câteva secunde, chiar dacă avem nevoie de o adresă, un doctor, un loc de muncă sau orice altceva.
Motoarele de căutare ne oferă această posibilitate în doar câteva secunde, prin paginile de web găsite de el odată ce am
apăsat tasta Enter. Cel mai popular motor de căutare este Google, căruia i se mai adaugă şi Bing. Internetul ne ajută să
putem vedea o persoană aflată la mii de kilometri distanţă, cu ajutorul unui webcam, şi să-i auzim vocea cu ajutorul unui
microfon.
Comunicarea virtuală a schimbat comunicarea clasică din punct de vedere psihologic. Prin comunicarea clasică era
nevoie să ne întâlnim ca să ne putem vedea, vorbi, să mergem la magazin dacă avem nevoie de ceva, sau să mergem la
cinematograf pentru a putea vedea un film.
Adolescenţii fac parte din categoria celor afectaţi de această lume virtuală, deoarece ajung, prin aceasta, să înlocuiască
lumea reală. Spaţiul virtual oferă acestora tentaţia de a avea orice identitate, să fie cine îşi doresc şi nu ceea ce sunt. Ei se
prezintă de multe ori ca fiind adulţi, cu o altă înfăţişare, alte ocupaţii şi altă personalitate oferindu-şi satisfacţia de a fi
puternici, maturi, în loc de lipsiţi de încrederea în sine sau timizi. Cei care cu adevărat se pot exprima mai greu, sunt
timizi şi neîncrezători, au o imagine proastă despre ei, cad pradă primii acestor tentaţii. Timpul pe care tinerii îl oferă
Internetului este din ce în ce mai mare, şi ajunge încet să fie exclusiv.
( Ionuţ Blăjean, Printre avantajele şi dezavantajele folosirii internetului )
Cerinta:
Într-o compunere de 10-15 rânduri, exprimă-ţi opinia cu privire la avantajele sau dezavantajele
internetului, având ca suport textul citat. În compunerea ta, trebuie:
a) să-ţi expimi opinia despre avantajele sau dezavantajele internetului;
b) să valorifici secvenţe din text care ilustrează tema propusă;
c) să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
d) să respecţi limita minimă de spaţiu indicată.