1890 12

14 I
12MMI=a
I WO
LR/ A
ORIAODOXA ROYANA
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUS, AL X111-lea, No. 12.
TABLA MATERIILOR.
Pag.
Decisiunea Sinod
Viata scrierile Protosinghelului
Naum Romnicenu 657
Documente privitore la Istoria Bi-
sericesca a Romanilor 677
IV. Sabornicul sail Pomelnicul Mitro-
poliei Ungro-Vlahiel. 689
V. 0 nota pusa pe Tetravanglul sla-
y on din Monastirea Golia din Iasi 698
VI. Note. asupra vietil i activitatel
Arhimandritului Teoctist Scriban. 699
VII. 0 cilletorie in Orient 703
VIII. Cronica Bisericesca 730
IX. Descoperirea comorilor Imperatilor
Bizantului 735
X. Donatiuni 736
XI.Tabela materiel pe anul al XIII-lea 741
BUCURE4T1.
egiftael e!WeVa1/61 el le
34. Sir. Princi,ater. Matt, 34. .
I 8 9 0. fteatfOkt
K.,..fpjgp Ot"
tc "r A 1 r T AA.
ce,
- --'...:-vim.."
"
,.
qi
( *,i.
ri.
.....(4 rk.
t, 7=-0:
..... :10
1
r
7
(E
_
I. Sf.
II, §i
III.
. . . .
. . .
, .
-
::;131-()kIN
I r
lowMr'0 '
0
or.7,
trabt1.545
^
-----
.......
A. (
$(.(( -(4 (k ,I.tt
.44
(+4
(
)
)
)c' I1
iI
! I /
Eft
;
111291..IVTIM..
. .
. . . .
. . .
. . . . . . .
.
.eteemoe=mul---
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.
DECISIUNEA
Santului Sinod al Santa of stre Biserici autocefale
drept maritore de resarit.
Privitore la iconele, architectura, pictura p:ornamen-
tafiunea bisericilor din tota Para, cum are sli s6 ur-
meze pe vii tor.
Santa nostra Biserica drept maritore de resarit,
gel6sa de invetatura DumnegleesculuY s'eti fondator,
cum si de traditiunile si asezemintele sale, a lucrat
in tot chipul la intarirea sentimen.tuluT religios prin-
tre pop6re si la mantuirea sufletelor lor,
Dorind a tine pironitii vederea si simtul fiilor seT
asupra Dumne4eirei si Santi lor, ea a deschis arte-
lor frumose portile sale, si a transmis posteritatei
icana vie a tuturor persOnelor Sante, earl cunt in
adoratiune si veneratiune la popOrele crestine.
Sub -semnatiY,
Considerand pictura bizantina' si impreuna cu den-
sa si pe cel-l-alte arte frum6se, ca fiind singurele in-
tru a representa cu splend6re, magnificenta si cu-
www.dacoromanica.ro

II DECISIUNE
viosie personele cele mart si Sante ale religiund cre-
tine, si a Intretine in popor adeveratul sentiment
religios
Avend in vedere Ca artele frum6se bizantine au
fost Introduse in Biserica nostra Romanh Inca din
cele dintAid timpurT ale aparitiundlor si prin acesta,
depriaderea poporului nostru cu ele si aproprierea
for de catra artistiY si artisaniT nostri rom'AnT;
Ved.end cu durere g6na tacitti ce s6 (Id acestor
arte spre a le sc6te de prin biserici, si a le inlocui
cu altele nuoi si necunoscute poporului nostru;
Vedend marea afluenta de tot fetal de ic6ne strd-
ine, can: au inundat Cara din tote piirtile;
Ved.end ca prin unele biserici se fac zugrhvell' si
se intrebuinteza architectura, iar prin casele roma-
uilor crestini sa iutroduc icone. can suet departe de
a infatisa dupa cum se cade imaginea Dumnecleirel
i chipurile Santi lor din vechea si piizita de D=-
1200:I Biserica a Romanilor;
Vecl'end ca ornamentatiunea bisericeT in genere
ce se introduce de cat-va timp. este lipsitA aprOpe
§i de cerintele artistice si de cele liturgice ale ritu-
alultu nostru, si prin unnare departe de a ajuta ge-
niul cultural al poporului roman intru desvoltarea
sentimentului sea religios si national ;
Si dara, temendu-ne ca nu cum-va prin introdu-
cere de nouT arte in Biserica si prin casele cre§tini-
lor sa se struncine dreapta credinta in popor si in
el 1118110;
Santul Sinod is dispositiunile urmat6 :
1. Prea Saufitii Episcopi eparhioti sk suprave-
gheze cu dinadinsul in jurisdictiunea lor, ca pictura
www.dacoromanica.ro

DECIS1UNE III
architectura si ornamentatiunea, care se va intro-
duce de acum inainte, fie priu bisericele cele vechT
fie prin cele nouT sad reinoitesa fie conform stilu-
luT bizantin deja in us Biserica ncistra Romans auto-
cefala drept marit6re de resarit.
2. Sa puns indatorire preotilor si epitropilor tu-
turor bisericilor ca inainte de a se contracta zugra-
virea uneT bisericT sa se presinte la aprobarea prea-
labila a ChiriarchieT tablourile ce ad a se introduce
in biserica, cu mod.elurile for de zugravela.
AceiasT regula se va urma si in ceea-ce priveste
arhitectura si ornamentatiune bisericelor.
3. Sa oblige pe preotT a nu primi in biserica spre
santire, de cit numaT icOne carT cunt aprobate si
recomandate de Chiriarhie sad elite din atelierele
pictorilor nostri romanT cunoscuti si probati eel pu-
tin de dol.' sad treT ChiriarehT aT tereT.
Toone le cele nesantite dupa ritualul santei n6stre
BisericT se vor scdte cu incetul de prin casele ores-
tinilor prin influenta morales a preotilor si in locul
for sa li se recomande cele autorisate de Chririarhie.
4, SA cera autoritittilor judetelor ca sa indatoreze
pe primarT a respecta si eT din partele dispositiunile
de maT sus si a nu ingadui vinclarea de icOne si ob-
jecte sacre in cuprinsul administratiuneT lor, rema,-
ind ca aceste objecte crestine sa li se procure nu-
maT prin biserica paroaiala.
5. Prescurile se vor fabrica de femei el-Wine pi-
6se sad numaT de crestinT.
6. Abaterea de la, dispositiunea a doua de maY
sus, va atrage pentru Preoti caterisirea si pentru E-
www.dacoromanica.ro

IV DECISIUNE
pitropt distituirea si darea for in judecata,spre a des-
pagubi parochia de suma cheltuita cu pictura, ar-
chitectura si ornamentatiunea contrariA dispositiu-
Jailor Bisericet ndstre Rom'ane antocefale drept ma-
ritdre de resarit.
7. Biserica a caret picture, architecture si orna-
mentatiune s'a facut contra acestor dispositinnt este
si r6m'ane inchisA.
8. Abaterea de la dispositiunea a treia se va pe-
depsi intai cu oprire pe fret hint, al doilea cu oprirea,
pe un an, si al treilea cu caterisirea.
1889 No embrie 22.
(Senmati) : 1. P. S. losif Mitropolit Primat.
P. S. Episcop Ghenadie al 1?omnicului.
77 77 77
hi ocentie Buzeu.
77 77 17
Silvestro al Ilusilor.
'7 77
Ghenadie al Argesulut.
77 77
Parthenie al Dundrei de-jos.71
77 77
Arhiereu leremia Galdtenu.
17 77
Valerian R67)222 iCen2G.27
71 77 77
Calistrat Berladenu.
12 /7 77
lnnocentie M. Ploestenu.
77 77
Gerasim Pitest6nu.
17 77 77
Dositeig Botosanenu.
7)
"-11^17-1.19.
www.dacoromanica.ro

VIATA SI SCRIERILE
PROTOS1NGHELULUI NAUM ROMN10EANU.
Protosinghelul Naum Romnicenu este o ramura drenta
nascuta din trunchiul until viguros arbore Roman. Este
dar neaus roman, fiiul Protopopului din Rimnic. Stre-
mosii lui stint emigrati inainte de jmnetatea secululul
trecut din Transilvania, un mare sat, ce purta nu-
mele de satul Militarilor Jivna. Sa ascultam pe insus,
Naum cum Isr istoriseste singe r originea sa, in puterea
carii martmisiri autentice, dispare on ce indoiala asupra
originei sale. lath, ce dice La letul 1,788, incependu-se
resmerita Turcilor en Muscalil si cu Nemtii, in allele lui
Neculai Voda Mavrogheni, ca until ce eram din Episcopia
Rimnicului, aflandu-me et Neste Olt, si spaima facendu-
se de robie si ta ere, cA.ci Nemtii se pogorise in judetul
Gorjului cu lagarul, acleca urdia, unde se si biruise Tur-
cii odatit si de doue on. Dinteacesta plicina multi Boeri
si Egumeni de peste Olt at fugit la Sibitt, intre earii m'am
numerat si en impreuna cu un Sfetagoret, calugar procop-
sit in limba elinesca. Fiind dar efi in rista de 24 de ant
si Diacon al Mitropolitulm Filaret, Staretul met, (care a-
tunci era Episcop Rimnicului). si ca nn adapat fu limba
elinesca avut perierghie (curiozitate la multe lucruni, intre
care (ca unnl ce erescusem de la titele maicei mele in
sud (districtul) Mused, la satul Corbil de la riul DOnmei).
fiind-ca audisem de la parintii mei ea mi se trage nemul
din militarh unui mare sat, aniline : Jivna, nu departe de
Dupa ce mi s'aii dat pasaportul de la Sibiiit, ca
sa mergem la una din Monastirile Banatulul, ne-am aba-
:
Bin
www.dacoromanica.ro

658 VIATA Sl SCRIERILE
tut la numitul sat al Militarilor, si spuind eu numele
rintilor mei si mai virtos numele mosu-meti despre tata,
care ail fost militar ; cats tata-meil ail fost preot si Proto-
pop in Cara Romanesca. Si asa m'am facut cunoscut mili-
tarilor de ruda a for si li-am spus ca merg monastire
in Banat, pana se a face pace intre Turd si Nemt1"1).
Acum eunoscendu'l origina acestm veteran dascal al nea-
mulm nostru si neobosit cultivator al romanismului in tota
viata sa, crel nascut adica in judetul Muscel la satul Car-
bit, tot el ne mai spune, intr'un alt manuscript, ca a ye-
dut lumina qilei la anul 1764, Noembrie 2'T : EA fiind
nascut la leatul 1,764 Noemvrie 27, cum am gasit scris
de tatal mien, urmez al 59 an de la Nasterea, mea 2). Tot
el continua: .....Atatea ani avend locuinta in Valabia,
unde si parintil mei si mosil mei despre tatil sunt
iar mosii mei dupa, mama au remas in Eptapol
(Sieben-biirgen) cu nearnul militarilor lor, sere pornenirea
lor" 5). Dupa ce'i cun6sthm origina, locul si data naste-
rel sale, spuse de el insust, acum sa trecem a'i urmari
si cel ceta unde si -au facut Naum educatia si instructia
sa. Fiind-ca Naum isi prirneste educatia si instructia sa
numai aicea in Cara, de aceia am expus cat fost
cu putinta starea saelor din epoca greca, mai cu deo-
sebire de la jumetatea de pe urma a seculului treeut papa
la 1821, pentru ca sa ne putem da socotela de felul si
gradul culture' ce au putut castiga Naum ca si alts Ro-
mani din se6lele din ta. a, fapt ce trebue sä intereseze pe
on ce suflet romanesc cultivat, iar mai in special pe cel
ce se ocupa cu istoria sc6lelor la Romani in diferite tim-
purl.
Naum Frotosingkelul, asa, se sub-semneza in cea mai
mare parte din scrierile sale, si apoi dup5, acest titlu a-
dauge pe cel de Dascal; ear in una din scrierile sale,
asupra originet Romanilor, de la 1829 Ianuarie 10, pe
care am tradus-o din greceste si am publicat-o in acesta
1) Manuscript autograf al lid Naum din 1828: liponcata 2 ids
-tpailliatL,-ts, in Biblioteca mea.
2) Acesta data am gasit-o in o episto15, a sa trimisa until antic
al seii Duhovnicul Climent, cu care era compatriot si care se ale-
(lase in Monastirea Neamtu la anul 1823, Julie 15. Manuscriptul fn
Biblioteca mea. A 0-4LOOtoc p.00Condica mea de casa.
3) Tot manuscriptul citat.
pa
la.
ingro-
rur-ad
t
www.dacoromanica.ro

PROTOSINGHELVI I rAU141 ROM NICFANU 659
scriere, se exprimg, cá ocupatia sa este : to 8i8ao-zaAtzbv
ca are ocupatia de profesor'). Naum Proto-
singhelul dascalul iara§i singur ne spune unde t}i-at
&cut educatia gi instructia sa in copilarie, cum §i peripe-
tiile prin can at trecut in viata; A§a §i et, ca unul ce
m'am invrednicit a crWe din copilarie Tanga picI6rele
Prea sfintitilor Arhierei ai Patriei.... intrand et in sfinta
Mitropolie Inca in cjilele pururea pornenitului Grigorie
Mitropolit, de child sint mai mull de 50 de ani, i de prea
sfintia sa pArintele Filaret Mitropolitul, Inca aflandu se Mi-
reon, in sfinta Mitropolie, pank a nu se face Episcop Rim-
niculm, luat find de mic in casa Prea sfintiei sale, eath
dupa ce facut Episcop, acolo prin Indemnarea Prea
sfintiei sale m'am tuns rasofor, §i Diacon m'am hirotoni-
sit. lath dupa catg va vreme trimis fiind de prea sfintia.
sa la Monastirea Hurezii, prin cerirea Igumenulut Rafail
Hurezanul, ca sa prescriu o condica ; acolo din intamplarea
unei bole de m6rte, al doilea m'am tuns cu cinul metaniet
de mina nurnituluT Egumen, filth de a'mi scliimba nu-
mele eel pus do Prea sfintia sa staretul met Filaret, care
nume 'Ana amnia it port, Din acestrt pricing dar, Inca ti-
nar fiind et, oranduinau -me Prea sfintia sa sa rem an a-
colo la Monastire Wink va porunci Prea sfintia sa. i dupa,
patru ani urm and resmerita cu Nemtii in gilele Maria sale
Nicolai Voda Mavrogheni, atuncea impreuna cu altil m'am
instreinat de la Hurez, in Tara Nemtascrt, unde zilbovin-
du-m6 cu Dascalia 7 am §i la al optulea an intorcen-
du-,me aicea, n'am gasit viu pe Prea sfintia sa staretul
met. Pe urma dar am slujit si Prea sfintiei sale pttrinte-
lui proin Buzen, Costandie, prin ale cAruia puneri de main
m'arn invrednicit gi darului preotiel Protosinghel 2)." A.ca
era pe acele vremuri grele, mai ales in epoca greaca, nu
putea nimenea din popor sit ajung6 ceva in viata prtna,
nu se lipea de un boer mare, sat de un Episcop on Mi-
tropolit. pe liingA care 'F,ti facea viitorul set dupa favorul
sat capacitatea on norocul ce avea. Naum facendu se ca,-
lugar la vrista de 15 ani, s'a alipit de eruditul Arhiereu
Filaret, ce purta pe atunci titlu de Mireon, care facendu-
se in urrnh Episcop s'a dus 5i Naum cu el la, Rimnic. Fi-
') Manuscriptul original In Biblioteca mea.
2) KoALa 014taxi4 vouCondica mea de cash. Manuscriptul citat
s'aii
'EnZyia)mot,
ai
5i
www.dacoromanica.ro

