1884 04

Yo
+1111,-,1
1.1111A
-
. 7-171;-`4`.
ORTHODOXA ROMANA
Reviati revieclie6 IteRegiestica
ANUL VIII-lea No. 4.
rd r
APRILIE,
li
TABELA MATERIEL pag.
I. Condica Santa 241
II. Recursul P. S. Calistrat 255
III. Pe tru Mo v il .1 282
IV. Sumarele Iiedintelor San-
t,i Sinodu 675
ekteS
1,)
BUCURESTI lf-ajp
TITOURAFIA CARTILOIZ BISLRICESei
84, Strada Principatele- Unite, 34
r's
r
IT-7747771-:-1 .
,
.
I ,
Q.)
2
10
4-4
41
pG
P .
7,
, 1E3.8._
, .
P2.1,,A..
Yii 2....tfti ,. z.-xr,x.z,q_i.;c_., zrz
,..itat...
. ......
...
t o-
HIP 4
7!iNtnNQ&z,a
r
1 1
1.1
--13-P"b"
TORIE:)
p,
14
www.dacoromanica.ro

AI1rUIl, VIII. BUCURE51i, AleXILIE 1884. No. 4.
BISERICA ORTHODOX! ROMAN!
REVISTA PERIODIC! ECLESIASTICA
APARE 0 DATA PE LORA
nPredloa Cuventul"
II. Tim. IV. 2.
DM ISTORIA BISERICEI ROMANILOR
METROPOLIA UNGRO- VALACHIET
-CONDICA SANTA
(Urmarerveli No. 3 anal, pag. 161).
I.
Ai BerkME ME nig; cifitiTa inillanTE Al AA
NH e ekMA 4Thek A" EH AtNESke; 011KA
- " N p' rOu
ppA w`ctliCKA (NATopli. (1)feh' TV By NNA-
TIE. NM AI MA Al; APXHeiii WH
MENA) Kg 11001KA MkeTH CAAEiNONg Notre"' IW rA6iS
z.
W BOEISO. TeATAm ./f 61149EKA iN0mHAKA. 91
AC.%
EArOlITLVEHIH.'ATE vett F1ETet1 KA C11 A AT6,16;
11114 Cl GKIDAIlmwupt BerCNI;,. w H KA Cis 4)11 KHKErN14-
C1111-001 A'9E1.11111 g114KVII1ii. Ise liThM 1-1CA"" 119E
AEA! MkH6T149/1 ANN MHXA liOlsk. By°
TAHroelE. WH A 60HAA119100+e0HIE. AEA! 11/111H11
s
THeA A CCpHT111 WH A Ter HIV% Wel-
CEROpE LV31V ilyfrOleA()Hm. IlAel
VIII-lea
fig"-
NO11 KApIN
A
-
15KATNellNlIvi.
KONG
HA101-4-
frg-
eriimr4
www.dacoromanica.ro

242 CONDICA SANIA
... cs-
A9AllrlsCAV AVITA MAN (NE +0/6. '411 AA EillIKV
DIE. Mt1/111ATA All CA q CiiiiHc. tIVNIZN AO Cr 4Tiat1ATZ
ROANota," RZ. MAICTTE KA AE 31.1ChmEk Iii t390.9 (7176
1668),
= Vlftdica Stefan.
Fost al Varnei Autim.
k.
t`'W '31-1-r1/04i =
Petronio egumenul de la Tismana.
71
=Teodosie egumenul de la Cozia.
1-) 0
-2-4.
(-)172-I (77J'S =Gherasim egumenul dela Ilistrita
01,
=
CR
r
V
jj
-r
f-74.
www.dacoromanica.ro

tONDIdA SANTA 243
NOTE:
20) Acestii doeumentfi este scristi pre pagina a doa a foie a 3-Ta
din Condicit,
21) Scriserea documentului este cea cirilica, irnitatia tiparului;
de aceia noi o &gallica teriia bisericescg,, carea aduce maT malt.
22) Ignatie Episcopal de ROmnic, care more in anal 1668, dupre
D. Lesviodacs, este suite pre tronul EpiscopieT de ROmnicti la
1658. (Ist. bis. 1846. Bucuresti. pag. 432), NoT insg fl r ggsimti in-
tre Episcopi! acesta Eparchil inca dela aniT 1639 Noemvrie 17,
cand el primesce la mortea pacharniculuT Kirca o danie de mai multe
vita (vOT Cond. Docum. Ep. ROmnie, Mosia Bogdanesti No. 1. pag.
215). In cat dupre documente Ignatie a fost Episcopti de ROmnicti
dog-cleci si no anT si nu slece,-du_pre cam resultg. din istoria D. Les-
viodacs. Despre Ignatie_ manotarnt aicT, en-el Ina dela 1646 se ti-
tula AArchiepiscopti ROmnicului si al teSteiMeche (a)-dli,; far titulatura
luT din 1659 era : 4fiomilo- muAorrito flpxienucuonz H ilifrrpOHOAHTT
IWO Ifrilivri't pAmtnoltrsii H HCI4 31moitc--- Cu villa Iul D-cleTi Archie-
piscopil si Mah.opolitii D. Ignatie al Ramnicului si al toter Teri),
(VeOT Cond: de doe. a Ep. Rom. pag, 91). Prin urmare Ignatie avea
consciinp, despre posillunea de Metropolie a Episcopiel de Romnic
din seculul al %1V -lea, si de alts parte el hi, numesce Eparchia a
Romniculta si nu a Ribnicului, dupre cum face succesorul seri. Serafim.
28) Ne find incg, terminate catedrala din Bucurestc acestg alegere
s'a fAcutti in Biserica domneseg din Bucuresa, sapranumitg. astql
Curtea veke.
24) Serafim, find mai nainte Episcopii de Buzeti, trece la Rilmnie
numal prin actul alegereT; de aceia condica nu tontine alto docu-
mente, respectiv de acestg, alegere. D. Lesviodacs pune pre Serafim,
ca Episcopti de Bazettl dela anit 1649 si prin urmare flu face, ca sa
ocupe tronul acestei Episcopif nog--spre-slece anT (vesb. Ist. bis., pag.
440).
26) Vladica, adea Metropolitul Stefan, se rldicti pre tronul Metro-
polieT Ungro-Valachief la 1648, dupe ce a -ocupatii Episcopia de Bu-
zau opt anT, de la 1640 pang la 1648. Not clicenrri ntunaT opt, si nu ca
D. Lesviodacs siece cad la, acesta, ne documentul lui Ia. Ma-
ter care la 1640 Tunic 29 flu citAzg, pre Stefan in calitate
de Episcopti al BuzeuluT, Irnpreuna Cu Ignatie al 118mnieuluLsi Me-
tropolitul Teofil ca marturT in lenclarea unor moment, ce so dad cu
piirnentii cu tat mongstirel Arnota (Cond. docum. mon. Arnota
pag. 9).
Metropolitul Stefan este unul din prelatiT Tere; care impreung
bu GreceniT si Mater Basarab se 'Ate considera, ca unul din re-
gi
si
oblige
Basarab,
www.dacoromanica.ro

lingro-ValacliieldinsecululalXVII-lea.
CONDICA SANTA
nriscgtorit literatures romfinescl. Sub dinsul s'a tra duel si tipAritti. Pra-
vila cea mare si tot sub dinsul s'ati ficsatti insigniile Metropolitilor
Ungro-Valachiel, pre care not le presintam aioT in facsimile, dupre cum
ni le conservA petra de de-asupra usei dela salonele velo, de rescep-
iune ale 1VIetropolieT :
244
www.dacoromanica.ro

IN
tONDICA SANTA 245
II.
AAISA HptME 41 pztAl cTTa *unison's a 685E AS 440 41 AMISZpATO
meTz 481 fillif1484 I II AE TZ GEp6(1)71. AA caasne InH am
Pi`t4Bligno 071 A4TITZ f117/1110711 a £5518A8 031) A,EniTpon NO aplir
pi WH ErgAAHA Nap1N NI ASA '1 dH A ,514T117 4 MHTp011" AT* Irlpo6Aax71N.
gAI tart X9AMB (TN laTIA: N e.itio Ks nopliga apt aitamstivreAs 11:Tp8
Aw's 1w Laaa AEI' 'coma Aomia yaps psHEyi Ne awitir KHn SP:I.H; Al
KIIREPHIII11 tole intiganit. np1o7 4ia nopyritsa c4r7Tiof k HMO a pap,-
Take. 4, as Opt tail; Al $6 mariTtipt di I) 1:111),A,A at. a AO At
apt E 8HB 41A8 GitAOZA, GT1481. ITINAt f;I: fir apt Aga& Bit-
hOlitHrt rAHribp.1.1. AAA Li?. ai.PAI MA Ut 41 rnZI stat. .1.41i A-
A ...4) tio .&AA (TA 165 (Kpn uth mink Ao 4 14 0 1?,o1,11 A aimpo oyrp poaAaxi -A
la.05,03 (7177 1669).
A nagflainFRIC = S er a lim
Episcopal
Rbmnicn-
Smeritul Metropolit al Adrianupolel Parteule.
,..".
, ..0
4is
G -
enooI.
/a
Ii.?A HS
J.
,.. ..
4
fr;Hlr
toil
ii,.. C. .Alf I
4
9
= Vlftdica Stefan.
luT.
=
a -u J
www.dacoromanica.ro

246 CONDICA SANTA.
NOTE:
Actul acestei alegerT este scrisit pre fOia a patra a CondiceT §i
cu liters cursiva .codata, proprie zpocel m l Mate Basarab. NoT ilu
damu cu garmondu bisericescit
27) Judecand dupre acestil actu, Biserica catedrala a ihigro-Vala:
chic; degi terminate Inca dela, 1665 din constructiune, nu s'a oficiattt
In &ma pone" la anul 1669, gi acesta de sigur din causa hezugravi-
reT d; aci pre acele timpuri, dupre cute ni Apune Mater Basarab Intr'o
epistola" catre Tarul Rusiei, MichaiL Teodorovici, Muntenia suferia de
zugravi (ve0.I GHOLUEN. FOCtiii Lz BOLOK. No. 25.).
28) Grigorie din_ egamenit al monlatirel Brancovenilor devine, cum
vedemil, Episcopt. al Buzau1ui, gi rgmaue aid pea in 1691, and a
muritn in scaunul acestel Episcopii.
99) La primul Episcopt, care numesce Episcopia de Itomnic,
lasand ase sulAntelege, ca numirea are- origine slavona dela
phis& =-pesce. A-esta, dupre opiniunea nostra, Se ecsplica prin read-
tiunea, ce facuse In tore cultura ronnanesca, In faverea celel slavice,
carea Inca avea multi representantt In tote straturile societatei gi mar
ales ale clertilui. Se yede, cagi Serafim a fost unul din partislanii cul-
tural slavice a timpulul gi lui, ca pravoslavnicit, ise parea mar regulat
a deriva numirea Episcopiei Bele dela unit pesce slavinescu, de cat
dela o Roma papistagesel. De aceia- Serafim, gi numat ..el dintre
Episcopii Romnicului, numesce Eparchia Manic.
Rib-
nic,
www.dacoromanica.ro

CONDJCA SANTA 247
LEL
roriq KX dg AV116B69
11X/VIONTg,6111E05 GOICTql '61111110
tali A EiNB5MS14 NIAIT HAHTG
011 1
(Simbolul credintei in limbo, slavonit, dupit care urna4z6) :
Prt 1r A
.
lAr 11il
e .
OleoMI Wii Mk cqnliti 'IEAO9 3
a.?CCJWITE MN A Tot% TA AMA CZGOAr.IKAvE CA CTialsC)S
,
(JEW.
,,,..N
lItTrip'4111 B AW EEMKITV iNHeArlirEAO?
,,
YINOTOATKA
,N 't
OMA TE AM vieNTgAVII. MN KA-
N k . . r ,.. ..c ,;.
AC,.0.0AWIAKA Cl3INTA ENCry AAA WH KIITE A-
siiirrE CZEoicipZ Ark" riplurniT. HVAncriciKgne Mil EY.
mil Al Mkeirq9NCIKg WA Al 1.1,1q. filt" KbTE C660A-
9kAl NS!? Ark" lifINMIT. 1111; EV NS Al f1eINIV1;& 91,1
Al mnaigri. Rom WA K6TE NOM lit4NE CCI)NTA
filiacAKZ A e b.CZOITWAVII. A" Ora A" NECKVICE. WA
if mZ,1"g9iCEKV C6 AE 141q. WA CZ oy'ME iv Kzpark
r,
NEBOEKtiC4 Lou) r 111101414.WH CI. CkilZ3iliq TORTE
,
110eV4HAE AO0 lay illAu mil KVpATE. +Kis MZ°Tgen-
CEKq CZ MS CV1IgH noor7,11H ne,L AqMHNATqAg Met
MmHg WEI tyglIZ BOA rip+ CCIDN toTqAcciii .?mivreo3-
AHTVAVH ca orkni?. WH NH, Wta2A CZ NAN 'E BOAS
Mik . CAq CZ MZ-Aia EV SpE WMTZ 110i9HNHI CTZHZ-
NqAVH IWO?. IVINip0110Allirg f rpEwl414AVN. WA CZ
NNIMA it6hi9zivi. lePwur 6EAA iNkM111 419AT A CZ
,
enyE 1191 A,VmHEEY KA CZ MN AVMVINTEcE WITT
Wit HNEMA CZ +1g 114&9A 4frev n0ev94 Aq11.
liA I
if
itM
N
)
.
.,3 I
www.dacoromanica.ro

242 CONDICA SANTA
EN On flA;It 11Z'rOpi /V6H.
.14 A
AMII
KEpgAik.ch ()11 CAA
NOTE:
89) Simbolul oredintet gi jurgmentul de mai
sus, pre pane Gregorie l'a pronuntattl la chiro-
tonia sa, sfmtti scrire pre pagina a doa a fo-
ie a 5, r6mitnencl Intre actul alegerei gi a-
ceste- ale chirotoniel unit gold de dog pagine.
31) Actele suntu scrise en litere drepte, imi-
taVa tiparulul gi nol le &butt cu tedia biseri-
cescA, care semAnA, 0:strand tote particulari-
tAtile scrierei,
82) CA Yn Biserica Ungro- Valachiel era lupti,
intre alavonismti gi romanisnati, se vede gi din
aceia, ces creslul, pre care l'a prbnunIatil ale-
sul Episcopiel de Buzeti, Gregorie, la chiro-
tonia sa, 'este sisU fn limba slavona. Incl. nu
cutezaii ckturaril timpultd, ea sl Ironunth
In limba roman.escg rugticiunile, pe"n6 calm
a venitil Metropolitul Teoclosie, care a rupt'o
cu trecutul gi Biserica.
88) Cuprindereti juramentului, pronuntatit de
Gregorie, este o traducere forte liberA gi en par -
tieularitestT ale traduatorulut, fata, cu
asemenea juraminte din limba greeK. El se
distinge gi printr'unti elementti monachalti,
care nu se observii, la alte jurAminte. Apol are
gi particularittip ale limber romaneset de a-
tunci, care nu sfinlii streinismurY, Ca : tgi sA-T fn-
greoezti inema asuprAimi,.
34) AicT Grregorie se titulez4 : cnumenitul
S -tel Episcopil al Buzgulut etc,. Iar mat jos
se isettlesce tBozovskil, sea BuzevskiTs. De
unde se pote deduce, ces el In fats. Metropo-
litului Stefan era pent= numirile romluesc,ii
'Tar can(' dispunei qe sine, le slavoniza.
411 ' it A kV .
A
In_
propriT
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 249
IV.
At %titling Mt npt ccpiiTA Alirrpon;Ait, A TOITE ulpa prmanitss.
a
panne
n.
colptVga!papa a E aActiElpa ifItiTpOnoZ. I1AZTIAAS:A A;p1S.
,
TOpre. 4SEWItiTti KH ...II-tape. HO Hapi.ki tit acpa'a- "aHlit -"npxVitpin. wit
arimitth. It nOpiti ofpwiirene, nsarrt IftEaciA71, IleTptiaEXI
TgZitititinOat: 'a npt aamHtill-dA8 Ik.fo7HZ. hi; Fe AB Ilea' 13011L
4nidoitia NB Tc;aT21 '4,a,t1HIpt casOptAil Lintz pnanznitpts, 41pA94
CiaTa ditiTpolloaTh s nipa Pamanitpn, dim farrt xtime cipt7T9A8
UIH Anapiners Ha CS 6at.117. W6pa Siatirt, Ha CL
KHKepHEHT4;pii, 14441 clOTE (iftiTp0H0Alt. At TTS net; all era-
MENSA AlIAA Kn firrpoinis, AS AOHA't npt 'eremtsit AiAd
GaA,Olia KN Gii.an, tun AS TpinAt nila apt 'eriAAtHIT mad AP -
. la
yieT: , Kn Atio,a,Oat. SSW Ca ap3T7x. MAN eptNH. tun At 430a0.1101 10E01'
AiCToH; C43HT1 (filiTp0110Ait, a ON AN-
4'4
Apt
II 2- .
rponoAn) o."161.1"4 CA cospn AL HoAHHL, ne AHH. 12 Ai:
e5F05 I 7177 1669).
cEpA
=Al Titrnovolni Ieronim.
= Al Patrelor Emanoil.
(44),r-7-Tar L.
FirtKofhtutri4tio-17
= Seraflm Episcop
A;"
Eh
7:- z_... ,
,A,A
, n^, ,
42.
lio-
tun
4,
aro to Tri, nTtpe 4it
fiIAAil,14.
1.
MALI ABAt11i147. 6,Hpt 44eqi
.a....--
tiiA
Itemniculd.
www.dacoromanica.ro

