Cunoasterea valorilor europene

Disciplina:Disciplina:
CUNOA TEREA IȘ ȘCUNOA TEREA IȘ Ș
PROMOVAREA VALORILORPROMOVAREA VALORILOR
NA IONALEȚNA IONALEȚ

CUNOA TEREA I PROMOVAREA VALORILORȘ ȘCUNOA TEREA I PROMOVAREA VALORILORȘ Ș
NA IONALEȚNA IONALEȚ
 TEMA 1TEMA 1.. VALORI ALE CULTURII NAŢIONALEVALORI ALE CULTURII NAŢIONALE
 TEMA 2TEMA 2.. CULTURĂ I CIVILIZA IE ROMÂNEASCĂȘ ȚCULTURĂ I CIVILIZA IE ROMÂNEASCĂȘ Ț
 TEMA 3. IDENTITATEA NAŢIONALĂ ŞITEMA 3. IDENTITATEA NAŢIONALĂ ŞI
PATRIOTISMULPATRIOTISMUL
 TEMA 4. REPERE ALE IDENTITĂŢII ROMÂNEŞTITEMA 4. REPERE ALE IDENTITĂŢII ROMÂNEŞTI
 TTEMAEMA 5. D5. DIMENSIUNIIMENSIUNI ALEALE IDENTIIDENTITĂŢIITĂŢII
CULTURALECULTURALE

TEMA 1 . VALORI ALE CULTURIITEMA 1 . VALORI ALE CULTURII
NAŢIONALENAŢIONALE

Motto :Motto : Pentru români, Eminescu este una dinPentru români, Eminescu este una din
formele de ie ire în absolut ale Europei, a a cumș șformele de ie ire în absolut ale Europei, a a cumș ș
pentru ru i este Tolstoi, pentru nem i Goethe,ș țpentru ru i este Tolstoi, pentru nem i Goethe,ș ț
pentru italieni, Dante.pentru italieni, Dante.
N. BădescuN. Bădescu

OBIECTIVE:OBIECTIVE:
1.1. Conştientizarea noţiunilor de personalitate,Conştientizarea noţiunilor de personalitate,
originalitate şi specific românescoriginalitate şi specific românesc
2.2. Identificarea sentimentului românesc alIdentificarea sentimentului românesc al
fiinţei şi al culturiifiinţei şi al culturii
3.3. Prezentarea personalităţilor istorice alePrezentarea personalităţilor istorice ale
românilorromânilor
4.4. Prezentarea personalităţilor culturii românePrezentarea personalităţilor culturii române

Raţiunea de a fi a culturii noastre este deRaţiunea de a fi a culturii noastre este de
a face parte, de a se integra în cultura europeanăa face parte, de a se integra în cultura europeană
căreia îi aparţine ca structură şi profil spiritual.căreia îi aparţine ca structură şi profil spiritual.
Fiecare cultură îşi organizează experienţeleFiecare cultură îşi organizează experienţele
spirituale pe care le decantează şi sintetizează înspirituale pe care le decantează şi sintetizează în
funcţie de o paradigmă care îi este proprie şi carefuncţie de o paradigmă care îi este proprie şi care
în cazul culturii române este alcătuită din imaginiîn cazul culturii române este alcătuită din imagini
arhetipale, eroi exemplari ,simboluri, idei-ghid cearhetipale, eroi exemplari ,simboluri, idei-ghid ce
pot fi identificate în urma unor teme, tipuri socialepot fi identificate în urma unor teme, tipuri sociale
şi care să permită organizarea procesului culturalşi care să permită organizarea procesului cultural
şi a conduitelor sociale în orizontul modelelorşi a conduitelor sociale în orizontul modelelor
exemplare ale poporului.exemplare ale poporului.

În cursul sec. al XIX-lea asistăm la un sincronism alÎn cursul sec. al XIX-lea asistăm la un sincronism al
culturii româneşti cu marile tendinţe ale culturii europene.culturii româneşti cu marile tendinţe ale culturii europene.
Profesorul Constantin Ciopraga în carteaProfesorul Constantin Ciopraga în cartea PersonalitateaPersonalitatea
literaturii româneliteraturii române evidenţiază două stiluri ale culturii:evidenţiază două stiluri ale culturii:
-stiluri individuale-stiluri individuale
-- stiluri naţionale.stiluri naţionale.
Personalitatea unei culturi este alcătuită din elementelePersonalitatea unei culturi este alcătuită din elementele
ei durabile, iar spiritualitatea unui popor se relevă înei durabile, iar spiritualitatea unui popor se relevă în
creaţie, în modul de organizare şi expresie a energiilorcreaţie, în modul de organizare şi expresie a energiilor
de care dispune, în unitatea de stil.de care dispune, în unitatea de stil.