660 VIATA sr SCRIERILE
laret ce a fost in urmk Mitropolit al Ungro-Vlahiei,
se stie ck era un bkrbat f6rte invetat si a lucrat f6rte mult
pentru Biserica din Valahia, in special s'a ocupat cu im-
primarea eartilor de continut Bisericesc 1). Pe 'IMO, acesta
i -a facut In tinerete educatia sa Naum f}i pe langk Egume-
nul de Hurez, apoi a stat in amicitie i cu un cklugkr
grec ; acestia au fost mentoril sei in viata i purtarea cu
demnitate a podvigulul eklugaresc. Top acestia erari 6-
meni de carte si deseVersiti in limba greack, de la tarsi
de bunk sunk, a invetat hi Naum greceste asa de bine, in
eft o scrie ca limbs a sa.
Ne mai avend Naum protector, dupk ce s'a intors din
pribegie, a alergat la un altul, la Costandie Episcopul de
Buzeti. In o insemnare push de el pe dou'd manuscripte
de ale sale iatk ce ;lice : La inu1 1827 Septembrie 8, in
ora 3 de dimineta a adormit fn Domnul al doilea batrin
al meti, Prea sfintia sa Chir Costandie, fost Buzeir, i s'a
imormentat in Biserica sfintului Dimitrie, de aicea din Bu-
euresti, care s'a ridicat de Prea sfintia sa i s'a infrumu-
setat cum se vede, in cat s'a tk' cut al doilea Ctitor, pe cand
era Episcop de Buzeir si este Metoh al aces sfinte
Deci spre tin3re de minte am insemnat aicea. Pic al
doilea batrin al meir, pentru &A de catra el m'am hiroto-
nisit preot si m'am cinstit Protosinghel. Iar Marini meg bit-
tilt' a fost Prea sfintitul Arhiepiscop a totk Ungro-V1a-
hia, Chir Filaret, care din al Mirelor s'a facut al Rimni-
euluf, care m'a imbracat gi pe mine cu schima de raso-
for. Am scris la 1827, Septembrie 142)." Acestia as fost
sprijinitorir morali, protectorii lui Naum Dascalul.
Nenorocire insa ca afark de rangul de Protosinghel n'a
mar putut reu.si a inainta intru nimic, murit Protosin-
ghel! Sa vede ca indignat in sufletul sea, privind cum alte
individe eclesiastice, mult inferi6re lui si in educatie si mai
ales in instructie, inaintair in difcrite slujbe mar ales in
egumenate si episcopate, Tar el, el re'manea tot un sim-
plu dasckl, de acea dk o jalubk eatra Divan la 1822, Iu-
lie 27, cand s'a luat monastirele qise inchinate din mrtna
1) Vedi biografia acestui prelat de Prea Sfintitul Melchisedec E-
piscop al Romanulul, Memoriii presentat Academiei Romane.
2) Ambele note sunt scrise in greceste. In manuscriptele II si
XI ce sunt in biblioteca mea.
si
Episco-
pit.
si
www.dacoromanica.ro

PROTOSINGHELULLI NAUM ROMMICFANU 661
grecilor. in care se cetesc urmat6rele Dupa ce numeric.
pers6nele la care a servit, si pe earl not le cun6scem
cum, dice.... Pe urma dar am slujit Prea sfintiei sale
parintelui Dositeitt *ti prea sfintiet sale Parintelui Neeta-
rie, Inca Episcop Rimnicului Prea sfintitului Proin
Buzet Costandie. Deci se cadea cu adeveat ea nu eft
pre sine'rm sa me aret Stepanirei pelitieesti, ci de insusg
prea sfintiti Arhierel, carora le am slujit cu dreptate si
cu credinta, sa fit aretat. Insa fiind-ea din vreme in vre-
me atata s'ail tot schimbat cele vechl bone obiceiuri ale
Patriei, in cat a se vinde pe banf tot telul de cuviinta
,si de lauda ,si de vrcdnicie si de cinste ,si de chivernisala,
,si de alegere ,si de dreptate. Aga intru acest chip *i eti
impreuna, Cu alti fiii al Patriel am remas la spatele unor
cumparatorf ca acestia. Acestea dar cu dreptate s'ati ai
numit Catahrisis (za-coczpilaE.;, abuzuri), rele intrebuintan.
La acestea implinit si cuventul inthleptului ce qice:
.TrovEp6.: dp.vic (Oratorul viclean con-
rupe legile). Cad cu chipul ctiviintel laucifindu-se reul,
primit *i de stepanire ca un lueru bun. Tar isvorul
Inceputul unora ca acestora plasmuit mai intal de
Fanarioti., caril cu dreptate s'ati numit farmaso0 de la
intaia Domnie a lui Moruz Wahl, priinnind si insu*I
sa si inceperea de stricare a unor Monastiri, cum este
de obste stint. i cu tote ca atuncI insusi D-ileta aft are-
tat semi' de naprasna, taind viata Banului Moruz, carele
luasa asupra sa acele Monastiri, Insa rein s'ati intarit *i
inscris pun carti Donmectl. Apoi eu incetul acesta lepra
latindu-se ail ajuns i la alte nionastiri, ca sa nu die la
tote de ob*te, a se da sub mama de arenda*i, la feluri de
bresle ; calugari streini, boerana.I, negutitorl, biticanl*i a-
rnauti. Tar rodul acestor lucruri facut darapanare
Monastirilor si striearea bunelor obicemn, ajungend
la Monastiri marl Domne*ti sa slujasca sfintulut altar popi
inca/ta(i cu opine rum inSitySt am veclut cu ochii. Tar din
alte Met6*e ail remas uncle de tot fara de preoti si far
de sfintele slujbe, inchidindu-le arenda*ii de tot, care lu-
crurt sunt vedute pana man 1)."
1). K(08c °buoy)); ttouCondica mba de ma, manuscriptul ci
tat. Vedi Biserica Orthodoxy Romani, Anul uncle am
publicat mai multe acte privitore la istorie, decopiindu-le din acesta
fiind,
s'atI
riircop o6; )0J1J.% iPET'Xt
s'ad
s'ail
Ma-
ria
X1.1*i XIII,
s-
si
si
pi
si
s'ad
insugt
si
www.dacoromanica.ro

662 VIATA ScRTF,hILE
In urma acestei jalube, dupa venirea Domnului Omen-
tean G-rigorie Ghica, i dat si lui Naum Egunienia
sfintilor Apostoli de aid din Bucure§ti, unde a stat pana
a revenit 'arcs' grecil la Monastirl. In acest interval Na-
urn se sub-scrie Apostolenu..
Daca nu m'a' ingriji de a nu trece peste marginele
unel introducer'. a§1 continua espunerea situatia Ore' de
la inceputul secululm, facuta de insukd Naum si in acesta
jaluba si in aite scrierl de ale sale; apoi pentru cuven-
tul ca Naum are o scriere proprie in care expune neno-
rocirele Patriei fata de administratia fanariota §i streina,
me resery a reproduce mai in urma locuri din ea. Cuno-
Item dar unde §i-a primit Naum educatia sa. Dar fiind
ca era °in de carte gi Roman de neam, s'a ales numal
cu ce a vedut pe la Episcopii i Miropolitii
Sa trecem acum a cerceta locul §i timpul unde
cut instructia sa Nauru. Unde a invetat cartea romanesca
§i grecesch? Naum era stepan pe limba Romano, maistru
ca §i pe cea G-reaca, scrie cu u§uratate in amendoue co-
rect, §i are un stil ales, placut §i impunator, cu singura ob-
servatiune, ca stiiul in romaneste al seti este influentat de
eel grecesc ; atat am putut observa. Apo' mai §tim ca el a
profesat deopotriva at,.t in limba Romana, cat §i in cea
Greacil; ca majoritatea manuscriptelor sale, ce le posed,
in numer de 23, cite -m' sunt cunoscute Ora acum, sunt
scrise in ameiidone limbele. In fine Dascalul Naum ce-
tea §i intelegea Si latine§te si frantuze,,ite dupre cum §i nem-
tekite. Manuscriptele lui probeza pe deplin cele qise1).
') Dovada ca se studia perfect limba francesa in Academia Grea-
ca, transcria aicea o bucata din o petitie pe care o dail elevii Aca-
demia Sf. Sava cats, Domn si in care ni se spune acesta:
Tr.do-t, ct; T.11 Tco),Es Taurci -rcipigyeTo Otit'Xl0t4 brEit6-
po.icTE: `Iu.(7.)v 81.0:`/Ct7, aCi8E. OtUT ).A.,tae-siEItOc
xoct yo:-/Atx-r) i?.cocro-cc, X6-rou 0.67a F,t^,t VT) t Pw-
Fmcov, oAx:!;:nrext. fv.A. Ti); EL; etX).0807E' EYE /.E) To6-
-r-r); eon; rip.ia; TO ii-a-iptoov YI. (Cotyi.cc. CI Too TO-se &.,-.,acsxov-roc
g-repoOr,F,o, O6TEE110V.Ev TairY)4. Ocrov-se. 7-,p6xersoct etwilp Epic
TO') Dilute -toou Itcrrx0O-.- Op9o;s:-.,os.- rip TaCTILV Opeoc
TOY tp6Trov, Trl; Ta)30.x.-114 inc;)o-ofic ixotsda4 Tceip7v excov, 6..)a-Te
xai &i Xot; I.LeT7F,OUV7I -Osityr-s14, isctes-46.7 8,ivoccO4,
7rpocrit1.770)TE; Xai 80liAtx(0-5 iiAtTcapoi:pr-,E4, F,E0V.E0a TO') cYt.LETEpOt1
bCt
[LEv `1'..kri1-11 iv &v
-t) Tzivu yiv
NIJV 7E
7Aa.:
771;
gI
tirnpulur.
st-a fa-
7]
6,4
ybo.;
.2",pp,a;
www.dacoromanica.ro

i140101NGH 11 11l NAUM HOVINICP ANT' 663
Pe timpul acesta a studiat Lai Naum in Academie F,si
dar a invetat i limba francesa. Cat despre limba Latina
nu ne putern indoi, pentru ca nici odata din Acactemie
n'a lipsit acesta limba. Apoi putern admite ca Naum sa
fi profesat 7 ani in Transilvania §i se DU fi invelat §i el
nemteF;te?
Nu era dar Naum al nostru un om ne'nvetat, un calu-
gar bigot, un dascal improvisat §i nici macar un rutinat
ordinar ; ci afirm ca era dintre ciirturarii timpului, om
de valOre, .9,;i mai pre sus de tote plin de inima romanesr.a,
k;i de dor nestins in peptul sea de a';u. vedea F,ti el neamul
lot odraslit si inflorit in tote. Dorea cu nesapil sa treca iar-
na grea de seculi de deasupra Teret sale, sin luciasca, si
sfinta, rata a Prima-verer, sa E3tie odata si Romanul ca e sin-
gur stepan pe masa, cash §i tara sa! In acest stop de
a desmorti simtul de nationalitate intre Romani strivit de
streini, de a eseita in eei de un singe cu el ambitia de
Romanism §i iubire de Tara, a lucrat din tOta inima §i
sufletul seri Naum, prin scrieri §i in se6 a in tetra viata
sa timp aprOpe de 50 de mil' ! Era grea sub govern strein,
sub o administratie cumparata §i sub un eler simoniac §i
de alt nearn, radica glasul sea tine -va dintre Romani,
spre a le spune eine suns qi ce drepturi hit ! Era a se ex-
pune urgiel celor de la putere. Naum, ca qi alti cati-va,
a spus'o gi prin scris Si prin grarn oat viata sa. Acton
intelegem pentru ce Dascalul Naum a Post tot lasat la o
parte de Ierarhia, vitrega. Dar sa intram in cestiune. Un-
cle a Invelat Naum carte? i la acesta intrebare tot el ne
respunde inteun mod positiv gi clar. In manuscripul seu
Kwe3tF, oiztiza- u.o,J cetesc §i acesta in limba RornAna: Cu
prea plecata jaluba arat Inaltimei tale, ea Inca in 4ilele Prea
sfintitultti Grigorie Mitropolitul, tatal mei Protopop fiind,
(JO OV,0670'.) "r4/0.J4, 3TrWc 0E3C 7714 elq11)0.4 xxt 7tavEx44,..np,)u
aircri4 iTutTocrij.; inoxx-c-arn.0q mina -;c2) 1v To.yr.oil: TO Ei3o.; tfic;
7rat;in..; tip-ErEpcic ;OliSCV U.Ev TOU crIllIXOTSCTOU
al/T-714 0VO:J.IXT0c, Ety Z7ZOI.I.V0V %.01.17111J.Or TOJ I.J!.LETC:p01.1 yi 10u4.
1(,xt Ott iv -1) to i',),Eo.; 7.?%7.7.1,0)T6.Tf); T7r, cilJETOCI.; 5-'E06E-
6e6T-r14 iy,priXerritoc.
TAixtcriat aEptLOTOCTOL.
Ot XMT7 TOV 6.:ytov EZ66av 'Axg.87v.i74
Ei;
3. zgi
8oD1,0t xaL i71Ta.1,
p.a.Orrmi.
a'si
AZOC;OISL
TOly.
www.dacoromanica.ro

664 VIATA SrRIER1LE
locuitor in sud Muscel, la satul Corbil, care este pe riul
DOmnei, de uncle in vast& de Base (6) ant adus aid
in Bucuresti, si vrend se, in dea la un Duhovnic in sfin-
ta Mitropolie. de and sunt 52 de ant, dupe, ce m'a scos Ina -
intea Prea sfintitului Mitropolit si mi-a ve'clut frageda vris-
ta mea, si cum ce, nu numai nu poent fi de vre un ajutor
Duhovniculut, ci mai virtos eii am trebuinta de ajutor,
au sfetuit pe tatAl mat ca : sau sit me intarcA la mama -
mea ca se,, mai crest, sail sa gasesca aicea un bun fami-
list, ca se,, me incredinteze In mina Jut si sri invet la sc6lA.
Atla au si urmat tathl meti. i lasandu-me in Bucuresti cu
cheltutala sa, am invetat carte greceste si rornaneste, pans
cand am ajuns in vristA de 12 ani, si atunci m'au luat in
case, Prea sfintia sa Parintele Filaret Mitropolitul, inch Mire-
on, fiind seqetor in Sffinta Mitropolie". Dupe, cum dar ni
spune Naum, el terrninase invethmentul incepetor la, vristA
de 12 ari, in Bucuresti la saga de la st. Gheorghe Vechiti,
s'apoi a fost luat de eruditul Filaret, copil in casa sa. Dupe,,
ce a trecut la Episcopia Ricunicului Filaret, atunci face si
pe Naum calugar la etatea de 15 am, in care timp de si-
gur ce, Naum invetasrt si carte grecesea si romanesce, de
la patronul seit Filaret. De la 1779, data ehlugarie,i sale
si pAna la 1788 s'a ocupat dar cu cartea la Episcopie gi
la Monastirea florezu, uncle era un calugar grec invetat.
Tot in acest timp Naum a fost deprins in gustul de a cu-
lege docomente nationale, si a le pricepe val6rea lor, nen-
tru ca, dupe,, obiceiul ce exista in vechime prin monasti-
rile Romanesti, parintil Spirituals (Mean ca pentru ascul-
tare fiilor lor, spre a't priva de ispite. sA decopieze diferite
atilt de continut monachal. Acestui bun obicem datorim
not tote manuscriptele romanesti, grecesti si slavone, cum
si multor condici de docomente earl se gAsesc prin mo-
nastirile din tare,. Aceste's si cele mai veal monumente
limbistice cunoscute pane, asta -di. Lui Naum i s'a impus
de a scrie o condicA, de sigur docomentelele Monastirei
Hurezu. La 1788 inse din cauza rezbelulut infricosat si
ruinator, intre Tura Rust si Nemti fuge Naum peste Car-
patt, unde s'a cestigat intretinerea prin drtscalie, timp de 7
am si unde a invetat de sigur si limba Germane,. tie, dar
pe la 178 ceva carte Naum, chef alt-fel cum am fi putut
fi profesor si Inca de limba Greta in Austria.
Revenind in tarn, la 1795, ,si veciend timpurile linistite
$/
www.dacoromanica.ro