250 CONDICA SANTA
Grirgoie Episcop Buzeului.
= Fost at Adrianupold Partenie.
top45, = Al Cervenilor Iosif.
NOTE:
35) Acestu documentu este scrisu pre f6ia a 7 a codices, remanend
foia a 6 alba. -
86) Scris6rea documentului este cursive, codatA gi asverlitu, de a-
ceia gi not ilu presentamu cu garmondti bisericescrt,Ostrandu-1 pm tics-
laritrttile.
89) Dea. Metropolitul Stefan a muritil fu anul 1669, §i el, s'a suitu
pre tronul acegti Metropolis la 1648, atuncI el a fostri Metropolitti al
Ungro-Valahiet dne-OecT gi unu de anT.
88) Alegerea Episcopilor Terel se facea din iniciativa lietropoli-
tuluT gi din ordinul DomnitoruluT ; alegerea hug a Metropolitului pre
timpurile, and Biserica nu se bucura de autocefalia el agtepta ini-
ciativa PatriarchuluT de Constantinupol. Dovadit casul de fata, and
porunca de alegere vine dela Patriarchul Metodie gi Iw Radul Leon
'Voevodti.
89) Metropolitit ca gi Episcopit se alegert nu unreal' de dull,Terri,
Cl §i de boeril Term', caril faced phrte din obgtesca Adunare. Ace-
sta era alegerea socialg, prelatilor, facutl numaT din iniciativa
Domnitorulul, dupg acesta urma cea bisericesa, la care luau parte
numai clerich; dovadrt casurile de mai sus. La alegerea ha Teo-
dosie fuse WI parte gi civilit, dar cu rolul numal de a inspecta ale-
gerea socials, acum frtcuta; cacT actul, cum yedemt, este subsem-
natil tot de tetra cleric' numat Acosta. intervenire a elementuluT
laicu din alegerea bisericescit a luT Teo,dosie noT nu ni-o puterati
=
/
rat ---
/,o'f3-,/
g.
1-
--1
QX./4/1 SZ-
www.dacoromanica.ro

CONDI-CA SANTA 251
ecsplica, de cat prin aceia, ca, el trebue sg, ii fosta combatutti de. cg-
ire partida slaveno-file din Terg, continuandl cum vomit vedea, cu mar
multi curajil ronigno-filismul Metropolitului Stefan, Sgrmang, carte!
At fosttl, dar Ere. mult vet mai fi .uritg §i persecutatg
40) Teodosie este originalii din Transilvania, venitti in PIA pre la
mongstirea Cozia, unde a primitii §i cgluggrirea. ApoT, devenindii e-
gumeng la mangstirea luT Negoe din Arge§5 care de la fundarea a,
fostti tot-de-una ung centru al Romgnismului, el s'a distinsu aid; ca
lint Moron:anti de prima ordine. El a introdusii, cum vomit vedea i-
mediat, limba romitnescg, kiar §i la ruggciuni in Biserica Munteniel
Ei tot-o datg, trecOa in Tex% ca : obrazt mai luminatu.a
41) Atat Serafim, Episcopul de Romnic, cat §i Grigorie al Buzeu-
lui, Pacer( parte din partida slaveno-fililor Terel. Dovadg, cX Grigo.
rie din al Buzeulul se face Buzovskii, Tar Serafim, pre longs tali
terming numirea piseopiel' in skiff, apol o mai deduce §i din pM6a =
peace.
V.
0,5G9AGbey10 FIX Mlilil ilg AillillBga
ViI,AXII At! in xil 0 4/111TP0110Alg A
ILIPII 41. rgliglii, RX,rgril Mt di7ITI-
Ag011.
-;.
IleEZ 4T9 0y4 o, M 1,1 c ni . TraTtrAk KA(Ji
::, v-at
..1% .7.%. .-z,
4HHE ToaTE. 1469E A. (1)ZKV tHei-o WH
,N
FIZIVa'rg
WH TOTE KzEri CZ BZAZ dm KZTE Hq liZ WI
4Teg AoicitiZ IC XC Crog A AmtiAe. Kapi tlicirE
.. 7.1
oy7t4V HZCKW, %ma 4I CAA NECK Matt TATS
..-N
NAHTE Toil tAtlIN. AgMHNZ AE 4 AqA1114NX)
. .,-.-.
AMItyg. 4113Ftli, (NIAA AMN,cEv tlE A MisFeH, KA
'-gHZCT rar qH_ itC.: di WTali_ A.,_Tpo
,
PE
crtv TH9E Kti
1 -.N iv
et.TATZ iv 4'f9 KAvE rioroc)74 AE 4 491-09E,
q..
qHE Teti NO WAMENTH, WH MT? A tioacfrez a-1i -
HTE, KAp; CAY 4Tiall; AE 4:A).--c;:' CioNTZ. Wli 14,E
÷ MAial lige, TA i)E,I0Aea WEI All (1)ZKV Wm. WH
C4 eZCTHrHH 11:tyreq H3, 4. sirkMrk Ail 11111111 ,(NE
k
MA
?1
3
et
411
www.dacoromanica.ro

252 CONDICA SANTA
I
4
7.- _..
noTz. C4 M NNAiti4H&
1Y rry 1
KW CT WI4 O. 44 r9011A IIIH Ay
t '.,.. 'N .1.,Y or"
Call44 RH ATfiA514 Kg' A' H CKVIIITgeE. WH C4
At 441-9E, WH WAIN' MIMMAIlTA TATZAg, WH
IA° RA CZ Rif Kg CAARZ CZ :Kg6E4E ISTH um mocu,ii,
WH 4
$
flZpZ14-TA AS NApE C)Z9'WHI E, H 4
I . .
'
ccpwrz taptiq", KApi" $4)A4E Map WH MCI tstAA
Tarre, K4ef" Ca 4KHHZ WH cz martitu draw-
-, .z.
HZ KV TATS" WH Kg VI-0.- KT^ aY rexti Kg
flpe4411 4Tv0 CI)HTZ A'iNEREvIITZ WH inOCTOArE-
0
CKZ 6EC+04KZ, mzpTi5pricrio opul 6oTi5z 4 AO
AE 9feTap4 nzKairfAor A'141E11T6 4.614r4 M01.1411/-
, 1
AO WH Ecia ga A' BrCKWAV 4E RA CZ (PIE A'MIIHZ.
AVFIZ A4ATA CV(1)0 WH niallMiCKS WI4 4,1AF
wAnTE c4iNTE ragoex, Kapp Cita Ap6HA WH Crk
--.
ci)ZI.& 11ENTO, 4 TZelleit TOKAirt MAO' KerlININElpH,
" I
"
mzetrzarck Ka KgKg OfhAETVA HHEMA CZ Cq)leg
WH CZ 11Z.cE Kg, KZTE KAHOHE 1011 KZTE TOKMFLAE
, v. , 7/
AY .10rZpH AWN C4 )4H nappm,u 4E Crkg A'
TVH4E AA A44AE WanTE CZ60A9Z, WH TORTE cite-
s
TEAS TOKMrkAE WII KZTE 6i3f1Z 60'"
e .5..
rATE 13 MN crk/v .,iiivinircurg ,6,l C(1)110,Y11 1-1Zpli-
4711, d iV KITE C'f AEnZ6A E, ATk-1Z6gMZ WU,
'EV) 11111 TORTE KTE A" flpTIIMH E flpiHMECKV WH ig,
I' 1
K7/6
'
WH ra 4KZ MA MZpTI9HCE CZ 1-1Z E KZ WH FIA4T
E.ECEVell41H WH 410 TORTS BrEMM lif1144
AV AE CZ NC; ralli$ECKg 'ACS111(iA WI HHCKAria Acg
§
+noTeusz
4,
1411
,,
Ini
,,e,
Keqei 411.03 KunV, 4E TOT1F
,
'reg tsiXgAs
1
www.dacoromanica.ro

dONIACA SANTX 253
CS OyimEV:? UM CZ MZ flAEKV 4li81liZTV0-1A0r
wor 6S4NE 'AA' neTfr MIENS
f 7/*
wHeziwropo a TOITZ AMrk K11910,
aa1.0,04=1 WN MZ GparZ6ViCKZ% Ki6 MNTE KV
prOCT+ AMN5EACKZ, W1-1 KV +VIKA AM AM1+,
5EV. LIFE CqDriTEAE KANOANE Lim +hz43irgifil CZ
flaCKV KVEITZTO;prt TVirMZ Ka9+ Mil CZ NZ 119E
MZNA M'k, WN KV KZTVM14 BA pi lairtelt CS
MZ r1Z5iKV KtCvaini, AE TO/ITE paWTZUMA NE-
L
MrknTE Wil KIIKAINEI-g11Z +KZ ma
MZeTVVICE KZ, WN 6E KZTE TOKM,fAE ta91
CKa 11 IlATpiarttikV CZ. AE NECKtimgarrq
siorev rrOiTZ Ellancla Mrfr2, M1 Ma Ka tNHH. BS
Ark 1.5po (7177-1669).
44 c
(1 7
la 44
in
air Zet AS? /yin zz7?
)
wyrrrfEeITT 71/1 0 al tie21-1)
L24,
/C(41 H er4
-rr
aTaur t TAH
Citit1,1-TVAq CTZFIZ WN
narjalexz,
!moo
`If
I1X5E
r-A iv
,
cfrr
www.dacoromanica.ro

254 dONDICA SANTA.
NOTE:
42) Simbolui credintel luT Teodosie este scristi pre pagina a doa a
foiera 7 din condica.
40) Litera este cea drepta imitatia tiparulul, pentru care noT damn
ambele acte en teri biseiicosca
44) Acestti credit este prima traductiune in limba romandscit din
Muntenia, pronuntatti fn Biserica gi el a fostil liiirebuintatti peng la
anul 1705, and a fostrt Inlocuitti cu traductiunea luf Antim, Metro-
politul, care se usiteza gi pe'ne-
46) Traductiunea luT Teodosie se distinge, clam vedemti, prin aceia
ca da ideile simboluluT prin forme gramaticalc aualitice. In genere,
se pote dice, ea traductiunea este nemerita; afara de locul : 4Inteo
sfauta adeveritd gi apostolesca Biserica). Metropolitul Teodosie scr:ea
limba slavon'a- cat gi pre cea greceseg, (vecli biografia lui Big:- mi..
rout.a an. V. pag. 24-47 etc.), gi cu tote aceste nu putemil sa ni ecspli-
crunil, cum a pututti sa traduce termenul Itex0oAtxt sou co6opaaft, cu
Intelegemil sasel feria' de terminul catolicesca, dar nu gi de
terminul sobornicesca cand el Intrebuintazb," spasenie, sfergenie etc.
Nu putemti iaragf sa. presupunemrt, ca terminul de adeverittt avea
pre timpul luT Teodosie sensul de ecumenica, universals, degi gen-
sul for se aft gi asta flT lute° afinitate ore -care; adeca ceia, ee este.
universalti, pote sa fie gi adeverittl, nu fuse gi din contra..
40) Dupil profesiunea de credintrt fn re'spectul dogmelor, alesul Bi-
sericel trece la partea traditionala a ei gi marturisesn, ca va pazi
prescriptiunile canonice, fOrg a aminti de partea tradictonala rtescrisa.
ffentioneza fuse de prerogativele PatriarchieT asupra Bisericel:Un-
ITo-Valachiel gi promite ca, be va pazi.
47) Chirotonia lui Teodosie s'a efectuatti adoa di dupe alegerea luT
eclesiastica ; adeca la 21 MaT 1669.
48) Vedi mat sus facsimilele scrisoret Wietropolitului Teodosie.
ast.--51T.
ade-
verite.
www.dacoromanica.ro

INALTA CIIRTE DE CASATIE SI DE JUSTITIE,
SECTIUNEA IL
§EDINTA DE LA 24 PEDRUARIE 1884
PrefedintaD-lui ALECSANDRIT CRETESCU Prim-Pregedinte
Mernbri. presenV . D-nii G-regore Zahovari.
Aleesandru Petreseu
George Platow
PP P7 # Petra Orbeseu
Nicalae Mandrea
PP
George Giurgea
Fotoliut Ministeriulur public a lost ocupat de d. procuror general George Filitti
P. S. S, Archiereul Calistrat Orleanu Barladeanu a &cut re-
curs in Casatie la- 25 Noembre 1883, contra urmittorelor acte
slversite de Sinod cu ocasiunea dare sale in judecata biseri-
cdscit a Antalui Sinod :
1) Actul de acuzare din 22 Octombre 1883, semnat de Viea-
nil Malt P. S. S. mitropolituluT primat prin care archiereul Ca-
listrat se inculprt ca a calcat canonele care opresc intrunirea
preotilor voia episcopilor, c& s'a impug in capitalii, in di-
ferite servicii bisericesti ftira o invoire, di a introdus
in biseric o cetire neusitata si a alterat unele din formele
liturgice, cit jurnalul Biserica Romdna infiintat si redactat
de P. S. S. merge many in mitnit cu jurnalul Depteptarea
din Iasi, care luptii de atata tamp contra institutiunil or canonice
si in contra clerulul malt, provoeand la urii, la desfreit, la anar-
hie, di a refusat de a subscrialaturl cu episcopI encycli-
ca pastoral& a S -tuluT Sinod, prin care se &Xi preotimei sfaturi
parintescisi friitesdca se se fer6scii, de cursa ce li se intinde de
o
,
ft-trit,
prealabilit
www.dacoromanica.ro