Marii scriitori români au resimţit nevoia de a fi aiMarii scriitori români au resimţit nevoia de a fi ai
timpului lor şi de a fi universali şi eterni.timpului lor şi de a fi universali şi eterni.
De aici şi nevoia de modern şi modernitate,De aici şi nevoia de modern şi modernitate,
precum ișprecum iș nevoia sincronizării culturii universale lanevoia sincronizării culturii universale la
scară europeană.scară europeană.
G. Ivaşcu aG. Ivaşcu afirmafirma:: Cultura română este o catedralăCultura română este o catedrală
la care au lucrat zeci de generaţii, adăugândla care au lucrat zeci de generaţii, adăugând
fiecare, dar şi având fiecare sentimentul trainic alfiecare, dar şi având fiecare sentimentul trainic al
unei puternice temelii.unei puternice temelii.
Istoria şi cultura sunt certificatul de existenţă şiIstoria şi cultura sunt certificatul de existenţă şi
identitate al fiecărui popor, partea sa de nemurire.identitate al fiecărui popor, partea sa de nemurire.
Cultura ca atitudine intelectuală, estetică, morală,Cultura ca atitudine intelectuală, estetică, morală,
a continuat să trăiască şi să prospere în dialog şia continuat să trăiască şi să prospere în dialog şi
consens şi cu alte culturi europene.consens şi cu alte culturi europene.

Un eseu profund şi interesant despre fiinţaUn eseu profund şi interesant despre fiinţa
românească a scris Mircea Vulcănescu, în 1944 –românească a scris Mircea Vulcănescu, în 1944 –
Dimensiunea românească a existenţeiDimensiunea românească a existenţei . Acesta. Acesta
înţelege dimensiunea nu în sens cantitativ, caînţelege dimensiunea nu în sens cantitativ, ca
măsură a lucrurilor, ci în sens calitativ – orientări şimăsură a lucrurilor, ci în sens calitativ – orientări şi
înţelesuri ale existenţei, criterii de judecată, normă.înţelesuri ale existenţei, criterii de judecată, normă.
Mircea Vulcănescu caută axa de orientare aMircea Vulcănescu caută axa de orientare a
spiritului românesc în existenţă şi raţiune prin carespiritului românesc în existenţă şi raţiune prin care
se justifică dreptul de a fi român.se justifică dreptul de a fi român.

Acelaşi autor distinge câteva note caracteristice ale existenţeiAcelaşi autor distinge câteva note caracteristice ale existenţei
româneşti:româneşti:
a.unitatea şi multiplicitatea, distingând întrea.unitatea şi multiplicitatea, distingând între firefire (care(care
este bogată, statornică, veşnică, pururi egală cu sine) şieste bogată, statornică, veşnică, pururi egală cu sine) şi fiinţăfiinţă
(care este multiplă, slabă, nestatornică şi schimbătoare).(care este multiplă, slabă, nestatornică şi schimbătoare).
b.b. Un alt caracter al existenţei româneşti este că ea seUn alt caracter al existenţei româneşti este că ea se
desfăşoară într-o lume de basm în care realitatea pozitivă sedesfăşoară într-o lume de basm în care realitatea pozitivă se
destramă într-o pluralitate dinamică. De aceea românul nudestramă într-o pluralitate dinamică. De aceea românul nu
concepe o prăpastie între lumea de aici şi lumea de dincolo,concepe o prăpastie între lumea de aici şi lumea de dincolo,
între ele existând doar o schimbare de fire a fiinţei şi nu oîntre ele existând doar o schimbare de fire a fiinţei şi nu o
ruptură existenţială. (Mircea Vulcănescu,ruptură existenţială. (Mircea Vulcănescu, DimensiuneaDimensiunea
românească a existenţeiromânească a existenţei).).
c.Un al treilea caracter constă în faptul că toatec.Un al treilea caracter constă în faptul că toate
lucrurile au un sens, iar lumea este o carte de semne, semnelucrurile au un sens, iar lumea este o carte de semne, semne
bune, semne rele.bune, semne rele.