PRUTOSINGHELI'LLI NAUM ROMN1 EANU 665
si ea sc61a din st. Sava, Academia Domnesca, are pe cei
mai renumiti eruditi ai timpului, zb6ra ca albina Prima-
vara pentru a se nutri el mai intain din mierea primelor
flori, alerga dupa, carte, cum alerga cel insetat dupa apa
sa bea, se duce sa'si nutria,sca sufletul sea flamand de sti-
inta timpului. Era Donn atunci Alexandra Constantin
Moruzi Voevod, sub care Academia a fost prevequta cu
cei mai eminenti profesori greci aI timpului. Acesti pro-
fesori ai Academiei, ail preparat in timp de un secul a-
prope, prin desvoltarea simtului national, generatiunea grea-
c6, menita de a se lupta pentru Endependenta Patriei lor
Grecia. 'rota instructia snperi6ra, Inca din timpul lui Bran-
covanu, ba si mai inainte, mai ales in Valahia, se facea cum
stim numai in limba elina, in care barbatit cei mai docti
ai G-recilor debitail care mai de care in desvoltarea si
aprinderea sentitnentelor nationale intre elevil Academiei,
card erad in majoritate greei on greeisati. S'apol sa nu
ne mirrtm pentru ce navaleaft invetatii greet in Virile Ro-
manilor, respunsul este scurt si positiv : Pentru ca aci la
not gasait si adlpost, ci siguranta s,4i libertate de ajunsa
pentru exprinia pe fats si larg cugetarile lor, ceia ce le
lipsaft in Imperiul Otoman ; pentru ca tarile nostre isi con-
servasa prin Tratatele de Capitulatie un runner de prero-
gative de independents, fats cu poporele din Turcia ; pe
cand acelea era pasalacuri, subjugate cu sabia; lax pentru
conservarea acestor prerogative s'au luptat multi si din-
tre Domnitorii Fanarioti. Cad alurea n'ar fi putut nici
domni, nici a se imbogati si nici undo a se refugia la nevoi.
Pe langrt acestea profesorii erati si forte bine platiti. Asa
un martur ocular, Cesarie Daponte, in scrierea sa : Cata-
logul dmenilor I'lnsemna0 din secolul trecut, dice despre Ale-
xandra Ipsilant : Este insemnat pentru bunatatea si mi-
lostenia sa si intre alte bunuri ce ail facut in Valahia, a °rill-
duit si profesori la scoli en salare marl, si stipendii anuale
scolarilor seraci ca la doue-Meet de pungi" 1) Aceste bene-
1) 'ETcia-rw.o; ;ti rip xx),(.076,/fri xxi As-rulscrovriv x911 aaAx
moka OTTOrJ EC; ri v 13"Aotyico (7.MtLE xryi MOCC17.4)ou;, C.3tcoptoev EtS
Tx o-zoAEioc µE pteiaou; fi.,a0o6;, xcti tpopi; Trzwyjliv p.oterrc.Cov
it-no-iv); Orcip tz Ethoo-t Itouy7Eix. Verli Daponte Manuscript
p. 93.
a's1
www.dacoromanica.ro

'666 VIA I A St ti(KI RII
ficii si alte daruri, plus siguranta, fi atrageail pe tote ea-
pacitatile grece in Wile Romithilor. Chiar Domna Fana-
rioti aveati interes F,n1 politic si national de a avea aicea
capacitiitile literare greeesti. Aicea se ferbea p6tra cea scum-
pa, idea rena,stereI Grecilor, indata dupes caderea Constan-
tinopolulut. Intre eei mat excelenti in epoca n6strti, eu.-
Postern pe Lambru Fotiade, Constantin loan filosof, Var-
dalah, Ghenadie Duca eet.
Tata' insu§T cuvintele lui Naum pe care le adresaza Dom-
nitorutui Moruzi in engomiul ce'l face si in care descrie
starea cle inflorire a Academia din Bueuresti 1). Reproduc
textul si in limba elena spre a se convinge on eine cat de
ghibaciu era in condeal Naum si cat de ste.nan era pe
limba greaca. pe care o scrie ca pe a sa proprie: `11z0666v
oi5v 7c6cyro0E.,., of TCov yipto.,Atup, 7LOTIU.Oi Try; 0-07);.74. TIO0Ev
81iXov ; K9Ta TO) s6?6cropov ov roU .aEoppouoircov "qou: buS)v
cimovOu.-rjo-ev o RsO:, bC60*711:/.0 /01.0k, T0i); cro-
cpoXol turr66-co Friu.t A.Zu.Tcpov (1)cott3-qv xoci koivo-rotvrtiov `1(t)v-
vou, xotUkriv.-4 cvooripou;,- 1(07vvi.a0v, 065 oi-ro:0'1 11 Tit /xix
i7tit-yveos-v.et xoo'i? .40,1inyrivk -cij; EV TWA% ?Cot 311U.0'1 TOO
BouzoupEgtiou o-70X-ri4 T I; zeuv u.oJ0-6, y4tot0'( xxvxy) igov-rot4
xutYly zoci To pcu4 Tra4 Trx636ii.c; c;); dtUov `11)ov nigc
Ty00./WO; TC7psc-E6vovroc:, (r)v xcrid) 7C0(01:67Ey0; U.1LO fir r4, E6 X
0?)-4 4t;.,; t, x.Itt xplo--r6(c7)::, W &zoo Til.;
zottp..o. FlolPrjv ,Se x./Zotv Eyw tc:ti ®Eq) E;.4 To70-oT)v 010-
t.aCE0-071, Oi.;C;); OTC XII 0 TOL; OXiyor EI'Jya067TOil./.EV0.; eTTLV E6-
T1.171=1; 7.1:t irj Jyo;" Curg de pretutindinea riurile de ha-
ruri ale Intelepciuna, de unde se vede ac6sta,2 Prin ze-
lul int lept a prizitel de D qeu Inallimei V6stre a eeono-
misit bArbati vrednici, 6meni de stiintrt, pe prea in-
vetatil Lambru Foti Ode si Constantin loan, ambit fala
loaninel, pe earh tort Valahia iL recun6lte ca profesori
corifei al se6la Universitare de aicea din Bucureti, in-
frumusetand'o cu gratiile Ailuselor si r6spandin I. lumina cea
plrteutA a instructiunel, ca un alt sore, tuturor en bunk--
vointa, carora am fort si eft student incepetor, de si nu
sunt demo a me numi, de nu abusiv, ca ascultAtor, in
scurt timp. Multumesc lul ca, me numese si ast-fel,
1) Manuscriptul No. 16. Despre Originea Romanilor §i in care mint
§i alte note privitore la Romani. §i insemnari gramaticale, in limba
greca §i romana.
iopocc
io
Z-1,x(
po.).-
x.E1
D-4eit
die
D-(1ea
I.
k;io6G x1.1
ek/Ci,' '4 Ey
www.dacoromanica.ro

PROTOSINGBELULUI NAUM FO VINICF A NIT 667
stiind ca eel ce se multameste cu putin va fi fericit si
multamit".
Din acesta pericopa, se constata, ca Protosinghelul Naum
a urmat si cursul Academia din Bucuresti, de unde s'a
nutrit cu laptele delieios si piacut al na0onalismului si
pe care 1-a supt de la acel patriots, barbati eruditi si va-
lorosi, carii de si propagail patriotismul si nationalismul
in greceste si pentru greci, totusi se foloseau en abonden-
ta, de la el si studencii Romani, carii in urma prin -zefle-
xiunele for proprii resfrangeaii ideile profesorilor greci,
despre patriotism si naionalitate, la poporul for Roman,
ce zacea impilat sub jagul /,,nariotic, sub povora influintet
unet limbt de alt neam exploatati de streird !
Unul dintre studenii Romani a acelor timpuri, ce a
profitat de invecamintele profesorilor Academia in felul
acesta, a fost si Naum. A stint sa, se folosasca de ideile
ce le asculta la acele celebritall, a trage profit din lectiile
ce audia si a le aplica la poporul Roman. Pentru a me jus-
tifica ca interpret drept cugetarile si gandirile lui Naum
in acesta cestiune, dad urmAterea insemnare a Protosin-
ghelului, pusa de el pe unul din Manuscriptele sale No. VIII
intitulat: lipcncow3tx Acesta insemna,re, ors nota,
Naum se preface ca a transcris'o dintr'o altit carte, in rea-
litate insa ea este scrisa si conceputa de insusi Naum si
numai de terra timpului o da anonim. Nota este scrisa,
inainte de 1812: Iata-o : 01Weasca Tanguire. Cum ca
-taxa Romanesca pururea inota in necontenite nevol, pre-
cum ne adevereza si istoria el dar 'Ana ce au inceput sa
vina Domni Fanarioti eram mai mult bine in Simbatrio-
tismos. Tara, dupa ce au inceput Domniile din. fanarioti,
cu t6te mii16cele for cele politicesti, prin faptele for cele
diavolesti, incetul cu incetul ni-an supt cu totul vrerilor
lor. Ne-ail impopulat necazului, slabit bratul armelor,
racit dragostea Patria. i cu un cuv'ent cu totul
adus mai reu de cat IA nor6dele cele din Africa si
America. Prea vechil stremosii nostri prin biru;nte none
ca,tigat slobozenia, iar nos si parintil nostri am a-
dus .cara la cea mai ra, stare lei tiranie! i acesta tiranie
de se va suferi mai mult, vas de ticalosia terei! Ca nu-
mai acum in curgerea vremei de Base ani tiranul Caragea
nu s'aii aretat mai puffin intru neamul omenesc de
cat acel tiran. al Sicheliei. Tirania acestuia au daritipanat
Tpau.p.artxt.
ni -au
ni-an ne-
at"
Mean
si
;
www.dacoromanica.ro

668 VIAIk $I SCRIERILE
poporul cel prost. Mandria lui si pompa familiet lut, prin
afront forte scaduse cuviinta borrilor celor marl. si alte
multe mij16ce au intins prin sfetnict. Dumnealut Postel-
nicul Vlahuti, ginerile Mariel sale si cu D-lui Logofatul
Be lu, chruia ii suntem datort tot' patriotic sa't multamim,
sca'rsnind din dint' cand ne vom intalni pe pod, fiind-ca
prin sfaturile D-lor sale, Affavia sa a pipait durerile nor°.
didn't si s'ati siguripsit viata din primejdie, Wand scbip-
tru si fugind ;Rita la miequl mare, dupil ce abea cu su-
fletul lasat. inch si eel mat mic lucru ail luat. Ah!
Dachie, Dachie! fiii tei piling si suspina, ca un porn ce
ingradire n'are, tine trece pre cale rumpe si to lasa jale!
Frati Boer' Simbatrioti! Iubiti-ve de acum inainte, fiti
impreuna Insotiti sa punem in lucrare folosurile Patriei
ce lipseste ! sa fuga pisma unul asupra altula. Ci de acurn
inainte sa ne labial precum mac inainte am fost" Ve-
deti dar cat de patetie descrie el starea de umilinta a ta-
re' care a produs-o numat mina rapitore a strdinului si
machiavelismul politic al fanariotilor! Dar sa revenim 'tar
si la instructia lui Naum.
Ceea ce este de interes istoric pentru not in desvoltarea
si cultivarea nOstra a Romanilor, este faptul surprindetor,
ca de cite on se s'eve'rseste o lucrare bine facetOre in una
din Prile vecine Romttne, o gh'sim ca are eho, ba adese
o intimpinam in intregimea ei si in ceia -1 -alta provincie
Romani. Asa se intempla si cu cestiunea scolelor. Am
constatat ca, in Muntenia emu scoli distrietuale secun-
dare, apoi Academie; tot asa sl in Moldova. Am ve4ut
ca intretinerea scOlelor era prin contributiunt push' asu-
pra Monastirilor si a prectilor, tot asa esact §i in Moldova.
tim dar acuni pozitiv ca Naum a invetat carte numal in
Tara, apoi eh era un bun ciirturar, cum dovedesc manus-
criptele sale cunoscute pat asta-di, in numer de 23.
Spun cu fala si mandrie ca in pieptul lui Naum cat a
profesat, peste o jumetate de secol, de la 1788-1839, s'a
nutrit, desvoltat §i cultivat tubirea de Tara, sentimen-
tul de romanism si -profesa si prin inscr's si mat ales
prin lectiile lilt in sc61a. fata de ucenicii lni tubitt. Olimpul
Grec cu Zeit si Musele lui secull intregi gasit
Consulth manuscriptul citat si in care sent multe note de fe-
lul acesta.
ne -au
§'ati
si
www.dacoromanica.ro

PRoTosINGITKI 111.0 NAUM ROMNI EANU 669
adripost in Acaderniile Rom ane din Bucuresidi si Iagt. Pana
scriitorilor prosaic' ca si a poetilor se cultiva cu mult suc-
ces in aceste scoli. Resturile pan, la 2,000 manuscripte
Greeesti ce'nu stint cunoscute panti acum si care's urme
vii a activitAte" literare a acestor scoli, afara de cite se
vor fi perdut, ni probeza cu indestulare c'am dat cu lar-
geta tout ospitalitatea representantilor muselor elenice seculi
intregi.
Cu tote acestea ora sunase de redesteptare nationals si
in Orient, si on ce resistenta sa mai face de a se mai
tine un intreg popor in sclavie de la 1821 inc6ce, de ea-
u% Ospetii notrii politic' si trebuia fatalminte
sa plece! Deprins Naum al nostru in cartea greciasa, cres-
cut in moravurile si sub influenta fimariotilor in tinere-
tea sa, apare la incept ca aprig aparator al lor, de si
combate in -Linde din scrierile sale abuzurile Domnilor s'a
boertlor cum si destrabillarea nedescrisa de rea a adminis-
tratiO Tare'.
Cu tote acestea o rea.etie cu necesitate trebuea sa se in-
temple si in sufletul hu Naum ca Roman. :avea ocluu pa-
truqetor ca tot' carturarh.vedea, cum in Cara ltu el este de-
considerat, de si avea si el meritele sale ; cum in tote
functiile biserices,;t1, in egumenate grade pe atunei, pe la
Mit6se nu se nurneatI de cat agreati si favorit" streini : Bul-
gari, Sirbi si Greci ; Roman" insa nu. Ce se mai diu-despre
Episcopate si Mitropoliate ! Nici nu se gandea la aseminea
grade ierarhice Naum, numal pentru ca era Roman. Putea
el indura atata umilinta din partea streinilor? Putea
dusia in peptul se'u convingerea ca si casa si masa F,41 tara a-
partine de drept numai Romanilor, si ea nunril prin unel-
tiff viclene, prin spionagia, calomnil §1 trii thin Romani'
au ajunsi ca desmosteniti de mostenirea for stramosasca de
eat% streini ? nu mai avea siguranta nici de easa, nici de
masa nici de averea for !
Data scOlele greeesti au contribuit, ca on -ce invetatura,
la desvoltarea mintii si cultivarea sentirnentului national
fn Naum, Donmia insa, fa,nariota cu abuzurile si pov6rele
ei, administratia bisericesca si eivila streini tare', plina de
ton, nedreptatea, arbitrarul si desfranarea, ail prefacut Cu
total pe Naum in cugetarile sale; 1 ail facut un vrajmas
Bisexica Orthodox3 Rom Ana. 2.
literati, et
inn-
www.dacoromanica.ro