IVECURSUL P. §. dALISTRA1
§i altele,fapte care calla sa atraga escluderea
sa din numeral archiereilor membri ai santului Sinod.
2) Votul santului Sinod notifi cat re eurentului la 20 Iunie18831
care decide suspendarea P. S. S. din serviciul archieriei Rena la
sesiunea viitOre a santului Sinod c'and se va statua asupra acn-
_satiund.
3) Votul santului Sinod prin care s'a numit o comisiune de
5 membri ca s6 instruiasc casul.
Recurentul archiereul Calistrat afostasistatde d-nii avocati
G. Marzescu qi C. Boerescu.
S'a presentat §i parintele vicar P. S. S. arcbiereul M. Ploe§-
teanu care a inmanat Curie adresa cu. No. 1.- din partea pre-
qedintelui santului Sinod, mitropolitul primat, dupe care s'a
retras din audienta.
S'a dat cetire rapartului Merit in causa de d. judecator Al.
Degre, precum adreseT mentionate prin care se tnapoiaza cita
tia de infatilare a Rreedintelui Sinodului sub motiv ca lu-
crarile Sinodului nu cad sub jurisdictiunea Culla de Casatie.
Imediat dupa acesta, d. procuror general, a cerut cuventn1
0 a ridicat esceptiunea de necompetenta a acestei Curti de fiu-
decaj, recursul parintelui. Calistrat.
ConclusimuTa-lui pro curor general car art fost date 0 in-
scris spre a fi alaturate la dosar, au urmat6rea cuprindere
Domnilor JudectitoK,
Am cerut cuventul ca rog acestil, supreme, Curte sremi-
permita a declina competinta sa de a judeca procesul de fata.
Din cefirea rap ortului facut de onoratul nostru down rapor-
tor, ati veclut d-lorjudecatori, ea recurentul a fost datjudecatei
santului Sinod pentru abaterile sale de la- canonele bisericesci,
abaterT -cari, dupe, cum resulta din actul de acusatiune, smug
demnitatea caracterului sett de membru malt al clerului roman
slabesc prestigi-ul bisericel, mai cu semi cand nisce asemenea
abated se comit de unarhiereii, care fade parte din Antal Sinod.
P. S. S. archiereul Calistrat nemultumit de actele pregatitore
256
$i
se
inirnicabieericel,
www.dacoromanica.ro

iZECURSUL P. S. CALISTIZAll 257
JudectiteT sale 0ver,lite pea astdcli de santul Sinod le atacit pe
calea redursului in Casatie.
Mai 'nainte de a eerceta daca aceste acte sunt definitive sail
nu; qi dad, nu sunt definitive, sunt ele din acelea earl de 1;;i
nedefinitive pot fi atacate cu recurs in Casatie, precum qi data
recursul contra acestor acte este fricut in termen sail nu, se ne
ocupthn de declinatoriul de competintri ratione-materiae, ce
permis a ridica insintea domniilor-vostre.
DeclinAtorird acesta de competintii a muncit mintea recu-
rentului, adsta resultit evident din precautiunea luatit de P. S.
S. prin primele linii ale memoriuliff seti, prin care se incercg se
ne convingli, a priori, O. recursul sea nu confine ninnica de
anormal, eit ddrii, trebue privit ca tote recursurile, ce inta in
atributiunile Curtei de Casatie.
El bine se ne incercam ci not, §i spergm Cu mai molt succes,
demonstr6m, din contra, cg nu putem se declarilm acest
recurs de admisibil fora se passim pest& atributiunile date aces-
tei supreme Curti de Yegea sa organicA, qi &ra se violgm -ca-
nonele santet nostre religiuni de r6arit, legea organicg, a din-
tuldi Sinod precum i Constitutiunea n6strit.
Recursul Teofiliei sale Calistrat Rirlitdeanu este o curath,
plangere adresatil cittre puterea laic& contra abusului comis de
membrii stintului Sinod in esersiciul funcfnmei lor.
Ca se vedem Ins daca acest recurs tanquam ab abusu,
care Ia Francezi. se numesce appel comme d' abus, pdte se esiste
i la noT, se ne fie permis a esamina in cate-va cuvinte causele
ce ail dat nascere acestui fel de recurs mai cu soma in lumea
catolicg,
PIncg, din epoca,in care imperatiT Romani ail imbrittilat
creltinismul se facea t distinctiune intre afacerile eclesiastice
gi cele timporale; ast-fel chiar imperatul Justinian prin novela
sa 83 a clis: 4daca este Vorba de un delict eclesiastic ce trebue
epedepsit en pedepsele prev64ute de canone, numai Episcopul
esingur 0 pronunte, halt participarea judecittorilor provin-
icier, caci nu voim ca judecAtori niyilf se eunase& niece ase-
emenea afaceri, fiind necesar ca ele sit fie instruite dupe ca/
2
'mI -am
std
1i
www.dacoromanica.ro

258 RICURSUL P. S. CALISTRAT
'ndne, gi culpabilii se fie pedepsiti en pedepse eaesiastice,
'conform cu santele §i divinele regrilipe ea/11%41e ndstre rni le
tdespretuesc ci se conferral cu ele.,
Cu timpul insL, biserica occidentuld plqind peste limitele
trase de acest imporat, se sin* necesitatea unui recurs la au-
toritatea civilt spre a reprima infractiunile la inteemitile
bisericesci (pragmatique) §i la concordat, recurs menit a pun e o
stavil IncAlcarilor &cute de juridrctiunea eclesiaticit asupra
clderRor puterei timporale. Acest recurs se numi appel comme
d' abus, qi trecu prin diferite fase pen6 ce se reglementl in mod
definitiv prin legea din 1T Germinal an X (8 Aprilie 1802)
relative la organisatiunea cultelor. Primul titlu al acestei regi
tracteM, tdespre regimul bisericei catolice in raporturile sale
generale cu drepturile qi politia statului3.
D-1 Dalloz in opera sa (Repertoire de kgislation, la cuventul
Culte No. 232 ne spune c t astadi dup6 art 6 din citata lege ar
esista cinci eauseprincipale al a,cestui ab us. 1) Usurp atiunea s aii-
escesul de putere. 2) Contraventiunea la legile i reglementele
republicei 3) Infractiunea la regulele consecrate prin cam:ST.101e ,
primite in Francia. 4) Atentatul la libertatile,. scutirile gi
ebiceiurile biseiicei Galicane. 5) Ver-ce in reprise sail. ver-ce
procedeil care in esercitiul cultuluf pate compromite siguranta
c3tatenilor.
Dar acestit lege in cea ce privesce interpretarea candnelor
mai 05, nu '0 are aplicatiune. lath, in Aclever ce cetim in Dal-
I oz, opera citita lallo. 248: (Al treilea cas de abus este infractiu-
tn ea regulelor consacrate de cananeleprimite in Francia. Ads-
'tit dispositiune din art. 6 ridicA dificultatl grave in aplicatiune.
'8preaconstatain adev6r, oinfractiunela ace] e °amine, trebue
'mai inteid s6 fie cunoscute qi nuraai in urmse se prim6sol
sputerea de ale interpreta. Or este adev6rat a zice cI cea mai
'mare parte din articolele orga.nice presupun acastl cunolting"
acOsta competintl din partea membrilor consilmlui de Stat,
'en tate acestea, ntrli s'ar puteaincredinta interpretarea acelor
t artier)] e fora nisi o primej die. De aceia nu credem ca ast-fel ar
'fi fest cugetul legiuiterului din anul X).
<si
www.dacoromanica.ro

itteURSUL S. CALISTRAT 59
Ceva mai mult, suspendarea provisorie din functiunile sa-
cerdotale nici nu 'Ate se dea loc la apelul comme d' abus, Dan
No. 236 comb. cu No. 703 pentru archierei.
In Romania base nu esista vre-o lege analoga cu legea
Frances din anul X, mar sus eitatit, i nici nu p6te se egiste
Antic. Ora In care biserica dominants dupe constitutiune este
aceea de r6saritl biserica ce nu a putut provoca vre-o data o
asemenea lege, pentru ca nu s'a recunoscut o data ea o
putere in stat, spre a sie ivi, nece,sitatea de a se inchea pragma-
tice sau concordate intre ea qi statul roman.
Prin urmare data na este permis pentru interpretarea le-
gilor noastre civic s6 recurgem ate o data la jurisprudenta
qi altor ter'. civilisate din causa analogies ce ar esista intre
legile for cu ale noastre, in materie bisericeaseI trebue ss
ettutitin solutiunea de care avem nevoer mime ininvetImin-
tele- bisericei noastre de orient qi in jurisprudenta patriei
n6stre.
Ss esaminrim Ur care a fost legislatiunea Ord nostre
inainte de legile esistente, cum ea a fost interpretata, precum
§i care sunt legile cene guverna astitcli i care este jurispru-
denta stabilitA.
Nu este aci locul, §i nu 'rai voitt permits, a face teoria fi-
losoficI a religiunei creltine, destul este sa ne amintirn ca
biserica de resririt s'a tinut strict in limitale .trase Inca de
marele imperat Constantin, carele, precum este cunoscut,
este eel d'anteiii imperat care a imbrIti§at creltinismul, §i
care a dat cea mai prefects definitiune relatiunilor ce trebue
ss esiste intre autoritatea bisericecsc& §i puterea
Adst& definitiune o gasira in opera lui Eusevie gpisco-
pul Chesariei din Palestina.
Acest episcop, care a fost unul din cei mai invetati did e-
poca lui Constantin, in capitolul XXIV) cartea IV, din a pa-
tra sa cuventare despre viata lui Constantin eel mare) inti-
tulat : ,,Quod externarum rerum quasi episcopum quendam
se esse professus est," ne arata ea iruperatul Constantin a-,
flAndu-se in mijlocul episcopilor adunati de el, intre ,eare se
1J.
nicT
laica.
www.dacoromanica.ro

260 RECURSUL P. S. CALISTRAT
afla §i Eusevie, le-a adresat aceste cuvinte : Vos intra ec-
clesiam, ego extra ecclesiam Deo episcopus constitutus sum.
(VezI §i Vladimir Guettee histoire de l'Oglise vol. III. pag. 68.
Din aceste cuvinte ale lui Constantin resulta ca El a prts-
trat pentru sine dreptul de inalta pr,eveghere asupra aface-
rilor exterioare ale, bisericei, iar tot ce prive§te dogmele
afacerile spirituale le-a incredintat sinodelor §i episcopilorz
ca. uniT ce trebuie sit compuna autoritatea interioaril biseri-
ceascit.
De principiile acestea ale mareluT imperat, earl creel bi-
sericeT o positiune modesty fata on autoritatea laicit, de aceste
principiT, clic, inspirata biserica, de fiisArit a strribAtut 15 se-
cole IAA in zilele ndstre pastrand pe de o parte ne atinsa
credinta, iar pe de alta respectand de a pururea suprematia
puterel laice, proclamatit atat de Mantuitor, carele, dupe
cum ne arata Santa Evanghelie dupe MateT, Cap. 22 § 21 a
dis Dati Cesarului cele ce sunt ale Cesarului §i lux D-zeti
cele ce sunt ale lni Dumnezeit." cat §i de Apostolic seT, intre
cars Apostolul Pavel 1n epistola sa catre Romani, Cap. 13
§ 2 a 4is : (Tot sufletul a, se sapuna autoritatilor celor naai
inalte,. Iar Apostolul Petru in inteia sa epistola generala,
Cap. 2 § 13 15 a clis: (Deci supunli-ve la tita, ordinea,
tomendsca pentru Domnul; ori imperatului, ca celul mai
epresus ; ori guvernatorilor, ca celor trimi0 de el spre pe-
tdepsirea facatorilor de rele §i spre lauda facatorilor de
(bine caci a§a, este voia lui Dumnecleit."
Ilustlttl p-uizot, in opera sa Histoire de la civilisation en
France depuis la chute de 1' empire Romain, lectiunea a treia,
vorbina despre varietatea principiflor §i formelor societatei
religiose in Europa, §i despre clasificarea diverselor sisteme,
1) in privinta raporturilor biseticei ctt Statul, §i al 2) in pri-
vinta constituireT interne a bisericei, ne da dovada cea mar
eclatanta despre veracitatea afirmatiunilor nostre, relative
la doctrina profesata de biserica de rasarit Inca de la suirea
cre§tinismului pe tron cu irop6ratul Constantin §i pea astaqx.
In adever, dupe ce eminentul profesor face teoria diferi-
§i
r
www.dacoromanica.ro

RECURSUL 1. S. CALISTRAT 261
telor sisteme religiose, ne arata cum biserica de resarit a
remas fide vechilor traditiuni, i pentru ce biserica ro-
mans a fost nevoita a nu tine seamy de ele. Causa care
a silit biserica occidentului a Ai peste atributhmile de-
finite de imp6ratii creqtini, a fost invasiunea barbarilor dupe
caderea imperialui roman atunci tend clerul se simtea
mai forte, pentru ca poseda in sinul s6A o mare parte
din inteligenta, tore!.
Ast-fel caslend imperiul, principilor investiti cu porfira
ate Iuccedat regi imbracati In blanuri, gi biserica nu nu-
mai ca nu a avut pentru aceqti noi veniti aceiao consi-
deratiune ci acelW respect, dar a fost Inca nevoita, spre
a lupta contra barbariell lor, se intinda cat mai mult re-
sortul putere! spirituale. Esaltatiunea sentimentului religios
al pop6relor a fost mijlocul de actiune de aparare a bi-
occidentale ; de ad, dar, a decurs pretentiunile de
suveranitate ale biserece! romane Inca din secolul al V.
In orient din contra de qi imperiul a trait 12 secole in
decade* continua, biserica nu a pretins nic! odata a a-
junge la suveranitate. Biserica greaca a ramas fata cu im-
peratii orientului, mai in aceiai positiune modesta, in care
se afla biserica romans sub imperatif roman!; cu alte cu-
vinte, biserica de resarit, dupe cum mai sus am spus deja,
s'a marginit in limitele trase de marele imp6rat creltin, a-
plicand canOnele conform traditiunilor orientale.
ET bine, traclitiunile acestga ale bisericel orientale a fost
respectate aplicate in Ora n6stra atat de biserica cat qi
de puterea civila §i pone la recursul cue fata al TeofilieT sale
parintele CalistratBarladeantl, nu esista la a mea cunoscinta,
esemPu in Romania sii, se fi &cut vre °data apel de un pre-
lat al bisericei la judecatorif civili contra judecittilor de
discipline bisericesca, judecati de o ordine cu total interi-
Ora. Din partea cleruluf inferior avem asemenea esemple,
dupe can vom vedea mai in urma.
i in adev6r, Inainte de reguIamentul organic, norma
dupe care se efectuati nesce asemenea judecati era, can6nele
si
..-sericet
si
www.dacoromanica.ro

bisericei i trad4iunea, earl all fost tot-d'auna respectate in
aplicaciunea lox'. de guvernul Ord. Dovadit despie adsta
ne este jurisprudenIa din acele timpuri consacrata de bi-
serica in deacord cu guvernul.
Am cautat in archivele autoritMilor nostre bisericesci
am gasit in pxchiva mitropoliei din Bucuresci o condica pe
anii 1668-1820 numitit condicii, sAnta, in care aunt trecute
diferite hotiirari in materie de discipline biseridscl, din cars
resultit ea afacerile inferiore a le bisericei an fost de-a pu-
rurea judecate de autoritafle bisericesci, in presinta celor
mai lualti demnitari civil ai Ore! ; ast-fel gashm la pagina
17 a acestei condice o hotarare din anul 1679 Aprilie 15,
prin care se reinstal6g, la mitropolia Ungro-Vlachiei fostul
mitropolit Teodosie, scos din acesta mitropolie pe timpul lui
Grigoralcu Vodl, ; hottirlre are drmatarea coprindere :
T6ta actiunea gi actul, ce pare a avea caracterul cuviintel gi al
drepta-te; gi mai ales actiunile spirituale gi hotarttrile, ce se fae din
ordinul tronului ecumenic, in diferite iocuri, trebue sg, fie inscrise gi
inserate in condicele eclesiastiee locale, spre a fi pentru. trebuinta
iimpurilor, DupA cum s'a intamplat, gi acum, a fost, ca noT se fim
tiamigi din partea intru tot Prea Sautitului gi prea inteleptului Pa-
triarh ecumenic, D. Dionisie, gi a SAntului Sinod al archierilor
eel& de Maga, dansul, prin. gramate sinodale, uncle ge dispune gi
se determine causa, pentru care am fost trgmigi, in urmarea recla-
mei gi a cererei D. Teodosie, celui scos din mitropolia acesta_a
Ungru-Vlachiei pre timpul domniei luT Grigoragcu VodA, pentru
ca sit stadiAm judecata pentru tronul acestei Eparchil a Ungro-
Vlachiei, dintre actualul el metropolit Varlaam gi eel scos din densa
D. Teodosie. i intamplandu-se se se face adunare inaintea prea
luminatului, prea mKritului gi iubitornlui de Dumne4eu gi cel mai
crestin Domn si Voevod al tote Ungro-Vlachiei D. D. Total er-
ban Cantacuzin Voevod, si inaintea prea onorqilor boerl Terel
s't aT Domniei acestial si a Episcopilor sufragani al ,Metropoliet a-
testia a UngroNlachiei gi a altor archierei distil* din diferite
OA, earl traiesc aidT, gi a fost ca f?aiTi presentat in adunarea acesta
a divanulut domnesc ambit stand in picibre, Varlaam si D.
Teodosie; gi radicand D. Teodosie pricina acesta inaitntea nostra,
conform ordinulul tronttlui ecumenic) am adus de NA condica
sAntii a Metropoliei acegtia a Ungro-Vlachiel gi am cautat, dace
se art culpe scrise in contra D. Teodosie, pentru care s'a cate-
acesta
_D.
not,
41,
www.dacoromanica.ro