Personalită i istorice ale românilorțPersonalită i istorice ale românilorț
Secolul al XIV- lea s-a înscris cu litere de aur înSecolul al XIV- lea s-a înscris cu litere de aur în
istoria României nu numai ca veac al întemeierilor,istoria României nu numai ca veac al întemeierilor,
dar şi al unor personalităţi exemplare, precum şi aldar şi al unor personalităţi exemplare, precum şi al
unor monumente de referinţă.unor monumente de referinţă.
Este vorba în primul rând de domnitorulEste vorba în primul rând de domnitorul
Mircea cel Bătrân , cel dintâi principe creştin careMircea cel Bătrân , cel dintâi principe creştin care
a reuşit prin eforturi colosale şi o vitejie legendarăa reuşit prin eforturi colosale şi o vitejie legendară
să stăvilească invazia otomană şi să-l învingă pesă stăvilească invazia otomană şi să-l învingă pe
sultanul Baiazid la Rovine.sultanul Baiazid la Rovine.

În plan cultural, îi datorăm acestui mare domnitorÎn plan cultural, îi datorăm acestui mare domnitor
florile spirituale cele mai alese ale pământuluiflorile spirituale cele mai alese ale pământului
românesc. Acesta a fost o mare personalitateromânesc. Acesta a fost o mare personalitate
istorică atât în politica internă, cât şi în ceaistorică atât în politica internă, cât şi în cea
externă, atât ca erou naţional, genial comandantexternă, atât ca erou naţional, genial comandant
militar, cât şi ca erou civilizator.militar, cât şi ca erou civilizator.
Meritul principal al acestei domnii este acela de a fiMeritul principal al acestei domnii este acela de a fi
deschis un nou şi vast orizont în domeniul creaţieideschis un nou şi vast orizont în domeniul creaţiei
arhitecturale, prin multiplicarea programelorarhitecturale, prin multiplicarea programelor
abordate şi prin calitatea tehnică, valoarea plasticăabordate şi prin calitatea tehnică, valoarea plastică
şi numărul relativ mare al edificiilor ridicate,şi numărul relativ mare al edificiilor ridicate,
construind, astfel una din remarcabilele perioadeconstruind, astfel una din remarcabilele perioade
constructive în istoria poporului nostru.constructive în istoria poporului nostru.

În peste treizeci de ani de domnie, el a desfăşuratÎn peste treizeci de ani de domnie, el a desfăşurat
o remarcabilă operă constructivă sau a întărit şio remarcabilă operă constructivă sau a întărit şi
perfecţionat construcţii preexistente:perfecţionat construcţii preexistente:
-- Cetatea Giurgiului – cea maiCetatea Giurgiului – cea mai
redutabilă şi de mare amploareredutabilă şi de mare amploare
-- Cetatea de piatră de la TurnuCetatea de piatră de la Turnu
-- Cetatea Branului, cea maiCetatea Branului, cea mai
reprezentativă sub raport arhitecturalreprezentativă sub raport arhitectural
-Cetatea Făgăraşului-Cetatea Făgăraşului
-Cetatea Poenari-Cetatea Poenari
-Mănăstirea Tismana-Mănăstirea Tismana
-Mănăstirea Cozia.-Mănăstirea Cozia.

Mircea cel Bătrân s-a implicat puternic şi înMircea cel Bătrân s-a implicat puternic şi în
opera de cultură spirituală, conferindu-i şi acesteiaopera de cultură spirituală, conferindu-i şi acesteia
o soliditate şi o statornicie rar întâlnită în istoriao soliditate şi o statornicie rar întâlnită în istoria
românilor.românilor.
În plan artistic, impresionează echilibrul,În plan artistic, impresionează echilibrul,
sobrietatea, sentimentul măsurii, un început alsobrietatea, sentimentul măsurii, un început al
clasicităţii, aşa cum rezultă din analiza mănăstiriiclasicităţii, aşa cum rezultă din analiza mănăstirii
Cozia, dacă nu chiar un arhetip, în orice caz unCozia, dacă nu chiar un arhetip, în orice caz un
cumul şi o uimitoare decantare de experienţăcumul şi o uimitoare decantare de experienţă
arhitectonică.arhitectonică.
Marele domnitor a murit în 1418, la Târgovişte,Marele domnitor a murit în 1418, la Târgovişte,
fiind înhumat la mănăstirea Cozia.fiind înhumat la mănăstirea Cozia.