670 tA A "I tick! kit
neimpacat al streinismului. mai ales din causa jafurilor de
la 1821. De la acest timp Nauru detuna si fulgera, cat
p6te condeiul se'ti contra streinismului, si a nedreptatilor
compatriocilor set. De la acest timp pana la tnortea sa 1839,
cum vom vedea, s'ati dedat a demonstra, originea neamu-
luI Romanesc, se pine in contact en Petru Major si en
Molnar 1), alerga la bot-tri batrani si stringe hris6ve si
docomente, scrie apgrand nationalitatea Romanilor 2), a-
junge la convingerea ca, suntem Da,vo-Romani, respunde
atacurilor streinilor ce loveati Originea Romanilor si pro-
beaza ca tkrile Romanilor num ti ale for runt, si a for
trt- lone sa fie. In fine scrie Cronicul sea pe batik documente-
lor ce adunase in tall, care incepe de la 1764 si con-
tnna pan la 1810. Naum, dupA cum constat din con-
dicile de co eetii de Documente ce ni -ati reras, si care
prin o no, ocitk intemplare ai. cadtrt In mina vrednicului
barbat roman, D -lu' Dimitrie A. Sturdza, si pe care acesta
le ati oferit Acaderniei Romane si astd-qi se pot consulta
de on ce orn de stiintrt, Naum dic, avea intenOunea de a'si.
continua Crunieul sell ng unde se termini colectia, Do-
cumentelor 1821. Dar se vede ca, imprejurari neprevecjute
de el, si nestiute de not, 1-art impedi at de la acesta ln-
crare. Dupa Cat am p tut patrunde to activitatea literary
a lui Naum, me pronunt ca Cronicul este scris inainte de
1815, si cu seop l'a scris in greceste, pentru a putea fi cu-
poseur tuturor. La inceputul seculului limba comuna a
6menilor nostt de Stat civill si bi-tericestl e' a eea, greaca.
Din titlul de dedtcatie adiesat Domnitorului loan A e-
xandru Constantin Mot uzi Voevod sa p6te conchide cu tots
probabilitatea ca gi scrierea sa: Despre Originea Romci-
nilor" a ineepueo in timpul Dorian el acestnia si a a ter-
min.fo in timpul Domnitortdui loan Mihail Constantin
Snot Voevod, pentru eA, lui ii adresaz uliima Epifonema.
Asa dar acesta Inerare este anteri6ra Croniculni ski. 1)0
bung, sama a trebuit Naurn mai intfiil sa spunk eine stunt
locuitorii acestor tars, dd ce origink si apoi sit senie Cro-
nicul despre el. Pe timpul acesta in capetele 6menilor car-
1) Vedl manuscript No. VIII, si XIV, si Biserica Ortodox:1. anul
al XII si XIII.
) Vedi trdtatul sCert Despre Origina Roratinilor" scris in grece-
ste, desigur pentru a fi citit si de greci si de Romani, pag 235.
r
www.dacoromanica.ro

h() II 8 NCH 1 NA M 105mr,ncEA,u 671
turari si politics se fierbea plata scumpa, In urma Re-
volutii francese si care a avut mare influenta asupra Ro-
manilor, aceea de a'si afirma nationalitatea, lucru ce deja
era inceput mai de demult de catra Romani din Transil-
vania prin Clain, Petru Maior, incai, etc. Asa dar in-
tre Cronicul sat si tratatul despre Origina Romanilor exista
o legatura.
De sigur ca Naum imitand pe incai n'a volt a scrie
o simpla expunere de evenimente si date privitare la Is-
toria Romanilor, care ar fi putut fi lovite ca neautentice,
ca (isele sale; de aceea el aduna cu putere si neobosire
mai intaid documente; pe unele le transcrie, pe altele le
posede in original si nurnal dupa ce aduna materia-
lul trebuitor incepe a cladi pe temelii sigure edificiul sea.
On ce ;lice Naum in Cronicul seu justificA, pe deplin,
dupa tOta critica istorica obiectiva, adncend documente.
La tot pasul in Cronicul se'il se intimpira interpuse chiar
documente, in intregul for Hrisovele, documentele, bar -
tiile resat ile diplomatiee, tote sunt grupate in trei
marl si voluminase condici si earl porta No. 322, 323 si
258, existente in Biblioreca Academiei Romane. Asa dar
Cronicul lul Naum Rimniceanu este lucrat dupa tota ri-
gorea stiinrei, fara frase pompose sr de prison, ci un izvod
concis, probat si cu totul obiectiv. Reflexinni nu face, de
sigur din causa imprejurarilor in care traia.
Tot cam acest metod tine si in lucrarea as literara :
Despre Origina Romanilor". Pe id colea, se bazazA pe au-
torii Bisantini si Latini, ce au tratat despre Romani, dar
II citeaza numat Cand vine insa la desmormentarea sim-
tului Roman, escitarea si aprinderea simtului national Naum
uita calugar, lash la oparte ideile de umanitarism. se
aprinde, se electrisaza prin cuvinte alese si prin citate din
faptele gloridse din trecutul neamului nostru pe on ce Ro-
man, sustine 6, mai este inch, dunA atkea cumplite si in-
delung,ate dureri si suferinti, o picPitura de singe original
in corpul hit Indeamna pe Romani a'si aminti faptele ma-
rete ale strabunilor lor, face atenti pe boerii tarei la ceea
ce au ajuns sub streinism si la ceea ce au fost in trecut,
face analisa ranee de care sufer Romanii--desbinarea, ura,
ImpAraphPrile intre eel' de un neam sAmana,te de streini,
conjnra la unire, la fratie si la lubirea de l'atrie ! In
acest tratat Naum este sublim si ca limba si ca idee si
oficiale,
cal
si'i
www.dacoromanica.ro

672 IATA sl SCRIERILE
ca expunere. Limba greaca pe care o intrebuintaza in a-
cesta scriere este o linaba corecta, curate, impozanta si
apropiata de limba clasica. Naum nu se astampara, nu
se teme, nu fuge and incep prepararile pentru Zavera.
Trebue sa §tim ca, el era calugar nu nurnai cu numele ci si
cu realitatea, de fapt el a trait in mijlocul societatei, ca
top calugaril grece§ti, ce faceaa pe dascalii, s'a facut in-
sa neamului sea pentru inve'ta carte. De aceea it
intalnim in spre ajunul Zaverei lucrand neadormit pentru
romanism. Scrie poesil forte aspre contra buzurilor F;i
destranarilor eterisAilor, ce se forma(' in militie sub dealul
Mitropoliel, descrie evenemintele ce aft precedat Eteria si
apoi face un tablou infiorator a acestei scene tragice, ce s'a,
intamplat si care a causat atatea nenorocirl ne mai pome-
nite fn aceste tari 1). Tota elita, societatei RomaneF,AI era
introdusa in secretele Eteci-i, de acea boerii tarei la 1819,
April, and Mitropolitul grec al Ungro-vlahiel Nectarie se
retrage 2). cer in unanimitate de la Domnitorul utu de
a le intari de Mitropolit tarei pe Dionisie Lupu, ce era Ar-
hiereii cu titlul de Sevastias. Domnitorul atuncI wend ne-
vrend, fata de tot Divanul, confirma de Mitropolit al Un-
gro-Vlabiei pe Dionisie Lupu, dar are ingrijire de a-1 lua
o declaratie : ca va fi credincios al sea. Dau publicitatei
aceste aete importante pentru a fi cunoseute de tota, lu-
mea Romaneasca.
Inscrisul ce a dat Domnitorulm illitropolitul Ro-
metn, Dionisie Lupu.
Prin presentul inscris tagaduitor sub-semnatul declar :
devenind Mitropolit al Ungro-VlabieI promit a pilzi ezact
urma tOrele :
I. Unire §i concordia cu Prea Inaltul Domnu, in on
ce afacere de utilitate publica.
1). Vec,i: Biserica Orthodox a, anul al XII §i XIII in care suet
publicate corespondentele intro un Moldovan si un Muntean, idem
evenimentele de la 1821. La fine volt. da publicitatel §i poesiile lui
asupra Eteriel.
2). Acesta, dupa afirmarea lui Naum, a ars vechile documente ale
Mitropoliei din Ungro-vlahia prin care se recunoscea acestei tari
dreptul de a avea Mitropolip din neamul Romanesc, cu scopul de a
nu se mai putea imputa cu dovedi ra'pirea acestei drept de la pa,-
menteni.
jertfa a'l
www.dacoromanica.ro

PRO FOSINOHELUI.11 NAL M RO VINICEANU 673
II. Des6versitA abtinere de on ce partid si de intrigi
pe care de cite on le vol.' afla c?i, se pun in lucrare si se
fac de alp, sa fia dator a le face cunoscute Prea Inal-
tatului Damn, spre preintimpinarea si incetarea reului.
III. Abtinere de on -ce complot si conspiratiune in contra
personei Prea Inaltatulul Domn, si in special in contra
Consulatului rusesc ; si de cite on voiu afla aseminea con-
spiratiune, nu numal sã uresc pe aceia earl lad parte la
una ca acOsta, dar si impedic in tote chipurile si
fac cunoscuti ambelor part", spre incetarea zadarnicelor
turburAri si confusiuni.
IV. Grija neadormitA pentru buna stare a Bisericel din
Romania, pentru buna-cuviir0 si instructiune a clerului
pentru o administratiune illudatA, si frurnosti a Mi-
tropolieL
V. Cea ma,' mare Vagare de terra, de a nu chirotoni
la preotie 6meni nevrednici.
VI. Ingrijirea celor ce contribuesc la inv'etatura si pre-
gatirea candidatilor de preotie, precum scolele si altele.
VII. Prevederea parintesca pentru catihizarea fie-carui
crestin prin Dubovnici virtuosi, si pentru instruirea orto-
doxa si folosit6re a intregului popor prin predicator'.
Aceste sapte capitule. si on ce alt lucru datoresce cAtrA
Dumnecleti si cAtre Omen' un Ierarh, care este cu niinte si
dupe Evangelie, in tagaduesc a le ptizi cu exactitate 'A-
na la suflare, devenind Mitropolit al Ungro-Vlachiei
i spre dovada, si garantia fagaduintel mele, me subscria
cu propria mea mana.
(Origin dui in grece,te).
t Sevastis Dionisie fagtiduesc.
1819, Aprilie iu 22.
Rezolutia DomnJsca pusa pe anaforaoa Divanuluf,
prin care se alege Dionisie Lupu Mitropolit.
Io Alexandru Nicolae ;S'utui gospodar Zemli Vlascoe.
De vreme ce D-lor Cinstitil si credincIosil boiarl veliti
ai Domniei Mele, dupe paretisul a Prea SfinOel Sale PA-
rintelui Proim Mitropolit, Kir Nectarie, au gasit cu cale
de a priimi Scaunul Sfintei Mitropolii Prea Sfintia Sa P6-
rintele Sevastis, Kir Dionisie, ca unul ce este dintru Ar-
;
el si
sa i
ultima
www.dacoromanica.ro

674 VIA A I SCRIKki
hierei pareanteni, primind dar i Domnia Mea chibzuirea
alegerea Dumne-lor, i Intarim acesta obstesca anafora,
asezend Mitropo it la Scaunul Sfintei Mitropolii a Ungro-
Vlachiei pe Prea Sfintia Sa mai sus numitul Arhiereil Kir
Dionisie. (Dupl. original)
1819, Mal 1.
(L. S.) Vel Logofet.
Analoraua Divanulul.
Prea Indltate Domne!
Dupe luminata porunea, ce prin pitac ni s'a dat, adu-
nAndu-ne la un loc, am vOut cea dupe cuviinta data pa-
retisis a Prea Sfintiei Sale Parintelui Proin Mitropolit al
Ungro-Vlaelliei, Kir Nectarie, si dupe a Mariei Tale cu
blAndete induplecare, am priitnit cu osardie cererea Prea
Sfintiei Sale sdindu-ne a'l ajutora spre mangiliarea Prea
Sfintiei Sale si mrtrturisind ca din tinerete a slujit biseri-
cei acestei Patric, suntem datori de a-1 usura In aceste din
urma ctile ale vietei Prea Sfintiei Sale; de aceea chibzu-
indu-ne in urma, dupe a Mariei Tale luminata porunca,
pentru multi dintr'ai cinulut bisericesc. socotindu-ne qi
cercetfind am gasit mac vrednic spre a primi SfAnta Mi-
tropoPe si dupe bisericescul si dupe politicescul euvent pe
Prea Sfintia Sa Parintele Sevastis, Kir Dionisie, ce este
ramentean Ci dar intr'o glasuire si cu multrunita aratand
cu totii Maria Tale obAesca alegere printeacesta plecata
a nostra anafora, ne rugarn cu pleaciune de a se aF;eza
Prea Sfintia Sa de Inaltimea Ta in Scaunul Sfintei Mi-
tropolii si a ne bucura inimele nostre prin a Mariei Tale
Prea blanda priimire, ca impreuna cu prea Sfintia Sa sa
fim rugatort pentru scumpa viata i cea de a pururea fe-
ricire a Mariei Tale fie de la Dumneled multi si ferici c.
(Dupa original)
1819, Mai 1.
Semnap menibr4 Divanuluf.
Promisiunile date in fata Terel de Dionisie, ca Mitro-
polit al Ungro-Vlahiet.
Eu sub-semnatul Mitropolit al Ungro-vlachiei promit in.
nurnele Prea sfintei Treimi eä, de ore ce providenta
si
si
di-
www.dacoromanica.ro