RECURSUL P. S. CALTSTRAT 263
risit atunci gi s'a scos din tronul Metropoliel, afland ere-care
culpe ti in condicA gi afar's,* de condica 1ntr'o hartier le am cer-
cetat gi am intrebat pe Varlaam, daca'pete sa presinte inculpg-
tori gi martorT aT culpelor acelora fn contra-D. Teodosie, gi a de-
clarat insugI Varlaam cu gura sa, ca rda inculpgtor Bunt gi nicT
gtiu_martort pentru acesta, gi nia nu cunose, culpabil fn ast-fel do
culpe pe D. Teodosie; acesta, numal -gtiu, ca, D. Teodosie a fost
scos din tron cu sila, gi ea fiind atunci Episcop de Rimnicl am
foot influentat de Domnitorul de atunci ca se me stramut fn tronul
Ungro-Vlachiet, gi m'am opus infricogarilor Domnitorului ca se nu
fac o arbitrarietate ea acesta, dupg, cum e eunos8ut titterer, §1 s'a
chirotonisit metropolitu la metropolis, Rasta, un Dionisie, egumen
al mongstirei Santa Treimi; apor dupe mertea acestuia, Magi fiind
silit de catre Domnitor, gi am fost judecat, cA.nu va fi gregala acesta
ca cea dantehlk am primit stramutarea acesta tron, gi fiind acum
la judecata, me supun la tot, ce se va gAsi de cuviinta gi aga 401 am
hotArit cu voia gi porunca Intru tot Prea Santitulut Patriarh gi in
puterea gramatel sinodale, a D. Teodosie, ca cel ce s'a aflat inocent
neavand nisi inculpatori, nici marturi pentru aceste, se ailA iarAgi
tronul Ungro-Vlachiei, pentru care s'a chirotonisit legal, gi sa i se
dea semnul 'Astoria, adica paternal gi sa se recunesca de acum
iarati metropolit legitim gi VlAdicg a Eparchiei Ungro-Vlachia, con-,
form gramatelor patriahale gi sinodale, iar Varlaam, ca cel ce s'a
strAmutatla acest tron pe de-o parte din nesciinfa, iar pe de alta de
sila, dupe mortea lui Dionisie, ca-eel ce a marturisit adeverul gi ino-
centa D -Iui Teodosie, gi ca eel ce s'a cenvins cu bung credinta de
ace to hotgartre, gi a cerut c6ndescendeta S. Sinod, sa fie dea de-
partat din tronul metropoliei Ungro-Vlachiei gi de veniturile ei gi sa
rismang in pace g in linisce. i aga regulandu-se acesta tausg, gi ju-
decata, spa scris presentul act in sluts condica a metropoliei acestea
spre sciinta. In anal. 1679 Aprilie 15, indictionul II.
f Horde Logofet al Biserici celei Mari, persona easarhicet fi representat al
Intru tot Prea Santului, loan Carnotillis
Smeritul Metropolit al Mirelor Eugenie, Coecsarchn
t Smeritul Metropolit al Dristei. Metodie. Ailindu-me faid ama subsemnat.
De asemenea la pagina 27 verso, Osim o hotarAre din
anul 1705, prin care Ilarion fos"tul Episcop al Ramnicula,
a fost caterisit de t(sta ac iunea i ordinea archier6s-
eil, deptrtat de la gilts, Episcopie. La judecata acesta,
care s'a petrecut pe timpul la Ion Constantin Basarab Voe-
vod, ait mud iardqi parte numai membrif inalti
Hotiirarea,adsta are urmatorea coprindere
gi
Ia
a1 clerulul.
gi
gi
www.dacoromanica.ro

64 RECURSUL P. S. CALISTRAT.
Dositei cu raiia lui Dunine4eu Patriarh a2 &Mei cetellt a Ierusalimuluf
a tad Pa2estina.
Fund ca Ilarion, fostul Episcop al R8mnicului a °qui In mai
multe culpe, din ordinul prea Ingltatului of preg, Domn
of Voevod al totes Ungro-Vlachit D. D. loan. Constantin Basarab
Voevod start intrunit la modestia nSstra Prea-Sgatitul Metropolit al
tingro-Vlachiei D. Teodosie Metropoliti, se se aflaii aid,
D. Teodosie al TIrnovei, al Adrianopolel D. Climent, al Sofia D.
Aucsentie, al Ierapolei D. Mata, Archiepiscopul Pogonianiei D.
Eutimiey i presentandu-se, In adunarea acesta Ilarion, Episcopul
de Thimnic cel In laturat, sail pus de fatit culpele lui of s'art de-
mostrat, pre care oi el cu gura lui le-a mgrturisit. Inteig., el
consimtit of adoratorii Papl au construct bisericg, chiar In oraoul
BOmnic. Al doilea, la mormintele ortodocoilor, care se afig in kiln-
ta bisericg a Episcopiei, a consimtit of a-cloratorit Papa all in-
gropat cadavruri de papistaoi, adecg, cadavruri de eretici schis-
matici. treilea, a britut pre trn monach i-a dat lui pang la,
800 de bete. Al patrulea, pre femeia tinui birbat, pro care pg-
rintii ci an mgritaeo dupg lege, Intrebuintilnd arbitrariul of mai
ales patima i interesul, a Cununat'o cu alt bgrbat, of a Incurajat la
argtare concubinajul. Al °indica, se dpune oi propriului set me-
tropolit, staritul 1u1, oi neingrijesce de administratia turmei, oi
pe'crttuit In multe of In marl p6cate, carol_ fiind cunoscute este de
prisos ale enumera. Aceste Hind, ast-fel, pentru cuventul,,, ca cul-
pele lui start pre fattb In contra canonelor, In contra legilor poli-
tice, chiar In contra sanfa scripture osi in contra traditiuna bise-
ricesci, flptuitorii unor asemenea fapte din diferite timpurl s'at
caterisit oi de preotie s'ati departat ; (de aceia) s'a judecat of s'a
hotgrat cu socotintg comung, adicg a modestia nostre of a Prea
santitilor Archierel, allgtori de lap, fratilor nootri celor prea
In sf. Spirit oi coliturgisitoril nootri, ca acesta, fostul Episcop
al 11(imnicului Ilarion, sit fie lipsit caterisit de Ma, actiunea
ordinea archieroscg, deptirtat de la santa Episcopie a Ramnicu-
lig mai sus numitg, of el s, fie of s se numescg din orp, acesta
pang la cea de pe urmg, rgsuflare Ilarion monahul, of sg, se aoeze
intro mon.abil simpli, of nicl nume n'ci onore de arhiereg sit nu
aibg, sat eel putin de preot, ci sg fie of s6 se clicg monah i nimic
mai mull. Cu permissiunea oi din ordinul Prea piosului of prea ingi-
tatului Domnitor, D. Teodosie, propriul Mitropolit al Ungro-Vla-
chic; ea, aibg dsepling putere cu santul Sinod al Prea santilor
Archierel maitionati sg, alega, oi sit chirotonisescg, alt Episcop la
sante, Episcopie a Romnicului, citata, ale; dupg santele of divineie
gi-
blanduluT,
pi ceT-Palci
gi
a
gi
gi
iu-
bitT
gi gi
gi
www.dacoromanica.ro

RECURSUL P. S. CALISTRAT 265
canone, bilrbat onorabil §i demn de turma archieresa. Pentrucare
i gramata acesta s'a scris §i subsris in Bucurescl 1705 Luna Martie.
Al lerusalimului, Dositel
f Fost at Tdrnooului, Teodosie
f Fost at Adrianopoler Climent
f Al Ieropoler, Matey, manor.
f Al Pogoniania, Entimie
f Inc /died Teodosie
A venit regulamentul organic 5i prin texte de lege a
recunoscut starea de mai 'nainte in acestil, materie -; ast-
fel regulamentul organic de dincolo de Milcov fn art 298
(lice cit mitropolitul episcopiT eparchicti singuri vor a-
77
vea in decasteriele for putere de a judeca despre t6te
pricinile bisericesci duhovnicescT." Regulamentul or-
ganic de dinc6ce de Milcov d drept mitropolitulul de a
,judeca chiar pe clericii earl se amestecati in afacerile laice ;
6tkin a &ver cum se rostesce art. 364: CAnd vre unul din
,partea clirosului bisericesc. se va amesteca la lucrurile care
'privesc numal ocarmuirea Donanului pricinuind, prin aces-
orb tulburare la linktea i buna oranduialk a publicului, or
va intra in ciiutare de pricini care privesc la judecktoriile
rpoliticesci, precum i and va coca pravilele
acestul principat, orl nu se va purta cu bunk bran-
duialft dupa, al seit caracter, atunci Logofkul pricinilor
77
bisericeBei va face cunoscut Domnului pe aceia, qi va
cere ca sk se dea vinovatul in cercetarea pitrintelni mi-
tropolit, faik aflandu-se gi marele logofet sere a se ju-
deca 5i a '51 lua elicluta pedepsk. De uncle resultk cii, pen-
tru abaterile bisericesci nici ck se putea pune in indoialit
esclusiva competintil a mitropolitului.
A venit legea organic& a Curler de Casatie 9i in articolul
2 eetim c?i, : tribunalele bisericesci earl esercitit In fapt
6re-care atribufuni iii materie de cilsktorie, Bunt asemenea
77
supuse jurisdictiund Curter de Casatie,. qi en t6te acestea,
adstk Inalt& Curte nix l'a aplicat nici o data ; dovadk juris-
prudeata sa constant., a se vedea decisiunile No. 26 din
21 lanuarid, No. 70 din 3 Martie, No. 265 din 15 Octombre 5i
296 din 25Octombre, t6te aceste de! 'dun; ai i fost date in anul
f
§i
acIT
>3i
si
www.dacoromanica.ro

266 RECURSUL P. S. CALISTRAT.
1865. Etilmotivelepe care se fundezit Curtea spre a respingc
aceste recursurt Voitt Ceti decisiunea din urm care repro-
duce idea ce a kominat in toate aceste decisiunt
Curtea
Avend in vedere art. 2 legea acestei Curti.
t Considerand ca acest articol enuncia, tote trebunalele terei
care aunt supuse juridictiunei Curter de Casatie, intre care-
prin all. 2 se mun6rit §i tribunalele bisericeset care eser-
eita jn fapt oare -earl atributiuni in materie de ettsiitorie.
',Consider And insa ca de §i nu se poate tag ,duiin puterea
17
acestui articoT juridictiunea Curter de C-asatiune asupra tri-
bunalelor bisericesct judechnd in sus 4isele materit dar
75
chipul si limitele aceste juridictiuni urmaii a se determina
de legiuitor cAnd a vent s t legiuiaseg, despre competinta
elute): Cu atributiunt de Casatiuney precum a facut pentru
tribunalele chile i militare.
Considerand ca prin. art. 361egiuitorul bu anad--
,,nuntul, chiar in materie civila, casurile numai in care be
,,p6te ataca o hotdrire in Casatiune, in cea
ce privesce hotitririle tribunalelor militare, numai la dour,
qi anume, 1) necompetinta 2) abus de putere 1).
7) Considerand eg, dam legiuitorul in materie military ce
cede eu totul in domeniul public a limitat competinta nu-
If mai la dour casurt apoi in materie bisericeascti, nu se pot
ataca llotriririle de divorciti de cat pentru esces de putere
si necompetintii.
7)
Considerand ca escesul de putere, in materie de asN,-
tonie, dupa intelesul rostirei art. 36 citat maiisus, este acela
',and tribunalele bisericesa '0 ar insuc a cereeta casuri cu
totul streine de.atributille lor.
Astitcli dupii art. 75 ei codul de justitie military atat eel din 1873 att gi
dupa oel din 1881 art. t74 gi urmiltdri, un num& restrane da condamnati de tri-
bunalele militare pot face recurs- in Casatie qi numai pentru necompetinpi, iar pen-
tru mewl de putere numai prin interventiunea ministerultffjuatitiei conform- arta-
443 prod. cod. penal ordinar, dupii cum prevede art.,76 din codicele justitiei mili-
tare din 1881, ci,pedepsele ce pronuntii In mod definitiv tribunalele militare an
aunt pedepde spirituals ca aeelea ce pronunti, tribunalele bisericescIl ci pedepde
privative de libertate, degradare gi chiar pedepea ru meorte.
insiet
marginindu -le
a6
www.dacoromanica.ro

RECURSUL P. S. CALiSTRAT 261
77
ColasiderAnd hotitrirea atiteatit in Casatie fiind in o
materie supus& competintei bisericesci, pentru cs prin ea
I, se statu6z& numai asupra casului crusniciei, prin urmare
nu se vede cs esistA escesul de putere in modal prev6zut
de lege.
17
Pentru aceste motive in unire cu conclusiile procurorn1
general, respinge etc."
Articolul acesta din legea nastra organics a Post abro-
gat prin art. 216 din codul civil, care cu mutt euvent a Su-
pus judecarea proceselor de divorcit'i jurisdictiunei tribuna-
lelor civile dupg, cum am constatat acesta in discursul nos-
tam de deschidere pe anul corent.
D6rI mai este articolul 36 din legea nostrd organics, care
pin aliniatul 2 deschide calea casatiunei chiar in contra ac-
telor judee&toresci nedesaverqite care ar coprinde un esces
de putere sail ar fi &cute f&rs competinta. Azn slis, nu
permit a mai repeta aci, cg, de Ere -ce nu cred c& afacerile
de degoiplinI bisericeascit pot fi diferite judecittorilor civili,
apol nici art. 36 nu poate set deschida recurentului calea ca-
satiunei.
Dna, am presupune ins& pentru, Un moment cit acest&
Curte ar fi competenta, se nasce Intrebarea, pate recuentul
sa invace acest articol In fata jurisprudentei stability de a-
cesfitsuprem& Curte Inc& de mai multi ani.? eveditent ea nu.
C rtea de Casatiune la not ca §i in Francia a stabilit c& art.
36 aliniatul 2 sus chat trebue combinat cu art. 41 din aceia§i
lege, dupe care numai Ministrul justitiei adresindu-se prin
organul Proeurorelui General sail d'a dreptul ciitre ac6stA
Cu to pate cere anularea unor acte, fie si nedesavaqite, care
ar confine In sine escesuri de putere de naturA a, aduce o
perturbatiune gray& in mersul constitutional al mecanismu-
la! Statului, e&ci este de o necesitate imediat&-de a se resta-
bili equilibrul social sdruncinat prin nesce asemenea escese
de putere.
In materie penal& limit art. 41 numai are nici o Important&
de clnd a fost inloeuit ca art. 443 din proc. cod. penal, care
clt
§i 'm1
www.dacoromanica.ro

sung, ast-fel : and dupe o ordine formal& a Ministerulul jus-
titieT Ministerul public al Curter de Casatiune, acesta
va denunta la sectiunea criminala acte judecAtoresci, deci-
siuni sail sentinte contraril legel, ele vor putea fi anulate
autoril for urnatiritil data cere casul, dupe Cap. III de la
titlu IV al acestel cArti." (VezI decisia No. 500/70.
Din aceste patine cuvinte results cg, dupe legea Curter de
Casatie recursul acesta este inadmisibil.
SA discutAm in fine cestiunea si din punctul de vedere
constitutional si a legei organice a santului Sinod,
°Alum legiuitorului cormtituant din 66 la nor ca si la
greci a fost, dupa cum se stie, constitutia Belgiei. In acesta
constitutiune nu gAsim nici o dispositiune care sit ne eon-
ducA in studiul nostru, pentru eft legiuitorul belgian, dupg,
ee prin art. 14 din constitutia sa proclamA libertatea de cony-
tiintA si libertatea cultelor, prin art. 16 prohibA statulul veri-
ce interventiune in afacerile bisericel, ne proclamand niel o
religiune de stat, de vreme ce legiuitorul nostru din contra
a proclamat o religiune de stat. Norma dar dupa care s'a
condus legiuitorul nostru constitutional in privinta religiuneY
a fost canonele si traditiunile respectate i aplicate de Mi-
tropolitii -Ore dupa timpurY, intre care a fost un Teoctist,
un DositeY, un Varlaam, un Filaret, un Grigorie, un Venea-
mini care aid fost marit dascAli facia aT religiuneT ortodoc-
se de rAsarit, dupa cum IT a numit eminentul raportor al le-
gel organice a SinoduluT din Camera din 1872.
Ast-fel prin art. 21 legiuitorul nos'ru duo ce proclamA
mar Intel" libertatea constiintei, acest mare principiti al so-
cietAtilor moderne i garantdzit libertatea tutulor cultelor, a-
poT declarA de religiune dominantA a statuluT roman religia
ortodoxA de rAsitrit ; imediat dupa acesta proclamA neatar-
narea bisericeT ortodoxe romlane de very -ce chiriarehie strA-
inA, i ordonA ca afacerile acesteY bisericI spirituale canonice
i disciplinare sa se reguleze de o singurA autoritate sinodalA
centrals conform uneT legi speciale.
Din aceste dispositiuni reese ca constitufunea mistrg,
cittre
§i
a fit-
si
www.dacoromanica.ro

RECURSUL P. S. CALIStRAT 269
cut o deosibire intre religiune Ili cult, eta' in privinta reli-
giund a proclamat libertatea consciintel ,iar in privinta cul-
tului a primit ca toate cultele cunoscute, care nu ating or-
dinea public( qi bunele moraturi, st se bucure de o egall
protect-nine a legilor noastre ; ast-fel ca putem zice cit relit
g,iiinea este Ebert iar cultu nu, qi vice-versa et religiunea
nu este protegiatt, iar cultul da, intru cat esercitiul lui nu
atinge ordinea public(.
Motivul aces for distinctiuni se esplicit u§or ; in adever le-
giuitorul constitutiunei noastre considerand cii religiunea nu
este de cat legtmintul intre om i Dumnecleire, a ordonat ca
fie-care om in Romania, st fie liber veri-ce religiune
va voi, sail st nu aibt nici una, fart ca Statul sit p6tit eser-
cita vre-un control in adeastit privinta, iar in ceea-ce con-
cerne cultul, constitutiunea a dat statulul, un drept de pni-
veghere, un drept de natura a pune stav,ilt milcarilor care
din causa certelor dogmatice, ce s'ar putea ivi intre diferitele
culte, mai cu seamil intr'o tart ca a ndstrii, care a pro-
clamat libertatea cultelor, ar putea pune in primejdie armo-
nia politica 'a statului, precum §i de a infrina veri -ce pas al
bisericei care sub mantia religiunea ar atinge ordinea publi-
et §i liniscea cetatenilor.
Din cele pent aci espuse result(); ca -pactul nostril funda-
mental a conservat statulul un drept de politle esteriort, pre-
cum it numesc toti comentatorii, (vezi fast3icula III din stu-
diele constitutionale ale d-lui Meitani), fart nici un amestec
in afacerile interioare ale bisericei pe care le a incredintat
Sinodului.
Legea Sinodului din 1872 prin articolul 12 dice ca Bantu'
Sinod al bisericei autocefale ortodoxe romane va statua asu-
pra tuturor afacerilor spirituale, disciplinare §i judiciare cu-
rat bisericesci, in conformitate cu santele canoane a santei
biserici ortodoxe de rlistrit, i sentintele sale A vor esecuta
conform articolului 15 de insuo acest Sinod intrircat pedep-
3ele coprinse intr'ensele vor fi disciplinarif qi de un ordin cu
rat religios.
sit aiba
libel%
www.dacoromanica.ro

Afar departe art. 16 prevede di mitropolitii, episcopii,
eparhiotil kii arhiereii titulari cari, dupli art 9 fae( toti
parte din Sinod, pentru abaterile bisericescI vor fi. jude-
cati de cure santul Sinod, iar pentru delictele ordinare qi
politice se vor judeca de catre 'mita Curte de Casatie qi de
justitie.
Din dispositiunile acestui articol 16 resulta di legiuitorul
a crest in favorea membrilor Sinodului doua jurisdictiuni
speciale, una este santul Sinod pentru abaterile bisericesci,
a doua curtea de Casatie pentru delictele comune lipolitice.
Am esaminat desbaterile Caraerei din 1872 ea A ved data
legiuitorul a inteles sa dea vre o garantie mai mare justitia-
bililor de santul Sinod, qi m'am convins ea in tees, ce pri-
vesce judecarea abaterilor bisericeseil nu a &cut otiectul
nici unei discutiuni, tot ce s'a discutat a Post competenta ce
s'a dat Curtei d Casatie de a judeca d'a dreptul pe membrii
SinoduluT pentru delictele de drept comun §i politice. Eta in
adever ce cetese in Monitorul oficial No. 274 din 12 Decem-
bre 1872, §edinta adunarei deputatilor din 30 Noembre pag.
1475-1476.
,Se eitesee art. 17 devenit 16.
DD. B. Pogor. P6te cil, nu am audit bine lectura, acestui
,articol ddra mi se pare cit printiansul se constitue pentru
eaceastri class a societi4ei nostre un fel de tribunale estra-
fordinare, cad, dupe cum am putut audi, mi se pare di in
' acest articol se dice c6,, pentru delicte civile sa se judece
'de Curtea de Casatiune. Ac6sta mi se pare cg este in con-
etra constitutiunel mistre, End ca ell cred at acestI class
tde oamenT, intru cat sunt ca preoti, at tribunalnl for care
a este Sinodul ; §i intro cat stint ca cetateni, trebue cred, ei
efie suptiO la legile comune ale tutulor celor-l'alti cetateni.
ePrin unman, ma fiind, m voi srt fac un-amendament prin
team sä cer sit se t6rg,l, acest tribunal, care dupa mine ar
eli tar contra Constitutiunir nostre.
NEta, d-lor, amendamentul ce propun :
ePropun, suprimarea aliniatului al doilea al §inteiii diu
tart. 17 devenit 16.
www.dacoromanica.ro

D.(D. I. Agarid. D-lor, observatiunile d-lui Pogor nu ml se
par fundate. D-sa dice ca se institue un tribunal excep-
etionale pentru a judeca pe capiT bisericeT, pe cAnd es trebue
(sit, fie judecap numal de Sinod.. z .
eD. B. Pogor. Nu ati Inteles- team spus. Am spus el pen-
etru gresell in materie biseric6sca, e1 ati tribunalul for le-
,g,itim, care este Sinodul ; erii, pentru casurile ordinare sunt
etribunalele prescrise de legile n6stre prin urmare,- nu as
voi ca prin acest articol sit se institue tribunale speciale pen-
etru a tagnatt de oameni;_
eD. 1. Agaria. Cum vedeti, d. Pogor dice el Alitropolitil
ei episcopii pentru fapte cart es din atributul religiunel, sa
toe trimeatit la judele de instructiune. D-v6strit, pane in mo-
ementul acesta, dicetT ca capil bisericeY trebue s aiba, tin
4prestigiii, i, cand clic6m noT ca elsunt ministriT biserieer,
ed-v6stre ne dicdtl : stint mai 111111t de cat ministriT, sunt
eprincita bisericei i chiar d. Pogor, dacit nu m6
opus' pe o tr6ptit maT fnalta, eats a dig, sunt maT sus de cat
eministriT.
eD. 13. Pogor. in sfera religiosa.
eD. I. Agaria. Eu sustin sti, stint ministri. ET bine, uncle
'se judecA ministra Statulul pentru fapte de acele pentru
'care d. Pogor dice ca acesti prelatx trebue sa m4rgri,Inain-
etea trebunalelor ordinare ? La Curtea de Casatiune....
* Voct. Nu, Nu 1 (sgomot).
*D. I. .41gaPict. D-lor, eA cat pentru mine nu me pot um
teu .sistem-ul propus de d. Pogor, Fti cer ca aeesti mini§trii
cad biserice sit fie puss pe aceasi tr6pta, Cu cei-]'alts ministri.
(D. G. Kilu. D-lor deputati, onor d. Pogor, prin amen-
damentul ce a propus, a sulevat o cestinne de constitutiona-
elitatea sail ne constitutionalitatea logei tie favi,. D. Agarici
ea combatut amenclarnentut d-luT Pogor, insa nu pe tkramul
ecanstitu.tionalitateT, ci pentru motivul pe care d--v6stra l'atT
eauzit, adica, pentru motivul 06, Metropolis si Episcopii att
trebuint6, pentru preatigiul de care trebue sit se bucure, sit
fie judecati de alte tribunate de cat de tribunalele ordinare
;
ingel, 't -a
www.dacoromanica.ro

272 RECURSUL P. S. CALISTRAD
ewe judee pe top eet4enii. Ast-fer ea Cu aedstrt nu a r6s-
epumE; d. Agarid la preocupatiunea d-lui Pogor.
adev6r, D. Pogor prin cele sustinute de D-sa ne do-
evedesce cii, are un mare respect, pe care stmtera dator" sit 'l
cavern top pentru Constitutiunea nostrA, '1 fac omagiele
trade pentru ace,ta 'mY permita insa D-sa, ca ell care
'suet de opiniune contrariti en D -sa in acdstrt privinO, sa '1
tdovedesc cti, nu se jignesce ir,ttru nimic prin articolul ce fi-
tgurdzil in proiectul guvernului principiul cel mare consa-
ecrat de Constitutiunea nostrO, acela ea nimeni sa nu fie sus-
etras de la firescii lul judeeittorl.
'Se vedem de ce este vorba aci, D-lor. Este vorba de ca.
tsul dud un Mitropolit sail Episcop ar comite un delict §i
tar trebui sa fie judecat sere a 'qi primi ped6Psa euvenitA.
tProiectul Ministrulm- desparte aceste delicte in dou6 cote.
Inteit", cAnd ace§ti prelate vor comite delicte, abater"
tbisericesci, vor fi supu§i jurisdictiunel Sinodului. Iat5, darn
cnuma" de cat o creatiune de un tribunal exceptional. Con -
'tra acestei creatiunl, duprt cum am vNut, D. Pogor nu a prig-
testat nicI de cum.
(D. Pogor. Nu.
D. G. Kitu. Pentru ce nu at" protestat? Pentru a ne-
tgre§it D-v6strA, nu putep sustine eft tribunalele civile, corec-
ctionale pot fi competil$ de a apilica pedepse disciplinare
tin materie religi6s1. Va se clica, in privinta ac6sta D-vdstrd,
erecunoseeti necesitatea de a se crea un tribunal eseeptional
epentru Mitropolit" §i Episcopi. Apo' data D. Pogor 'recun6§te
tCamerei dreptul de a crea pentru anume casurl anume
tpersone o jurisdictiune esceptionale, tuft cade D-sa In o
ccontradictiune atat de flagrant6 §i nu voesce recumiscg,
cacest drept de a crea asemeni tribunale esceptionale pentru
aceleali pers6ne pentru altll naturit de delicte ? Este adeve-
rat, D-lor ca prin un articol al Constitutiunan6stre se prevede
'ca nimeni s6 ma fie surtra§Y de la jude?,ii,toril firesel ; ne4
aparat floe, Ri se 1ntelege de sine, a aasta trebue s6 fie
cpe -cat timp vre o lege organic4 a -tre' nu institue alte tri-
.
In
Sit
eel
s61
tgoril.
gi
www.dacoromanica.ro

hECURSUL P. 5. CALLSTitAt 11S
tbunale esceptionale pentru cutare-stud cutare categorie do
'pers6ne. and nu esista -asemenea leg!, atund neapgrat,
acele pers_one stmt supuse ca top- cetrgenii romkni juridicti-
tune! comune indatg trig ce o lege organics recun6§te un
'tribunal exceptional, nu putem dice ca cu acesta s'a fluent
to deviatiune de la principiul consacrat in Constitutiune,
tdovadg e c, chiar Constitutiunea recundsce in materie, de
' delicte politice principiur acesta in privinta MiniOrilor ca
"ei in asemenea delicte s6 nu m6rgg inaintea tribunalelor,
'ordinare, ei inaintea Curtei de casatiune, gi acolo se urm6c4a
to procedure esceptionalg. Aeura dacg acolo se urmec,lg o
'procedure de drept comun sail esceptional, ac6sta este o
tafacere de administrgfune. Dar este destul a se recun6sce
tun tribunal eseeptional. Ei bine, D-lor, tine ne opresce de
to recundsce ca tribunal esceptional Curtea de Casatiune in
'casul de care ne ocupgm no!? Numai Constitutiunea nu ne
opri. Nu cred eg, am &via de la acel mare principiii
' consacrat in Con4titutiune recunoscand tin asemenea tribu-
mai. A !.,. d-lOrr cand nu ar fi treat de lege, i ar veni casul
is6 se judece un Mitropolit sail Episcop, atund numat ar ave,a
edreptate D. Pogor susting teoria D -sale; darn noi,,suntem
'in momentul de a ne gandi E4 &cern un asemenea tribunal
'esceptional pentru casuri i pers6ne esceptionale.
tEi bine, scum vine cestiunea data este bine sail nu, ca Mi-
ttropolitii i Episcopil, in materie de delicte politice, sL m6rgg.
'inaintea tribunalelor
tEti cred ca pentru, mentinerea prestigiului unor asemenea
tpers6ne i pentru gravitatea cause! lor, s6 fie justitiabiliin-
tnaintea until tribunal de un rang mar inalt, Curtea de Ca-
isatiune, care oferg t6te garantiile prin independenta qi
'lumina ei §i care este mg competinte in magistratura nostrg
de,a judece asemenea prelatt
eM6 resum, FA 11.102 a din punctul de vedere al Constituliu-
tnet, own D. Pogor nu- are-dreptate, pentru ca articolul din
'Constitutiune care -dice ea nimeni nu se p6te sustrage de la
tle,gitimii serjudecgtori, nu se aplicg in casul and legea creazil,
3-
Tote
ordinaree-
se
www.dacoromanica.ro

74 RECURS1.1. I. S. dAtrsTaAt
e anume un tribunal ci numai and nu creazi acest tribunal -un-
tde sa mdrga. Iar in cea ce privesce argument-al si ratiunea
(de cuviinta si de prestigin, sunt iarasi de opiniune de a se
primi, pentru ca ar fi ceva nepotrivit de a se lasa sti se judece
tasemenea, persone de tribunale ordinare.
(Stint darg, pentru amendament.
Vocr. Inchiderea discutiuner.
D. .411, Cogdiniceanu. -Comitetul D.v6stril, ,sati mat bine clis,
etre' membri cari stint fatii, nu se pot uni cu opiniunea D-lui
tPogor, si 60, pentru ce: Constitutiunea nu trimite pe tog ce-
etrttenif inaintea trebunalelor ordinare, ddrit dice ca nimeni nu
tpdte fi sustras de la firescii set judeatori. Apo! 0116 acum
judeciitori Metropoliplor i Episcopilor, era on
tobst6sea_Adunaret on Inalta Carte, si eti cred en, si d'acum
einainte nu ar putea s6 fie deosebiti de acea juridictiane pri-
4vilegiati, ca sa clic aka. Daca am, da o intindere prea mare a,
ceesteijuridictiuni apoi ar trebui sä desfiintain si justitia mi-
tlitara sijuridictiunea acea esceptionalg care este pentru mem-
tbrii Carpi de Casatiune si pentru alp dregatori.
(Eta, ce legea Curti de Casatiune Inalta Curie de Casatie
Justitie judeca d'a dreptul parile pornite in contra Mini-
tstrilor si a celor-alti functionari inalp, car! pene acum eran de
tjuridietiunea Inaltei Curti si a &vanillin dolmen,
tEa judeca asemenea pe to inembrii partii judecitto-
tresci i ailVfinisterului public, etc.
(Cum vedeti, d-lor, esisa a justitie esceptionale, si Cons-
ttitutiunea nu a inteles s6 o desfiinteze, ciici seip D-vbstra ca
tai in urma Constitutiunei noi am votat tribunalele militare.
Acurn este un ce care -trebue modificat in redactlimea a-
tcestui articol, acdsia, objectiune a lost ridicata de onor. d.
tLahovary. Eta cc 44 art. 17 : Metropolitif, Episcopii eparhi-
.op si arhiereii titular, pental abaterile bisericesti., von fi ju-
tdecap de catre Sinod; era pentru delicte civile si politice se
tvor judcea de catre Inalta Curte de Justitie 8,i Casatiune.
tD. Lahovary dice asa: es6 nu se Mica delicte civile, ci
s6 se Mica: pentru delicte ordinare i politice, adicit tot ce e
+obicinuith aT
dice :
t§i
¢i
www.dacoromanica.ro