NMI iSINGTIELUI NAI M OM Niel' A Na- 675
villa a bine-voit a-mi incredinta mie smeritulul carma pas-
toriasca a compatriocilor mei Romani, voiii pazi dupa
tote aceste datorii, cate se cer de la pastorul, care
nu desminte numele sett i anume cat despre cele Bise-
ricesti, voiu depune t6ta ostenela pentru imbunatacirea o-
rinduelelor Dumnedeesti ale Bisericilor, infii*nd scOla
de teologie, de enciclopedie si de musica, in limba Orei,
ca sa departez, intru cat se p6te, intunerecul ignorancei
de la cler, care din nepasare a ajuns acum pana la dis-
prq. Void conduce poporul cu mij16cele posibile la in-
drepta,rea moravurilor si la calea mantuirel dupa dumne-
deestile porunci. b1e voiu ocupa cu activitate si ateniune
sa cercetez cu impartialitate neintelegerile turmel mele en-
ventatOre, si tote cele-lalte, care me privesc, le void ur-
ma fargi, pata. Tara cat despre cele politicesti, intim cat
Mitropolitul arel are influent' voiu da concursul meu
atat la cele comune, cat si la cele particulare, cu zel pa-
triotic si cu caldura de un pastor, facend.u-me tot-deuna
tote la top. Voiii pazi lara viclesug gi curata sinceritatea
catre consulul general de aci al puternicel Rusii, Escelenia
sa Domnulul Pini, la fie care ocasiune voiu anunta Es-
celentiei sale abusurile vatamatore ale patriei, cere'nd pro -
teciune si indreptare, unindu-me tot-deuna cu ideile, ze-
lul buna-vointa Escelentei sale pentru ajutorul comu-
nitatii, pe care Pa simpt .ara, din momentul ce Eicelen-
'Oa sa a sosit aci. Void pastra fara nici o imputare si en
statornicie respectul si recunostinta ce se cuvine Impera-
lief sale prea evlavi6sa, si f6rte chrestinesti a Rusiei, pen-
tru protectitmea prin care apara, si mantue§te poporul
eel serac de aci. Catre acesta am si aplecare sufletOsca,
acestea mi le dicteza, si amorul inascut catre Patrie.
sper, en ajutorul lui Dumnedeti, in realitate sa implinesc
tote cele de mai sus, lath nici o imputare si cu statorni-
cie.
(Originalul grecqte) 1820
t Al Ungro-vlahiet Dionisie.
si
si
cu-
viinta
§i
www.dacoromanica.ro

676 VIATA SCRIFRILE
Resolutia Domnitorulut pusa pe anaforaua Afitro-
politului 5si a Episcopilor Ungro-vlahid, prin care
declare abusurile de simonie urmate /Ana atunc de
tetra streinl cu hirotoniele preotilor, cer cu staru-
inta sterpirea for infiintarea descole Biserice5sti
Seminarii.
lo Joan Alexandru Nicolae Sutu Gospodar zemli
Vlascoe
Cu adeverat Prea Sfintia Sa Parintele Alitopolit de and
s'a asec,lat in Arhierescul Scaun a acestel Pravoslavnici
terY, in multe chipuri 'si a ar6tat Dumner,leiasca rivna ce
hranesce catriti, cuventatorea a lui Christos turmiti, ia mai
vitos prin acesta anafora, ce prise inaintea Domniei mele,
dete de fats dart, caldu6sa dorintA are de a aduce in
staea cea canonisita de Sfintii Apostoll si de Sfintele So-
bore acest mare dar al preotiei, sere a se sfinti rnelul si
cuventul lui Dunmec,eiti de mini vrednice si mai cura-
tite, cu mijlocul ce aratA Prea Sfintitul impreuna cu Prea
Sfintiele-lor Parintil Episcopi, cerlind a se da si Domne-
sca nostra hotarire, ca sa ramie canon nesteamutat gi celor
din urma Pastor): al staulului acestui(a). Cu multPi, bucurie
am ktudat Dornina mea acesta Durnnec,leesca Avila a Prea
Sfintier Sale, si voind a se face cunoscuta la tots cinstita
ob4tea Boeresciti, punem in vederea D-vOstre cinstitilor si
boeri veliti ai divanului Domniei mele, hailea §i mazih1),
acestA anafora, ca mai cu dinadinsul flicend si D-vostra
obstescii, chibzuire asupra celor araate sau cate s'ar mai
gasi a adaoga, sa dati Domniei mele intrega pliroforie si
prin iscalitarile D-vbstre ca si Domnia mea, sa, le aseditim
si sA, le intitirim.
1820 Iulie 19.
(L. S.) Vel Logofet.
(Va unna).
Constantin Erbidnii.
1) In activitate §i neactivitate.
SI
si
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVITOARE
LA
ISTORIA BISERICtSCA SI POLITICA A ROMANILOR,
Milostivi Bojilu Constantin voevoda gospodar Zemli vlahscoe.
Molitfei tale piirinte, earele qt1 la oniistirea RIiici cioru1 of
snd 11luseel §i tie Radttle Pescanul.
Catrii ac4sta ye facem Domnia mea in stire, cii, aid
'naintea Domniei mele la Divan venit-au de ati jeluit O-
nufrie Egumenul impreuna eu Matei feciorul lui Tanasie,
nepotul lu Stepan Vlad4nu1, fratele luT Arsenie
meson], feciorul NapsiT, nepotul lui Stepan, Ctitorit Ma-
niistireT ; qicend cum ea find eT CtitorT la a-
cesta Manastire fiind Onufrie Egumen den nemul lor,
I'au pui eT sa fie egumen acolo la Manastire, asa numal
den capetele V6stre. De care lucru iata ca poruncese
Domnia mea: In vreme ce vett vedea ac4stii, carte a
Domniei mele, Tar voT sa aveti a lasara pre parintele Onu-
frie Egumenul sa fie el in Sihnta Manastire, sa fie el pur-
tator de grije de t6te trebile ManastireT ce vor fi, sa fie
pre sama lul, pan' ce se vs int6rce Sfinti sa parintele
Mitropolitul inapm de unde s'att dus. DecT utunce o va lua
sama Sfintia sa, precum I-am poruncit Domnia mea cu
cartea Domniei mele, pre care va asecla Sfit4ia Sa a fi
Capsis-
i si
i
www.dacoromanica.ro

678 DOCUMENTN, PI-4111'61<E LA
Egumen acolo, acela va fi si va purta grija Manastirei
pentru ca asa taste porunca Domniei mele, intealt chip sa
nu fie ,pis. Mai(' 2. let 6199 (1691).
ldn Constantin Voevod
[L. S.] nediscifrabil
Procit Vel Logofet
Pe acesta vreme era dus mitropolitul Varlaam in Ro-
sia, carnia 'i-a dat Domani manastirea Rancaciorul pe viata
dupa datina.
P_ cea-1 alta pagina a documentulut mat c etese urmatorele:
Se she negutitorii a Derestoriei, parintQlui popes Ban-
dovin Clisieriul, socrul lul G-henghe Cupet si a lui Ion fra-
tele lui Ghenghea, anume Ionita, starostea de negutitori
i Iorga biv Staroste i Nanul Ouvet i Paan biv Staroste,
ca se caute acesti patru negustori si sa, adevereze pentru
niste vii de la Sealant, care ail fort ale lut Ghenghea sa
vacti aceste vii de la parintii for sant au sunt cumperate
de Ghenghea cu banii lui si din agonisita kti. De se va
adeveri ca sunt de la frati, au de la parintt sa se faca si
lut Ion partea ce i s'ar cadea, remaind afara din datorie.
Din Docoment se vede ca abuziv si at luat dreptul fon-
datorit /VIonastiret Rincaciorul de a numi ei pe Egumnnul
Manastirei, lucru ce este contra prescriptiilor canonice si
praxes administrntive in Biserica Ortodoxa ; De acea Dorn-
nitorul Constantin Brancovanu opreste acest abuz. CLitorit
in Biserica Nostra OdrodoxA un drept la numirea
personalului Bisericesc, si se multamesc numat cu on6rea
de ctitor si cu dreptul de a fi vecinic pomenitt la sf. Li-
turgie de catrii, servitorii altarului. Se mat constata ca
Domnitorul daduse acesta Manastire pe sama Muropoli-
tului Teodosie, obiceiti existent de mult timp in Biserica Ro-
manilor, ca adica Mitropolitul tare' sa alba data pe sama
lui personal o Manastire, a careia venit '1 intrebuinta Mi-
n'aii nici
Isca lit:
a-I
www.dacoromanica.ro

I TORfA BIN k g, A SI 'Ti A A b(t IA 1 OR 679
tropolitul cum voia. Acesta't documentul cel mai vechiu
ce'l cunosc in acetda materie.
Acest document are si val6re filologica, pentru ca in el
se citeste Inca articulul /u si ha, infinitivul a lasara in loc
de a lases etc. Din inseinuarea puns, pe eea-l-alts pagina
conchid ea numai ca espedient s'a notat ordinul acesta
tot in acea carte domnesett, pentru ca nu confine tot a-
ceasi materie. In document se dispune despre ttecerea Mo-
nastiret Rincactorul ca proprietate viagera in stepanirea
Mitropolitului Varlaam, pe and in porunea a lI -a se nu-
metite cercetare pentru a se constata proprietatea unor
vii intre niite succeson.
Milostiv bojilu lo Constandin Nicolae Voevod i gospodin
Davat gvdmi, sie povel6nie yvdmi.
IDe vreme ce Milnastirea Glavactocul den nechiverni-
sela Egumenilor recnfj:sjse stare, si dupa aeesta
oranduindu-se si epitrop neoum ca sa faca adaos la
ale MarAstirii, ci si acela cu asenipne pr6sta chiver-
nisela s'au aratat. Pentru aedsta dar am socotit Domnia
mea de am dat acea Manastire asupra duhovniculut Dom-
Diet mele, Sfintia sa Parintele Vladica Mireon, .4 is t6te
ale ace Manastiri, miscatore si nemisemoresupt zaptul Sfin-
tiei sale, si pe cine va socoti si o alege sti. orandulasett
Iconom, cartfia OA dea ascultare saborul si totf poslusniciI
ManAstireI, ea, OA seam si indreptarea ace sfinte Manti,,,-
tie vom Eli o egrem de la Sfintia sa mat sus numitul Ar-
hiereti ; si sa is s6rna celui ce a fost Epitrop, de cand s'ati
orAnduit si !Anti acuma de tot venitul ii cheltuiala cu ca-
tastih, an-1,0,nd adaosul sati lipsa, de va da den cele ce i
s'att dat in s6naa, de cand s'au pus.
...... pisah gvdmi.
1758 August 9.
Io Costautin Nicolae Voevod.
(L.S.)
lo Constandin Nicolas Voevod gospodin.
Acum find prea Sfiintia sa Mitropolit am
Intarit gi cu a doua pecete.
(L.S.) Let 1761, Proced. vel. Logofat
IN
si
o
...
www.dacoromanica.ro

680 D0CCIVIENTE PRIVITORE LA
Domnitorul Constantin NeculaT Mavrocordat da Vladicai
Mireon veniturile si administratia Monastirei Glavaciocul
pe care'l presupun a fi fost Grigorie Mitropolitul de la
1760-1787, pentru ch el purta inainte titlul de Mireon.
Obsery si in acest document particula den in loc de din.
111ilostiiu bojilu lo Alexandru Nicolai Sutul i gospodar
zemli vlahscoe.
Fiind-ca iubitorul de D-den. Sfintia sa Episcopul Ar-
gesiu, Chir losef, din mica sa copilarie sat' aflat cu sirgu-
int,i, slujitor sfintei Manastiri Cozil din Sud Val cea, unde
BA cinsteste si sa praznueste hramul Sfintei si nedesparti-
tei Troiti, unde si chipul ctilugarii all primit, al caruta bun
cuget cunoscendu-s6 ca este pornit spre sporirea si infru-
musetarea sfiutelor lui Dumneqeti lacasuri, sit fost intoc-
misa cele de mai jos arittate ponturl Inca de la )4t 1818 Fe-
vruar 26, pentru Manastirea Cozil cu metoasele eT si s'at'
fost dat asupra AAtiereil sale pentru a sa pazi oranduiala
ctitoricestilor testamenturi, i neadormita pomenire acelor ra-
posalf etitorT, pentru aceea dar am chibzuit si Domnia
mea sa intarim tote acele ponturi, din care nadajduim sa
izvorasca mai cu adaos rivna pe laugh' alte fapte bune ale
Arhiereii sale folositare ce pana acum, an curs, precum si
pentru alte Manastiri slobode Domne.liti am chibzuit cele
spre foloAtl lor, si am oranduit igumeni prin legaturi in-
scris cum au sr, urmeze, asa si pentru Manastirea Cozii cu
metoasele ei, fiind si acesta una din cele neinchinate un-
devasi, cum si prin a Arhieriei sale cinste in viata si po-
menire sufletesca dupr.i, petrecania sa, far' de a o socoti ne-
stine ca pentru al sea folos in parte tine acesta MAnastire,
am intarit dar si Domnia mea randuiala de mai jos aratatg,
adecit:
1. Manastirea sit o alba pe chipul ArhiereiT sale pant la
sfaritul vie-ciT, far' de a o socoti metoh sail inchinata Epis-
copieT Argesului, si dupa petrecania sa sa ramaie in °car-
www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISFRICESCA $1 POLITICA A ROMANILOR 681
muirea si vointa stapanirit; tar in ramitsita vietit Arhieriet
sale sa o aiba nestramutata de nimeni, ingrijind si pentru
igumenia aceatit Mamastirt, ea de sa va purta eel de acum
oranduit igumen cu oranduiala si cinstea ce sa cuvine Sfi,
fie nestramurat, tar cand in potrivit nu va pazi cele de
Arhieria sa intocinite, Arhieria sa ssl oranduiasca igumen.
2. Sa dea pe tot anul banii acalelor, taleri 550,adeca cinci
Bute dupa intocnairea ce s'au facut In 16t 817,
pentru tote Manastirile din tars la plata banilor
care este vecln si canonisit obiceiu, intre rare intocmire
este ai Manastirea achia en aratata sums, far' de a as mai
scadea sau a sa tai adaoga, sI osabit sa dea si lei una
mie done sute, care acesti lei 1200, child sa va intampla
(saLferesca Dunineden) bola de ciuma in tarn, sa alba a-
da la ep'statii easel laziireturilor ce't va 01 findui staphni-
rea ca sa fie pentru trebuineidsele cheltueli ale spitalurilor ;
iar in aniT eel din norocire nu va fi in tars acest fel de
bola sail dea la curia milosteniilor, ca sa se dea in lefile sa-
racilor pentru sufletul acelor raposati ctitori, far' de a so-
cot]. insa volnicia obatirilor, ca, cut Mares acestor bant do-
bandeste vre-o mails de patina dicheonia asupra acestii Ma-
nastill, sail a socoti ca este inchinata sapt. ac6sta epitro-
pie, ci inpotriva as o cun6sca cu totul sloboda, care ban! s
alba ati da cu analoghie pe fies-rare Inns, precum i-au dat
si panrt scum; 'fir de alt (int-ea fel de dart vor esi peste
alte Manastiri, acesta Manastire sa fie en totul aparata.
3. Dregerile si meremeturile ce vor fi trebuinciase atat in
Manastire cat ai ]a acareturile dupe mosiile Manastirii
sari metoasC, sa le facia, cum si tote mosiile i viile Manas-
tirei si ale met6selor le lucreze dupa cuviinta, cum ai zes-
trea IVIanastirii sa fie intrOgit si de fats a puzurea, ai de va
fi in putinta sa o si sporesca ca sa fie cinste ai lauda Ar-
hieriet sale, ai sa drega cele stricate la numita Manastire
prin silinta ai ostenela Arhieriet sale, insa de va prisosi din
veniturT, tar nu en datorie.
4. In tail vista Arhieriet sale, igumenulul ce va fi oran-
tines- sleet,
sa
In
www.dacoromanica.ro