2
AtCURSUL P. S. tALTSTAAI4 2/5
qvin(1.,:tot ce e crimit se cuvine se-se duca. inaintea Inaltei Curtit
de Casatiune, era pentru nisce eontraventiuni 6re-cari,
e b cand MetropolitulsatiEpiscopul nu s'ar supune dis-
epositiunilor municipale, pent ru acestea se se ducrt inaintea tri-
ebunalelor ordinare. Asa dar se punem: pentru delictele ordi-
enare i politice..
Poet. Da, da.
eSe cere inchiderea discutiunit, si se primesce.
'Se pune la vot' ameudaanentul D-lui Pogor si se respinge
'Se pune la vot t&ticolul si se primesce.,
Din cuvintele ce s'a pronuntat in Camera resulti, ca Santin
Sinod fiind compus numat de Prelatil bserici, pentru demni-
tatea prestigiulul acestor inalti membri ai cleruluT roman le-
giuitorul a voit, ca eT sit fie judecatl pentru tete abaterile for do
cele maT inalte autorititti judeciitoresci.
Ast -fel find lucrul numat incape nicl Constiuti;
unea, nicT legea organics a santulut Sinod nu all putut se
prevail recursul acesta tanquam air abuse.
In Grecia dupit legea Sinodului, Archiereul condemnat are
recurs d'a dreptul la rege, si daca regele crede cit este cas a s
revisui hotilrarea Sinodulul o trimite tot in judecata acestul
Sinod. Recursul acesta are ratiunea lug( de a fi in Grecia pentru
ca acolo Siaodul se compune numat de 6 EpiscopI intre care si
Mitropolitul AtheneT ca presedinte, ast-fel eh' la revisuirea ho-
t5xttrei sale, dulAordinul regelul invitrt a lua parte si alti Epi-
scopt, cari nu fac parte din Sinod i cari prin urmare nu
aii participat la prima judecare a afacereT.
La noT fuse Gin asemenea recurs arfi imposibil pentru a Si-
nodul se compune de ambit MitropolijI aT V3'reT, de totlEpisco-
pit eparchioti precum si de fop' archierei titulari cari esista in
WA, ast-fel en, suntem autorisa4-1 a crede cs legiuitorul nostru a
inlocuit garantia recursului la rege din legea Eladel prin
compunerea 8inoclului nostru de toti archierei din tern.
Inca un euvent si am terminat.
Am 4is ca din -partea clerulul inferior avem esemplu de un
asemena recurs. In adever in anul 1871 in sedinta de la 29
era
indoiala ca
<
www.dacoromanica.ro

2 16 RECURSUI. P. S. aATISTRAT
Septembre ac4stgCurte a judecatplangerea ieromonathului
Panteleimon Caloianu contra reposatului mitropolit Nifon ea-
real condemnase se stea inchis la o miinastire, §1 Curtea prin
decisiunea cu No. 346 'si-a declinat competinta pe cuventul
ca fiind vorba de o afacere disciplinary bisericea,scg, judecata
ei era de comp etenta esclusivg a Sinodului. Etit considerantele
Curter :
Considerand cg dupg art. 3 din Iegea din anu11865, Mitro-
politii Episcopii suntjustitiabilipentru delete spirituals ina-
intea Sinodului tore;
Considerand cg casul de fatit nu este un delict de drept co-
mun, ci o dispositiune disciplinarg eclesiasticg, care data ehiar
ar fi in infractiune cu legile spirituale, tousi nu ar fi justi-
tiabilg de Inalta Curte de Casatiune, ci de Sinoaul tere; con-
form ruentionatului articol.
Pentru aceste. motive Curtea In unire cu conclusiile
Procuror general-se declarg necompetinte a juaeca plangerea
ieromonachului Panteleimon Caloianu.,
Pentru cuvintele mai sus espuse, si conform jurisprudence_
stabilite Anal, din annl 1871, cerem ca Inalta Curte sg'si de-
cline competinta de ajudeca recursul arhiereului Calistrat Or-
leanu Barlgudeanu.
Procuror general, Filitti.
D-nu avocat Marzescu a combgtut declinatoriul de compe-
-tenth ridicat de D. Procuror general, sustiind competinta Cur-
ter de Casatiune prin analogie cu ceea ce se petrecea sub
Irnp6rati cre§tinT, cand, dupg cum resulth din viata santilor
Athanasie i I6n Chrisotomul, acestiEpiscopi find persecutati
de Sindde s'ati plans la Imp6ratul, eft astgai Curtea de Ca-
atie inlocuesce pe aces impgrati, astfel aeestg Curte trebue-
se asculte plangerea pgrintelui Calistrat.
Curtea a remas in deliberatiune pen6 a dolukai 25 Februerie
cand pronuntat urmgt6rea decisiune:
Curtea,
(Ayala in vedere cy archiereul Calistrat Orleanu Bark-
cddnu prin 'recursul faleut, atacg lucrgrile santului Sinod, a-
qi
rti
a.
www.dacoromanica.ro

tlaturate pe langa, recurs, §i a mime : 1) actul de acusatiune
-tdin 22 Octombre 1883, subscris de vicarul Mitropolifuhn
tprimat, prin care se arata procedarile Archiereulul Calis-
etrat menite a tncuragia insubordinarea §i anarchia tIl bise-
erica, In generartndreptate contra bisericd, apol ea refu-
tsand archiereul recurent a subscrie ua enciclica, din partea
tSinodultn catre preotime, prin o hotarire a SinoduluT, dare
s'a comunicat prin adresa pre edintelui Sinodalui
(din 20 Ernie, archiereul recurent a fost suspendat din
iserviciul archieriel Ono la sesiunea viitare, cand urm6za
tsii, fie dat in judecata santului Sinod.; 2) adresa preqedin-
tteltnsantului Sinod din 27 Octombre 1883, sub Nr. 8, prin
(care se notifica archiereulni recurent cornpunerea comisiu-
end chiemati al judeca 4
tAvand in vedere ca, prin recursulTfaeut, recurentul sns-
qine ea acele acte ar constitui nit -prigonire anticonstitu0o-
nale i anticanonica, care ar trece peste limitele m6surilor
tde discipline 6clesiastica, 9i motivele ce formul6z1 aunt
(Iucrarile mentionate 1) coprind esces de putere ; 2) ca ele
(sat facute fare competenta, i 3) a prin ele se alterLa
yin litera i spiritul for can6n,ele sfintel nastre biseriel de
trasarit, care alterare a avut de efect crearea und comisiunT
'sail a until tribunal estraordinar bprit prin art. 104 din
Constitutiune.
tAvand in vedere ca qi in memoriul presentat de avocatul
trecurentultni D. G. Marzescu, se indica ca se ataca lucra-
'rile qi liotaririle santului Sinod in ceea ce privesce pe ar.
tchiereul Calistrat, ca contiand esces de putere, violare de
tConstitutiune §i de lege, precum gi alterare in spiritul -§i li-
ttera for a canonelor bisericescl de rasitrit, earl candne fiind
tconsfintite prin pactul fundamental qi prin legea din 1872,
t cad, in cas cand ele stint violate, sub controlul censura
tInaltd CurtT de Casatinne §i de justitie, care e competenta
ta judeca de ate on antoritatea bisericeasca viol6za ua lege-
tpogitivi, ctlei nid! Constitufunea nicT legea special din
'1872 n'a conferit Sinodulul vre utt priviiegid dgre s's5 dug
ttragt, de la dreptul comun, de la controlul statultg ;
si
cii,
:
81
www.dacoromanica.ro

278 RECURSUL T. S. CALISTRAT
tAvand in vedere cg, e vorba de acte ale santului Sinod
isiivtiqiie de santul Sinod in virtutea atributiunilor judiciare
easupra membrilor bisericesci pentru abateri bisericesci, §i
(este a se sci daca/Curtea de Casatiune, sectiunea corectio
nalg,, direia ea detrit a-judeca recursul &cut de archiereul
toalistrat, are competenta de a judeca recursul qi de a casa
tsati anula actele Santuld Sinod ce sau supus recursuIui ;
(Considerand cg, competenta Inaltel Curti de Casatiune §i
ede justitie esultit din diferitele dispositiunt ale lege sale
'constitutive din 24 Ianuarie 1861 precum si din leg spe-
ecial promulgate in urmit ;_ c t Curtea de Casatiune nu pOte
avea ug, juridietiune de cat in casurile a nume prev6dute,
.fig, prin legea ei constitutive,, fia prin diferitele legr poste-
(riore, clic; toomai sere a araa cii, juridictiunea Curte de
eCasatiune este limitata, legea constitutive, a Curte de Ca-
csatitme enumera qi indicg, castuile in carT Curtea de Casa-
(Orme qi de justitie are juridictiune ;
.ConsiderAnd ca, in cat privesce decisiunile tribuualelor
tbisericesd, ale consistorielor sari ale SinoduluT, precum sant
cacum organisate prin legea din 19 Decembre 1872, pro-
enuntate in privintayersonela bisericesci pentru abateri bi-
77
sericesd, Curtea de Casatiune nu p6te avea o juridictiune,
fiind-ca, dupg. art. 2 allege! Carta de Casatiune, nu stmt
supuse juridictitinei 011ie de Casatiune tribu-
nalelor bisericesci de cat numai i intru cat acele tribunale
77esercitit atributiunt in materie de eitsgtorie (v. art. 2 al le-
Curter de Casatiune), de uncle conefusiunea neapitiratcl,
77cEt hotaririle tribunalelor bisericesci in t6te cele altemateii
precum qi pentru abateri bisericesci, nu sunt supuse juri-
77dictiune Curte de Casatiune cg, necompetenta Curler de
77Casafune in sensul ar6tat era consacrat i prin deeretul
',organic pentru infiintarea unei autoritAp sinodale promul-
gat la 6 Decembre 1864, anume art. 19, din care resultit
cg, hothririle Sinod-ului general in cansele pers6nelor bise-
ricesci, in privinta discipline, sunt difinitive ; ca west de-
l) cret find abrogat prin legea din 19 Decembrie1872, prin
hotaririle
)7
gel
:
www.dacoromanica.ro

77
ac4sta se confirms necompetenta Curter Casatiune, cat)
din art. 15, 16, 21, 22, 23, ale acestel legi result(); el de-
17cisiunile Santului Sinod date in materiT judiciare religiose,
fie ea ar fi judecat in antaia ultima instants MitropolitiT,
EpiscopiT, EparchiotirO ArchiereiT titularl pen tru abated bi-
77sericescT, fie ca ar fi judecat in apel apelurile &cute con-
tra decisiunilor consistorielor pronuntate in afacerile de-
nrula curat biseri cesc sunt definitive, nesupuse recursuluT la
77Curtea de Casatiune.
11
ConsiderAnd e6, in casul and Santul Sinod in esercitiul
77
atributiunilorjudiciare, ar pronunta pedep3e care n'ar fi clks-
77
ciOnare qi de un ordin curat religios, totuI decisiunile San-
77
tului Sinod nu pot fi supuse jurisdictiunei Curter de Casa-
tiune conform art. 36 din lcgea CurteT de Casatiune, pen-
')tru motivul ea ar fi esces de putere sail necompetenta fiind-ca
77escesul de putere §i necompetenta sunt motive pentru a recur-
ge la Curteade Casatiune contra actelor judecatorese al e ace-
lor tribunals de care se face mentiune prin legea Curter de
Casatiune, nu ins& §i in contra decisiunilor sfantuluT Sinod
care sunt sustrase ontrolului CurteT de Casatiune, nu nu-
77maT conform legeT curter de Casatiune, intru cat nu se face
rmentiune, ci in virtutea textelor formale ale lege! din
1872 mar ales art. 16
77
Considerand ca, de altrainted data autoritatea sinodala,
cand stataza asupra afacerilor fie spirituale, fie disciplinare
(sail judiciare, trece peste limitele competinteT i violeza le-
egile fundamentale ale societateT civile sat saverqesce acte
econtrarie legilor civile menite a turbura ordinea publics
eacele acte sari dispositiuni abatute ale Sinodulul nu se pot
eanula prin recurs la Curtea de Casatiune ; ca, sub regimul
elegel din 1872, Decembrie 19, corectivul ce ni'l dell a-
ecesta lege e c6, pe de o parte ministerul cultelor, care asista
era tote deliberarile Santulul Sinod cu vot consultativ, are a
eintrebuinta legitima influents ce trebue 8ii aiba spre a im-
epedica sverlirea din partea santuluT Sinod a unor acte a-
ebatute, nelegale sari menite a turbura orclinea publics, era
de
si
ii
si
www.dacoromanica.ro

280 RECURSUL F. S. CAUSTRAT
pe d'altit parte, data totuli Santul Sinod va fi saver§it acte
tnelegale, unora din acele acte nu se va acorda sanctiunea
-tregalit, care e neaparat cerutt conform art. 15 din legea
tdin 1872, pentru esecutare, de cite -ori e vorba de o dispo-
tsitiune, de un regulament al SAntuht Sinod, in niateriile
tprevedute prin art. 14 din legea din 1872 ; ca,atund an&
'e vorba de decisiunT in materie judicial d religiost contrarii
tlegilor civile, prin carif de esemplu prin pedepsele promna-
mtate, s'ar atinge libertatea, vattmatul va awe, o gorantie in
dispositiunile codulur penal, dad s'ar fi esecutat acele de-,
;
77
ConsiderAnd di in dart, de corectivele indicate nu s'ar
putea admite ca corectiv suprem recursul d'a dreptul la
77
Curtea de Casatiune contra dispositiuniIor sat a decisiuni-
77
lor sAntului Sinod, Oaci alt-fel ar fi a crea un amestec in a-
tributele shntulut Sinod din partea autoritatilor judecitto-
ff resei supreme, amestec care este interclis nu numal prin
legea constitutive a °Mei de Casatiune, ci qi prin legea
din 19 Decembre 1872 2
77ConsiderAnd tit, data in Francia, parlamentele inaintea Re
volutiunei francese, arogati dreptul de a cerceta actele
lftribunalelor sat autoritatilor eclesiastice in urma unul re-
curs fucutfucutfucutfucut (appel comme d'abus), asemenea amestec din
partea juridictiunei ordinare civile a ineetat chiar in Fran-
cia, qi astit-di recursul contra actelor abatuie ale
periorilor sail ale pers6nelor eclesiastice la consiliul de
47 stat in certe casuri esistA in virtutea art. 6 din legea din 18
germinar an. X; dispositiune care, la no; n'a e4sistat §i nu
se adoptaee nicl prin legea constitutive a consiliului de stat
77
dh1864, care n'avea nicl competenta d'a cerceta actele a-
f7bbAute ale autoritatilor eclesiastice ;
ConsiderAnd ca nice precedentele,istorice din Romania
nu pot legitima recursul facut, find e6, actiunea Cartel de
Casatiune nu se intemei6zg pe institufunile dreptulul pu-
17
blic din trecut, ci pe o lege organicA s_pecialit ;
donsiderand ca Curtea de Casatie are conform art 16, al
..cisiunf
i T
stir
www.dacoromanica.ro

RECURSUL P. S. CA,L1STRAT 281
lege din 1872, Decembre 19, $i art. 42 din legea Curtei
.7de Casatiune, ca Itialta Curte de Justitie, competenta a ja-
i, deca pe Mitropolitii, pe Episcopi Eparhiotq. pe Arhierek
fitularT, pentru delicte ordinare i politice ; ca, in specia,
nu se difere ju.decicrei Curie! de Casatiune fapte avend un
17
caracter penal seven* de inaltk prelate' supusi juridictiu-
31
net Curtei de Casatiune, ci este vorba, numai de un recurs
5,-fAcut .contra unor decisiunT sate. acts ale SAntului Sinod in
i,materie disciplinaryi judiciary religi6sa, care nu sunt su-
puse controlului Curtei de Casatiune, i Curtea de Casa-
tinne fiind necompetentl, ea urmezit BA, :ti decline compe-
tenta
Pentru aceste motive admite esceptiunea propuss de D.
Procuror general ssi in consecuenta, iii declinti, competenta
d'a judeca acest proces.
www.dacoromanica.ro