682 Du( t MEAT V I ()RP I A
duit la adsta Manasiire, socotela sa nu i sa to de catre
stapanire, tar Arhieria sa in tom vremea verl cand va fi
trebuinta, volnic este sa o caute.
5. Dr sa va intautpla, (feresca Dumnecleil), a 0, face
stricaciune in obladuirea Arhieriet sale, on alte pagube
Mandstirii sad vre unui alt aaret al Manastirei sail ale me-
toaselor din vre o navalire de vrajmasi, i de rezboiti on
din cutrernur, sad din foc pricinuit de vrajmasi -tan hoti,
atuncea intasmplotdrea primejdie st o fact cunoscutA stap6.-
nirel spre a i sit da voe sot se inprumute sit dreaga cele stri-
cate la loc ; iar And inpotriva, so, va g .si datorii on avlicestt
sad prosopiches ale Arhiereii sale sad ale ig'imenului ce Ta-
rasi prin alegerea Arhieriei sale igumeneste, se platesca
din periusia Arhieriet sale.
Drept acia am dat la manile Arhieriei sale adsta, Dom
n4sca, a nostra, carte spre a sit ,ti intocmirea adsta ce mat
sus s5, arata pentrit Mansstirea Coziia cu metoarle ei,
Domnea-ta vel Logofat de Cara de sus sa primesti aseme-
nea contract de la manile Arhieriet sale cut ponturile de
mai sus aratate. Dat la Cantelarta Divanulut Donaniei mele.
1819 lunie 3.
to Alex Indru Nieolai 8utal Voevod.
(LS.)
Domnitorul AlexAndru Neculai Sulu da pe vista Episco-
pului de Arges Iosit, reputat pentrtt virtutile sale t.41 vista
sa mernmie, Monastirea Cuzia cu couditule preveltite in
document.
Obsery ca WI in arest document cat si io altele se pre-
vede stana aicea de 550 tiller' anual l (-ntru srdle pe care
trebiiia a o plan lusit. De asentinea sunt insent-
nate previ lerile de smite autunite peturu et,znri de einapi
in tar. en care snipe sa se nitre ipia snitalele citimat; or.
Sa mai constant termini gte.e*ti ca in fasa far cccnd
inprotiva se va asi datorit on avlocesti sail prosopichesti".
A eon II-181E111M c a nu putva face- Hdilowstratorill
datorii ue sanra B srricei ni 1 In nunaele Mon istirei,
niei in intrude sett propriu ca administrator pe viata
Fr.
sit
Eissiopid
war
er
ei
,
iwutruc-
Ti
www.dacoromanica.ro

Pil CiRIA BI,I R CESCA §I POLITICA A ROMAN Loll 683
usufructuar al Monastirei. Cuventul avliehefti, se deri' it
din grecescul anty.O.-; $i insarnna inscris dat in numele Mo-
nastirei, Tar cuventulprosopicheflt Itpocroyntx6; Insamna in-
scris dat personal.
Constantin Nicolae Voevod
Monastirea Delului s'a dat asupra Prea Santiei Sale Pa-
rintelul Mitropolitului si sa dea soma Prea Santia Sa si su-
fleteste $i de ale vietii tuturor ease luruesti si dupa pra,
vila, dupa datorie va urma Pravila Santelor Sobare $i
la Monastire monasii, on calugarii lucrand nu rnireneste
ci, urmand dupe clisele Santee Pravile si mancand $i Imbra-
candu-se din Monastire si avend Starit, Egumen dupa po-
runca acestei Dumnecleesti Pravilt, mho, Pastor, Egumen,
Starit, Duhovnic. i de ale veniturilor dupa oranduiala
Pravilelor va da gum Prea Santia Sa, ea asta-4I de aces-
tea (ca nimic nu fuse) sa dovedira in Divan.
(L. b.).
lo Constantin Neculai Voevod.
1762 Ghenarie 7.
Prin acest document sa constata ca MonAstirea Dealului
sa da iarasi de catra Domnitorul Constantin Neculat Ma-
vrocordat asupra Mitropolitului Orel de a beneficia de ye-
nituri. Tot odata se stravede ca in urma unei reclame de
negligenta din partea Mitropolitului s'a dat acest act dom-
nesc, cet nimic nu fusese se-' dovedird in Divan.
Resolutia DoninJsch push pe anafora.
.lo Alexandru Nicolae Sucu Voevodi gospodar zemli vlahscoe
Printeacesta obe6sca anafora a D-lor Velitilor Boen,
Ni s'a facut cunoscut cu intrega bucurie a Nostra cat
este de unit cugetul Domnialor cu a 1 Parintilor Ar-
chieret spre lucrarea celor de Dumneleit placute imbu-
natatiri, se mai dovedeste Inca si o sfanta legaturo. de E,
www.dacoromanica.ro

684 DOCUMENTE PRIV1 I ORE LA
vlavie a fiilor catre Duhovnicescul Parinte si de Piirin-
tescul for hbov catre duhovnicestil fit si a tuturor impre-
una cuget unit cu vointa Domniet Mtle spre lucrarea, ce-
lor folosit6re Patriei, cersind Domnescul Nostru ajutor spre
saversirea celor bine-intocmite si intarirea celor bine-ase-
date. Drept aceia dar laudAnd Domnia Mea si acum acesta
obstOsca buna cugetare spre folosintele Patriei, priimim
tote cite se cuprind in acesta anafora, si intarindu-le cu
Domnesea Nostra pecetie poruncim D-tale cinstite si cre-
dincios boerule a Domniet Mele Vel-logofet de tara de
sus sa, intocmestl Domnescul Nostru Hrisov, facendu-se
si Domnestile Nostre porunct catre tote Ispramnicatu-
rele taret cu coprinderea ce mat jos, in acesta, anafora
se arata.
(L S) 1820 August 12
Vel-logo fet.
Prea Inaltate Dthnne !
Am v6c,ut anaforaoa ce a facut Marie Tale Prea Sfin-
tia Sa Parintele Mitropolitul dirnpreuna en Parintii Epis-
copi, cum ca find tirmatori sfintelor canone apostolicesti
si sobornicesti ce poruncesc ca, eel ce este a intra in ceta
preotdsca sa fie indeletnicit intru imbunatatiri si destoinic
a putea ridica cu invetatura si lucrarea neputintele pallet
aceea de norod, care 1-a a'es, si chirotonia sa se faca in
dar, Para dare de bans, pe on carele a venit spre aasta
cerere a preotiel I-a oranduit Prea Sfintia Sa mai intal la
sc6la RomanOsca ce este asezatil, a se indeletnici en tote
stiintele cele trebuinctose spre implinirea datorielor sale si
aducend la Prea Sfintia Sa rnarturie in scris de la eel
dintal dascal al scalei ca este destoinic a dobandi dorinta,
atunci fiind vrednic si cu ceta-l.alta curatenie i se da da-
rul in dar si cum ca acesta sfinta urmare facendu-o cu-
noscuta, Sfintiilor Sale Parintilor Episcopi, alt lust respuns
in scris ca, si Sfintia for sint inteo cugetare cu Prea Sfin-
tia Sa, si ca vor fi urmatort intru tote si intocmai celor
www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISFRiCESCA $1 POLITICA A ROMAN'LOR 685
mai sus dise sfinte ased.iin; dar find ca nilte (knew supusi
mortis, pentru care ca nu cum-va eel din urma parings Ar-
hierei a calve ac6sta preinoire a lucrarii numitelor mai
sus sfinte asecktrI asupra modeler chirotoniilor, ati rugat
buniitatea Mariei Tale, ca precum al intarit multe alte de
ob§te folositOre bunatao ale acestel Patric, asemenea sa
bine-voesti a intari si aeesta preinoire a Prea Sfintiei Sale
la pricina chirotoniilor si prin lumina,tul Hrisovul Mariei
Tale, Intru care sa se cuprinda atat aceste mat sus (Ilse,
ce a pus inaintea vederei Marie' Tale, cat si altele folo-
sit6re, ce de entre inalta Mariei Tale intelepciune se vor
maT gasi en tale spre mat temeinica intarire si urmarea sco-
posului acestuia, atat in cursu vremei Prea Sfintiei Sale,
cat si in urma Prea Sfintiei Sale in veci. La care anafora
s'a dat lurninata Marie' Tale hotarire coprindet6re: ea en
adevarat Prea Sfintia Sa de cand s'a asedat in Archipas-
torescul scaun al aceste! Pravoslavnice can in multe chi-
purl si-ati aretat Dunanedeiasea rivna ce hraneste catre en-
ventatorea a lui Hristos can mai virtos printr'ac6sta
anafora ce face Marie! Tale, a dat de fata cats, caldur6sa,
dorinta are de a aduce acest Mare Dar al preotiel in sta-
rer cea canonisita de Sfintii Apostob si de Sfintele Sob6re,
spre a se jertfi Mielul si Cuventul Dunmedeu de man!
vrednice §1 ma! 'nainte euratite cu raijlocul ce arata Prea
Sfintia Sa, dimpreuna cu Parintii Episcopi, cersind a se da
si Domnesca Mario Tale hotarare, ca sa, remand canon ne-
stramutat si celor din urma Pastorl staululm acestula.
Pentru care en multa bucurie a! laudat Maria Ta a-
cesta Dumnedeiasea rivna a Prea Sfintii Sale, §i voind
se face cunoscuta la tOta obltea boier6sca, Ni se porunceste
ea cu dinadinsul fa,cend si Noi obstesca chibzuire asupra
celor aratate, sad cate s'ar ma! cuveni a se adaoga, sa dam
Mariei Tale Intrega, pliroforie si prin iscaliturile N6stre,
ca si Maria Ta sa le asedi §i sit le intarectT. Urmatori f-
ind luminatei porunci Ni-am adunat cu totii aicea la Dom-
Bisexica Orthodox Romang. 3.
turma,
In]
a]
a
www.dacoromanica.ro

686 DOCUMENTE PR1VITORE LA
nesea Marie]. Tale Curte, si din mai sus numita anafora
intelegend Dumnedeiasca si vrednica de mare lauda rivna
Prea Sfintiei Sale si a Parintilor Episcopi, ce iutr'o glasu-
ire au bine cugetat de a preinoi sfintele asedari si can6ne
apostolicesti si sobornicesti, ca de acum inainte sa se pa-
intocmai cu OM, nesilita vointa si din chiar bunul
cuget jertfind si lepadtind cu totul acest vittarnator de su-
flet interes, de a nu se mai lua catusi de putim barn de la
chirotonil, Cu nici un fel de cuvent si pricinuire, ci pre-
cum in dar li s'a dat de Dunmedeit asemenea s a dea si
Prea Sfintia nor.
In adever, Prea Inaltate DOmne, laudata este ace,ta
bona fapta a Prea Sfintiei Sale, si nu sintem vredniei
face multumita dupa cuviinta, de cat remanem rugatori pu-
rurea catre Milostivul Dumnedet ca siVt inmultesca ale
vietet. Prea Sfintiei Sale dile pana la adinet b itranete spre
sufletesca mangaere a norodului si spre savarsire si de alte
marl bunatatt ce se nadajduese de la asemenea Sfintiti
Pastor], si prin Prea Sfintia Sa si de la Parintit Episcopt,
ce sint supusi scatmulut Mitropoliet. De care si cu ferbin-
tela ne rugam, sa bine-voestt Maria Ta, a se da si lumina-
tul Hrisovul Mariei Tale de, intarirea acestei obstesti hotti-
rani ca sa, se pAzesca, tot d'auna nestramutata, nu numat a-
cum ci si In cet din urtna, Arhierei ce vor sta dupa vreme,
dandu-se strasniee porunci ale Marie]. Tale si catre tote Is-
pravnicaturele tarei, ea nici Ispravnicii, nici Zapciii, nici
altul nimeni sa nu se indraznesea nimeni a lua eevasi cat
de putini bans de la eel ce ,int a intra in eeta preotesca.
(Semnatt) Membrii Divanulm in numer de 18.
1820 August 1.
Acest document recuno§te in mod oficial simonia ce au existat
din nenorocire in Biserica nostra §i in secolul trecut. Divanul
terei prin acesta anafora se roga Domnitorulm de a se da un
hrisov, prin care sa se opresca abusul simoniel in Biserica, §i
in care sa se primesca hotararea luatg, de Mitropolitul Dionisie
impreuna cu Episcopit, ce erau acuma Romani, carii cereau
prin anafora aparte catra Domn, starpirea acestut abnz.
z4scrt
a'i
si
www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICESCA 1 POLITICA A ROVA NH OR 687
Cu plecadune sdrut cinstitd mana sfintiet tale sfinte
_pdrinte Arhimandrite.
Cu suspin si cu laerbni herbinti laluesc Sfintiei tale
patima trupulul si ratacirea sufletului men, ce an venit a_
supra capulul men din mestesugurile dievolestl, ca eti fiind
casatorit, de sint amu patru ant de dile, si facend neguta-
torie cu alta lege stritina, adica cu turd de la Braila, de
multe ort, amu un an de dile este si mat bine, Tarast am
mers in Braila, si am negutat de la un turc, adica am tocmit
sa, tail doue mit de oca de peste si i-am dat si arvuna tur-
cului en, doue sute de let, si am inceput sa etintarim pes-
tile, si n'ati fost pe*tile tot una cum ail fost deasupra, ci
era in ijos tot peste veal si putred, eu n'am vrut Tau
si athta am clis de alisviris, turcul an
dis ca l'am injurat de lege si ait dat cu pistolu in mine
si:nu m'au lovit, si ati tras tartaganu gonindu-me sa me
tae,. en data am vadut ca m'au ajuns, si vrea sa me °more,
am dat cu pistolu si Fam lovit si an si murit si am lasat
si bani si tot, si s'art luat la patrn-tlect de turd dup:t
mine, si en data am vadut ca n'am unde seapa, am
intrat intr'o carte de turc mare si am clis ca mat bine
turcu sr', me omore de cht sa me dea pe rtAna lor ; si turcu
nu m'au dat tinut done dile in eurtea lut si apol
vaclend ea cu alt feliu de mestesug nu pdte sa me scape,
m'au turcit, si am s'atlut cinct-spre-clece Mile in Braila si
am lasat tot, si cu puterea Milostivulul Dumner,leti am sea-
pat phnrt la sfinta Manastire a Nemtulut si n'am apucat
sa-mi fac canonu m'au aflat tureil si au venit
tocmal acolo sa me caute, si parintit de acolo mi -ati facut
ravas si m'au ferit Dumne4eu pans aicea, si amu am lasat
canonu la sfinta Mfinastire, si cad la piciarile Sfintiet tale
ea sa to milostivesti asupra ticalosulut men trop si suflet
rAtacit, sit fin priimit a sluji sfintei Manastin pans la afar-
§itul vietil mete si a mi sa face si canonu dupa cum a
socoti inalta intelepciune a Sfintiet tale, eA alta nadejde
sal
si m'au
deplin, si
www.dacoromanica.ro

688 DOCUMENTE PRIV1ToRE LA 1ST. BIS. p POL. A RCMANILOR
n'am aiurea de eat la Dumnerletl, al doilea la Sfintia ta,
si nici de chehuiala n'am 0, m6 maT due la alts, Mantistire,
si mare pomana va fi SfintieT tale intru imp6ratia ceriulul
si cum to vs lumina Duhul Sfant asupra saracief mele
Prea plecata SfintieT tale slug a,
Alardarie of Galati.
Acest document l'am publicat numal pentru continutul
sat curios, spre a se vedea si sti de tor cum se purtati
Turcii MO de locuitorii Prineipatelor, pe cand Turcii erau
in puterea lor. Acest fapt se intampla and era liniste in
Cara intre doT negutitorf. Romanul ucide pe Turc in defensa
si nu scapa de cat turcit, si in urma regretand faptul se
supune voluntar canonulut spre curati cugetul de pe-
cat. Ce urgie vor fi Meut Turcii in timp de r6sboT si maT
ales and navalTail vrajtuaif precum §i Tatarii, nu 'Ate
condeiul meif sa le descrie
Constantin Erbicenn.
4044.3i3.0
ra-
taeitulut.
a's1
!
www.dacoromanica.ro

SOBORNICUL SAU POMELNICUL MITROPOLIEI
UNGRO-VLAHIEI.
Preclosiovia sbbornicul0, adica cum s' ar Slice a pomelni-
culut aces tea.
In vr4me ccind era anii din ceputul lunaii domnind
bunul crestin, Io Constandin Voevod, carele all zidit si ad
inaltat din temelie sfanta si durnnedemsca Mitropolie din
Bucurestt, hramul sfinflor imperatf Constantin si Elena,
si Intr'aceia vreme isprrtvindu-o de zidit inamplatu-i-s'ad
de s'ati lipsit si din domnie, si aii remas de dinsul nu-
mat Beserica negrijitA ea fiira de nice o podobi, si far
de- nice o infrumsetare si cu nemincr miluita, Si era de din-
sul rernasa 1VIanastire pros ta. Iar dupa, aceia cand all fost
anif din ceputul lumil 7170.
Tar de la nasterea D Int nostru Iisus Christos 1661, dom-
nindu bunul crestin Io Grigorie Voevod, sfirqirindu intiaceia
vrecne, pre sfintitul Par. Kir Stefan, Arhiepiscop si IVIitropo-
polit a tota Cara Ungro-Vlahief s'ati facut a fi Mitropolie. Si
in vremea acestul pre sfintit parinte, fostu-s'all tocmit
can pre lusor si pre prost pomenic sfintef Beserecif, intru
carele sri se scrie pravoslavnieiT crestinf, dupa tocmala stu.
bicina sfintei Bisericif, precum au dat si au lasat insist de
Dumneleit vedAtorii sfintii Apostolic si purtatorit de Dumne-
(lett sfintii ParinV. Iar and all fost dupa, aceta mai pe
urma, in clilele bunulut crestin si pre luminatuluf Doran a
t6td Cara Ungrro-VlahieT Io Duca Voevod, cud era anit din
www.dacoromanica.ro

690 SoBORNICUL SAt POMELNICUL
ceputul lurnil 7183, Cara de la Christos 1674, cu sfatul
porunca blagoslovenia pre sfintitului orintele nostru
Kir Var]aam Arhiepiscopul si Mitropolitul a toata Cara, Un-
grro-Vlahiei, s'au prefacut si s'au inoit acest ponl6nie cu
mai burnt scrisoare si izvozdlit pre carte noao, spre mai fru-
mose aleittuire asezare Si s'au scris inteacest sinodit a-
dica proseomisariti. Tutu eel 'top mai den nainte ce s'au aflat
in eel veehiu poindnie domni i d6mne, Si arhierei, i bmart
si jupilnese. Drept aces eade-se si altor pravoslavnicei carii
vor pohtt si vor vrea sa'si scrie numele for la pomenieul
acesta, sa alba a milui si a da sfintei Bisereci precum taste
obicinuit de un nume cite bani s'au alt dar in potriva
acestui pret, s'au de multe nume en sate, cu cu
tiganT, sau eu mon, s'au cu vit si cu dobitoc, sit fie de
brans gi ajutorml celor ce slujescu Begreeei si sit raga lut
Dumneclert diva i noptea, pentru ertarea pecatelor si in-
dreptarea vietei lor. Inert si alte inoiri si infrumsetari
Bisaticii ver in ce chip, sau cu alte scule de argint si eu
odejdii si altele in chipul acestora ce se cuvine a fi de tr6-
bit, se vor nevoi pentru sufletele lor, intru slava si marl-
rea a puternicului izbavitorului domnului nostru Tisus
Christos. Iar acelora intru pomenire de vecit. i cand ar
fi nestine sa scrie, sa fie pre 'nstiinta Mitropolitulut care ar
fi, Cu blagoslovenia ltu. Iar alt nime din Clisiarhi s'au
din alti earii vor fi slujitori Bis6reeii pentru prietensugul
sau rudenia, sau lute alt chip cu vre un mestersug, sa n'a3136,
voe nice s'a, indrasn6,ca a scrie pre nestine, s'au sa aerie in-
Busi pre sine. Intr'acestasi chip precum am dis far bla-
goslovenie si far stere pre taina. Iar de se va afla vre u-
nul a indrasni de cite s'au dis sä poruneeste mat sus,
untua ca eduia sa i se to darul, si sit fie eftdut lipsit
din sfanta tanduiala si scos di la Bisereea Cu rea urgie de
va fi preot iii diacon, iar de va fi miren sa se afurisasca
i acela si sa se goneseh di la Biserleit, i asa se alba a sa
Linea acest u-Aav acesta tocrualit care mate data si lasatit
di la sfintii Parinti al sfinteT Biserecii. Tntru slava Tata-
lul si Fiiulut, si Duhulni taut, mill.
'cu
Qi
§i
N Qi
gi
ruosit, sat
ai
8i
www.dacoromanica.ro

MITROPOLIO UNO.RO-VLAHIET 691
Alta praislovia a svorniculza, adicd cum s' ar dice a po-
mjnicului acestuia, care o au adzes yarintele Varlaam Mi-
tropolitul de la nvmanita cetate a Moscvd, i:vodit di pe
pomenicele de acolo cand au fost Sfin'ia sa insu,st in Cara
Moscvei, in dilele imperatului Alexie MihailovicI, domnind
intr' acefa vre.me in tam Rumanescabunul cregin Racial Voe-
voda Leon, ccind au fost cursul anilor din ceputul lumit 7175.
Adeverata instiintare, adeca invetatura nainte fu pusa noao
de svintit Apostoli qi de svintit Parinti at legit vecht $i at
darulul celor n s'au aretat ca sa, se faca pomeniri duph
eel morti Bile 40; si Inca mai de buna voe, pentru saraeie
sau lipsa preste an, sa se fach, 3 (Pe preste an in tote s6p-
tatnanile, Zara de taste poruneita aca,milor mir6rn pentru
sufletele a da milostenie Manastirilor pentru eel vii, sad
pentru eel morti, si ei den negrija, sau den necredinpt de a-
cesta nu soeotesc, si ca cum ar fi intru ponos nu crede
svanta scriptuta si de al s6u suflet cu scars eel de mantu-
ire nu vrura c ttra domnul Dumneclen a sh apropia, de
meta vor da respuns in cela-lalt yea naintea f4ei nef
farniculut judet, carele va s,t dea fie caruia dupq lucrul lw.
Inca si aceluia judecata adica °Wanda va sosi, carele el pa-
rinOor s61 pomenire ri au facut si v6cinilor lul, dupa
martea aceluia insust pomenirea va peri. Ac,tisderea s'ati
in locuinta a svantulut loc, adeca in Manhsttri sau la Be-
sericl Arliimandricit i Egumenit, sad Protopopii si Popii,
sau Protodiaconii si Dia onit sad Ispravnicii 4i top' 6menit
Biserecit, earii slujesc la svanta Cash ltranindu-se si bland
milostenit pentru suflet pentru dinsil, pre Dumnel.eit nu
r6gh sad nigrija Manristirit pentru sufletele cele pristhvite,
parastas si liturgii nu slujesc, den Luni spre Marti, de
Mercurt spre Jol, de Vinert spre Shmbath sail sobornicul
adeca pomenicul acesta, preste tote Durninecele nu sa va
ceti; de acestea marele loan Zlataust dice fie spre den-
sit greotatea besereciasch F,;i la infricosata (it de judecat sin-
gull: ei nemilu4t vor fi. Drept acesta bunilor crestim spre
treba Beserecii avutia vbstra sa daV, spre pomenirea su-
fletelor vastre gi sufletelor parintilor vostrt, spre pomenire
si spre ertare pecatelor, ca pre omul bland darnec tu-
beF,;te Dumneleti, si de lucruri e IuL cele desarte nu'si a-
duce amente, ca acia lice Eclisiaste: Cat sint de frumose
milosteniile in vrente scrabei, ca noril de ploae in vreme
L-
si
gi
Sa
si
www.dacoromanica.ro

692 soBoRNIcur. SAt POMELNICUL
secetii, caste carti svintit6re si folositore de suflet, intru care
sa scrisera eel ce vor sa'si ajute sufletelor sale intru in-
fricosata si marea c i a groznecii si cutremuratel judecati
a lui Hristos. Si cu aceste carti a se izbavi de munca de
Wei si a se face partasi in seta celor alesi, caril au pla-
cut lui Hristos, eel ce a> ostenit pentru Domnul si pa-
timit pentru Imperatia Ceresca si pentru a sa mintuire,
pentru care luara cununa neputrejunii si fura mosteni Im-
peratiei Ceresti. Pentru acesta Domne Dumnedeule cu ru-
gaciunile pre Curatei Maicel Tale si ale tuturor Svintilor,
me invredniceste a fi moven Imperatiei Ceresti, a vedea
si a me indulci neurmatei luminii tale si bucuriei cei ne-
spuse, caria sa scrisara cei ce lubesc sufletul seri, vrend
a vedea cetatea cea de sus Ierusalimul, asteptand mila lui
photind viata cu Hristos intru Imperatia Ceresca,
care au gatit D-deg celor ce'l iubesc pre densul, care
ochiul vedut si urechia n'ag audit si la inema omu-
lui n'ag intrat ; ca cine-va avea nem si rudenii copil
mid sit le lase lor, sa faca pomeniri in urma, ca de a-
cesta marele Ioan Zlataust dice : De vor fi niscare copil
furl sau tilhari ca sa piarza ci pomena parintilor sei, si
vor fi pustir si fara pomenire, iarast si acestora pomenire
va peri in veci. Deci tine va plini acestea, adeca acesta,
porunca a Svintilor Apostoli si a Svintilor Parinti ca sa
faca porneniri dupa eel morti, iata dar acestora pomenire
petrece in veci, ale carora nume sint scrise in cartile a-
cestea, pang, and va fi lumea si svintele Beserici, pentru
caril sa aduce cea fora de singe jertva, pentru tout cre;;-
tinii eel drept credinciosi si pang, la svrasitul lumel a-
cestia, pang,, sand va vini judecatorul eel drept Hristos
Durnnedeul nostru, si va da fie-caruia dupa lucrul lui.
lara acesta sa scriem voae pastorilor turmei lui Hristos,
adicA igumenilor si dascalilor, ca -mi tine dintru aceia
6meni earl' sint de turma v6stra cu saracie sufletesca pe-
trecend sa va pristavi dintru acesta viata §i yeti dice ciici
n'au dat mat mult ? lata pentru acesta dar nu'l vom scrie
la sobornic adeca, la pomenec. Drept aceia dar l'afa ca
nu sinteti pastor:1 ce naemnici. Dar cum veti cuteza sa
naintea lui Dumnedeu la infricosata judecata.: Tata eu
si copiii mei, s,ti rugacrunile ce sinteti datiori n'ati facut
pentru sufletele lor, sag 6re-tine de va avea avutie si sit
va pristavi ia,ra Besericil 1w D-deu nu va da, sag du-
n'au
41-
ceti
Ii
www.dacoromanica.ro

MITR 0 POLIFT UNGRO-VLAITIET 693
hovnicului sett ce va lasa nemulut sett celui trupesc, vol
sa raspundeti de p6catul acela ce au iubit de la aceia
parte, dupa cum lice Domnul nostru Iisus Hristos: CA cel
ce samana in trup den trup va secera putrejune, eel ce
samana, in suflet de la suflet va secera, viata de yea. Tar
to pastorule al cuventaterelor of cu dedinsul sa aibi grija
de sufletele lor, ca sa dicl cu indraznire naintea lul Dum-
neleil : Tata ea si coconit mei, si de va avea cinevast de
Dumneleiasca slujba, cum s'are dice Dumineca de lene
sau din negrija nu va pomeni pre cc! ce sint scrisi in
cattle acestea. insusl el nepomenit va, fi naintea lul Dum-
necjeil dupa cum dice Domnul nostru Iisus Hristos. Cu
cumpana cumpaniti voae Inca se va cumpani cu aceia,
adeca cu drepta judecata a lut Dumneleti.. Dec! de va in-
cepe cinevast a sit pristavi dentru acesta lume, avend &-
flak, sau copil. sail frati, sau priiateni, sau nepoti, sati tar
care taste credincios bArbat, pohtind cele sufletesti si a-
celora sa cade a vii de cele de ramasita a spune, si a da
cinstitelor MAnastiri spre tocmire si svintelo Beserici dum-
nedeesti spre toc:mire si spre infrum,atare: Tar sufletele for
BA be scrie in pornenecul ace! Beserici. Tar dupit aceia si
diaconit for si altor poslusnici Beserecil a da se cade,
ca asa scrie Svintui Apostol Pavel Dascalul a totit lumea
4icend : Cel ce slujesc oltarulul den oltar sit maw:ince, tar
eel ce slujesc Beserecit den Beserica sit manfince, tar al-
tele ce aunt avuth de presosinta se cade saracilor, frati-
lor lui D-den a le da, pentru cit asa punerile legilor, a-
deca temeliile lic : Cel ce da saracilor in prumut In hal
D-len pone si insutit va lua si viata de veci va, moF,3teni.
0 amar celor ce vietuesc aici, tar de sine si de sufletele
sale nu'sfi aduc aminte, prada, fac sile, obidesc pre altit si
string cu nedreptate ai intru viata for Beserici! lul Dum-
nedeil nu dais, nici slugilor Besericii, nici saracilor, nici
pre golul inbraca, nici pre bolnavul cerceteza, si esind
den lumea acesta porunce;ite a indrepta, tar omenilor in-
tr'acestasi chip ca si el prildatori si nemilostiv, si el sa
bucura de acea stransere nedrepta si rea, asa socotind in
minte, ea priiatenul sau vecinul meii, el singur n'a inpar-
tit in viata lul, dar stie de uncle este luat den dreptate
au den nedreptate, eti nu stia cum si crtruia voi sit inpart.
Dec! in gAnd ca acesta fiind, intru aceia vreme cade spre
densul ingerul satane! carele Taste radacina Tubirii de ar-
ai
milinile
si
www.dacoromanica.ro