Petrq Movila
(Apendiee)
(vedi No. 3 an. VIII.)
Not am terminate, e prea adevdrat, cu biografia
lei Petru Movila, inkeind'o kiar cu o conclusiune fi-
nal& asupra- meritelor acestui barbatt din natiunea
romanesea i Biserica rusa. Doctmentele ins6 auto-
grafe, de care mai dispunemt, preculn i unti not.
documentd; descoperitt de catr6 D. a. Golubev,
comunicatil mai in urnahprin opera eltincRiii Mwrpouoairn
MormaMetropolitul deKiev Petru Novi ne
face, s'a adaugAinq apendicele de fa a, prin-care ne
propunemitt a deslasura mai de aprope imprejurarile
istorice, sub influinta chrora Petru Movila s'a chlu-
gdritti si a fostt alesti Archimandrita al Lavrei de
Kiev, apoT vomu presenta testamentul lug[ Petru Mo-
vila, descrierea uneTminunT a S. loan dela Suceva,
precum i cate-va note autografe ale lul Petru Mo-
vila, relative la starea adiministrativo-financiath a
Moldova din 1619, de unde se vorA vedea mat multe
fapteistorice, care ne priviescd in modti specialt.
Not in capitulul despre : tactivitatea luf Petru No-
vila, ca laica ficsandt data, cand Petru
MavilA, a devenitti Archimandritti al Lavrei do. Kiev,
ne-am ecsprimatu 'ca intre 8 Septemvrie si 29 No-
Item,
qi
fi clericre.,
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX. 28
emvrie anul 1627, Petru Movila este alugeritil, ra-
dicatti in treptele de diatoms si preutA, si in ,fine
on.oratti cutitlul de mare Arehimandritil si egum.enti
al Lavrei de Kiev,; si anume, data de 29 Noemvrie
este sliva confirm'areT luT Petru Movila, in egamenia
LavreT, Tar cea, de 8 Septeinvrie a alug6rird luT.
Asta,-sli insd, la urmarea descoperireT unuT docu-
mentil din archiva centrala a Univers ithtei din Kiev, ni
se lamurescA inprejurArile, sub care Petru Movi1a s'a
ciiluggritti, precum si acelea, sub care el s'a alesu
Archilandritit al LavreT de Kiev. Si maT special :
La 21 Martie 1627, data morta Archi mandrituluf Lavrei de
Kiev, Zacharia Copistenki, Petru Movila, aflAndu-se in oraqul
qi nu Lavra de Kiev, avea clela nascerea sa numai 30 ani. Ti-
nereca cprincipelul moldov6nti., dupre ecspresiunea contin-
puranilor, li lipsa de ecsperienta in vie$ monachald, a h,-
mill pre ceT maT multi din monachiT alegaori aT Lavrei, ca
sa nu p6t6 vedea in Petru Movilit pre succesorul demnit gi
capabilti al Archimandritulul Zacharia (a). De altit parte, in-
tre alegetoriT Lavrei de Kiev se aflati qi de acele persdne, care,'
invocandii drepturile antice ale Lavrei, nu voieati sg, a16go
pre Petru Movila, qi pentru cuvkard, di, nu erg, rustt de o-
regine (b). Aceste li alte imprejurAri istorice a coneurattl, ca
alesul monachilor din Kiev, in local reposatulul Zacharia Co-
pistenski, sa fie nu Petru Movila, ci unit monachtt al Lavrei,
de oregine din GaNia, Teofan Boiarski. Ne convenindti a-
(testa alegeremultora, qi-lucrAndii pre longii, Ilegele, ca ale-
gerea srt nu fie confirmat4, -monachii alegkorl aT NI Teofan
an introdusq unit protest-it in cartea oralului Luc (c), prin
care el declare, a, fundandu-se pre dreptul, acordatit for de
(a). %en. nmnep. o6nA. Hemp. 0 Apesu. Pocciu. 1877, cart. I,yag. 8. Rocromaporra
Pycca. RC 1874. part. IV, pag. 74.
(b). Statute y metryca przyvilejov noponnych. Kama. non. yunnepc. CB. BanAm-
wipe BS sleet 1854-1856. No. 47,116. pag. 181.
(e). In Lute era Archiepiscopii Isaia Copinski, Ili monachiT sub auspiciile lui a
formulatii azestil acts, care este primul in contra hi Petru Movilii.
www.dacoromanica.ro

284 PETRU MOV1IA
cdtr6 Regis[ Po Ionia, ail &cut alegerea inpers6 na lul Teofan,
eft tpentru confirmatia acesteT al egeri ate trdwisd la indurarea
sa flegele, ca sd-hl roge pentru confirmprea persdnei men-
tionate, (a). AegeleSigismund al III-lea ii'a confirmatil ale-
gerea lui Teofan qi a ordonatil. capitululuT spi-
ritual4 al Lavrei, ca ad fac6 o alegere noun. i pentru 4iva
de 3 Septemvrie 1627, capitulul a convocatti 1.6chta Kie-
vuluT ci impreund cu monachil aleg6torT, in Jitomir, ati. corn-
pusil adunarea provincials.
Jar la 6 Septemvrie acelaqii anti :
"YEE AgX0111HETHO H Oghlg4TE- 'Find clerul §1 locuitorii, cult
AH, norophit Ao Toro HAAIMAAH, 0-- se silise a veni One: aici (la Jito-
spAAH Na a pxiimaNAphnotio nviap- mir); au alesti pentru archiman-
imam minimal° zenmomnoro nETpa dritia Pecersciii din Kiev pre nal-
&emu; aoemo,amma 5IMAZ MgA- lul Petru Moviltt, (c) principele
AAKEISHXZ7 MEAOSEKA gb1C0111 ;HAMS- Terei MoldoveT omit forteinsem-
HHTEr0, HA roTa mina roAnoro, natil §i proprid pentru area tur-
sE ;a MAANOE HpIPIHH151 HOME KANO- WI tof6 doll* de nesatiu, ci du-
HOLM 9HETOr0 MAAAEHLIA, a cnocoa- pre canone, ca unit copikt nevino-
Horo H tlAiorrnoro a OAAf HOTpEsiJ WW1, capabaln §i cunosatoriii de
nipman cRATop; (b) nevoile ante BisericT).
In Ere -ce partilanil alegetorT aY luT Petru Movilit 11 pre-
sintd, ca pre pers6na cea mavi capabild pentru adminis-
tratiunea Lavrei din Kiev, pitrintele Gherman TiVievieT,
monaehil cu ides( uniate i rudd Cu panul TiqkevieT, pri-
marul ora§uluT Jitomir, a imprdqtietil in 4iva de 6 Septem-
vrie sera pre la chiliile monachilor nisce foe volante, prin
care se titula pre sine Archimandritt al LavreT qi invitkpre
pdrintl, ca sd-hl recun6se6 numal pre dinsul de egumena.
Intre aceste, panul Ioan Tiqkevid a trdmisil scrisorile sale
edtr6 pdrintii lavrioV, clieend, cd-el nu p6te veni in 4iva de
6 Septemvrie, ca sã, fie la alegere, dar ed va veni pentru a-
eestil scopil in 4iva de 13 Septemvrie. i in adev6r, ed la
data indicata ambit Ti§kevief all venitit in Lavra, insoftl de
(a) gewrpaablibla Apsnws, npa Ynagepe. en. B.aaliamnpa. Kura rpoon. Juniata
1627. No- 2463 foia 608-611.
(b) ibid.
(c) Inca o probtt, a la 6 fleptemviie 1627 Petra Movikl era eivilli.
qi
,(consiliului
www.dacoromanica.ro

tvrtzu MOVILA 285
mai sate de omen' armati, pedeqtri4i catri. V64end acdsta
monachii, eqitt, inainte, Tugandu-lt, ca sa departeze pu-
terea armata,, crtai tLavra Ili fart, de Este este deski-sri, fie-
cui pentru viditare, Nu a voifa sa se conving6 Ti§kevici.
de- ae4stwi.demonstracie a monachilor qi a data ordine, cm ar-
mata sa st, incunjure Lavra ; iar ambii T4kevici, insotiti de
o garda, s'at aqedatit in curtea Lavrei, kiemAnd la sine pre
loco-taunt ei, i erugAndu-la, ca slprimiascrt, la archival-
dricia (Lavret) pre pitrintele Gherman Ti§kevici, iar' pre in-
durarea sa oerul principele Moldovei inlature (a).
Nendu-se, eft cu rugAmintele nu se ajunge la nici unit re-
sultatti practict, qi in presenta acum a tuturor monachilor La-
vre', panul Tilkevici a recurst la amerintilri, (land tot-o-data
armatel sale ordinul, de a comite tot-feliul de brutalititti. In
fata tuturor amerintririlor qi a brutalitt,tilor, monachi at.r6-
masii neclintiti in alegerea facutit. Atunci panul Ti kevic(
a poruncitt sit se fact, unit 'nod actul de alegere, pre care l'a
subsemnatt singurt i cu cati-va monachi, atra§i in par-
tida sa. La 14 Septemvrie Ti§kevicii s'atI retrast din Lavrrt,
amerintand pre monachi in tot feliul, iar aceqtia at intro-
dust in cArtile oraqului Lute a protestatia, din care not am
ecstrast citatele de mai sus, i uncle la 6 Octomvrie 1627 et
califica actul, ca o crima, 4dus0, asupra frittiel din Lavrti.
Eca, prin urmare, §i circumstitrile, in care Petru Movila
a fostil alest, Archimandrita al Lavrei din Kiev, qi de aid' not
vedemil, di, el, a trebuitu set lupte cu alegerea lug Teofan Bo-
iarski, set se alege la 6 Septemvrie .1627 Egumeng, la 8 Sep -
temvrie setge calugeriasce ,si apoY seise rMice pane la trgpta de
Archimandritg, set lupte in contra pretentiunilor lut Gherman
Tigcevia, i in fine la 29 Noemvrie acela,4 ang set primiasce
confirmarea Regeluf Sigismund al 11I-lea, ea mare Archi-
mandriti al LavreY Pecerscaia ,din Kiev.
Dame aid in teestul originals, insoCitt de traductiunea ro-
,mant, documentele, ce ni s'at conservatt dela Petru Mo-
vila, din care uncle kiar autografe ; anume : testamentul
(a) Local eitatil.
saga
si
i
www.dacoromanica.ro

286 PETRU MOVILit
IuT Petru Movilit, de unde se va, vedea si ultenaele dIsposi-
iluni ale marelut prelatd, descriptiunea und minunT, petre-
cutit la Suceva si nisce note administrativo-financiare dela
1619, datorate peneT lui Petra blovila si care s'att conservatil
intru'nd manuscriptd al luT, descoperita i anul trectit si Inca
nepublicatti.
A
1W 11/1161 OWL 11 Glilhul 11
GE&TOTO 4,6201 9/111111h.
TAKE KAKI. AAA 91A0
STkKA HirkTz rimiro
srkptiTtE caupTH, A HACI
cmipTH copprz fib
Ttamaxx GOMiHKZ H
Hwkcirtriz o6monaS' 110
03; To A, iviNororerkw-
NIA ilexiimictionz 11 E-
T ()Z Mortina, /Vim-
if-vin0/m.1-8 fiiificKiii
Fam-npai 1-1 13CE
gfc;aexa csAToro ROM-
VIAHT0110110AlsCKAr0 ne
mom, QI fixi-laiammuTz
riVW.in no-
crfripftiz orrz rocnoiNa
liOrA H 111
MEAAA ) R 1301ii'f*H,
SAACTk10 roc-
no6a fiora, Aonaz MON
OCTAACA KAKOMZ -
co macTeoAcTsrk, nef-
,60CTARIlliZ BC+ MOH HA-
m+et-HiA liCEM01JJHOr1 SO-
IN NUMELE TAT UM. F AL FUULUI §I AL
SANTULUI SPIRITU. AMIN.
}Ind c pentru ni-
midi nu este -mai, sigurti,
ca m6rtea, Tar pentru noT
mortea este ascunsain mis-
terele lul cunos-
cuta numaT luT, de aceia
mult pecatosul, Ar-
chiepiscopul Petru 1110-
Metropolitul Kievu-
lift al Galitiei i al t6teT
RusiT, Ecsarchul sAntuluT
tronh al Constantinupolu-
luT, fiind cercetatti de la
Donanul D-cell cu 1361a,
i nevoindti, ca casa mea,
cea incredirqata mie de
puterea DomnuluT
sa reman6 fora vre o rtm-
duiala, incrediTatandti t6-
te dorincele mele area
puterniceT voinV a luT
NCH4.
ROATt.cHistO,
Mai MN4.
Ba
D -c e4 i
floicpcKfA,
eti,
rita,
www.dacoromanica.ro

i'ETRU MOV1LA 281
AN No t iiiI, ArAAFO KpAT-
KOE, 11 KAM Tocnops. T1e-
a npimia5HA-
9HAZTEIOCArktsNEE 5Alirt--
11.1ANIE MOth BORN.
Be niesuKz:Bz A-
rt CISATOrt SZ KOTOph
is f0611ACAI SocnHTAACiN
H HEAOCTOANklii, SOAEK
H 6AArO6AT11-0 hOMiF10)
tiOdd CANS 1111 HTeono-
MITA, KZ TON lirkerk,
OKON,IFISZ :1:115Nk CS01-0,
MEAA1-0 flpE/sCTATk 11
SEAlitliEMZ moiro
rocno6a.
BO S p kl : KAKZ
TOAkKO r0C110611. KO-
rz) no osoth CSTOA
6AArOi?sATH H no euro-_
tionEmilo giro 110p0AEliCKOA
11/1HAOCT11, COC4A9A
Moire mil/wort-18am
6AArOSOAHAZ 661T h MN';
11ACT1119EMZ CTOAHLII&I
HiERCK0ii MHTp01-10AlH,
11 11411 mow ilOCHMAII-
mHTomzliE9F9cHat /1A-
BOO, TO A, SH,Mk, 9TO
gnamHz cEAToro uoroc-
kg:KEHLA B8 Haeo6+ PVC-
fac unq scurtil,
i deca Domnul
va chotAri , si cell" din
urrat testamentti al void
mele.
intaig. In credinta sang,,
in care di m'am nascutil,
m'am educatti i cu ne-
vrednicie, din voia i ii,L-
durarea lul portti
deranitatea de Metropo-
litd, in ac4sth, credintA,
sfersind, viAta mea , do-
resell sA, m presintil si Ina-
intea maretid DomnuluT
meti.
Al doilea. IndatA ce
DomnulD-del", dupre san,
to sa indurare si cu iuvoi-
rea indufarei see Regelui,
Doinnului prea ia-
durrttorti, m'a invrednicith
aft piistorul capitald si a
MetropOlid de Kiev, si mai,
'nainte Archimandritit al
Lavrei Pecersc- a, eti
ca decAderea sante-
lor servicii in poporul rush
provine nu din alts, cause,,
ci din lipsa totalA a instruc-
fund si a sciintei, in-
119ip
meti
ve-
iind,
TOKZ
D-dea,
D-den
D-den
www.dacoromanica.ro

288 PETRU moval
CKOAZ N0NCK0MITZ NE
perz turo mioro, KAKZ
OTZ COSE9IJEN13Ar0 HE
tNoCravrica 069/10Ballik
NAKZ, TOTtlACZ AAAZ
06rfrTZ EOrg MO EMS
BCk MOE KM$41ECTBO,
lbociraswEtrA OTZ p0,6H-
TEMA 11 BCE, WO NN 0C-
TABAAOCk 6k1
o'rz zoxolkon &°AMU-
ro CASiiKENIA SW4E1114111-
MZ cawrkimz mrk
CTAMZ, CZ /4Mrb lig HA
TO NANOIENNkIKZ,
parTis MACTM-0 HA BO.c-
CTANOBAEHiE 91q!?WEN-
11/±J)CZ XeAMOBa
KoT0pWrZ OCTA-
BAAHCI1 HAAtIESHWA 911 -
BAAHHIs.1, 9ACTil-0 HA 0C-
NOBAtlif WKOAZ BZ RiElirfrt
no tleABAMZ 1,4t1p0M rgc-,
CKAr0 H BOAhHOCTAMZ
KoTOpkiA, 110 OCONAH-
ROW? 6AArOBOAE141-0 61'0
Hoe0AEBCKOrl NINAOCTI4
r0C44,4 tiaauro MNAOC-
TNBerO, H 0-
data am data f6gaduiqk
D-cleuluT meii, ca totk eve-
rea mea, r6masa de la pk,
rind, tots ce a r6mash
aid din veniturffe servi-
cilor mele, la locurile san-
te incredincate mie si
cu mo iile, ce li apkrtin-11,
sa( fie intrebuintate, parte
pentru restaurarei tem-
plutilor 1uT celor
ruillate,,, care ajunsese in-
tro stare ae ruins, demnk
de plansti, Tar parte pentru
infiintare de scoli In Kiev,
conform drepturilor po-
poraluT rust' y i libertAtilor,
egir6,4inform build vointe
par tic ulateafindutheY
le Regeld, Dotohiforului
nostru pre indurktorti, au
fostii permise si ingrk.lite
cu privilegiT. i pre ac4sta
modesta fkgrtduintk, a mea
i dorinlk Domnul
cu santa sa indurare, a
Alusinne la pescerele LavreT de Kiev, care 9i pane seta -11 an putiu4 venitii
sated ttisericeT rneesei.
.WtCh
06-
si
D-aet,
H
ME4+
EOMi-
HXZ,
D-filet
www.dacoromanica.ro

15tTRU moVri.X §85
ream?, Mid bine euventat'o , aka c
Aim, _liar MOii misoC- invi4amea eu gm veclutt
Tolima-1 06' T8 N NA-
din aceste soil* tint ma-
tvapENiE rocnok Eorz.
re folos ti pentru Bisericano CBATON cloth gAiro-
morn, gmtrocAosnAz luI serviciile eY
TaKZ, Imo 111,1
qi aiiume in. inmultirea
M0111 Al Blils+AZ OTZ
considerabila a 6menilor
Trip IlAVKZ REAFIK151.0
?AAA U,FeKKH Si o- invetati i pioqi. De aceia,
SS acestul colegiii, ca sin -
MS 111314111"0%""i", " A guxult met, ealot, care
CAVMENiE FA1, Si,IEN 111 X Z. 11
(-toren% in virtutea prea
KA*1-0,1ECTIIBIAKZ AI
I70 g oemv toci
inaltd provedinte a luYAirt K 0 A-
Atri to, KAKI Ftsnmcg-- D-det4 sa r6mene, neetin-
.cAAora Anort,mE. tit in timpuri1e viitore, et
MA, flpH SCEBkItuNIA4Z
i-am daruitt dat
fle0MIAJCArk EMiEMZ, 0 C-
pentru eternitate cu a-trasiiT6 gKOpENENHOF0 BO
nOTO MCT BE 11 ti !OA KfE_ cestti testameat al met,
MENA, A FlOMfrHAZ H iii ch6rrtrese% maY intra
CI-IMZ MOHMZ 5AKCIJA- 'de t6te acea sumg, pre ca-
t4iEmz, sit.mo AaM. tkae10
IliettiV Bar°, Cif M rea eu q amt. la luminarea
AW?, KOT0040 Al NIA to ;4iIndurareasa,Domnul A-
NA_ANO-lifillIMOMHOMZ, dam din Brusilova, Kisel,
Ero MIIAOCTH) rocnota,n-
tastelanul
N' rk .91MAArk 1,1;Z ripVC14-
HI-ICEArt, RICTIAA-
aGin 0')imarul din Nosov,
tirk cfrApo- )ricind (55) mit de galbea
4
npfirmAiri-
1101
;11PIIITfA6NO-
EN,_
notia,
HiEliCKOMZ,
D-c)eti, §i,
1ui §i
KievuluT, Pri.
mit!)
ISFNI§J11
TV
www.dacoromanica.ro

290 MOVILX
c'r'y Hocosc Kornz,
HATb (NECTk f1AT6
(55) ThICA911 54 0-
T W x F OTZKOTOek1KZ
Ero MHA0Cirk oKAA/VA
qilAit1H13%Wk EmErota,Hai
nfogurra, 06EylEt11113Z
WriAATV ,cAKAAIsH0f0 5A
illiCk Kt) KAKZ 0 TOMZ 110-
mo6NO rAacurrz QtrfrA-
KA, ZIAKM09EHHAA CZ E-
TO mHAocirtoo. 4farilto
cVmmV, to a u, k
TkICAtih, HA Hrnrk
nOogrkirEHHornz H ;an-
AEnHONIZ MH01-0 11KZ
MHAOCTEH, rocrioz
OAVRocosz, IcoIBOAH9EN
EflitNEHCKIlyZ, fr. I, HA
MVXOA&AKZ H Of1V1H-
LIAKZ ?ON, MVO 11 HA
BeEMEHA OrTf1H-
Ckltiall HA 'r43 Z. HOAAE-
rho H HA oliti,Eliz ROAM-
TiATTon KiEfiCKArOlioro-
ABMHCKATO EpTCTBA :
fraKosVio cVnimg NAcivt
MOlvi, OkA;AHZ g-
11AOTH,f-k CZ TtyZ
pentru care. indurarea sa
s'a fridatoratfi, ca sa p1A-
t4sch procentti anualii, a-
sigurandn plata cu In-
scrisul ip ote c aril, cum des-
pre aasta en de amarun-
tul tractedt contractul,
inkeiatti cu indurarea sa.
Alta sumA, doecled (20) m
in proprietatea, cAphtatti
qi eumparatA de mine-de
la indurgrile lor, DoraniY
Slujcov, printiY de Yen-
densca, qi anumela Mu-
choeda qi Opaeita, a del,
o daruescii qi pentru eter-
nitate o eedezii aceluia§T
colegiu phrintilor cole-
giantY din fratia de Kiev
a AratArei Domnului
acesta sumil este datorti
succerorul met' a o
din moqiile mentionate,
sand va voi s intre in
9 De ordinar nundrile friitiilor din Biserica mai se conditional cu -nundrea
monis ti reT, dar icupat'onulIlisei7cei eatedrate a monistirei. pentru *ILO a A ea-
demiel din Kiev gasimit =bele ntnirl.
PETRA!
Kit'INK141
MINKZ
V-
si
1);
phiti
Ma
www.dacoromanica.ro

.11.10 ". PETRU MOVITA
nornAtigirkip urnIttliA
Kor,61HOMEAAETZ BcTV-
ritrh so smAmit
PI ITO HM+NiE KAKI Tt-
11196 NAxotNHTCA BS'
,4Ati+p1.111ANI14 OTH,E132
BOAAErIATOSZ, TAKE
60AiK140 OCTAErATI.CA
I1 H Nrixx, 6o carinom otr-
6A414 flONANVTOri
rnki. Heti TOMXTEITEek
OTHIIC615110 ElpE
5anfiCkniato NA Tgin
NAAIPINItl-
AAH 6EN6rAMH, WiCirk
TkiCAvos 5AoTwxz 110-
AlICKHXZ, TAKME CE,
91I ENNVIO no50A0911N-
NVI-OMOIOMHT9S11 Koiro-
AiCAAAAZ C5OHMZ
CO6ITSENNIIMZ HitWBE-
HiEMZH KOT0eAlh VIA H5A-
HA H VKFUDENA CO6CT-
BEHH6IMH IWOHMH 6eA-
rOUAHLIJMH KAMMAMN
60CTABWIIMHCA MN+
NYS C0405t1113 MOHXZ
VINHTEAIrl. BpoM4
ro, BCW UH6Ai0TEKV
HA tAANKIXZ itt1.1-
KAxx, KoTopVto A sipf52
3tApfinirea for ; qi aast6
mc§ie, dupre cum se afla,
acum in staprmirea pa-
rinjilor colegiantT, tot aqa
trebue sa Am'and in ad-
ministratia _tor, pend la
plimiyea sumeT amintite.
Prea lough aceste acum
inca, mai cedezil qi pr6-
scriu aceluiaqT colegiuba-
ni in num eratare 5ese mu de
g alb all poloneji, precutn
i mitra mea cea de ar-
gintI poleita, pre carea am
facut'o &lieu propria mea
keltu416 .i am inpodobit'o
qi am infrumusetat'o cu
pretre scumpe, propriT ale
mele, r6mase mie din te-
saurele pArintilor mei.
fartt de ac6sta,
oteca (cu chrtY) in dyer ite
limb, pre carea eu am a-
dunat'o indecursul intrege
mele vier, qi care acum se
29
liM14;
cqm-.
EOAAE111-0,
(81-o
To-
Al
iota bibii-
mE H
www.dacoromanica.ro

'BOpqsouutm
naluad-rjuncitai
rntao.elaa[olsaavu.nuad
!kteln'otteuqsalIotaIli
-olnoosoaRmo
-osrsingaaBAoreo
vilvdpi.Voloo*IN
-9013Itzapapipirrqiu
asao'vainviarluiamrw4
nip0vont:1:1°8uoph-Azop
-90rnItitpsanarpru'41-111
12atooguiaysiihmoiaall
V,uprpf.rOavul
nliqoPochu-I,'rqiurjazulb
Opptaoinsnausrano
optujaqso2
-velpinnuisurrtruquotToll
-OWvatti2113op'BOOwow
waonia'calla-manapAny
Jouliquitn
mvpunad"ebTanzt
vaunutuasqnsno11,2oreq
ui.rr,o_p3tuo$
kapiaasgTraolnloaoiia-foq
Arrarda.reaqsrdtri%rip
AiRIN7.XVVONMHHO
1930..hhc9.1430HHVW50
J,ELM0-1V.JVV9011
LI
vy,13,11V41
W1441/9051.1163%
-011HpV:011,1119)
-HUV'H0-10/maivvoll
ZH&.131VN
sypvcri14,41
-V9*
OJ3OWHWWV3,114-11
VOU)4117443VIS19991,199
VII:UVO?WV401405141.113
-Vh0181,4391,31.4176916
-130.110W'5114305191/0}1)
0J3351X1-1H
0449V6tong
H
04612441)6040-1)
ZWV.IIVIJWVONZ11141.110
J:14ZWV.12`ZWOJSMA13%
NINITV111,1848.123VV-1
OJVVII3VONNV)H
04451126
V61-1H501VNIOW
N1TT1411,11Z9LX.103651
NOW
NII,HVO004341W
-
H36336333301V-11-`WV.h
-VIJIVV011ZWV11.1,0ZW
---151.1t814WW011ZVVVIO
W41130WHM86014,14UVOU
Z)(ZJOVVIAVMNO60110H
`;SWO5I)N14)008311414
-1
1)TWVNitl.11031143H1VA
-0)V.0-11444VVJA0WW
-
3493341WOJI3VHZ9`ZVV6
-H30)9H'H`.1010W01351
rnAcniniaacr
www.dacoromanica.ro

.1.4iionaeppm02to/zuzIjOeRuen.p0Run('ti
apvriv4ugligurpgammas
-13!InurSauop(13Am'Arx9
xoprloop-oqdp,§prptuu
Itomaavo-a:quadvirperoo
auotuasuop'aq.urnos
oalodno0aavTrivlvaivur
ti`avduanos1ttuzwpm
-90-gzapooJvosi000d
loansixuuo
N
ounrou2nano
vsgriosu,1Qvswpm
-imuunit)4203d.CDOayto,
V0IA.I9E1palajGSIMOJOTAT
oiwoogRominpunsnth
-uad'autonauntupunl
(opinlou)naopmtuao.j.
-twour,Aarxurpinr2aioo
92119R-100VSi9413411111M
-00uT,_tanouop0laosur
-V.1413,s'9urraap°TITJul
vsucitqtAn.Voiou
owslaivinpusrour.WorrAIRT
noolulfulaopoomuiRA
-utp.13Vratil14.9p1UT11111.0
oidup'nat)JapoIor9osu'Ao
XVV)1111VW
4.1,312110-181163511i3110J04
-
0,1101-X911)30141119.1030)
JOW11J01OH9V0-1130511751
'V6334))0.10MOV0.13
°H910')V
:176336919N91-16J
TSVZ.I.W,3VW3)EVVV
W
01840130NVH8VVU
IN'Of3WfV.1,uwwviwym
sivosniNtinoJaiz)86.1.
-111W01HNGShW3:140I8J
0d0Vol8.186iitoivsn)
1,111.130NISD431,3(19419.1,
-3VHOWVII01094,HVOW
NVVV%V510410)VowNit
--43W39113VOHVOi3144
H31H3SIG8V30J03NVVR)
43903SJ,d39J,1hNJMNY)51
NOW8M8V
hNOSIVN
0430111VNA(1)
V301.1Vd300)HVtiNv4X03
VOL119MIMI/VON0185093
111N
eptirhso99Nvim
uwvacomni
zwvvtigrduOLIH(11.1001f
141/1)
110305131/060110J§
0131J3VNINI6UZ)01&Vo
J-9003NVV1.890
1,110WUhlHZ511231
041313
g6Z,rliAOIq1111.1.34
www.dacoromanica.ro

294 PETRU MOV1LX.
ROAAEriATANIZ)) pit
'MOTH .51111HC11115A1-4 H Atc
eta HA AiONACT11ekilitlie-
CKiii H HA 130506NOSAIH-
HVHO OTZ MENA tveicoms,
csgroro OnacA, HAKo-
611.1g1.0CA J Ce iKE
130,cArk MOHACTIsJeA HE
MEKKAr0; gro HXZ
MHAOCTH3 rpcno6ct HC-
110AHHTEAH moEro
iNOAR:111t1 TO CE.-
empo fACTIOAAFITh TA-
KZ, 9T06111, 06HA MACT1A
OTMHA 61t1AA OT14AAAZ
ROAAEriATAMZ) tOrtiA
11E9E0KomV MOHACTIJ--
flO) T9ET1AA 1SX CHAC-
Can lifel(01311) A 11E9T1Sre-
TAA 9ACTk groromE CE-
9E6pA-ErOMHAOCTH, roc..
no6HNV o IICE vo,6-
NOW? MOEMY epagrV,
rocno6Apo ilionAa
silt Iii Cli2fiTV1-0 GO4i1-0.
AAHTe0110A1P1k1.0
KO MI) AAH019) 110 'MAO-
CTH KO*1 110506HO-
BAEH14}01
Treigrhio NIHT9q HA AAV:?-
eiliONtZ IRAMATrk) 06A0-
mast, carea este proprie-
tatea mea, (qi din care, a
patra parte ed am cedatd
parintilor colegiant1), dog
pkrtI cedezd i daruescd
MOnAstirefPecersca qi Bi-
sericeT ceT restaurate de
mine a MitntuitoruluT, care
se alb% aid apr6pe de mo-
nAstirea Pecersca ;
indurdrile ior, DonmiT ec-
secutori aT testamentuluT
med, volt trebui saimpartA
argintul aka, ca o parte
s6 fie data pArintilor co-
leglang, adoa monAstireT
Pecersca , a treia parte
bisericeT MantuitOruluT ,
Tar a Tatra parte din ace-
laqT argintti (vafi data)
durgri see, Domnulta ifoi-
si, frateluT men celdi duph,
nascere, Domnitorul Mol-
dova. Pentru'S. Sofie, Bi-
serica rnetrgpolitana, ca-
rea din indurare a luT
s'a restauratd de mine, ce-
dezu mitra a treia, pre ca-
ECM:
top-
OTnHCIUSAID
adiett,
in-
D-clet
al to,
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVIL,X. 295
MEN116210 6/CIAXAMII,
TAIPTANNkIXZ CAKKOCA)
061114Z 51AEtitiklii) A
M8r0r1 KeACHkirl GO-
rA TWA TAgYrkl,
TPETIN nap9iskui, crk-
Acnii 17Ar111; A BC't neo9if
CAKKOCkl OCTANVTCA npFI
FIVIEeCKOMZrnotiAcirki-
rk. /1/101p11 MA TWA, AA-
fIVIATANNklA BZ IIEMEe-
CKOMZ lytKOSMONIZ KH-
BOT't ;TAKR:f WHBOTBO-
payEE mrso
'COMMA) BS 0A0tIEN-
NOMZ KeECTila M0C-
KOBCK0i19160Tkl) OT6A10
camickistito BS Eoro-
ASAENC-KVIO 149K0Bk Hi-
moor° ReATCTISA) f19F1
KOT0p0MX OCHOBANA
MHOIO KOAMriA HA 0-
KONIIANiE 419KB11) IINIE-
HVIAA011 AICTHHI1010)
KOTOeVIO A HAtIAAZ BO-
50611°8A/tor k, 6m,
cosqwetituro so50EHO-
BAElli HA5NA-
tifea lagi-verde i invalitet
cu plad (blechurT), doe
sacuse de tafta, unul verde
qi altul roS de tafta, scum-
ph cki altreilea de parcea
a) alba Yar cele-lalte
sacuse remand la mona-
stirea Pecersca. Stmtele
relicvii , sigilate in ki-
votul din Biserica Pecer-
sca , de asemenea qi lem-
nul celti BLAU din cru-
cea DomnuluY., in crucea
cea poleita §i lucrata. la
Moscova, le dab. §i le ce-
dee]. BisericeY Arittarea
DomnuluY a fratid de Ki-
ev., MITA, care s'a fondatti
colegiul meq. Pentru ter-
narea Bisericd, supra-nu-
mita a clecea, pre carea
eil an inceputfi s5 o pre -
'noiesctt §i pentru restau-
rarea d pre deplin, cho-
a) Parcea este o materie de matasd, ihtretesutd etc fin a bile Bed galbena.
ReECTA
EA,
(OA
--
;
www.dacoromanica.ro

1884 04

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1884 04

Similar to 1884 04 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1884 04