694 SoBORNICUL SAt POMELNICUL
girt, si invetind pre el (lice: 0 bune omule! acesta tie
Durnner lett dat pentru ale tale_ bune lucrure,
bea si mAnfinca, hraneste copiii ca sir], moste-
nese4 in urma ta, si of in urma vietii tale vor inpArti,
iar el de minte becesnicul, primind in inima sa inselaclu-
nea dracesert, bucuros fn si incept a ste'pini, AI dupa a-
ceia trai multi am intro beutura si mancare fara rnO,sura,
si asa esind denteacesta lame porunceste muerii si fecto-
rilor fara indoire sa*,* inparta ale sale si cele streine ; lax
muiarea remaind in urma, barbatului sett, incept], a socoti
cu copiii qiand asa: Fetil miei, fata ce aft socotit far
omenie Orintele vostru si al meu barbat, aft poruncit a-
vutiile lui si ale mole siiracilor si Besericilor lui Dunne-
(Jell a inparti, far pre mine si pre vol lash in sAracie, a-
devarat nu e bun graiul acesta al bilibatului mat, Iar cu
acela gand sufletele for in lad muneite sint, lar copiii in s-
racie si lipsfi, cum (lice Eclesiast : Pomenirea acestora cu su-
net peri, si Luca Evangelist (lice de acestea carii sa in-
bogiitesc fara, minte: Pentru acesta it va arunca pre of
Dumneclefi in minte nepotrebnecii a face cele ce nu se cad.
Tit Apostol scrie intru ale sale poslanii clicend : Fratilor
sa nu uitati in urma rostra cele ce ati fagaluit lui Duni-
necleft. si Svintilor, pentru ca acelea asa ca focal va arde
ale tale cele lumestl si in ispita duce, si dupa melte to
dh muncii care n'are svirsit.
Po9neneste Ddmne svfietele raposarilor robilor tet si robelor
tale, cavil mat nainte au raposat.
Care en Duninecleiasea mana ta pe eel zidit dentin], pe
stiemosul nostru Adam si pe sotia lui stremosa nestra Eva
si tot neamul ce s'au miscut dentru el, si to -au nascut pe
tine fricatormle si ziditoriule, cela ce est! adev6rat Hristos
Dumnecleul nostru, dupa voia ta in lege si mat nainte de
lege, si eu credinta ti -au slujit si au marit numele tea eel
pre svaut si cuvios al ParinteluI si al Fiulni si al Dulndui
Svant ce Taste una Troita, pre tots earii s'ati pristax it intru
buna credinta, cei ce pururea slut pomenic robii tet.
Pomeneste D6nane sufletele prea' svintilor Patriarsi.
Poineneste Demne sufletele presvintilor MitropolitI si
ale nibitorilor de Dumnecleil Episcopi.
WO-
neste-o, si'tt
ti -aft
www.dacoromanica.ro

MITROPOLIET UNGRO-VLAHIEI 695
Pomeneste Donone sufletele pravoslavnecilor Imp6rap si
Imp6ratese si ale coconilor lor si ale bunilor credincioo,
marilor Domni si D6mne si ale coconilor lor.
Pomeneste D6mne sufletele ale celor ce ail titbit svintele
tale Besered si fanura porneniri pentru sufletul celor morti
si adapara pre slujitorii Beserecii si pre saracil, si't bra-
nira si milostenie d6dera, pentru parintii lor.
Pomen6ste D6mne sufletele care d6dera svintelor Begre-
cilor bale scule si alte °dare, veii in ce chip ce trebuese,
sau alta ceva de ajutor si de hrana celor cell slujesc.
Pomeneste Winne sufletele celor ce s'au nevoit pentru
svintele tale Beset-eel si pentru pravoslavnica credinta siin-
gele lor versarrt si sufletele sale pusera, la rdsb6e ueisf si
in tabere ranio, pre eel ee sint ucisi cu arma sari cu sabia
pren cetati si pren sate, si pre cet arse cu foe, si pre ceT
necati in ape, si in tot ch.ipul au petit, si pre eel ce sint
robicr si in temnite inehist si intru amaractunea robief de
fame si de sete si de golienme murirrt spurcati, neluand
ispovedania nice precuratele taini.
Pomeneste Donnie cu nespusele toemelele tale, sufletele
carora 1-au rapit apa st multimea grindenir si zapada si ge-
rul cumplit, si ventul si pamentul 1-an inpresurat, si cu
rana purtat6re de mdrte si de cutremurul paruentului s'au
prapadit, si inarea, infurtunandu-se si pre cet arse de ful-
gere si de tnnete ucisl.
Pomen4ste D6mne sufletele celor ce inca pre ware si in
ape s'au necat, si in pustit au ratacit, in munct §i in pestere
si in prapa,tiile pamentulut de sus, si de la vr6jmasul au
cazut, si den rape si den copam.
Pomen6ste Donnie sufletele ale acelora ce find euprinst
de frica en manule sale s'ati junghiat cu cutitul, sau cu
zugrumarea, sau cu gustarea, si ale celora ce s'au inb6tat
cu betia, si acelora adapati cu otrava, sau ucisi de cal, sat'
den pizma si den pizma sunt mist.
Pomeneste Winne celor ce intru clevetire sint sufletele,
si a celor ce sint in clevetire si in urgie, si in legaturi si
in temnite inchisi de mai marit lor, si cu fame si cu tota
nevoia mdrte luara.
Pomeneste Winne sufletele celor osandiO: la rnorte dupa
lucru sau dupa nelueru mdrte de nevoe luara.
Pomendste Winne sufletele celor ucisi pre cal de talha-
rit si de pagan, si de gadini, si de pasari, si de hiara mancatt
si de serpi ranitI.
www.dacoromanica.ro

696 sosoRNrcut, SAS' POMELN1CUL
Pomeneste Winne sufletele tinereilor celor nebotezatI,
caril s'atl nascut den parintT pravoslavnict si ail murit.
Pomeneste DOnme sufletele celor ce zac in vase de lut
ale parintilor si fratilor nostri, ale saracilor si miseilor, pe
carii n'are cine'i pomeni.
Pomeneste Domne sufletele tuturor pravoslavnicilor cres-
tint, ale calugarilor si mirenilor, parte barbatesca mue-
r6sea, pre eel batrttni si tineri si copilasi, pe eel slobozi si
nevolnici, si de t6te scrabele durerile cu nevoe cuprinsT,
pre eel morti cu m6rte naprasneca, pe pravoslavneci, tu
stiff DOeune numele for en trambnita cea dupa urma WC' in-
viezI si starii de a drepta sa'l invrednicesti, si in salasurile
dreptilor sa'T salas(lu)estf, raposaza D6mne sufletele celor ce
ail exit den viata acesta, si cu tot felul de m6rte s'atl svra-
sit in tot locul stepanirel lui.
Ca tu esti Inviiarea si viata si odihna celor ce ate exit
den lumea acesta, cu Duraneqeestile tocmele, a tuturor
pravoslavnecilor crestini.
Hrist6se Dumneqeul nostru, si tie marire inaltam, Parin-
telut si Fiului si Duhulut Svant, acum si in Weil vecilor pu-
rurea, amin,
lspisa Ermonah Gervasia of Putna.
Acest svornic sau r omelnic I-am aflat in biblioteca Bi-
sericei Mitopoliei Ungro-Vlahiei, si care este scris in tim-
pul Mitropolitulul Varlaam intre anii 1673 pa,na la 1709
de catra un ieromonah Ghervasie de be de la Manasti-
rea Putna in Bucovina. Acest pomelnic este prescris de
pe un altul mai vechiti dupa cum se ;lice in introducere:
//Mad era anii din ceputul lumet 7183, lam de la Hristos
1604, cu sfatul si porunca si blagoslovenia prea sAntitu-
lui parintelni nostru Kir Varlaam, Arhiepiscopul si Mitro-
politul a t6ta Cara Ungro-Vlahiei, s'au prefacut si reinoit a-
cest pornenic cu mai bums, scrisore si isvozel pe carte nou6,
sure mat frum6sa alcatuire si asezare, si s'au scris intr'a-
cest sinodit, adica pros comisar". Prescriitmul este un ca-
ligraf escelent, dar cum se face ca Ghervasie monah din
Manastirea Putna as vina in Bucuresti ? Dupa socotinta
mea, cuget ca de ate on inteun Principat de ale Roma,-
si
si
www.dacoromanica.ro

MITROPOLIE1 UN GR 0-V1 .AHIET 697
nilor un Domn sat un Mitropolit inaugura o epoca, lite-
rarit, alergati acolo tout 6menii Tubitori de carte si talentatt
pentru a-st desvolta darul for in pace. Numai ast-fel se es-
plica, natural cum Ghervasie de la Putna vine in Bucu-
resti pe timpul bunuluT Tubitorulm de Romanism Dom-
nitorul Constantin Braneovanul, pentru ca aict isi gasiail a-
diipost si rasplata ?:neritelor lor.
Introdueerea in pomelnic este de sigur facuta de insuo
Varlaam Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Tara doua prefata a
adus'o tot acest Mitropolit din Moseva si pe fie-care a tra-
dus'o numal in romaneste. Dupa aceste introduceri urmeza
si pomenirile ce este obligat ale face preotul la Prosco-
midie de cate orl severseste sfanta Liturghie. parut
curios cererea de ertare a celor sinucist cu cutitul, sau prin
spanzurare sari otravire, pentru ca dupa ritualul Biseriem
n6stre nu este ingaduit preotuluT a sO ruga pentru cel ce
se sinucid avend mintea sanet6sti.
Am dat publicitatei aceste teeste, atat pentru importanta
limber cat si pentru insenmatatea filologica a unor cu-
vinte ca : svintirind (fiind arhiereu), numanita (renumita)
si alte multe, apoT infinitivul neanalisat, infrumsetare etc.
Dupa, ac6sta introducere urmeza in pomelnic lista Mi-
tropolitilor Ungro-Vlahiei, a Domnitorilor, a boerilor celor
marl at Wet si a altor familit, ce a t daruit eke ceva
Ungro-VlahieT.
Creclend ca porta un interes istoric, cum si introducerea
sense de Samuel eclisiarhul Mitropoliei Ungro-VlahieT la
1776 be voiti publica si pe aceste in Nr. viitor al revistei
Biserica Ortliodoxa".
C, Erbicemt.
$i
Mi-a
Mi-
Iropoliet
-------000c....-
www.dacoromanica.ro

0 not puss pe Tetrayanglielul slayon, din Monastirea Golia
DIN IASI.
Presentul Tetravanghel a fost furat de necredinciosii
Tatar], dar nu este cunoscut in ce parte a fost intaiu si
de tine s'a scris. L'a rescumparat servul lul Dumnedett loan
Golia, Mare le Logofat, &And pe el 1200 let si fiind-ca era
stricat l'a facut si l'a imbunatatit si l'a dat in Biserica lut
Dumnedeu zidita is Iasi, cu Hramul Intrarea in Biserica
a Domnulul si Dumned.eulut nostril lisus Chiistos, pentru
sufletul self si a sotiei sale Anna si a flilor si rudelor sale
si pentru sufletul celui ce din inceput l'a scris si l'a In-
crat, in anul Mantuirer 7083 (1575) Martie 9.
Acest Tetravanghel este forte luxos, scris pe perga-
ment si tote literile initiale si titlurile suet aurite si de o
executie extra-fina. Este ferecat in argint si aurit. Do-
natorul seu este insusi fundatorul Monastirel Go lia. Ma-
nuscriptul este un odor, dar care a fost in timpurile vechiti
furat de Tatars in incursiunele for barbare prin tarile n6stre.
Nu se stie in care navalire l'a furat, ci numal and a fost
rescumparat de Logofatul Ioan Golia. Acesta spre stiinta.
C. E.
6432)411
www.dacoromanica.ro

ROTA ASUPRA VETE' SI ACTIVITATEI
ARCHIMANDRITULUI TEOCTIST SCRIBAN,
REPOSAT IN 10 IANUARIE 1890, IN IASI.
Prin m6rtea Archimandritulut Teoctist Scriban o lumina
s'a stins in cler, dispare din Biserica Romilna un bilrbat
distins, inteligent si invetat, carele in viata sa a luat parte
la t6te actele importante si variate, ce an avut loc in Bise-
rica, in decuisul regenerarei tarilor nostre de la 1851-1885.
Christofor Bogatu (caci asa se numia din botez) este null
preotulms G-avriil Bogatu din Burdujeni, judetul Botosani,
nascut la 1825. Dupre mama ruda de apropefiind cufamilia
fratilor Neofit si Filaret Scriban, si anume ver primar, 'Inca
din- copilarie fuimbratosat de acestia educat ma] intalu in
scolaVasiliana din Trei-Ierarch], Academia M]hailena, Se-
minaiul Socola; apoT trintis la Academia Theologica
din Chiev, de unde dupe patru am de studio, se reintorsa
in tarn, en titlu de candidat in Teologie la 1851, inipreun&
cu colegul seu, P. S. Melhisedec Stefinescu, actualul erudit
episcop de Roman. De la acest timp este numit profesor la
Seminariul din Socola de stiintele teol gice: Istoria biseri-
eesca, Alheologia biblica Omiletica.
Teni6ru1 profesor Christofor Sci ba z supra -nume dat de
fratil $criban]) plin de stiinta si zel de a o respandi prin-
tre lemith Seminarist], nefiind carte de studh, se apnea de
format si tradus ast-fel de manuale, dintre care si im-
prima: Istoria noulut Testame a si 0 p te din Omiletica
precum si ma] mute altele. El continua implinindu-$T da-
si
si
si
ai
www.dacoromanica.ro

700 NOTA ASTTPRA V1ETET $1f ACTIVITATFI
toria de profesor cu multi asiduitate 'Ana la 1857. Tot
in acest timp, dupre indemnul verului set si Rector Se-
minarulm, Archiereului Filaret Scriban, Christofor inbraca
rasa de calugar. pentru a se consacra mat departe nut:um
intereselor Bisericei.
Iar cand 4ic interese ale Bisericei trebue a se face cu-
noscut publicului roman urmatorul fapt. Profundul Teolog
si preveqetorul Rector at Seminarului, Arhiereul Filaret.
Scriban, vroind a face luptatori si sustinator] credit-4d si
institutiunelor Bisericei romanestt, is] da too silinta in a
convinge pre eel mat destepti dintre &evil Seminarists ca
13iserica va inflori pumat cand densii si-ar consacra eselu-
siv activitatea for pentru Biserica. Iar acdsta nu s'ar pu-
tea face mai nimerit, de cat, renuntand la grija si greuta-
tile famine], sa device clerics neinsurati, inbracand rase.
Prin acesta nu insemna a se insareina cu intreg podvigul ca-
lugoresc, escludindu-se din lume ; din contra, el stint meniti
a lucra ca clerics rasofor' in Inane si pe terenul bisericesc
social. Pentru acesta Arhiereul Filaret Scriban fu numit de
unit: Jesuit Orthodox. Convinsi de sfaturile parintesti si
maestre ale Rectorului Seminarului, deve.nira atunci raso-
for] Climent Neculau, Policarp Popescu, Ghenadie Ena-
cenu, Innocentie Mossiu, Teoctist Scriban si mai multi altii.
Acura revin la subiect. La 1857, dupa conditiele trata-
tului resbelulut ale Critneea, Basarabia restituindu-se Mol-
dovei, se simti nevoe de un inalt carmuitor bisericesc al a-
celei laturi. La ae6sta distinsa si delicata dregatorie fu ins -
talat, ca Administrator si cap Consistorie], din partea Mi-
tropolie] din Moldova, Arhimandritul Teoctist Scriban. In
earmuirea bisericesca a acestor provincii, in care furnicati tot
felul de secte ruse, ca lipoveni, scopitt, molocani s. a. I., el
se areta en mult tact si prudenta. Stiu a impaca pre orto-
doxi si a tinea in fret pre sectanti. Si, dupre rutinta, se
silea a atrage la rounanism pre colonistit de alto nationali-
tate. In Ismail infiinta Seminarul, unde fu inspector si pro-
fesor, zidi in Basarabia sudica 14 biserici si mat muLte
Dar 1864 denuntand, prin Tribuna Romani ", intre-
prinderile nelegale in Basarabia ale unut mare brier, fu
destituit si adus la Iasi. De aid el trecu la Bucuresti,
dupa cat -va timp, fu numit profesor de Dogmatica, Mo-
rala si Dreptul canonic la Seminarul de acolo, unde cu tim-
pul ajunsa si Director. Aid se argil de o activitate neobo-
:
scoll.
*i,
www.dacoromanica.ro

1890 12

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to 1890 12

Similar to 1890 12 (16)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1890 12