Secolul al XVI-lea se încheie sub semnulSecolul al XVI-lea se încheie sub semnul
faptelor de eroism legendar ale unui domnitor cafaptelor de eroism legendar ale unui domnitor ca
Mihai Viteazul.Mihai Viteazul.
Oricât de scurtă, dar densă în plan politic şiOricât de scurtă, dar densă în plan politic şi
militar diplomatic a fost domnia lui Mihai, el nu amilitar diplomatic a fost domnia lui Mihai, el nu a
neglijat cultura şi nu a uitat buna tradiţie a celorneglijat cultura şi nu a uitat buna tradiţie a celor
mai buni domnitori români.mai buni domnitori români.
Acesta a găsit răgazul să se ocupe de artă şiAcesta a găsit răgazul să se ocupe de artă şi
cultură, să creeze lăcaşuri de cultură, biserici şicultură, să creeze lăcaşuri de cultură, biserici şi
mănăstiri.mănăstiri.

Sunt de subliniat în această privinţă două fapteSunt de subliniat în această privinţă două fapte
semnificative:semnificative:
- cea care dezvăluie vocaţia cultural-constructivă- cea care dezvăluie vocaţia cultural-constructivă
timpurie a lui Mihai. Încă de când era locţiitor al Mareluitimpurie a lui Mihai. Încă de când era locţiitor al Marelui
Ban al Craiovei, Mihai a înălţat la Bucureşti bisericaBan al Craiovei, Mihai a înălţat la Bucureşti biserica
Mihai VodăMihai Vodă, concepută ca aşezământ monastic, fiind, concepută ca aşezământ monastic, fiind
printre cele mai de seamă în epoca sa prin frumuseţea şiprintre cele mai de seamă în epoca sa prin frumuseţea şi
armonia componentelor sale.armonia componentelor sale.
- după ce a fost înscăunat ca domn, se conturează cu- după ce a fost înscăunat ca domn, se conturează cu
claritate cea de-a doua faptă semnificativă: realizează unclaritate cea de-a doua faptă semnificativă: realizează un
program care urmăreşte, chiar în plan cultural, o politicăprogram care urmăreşte, chiar în plan cultural, o politică
ce nu se poate limita la Ţara Românească, ci vizează înce nu se poate limita la Ţara Românească, ci vizează în
primul rând Transilvania.primul rând Transilvania.

Epoca lui Mihai Viteazul a intrat în folclorulEpoca lui Mihai Viteazul a intrat în folclorul
balcanicbalcanic prinprin lupta eroică a românilor împotrivalupta eroică a românilor împotriva
jugului turcesc multisecular.jugului turcesc multisecular.
Faima europeană a lui Mihai Viteazul nu s-a stinsFaima europeană a lui Mihai Viteazul nu s-a stins
odată cu moartea sa şi a contemporanilor epociiodată cu moartea sa şi a contemporanilor epocii
sale.sale.
Braţ înarmat al unui neam dornic de veacuri săBraţ înarmat al unui neam dornic de veacuri să
fie liber, unit, stăpân pe soarta sa în mijlocul altorfie liber, unit, stăpân pe soarta sa în mijlocul altor
popoare libere, Mihai Viteazul a devenit, douăpopoare libere, Mihai Viteazul a devenit, două
veacuri mai târziu, simbol al independenţei şiveacuri mai târziu, simbol al independenţei şi
unităţii naţionale.unităţii naţionale.

În a doua jumătate a sec. al XV-lea, Ştefan celÎn a doua jumătate a sec. al XV-lea, Ştefan cel
Mare simbolizează o nouă formă de organizareMare simbolizează o nouă formă de organizare
militară, cu participarea întregului popor, precum şimilitară, cu participarea întregului popor, precum şi
toate acele virtuţi morale de eroism, patriotism,toate acele virtuţi morale de eroism, patriotism,
dreaptă şi cumpănită judecată, conştiinţa trează adreaptă şi cumpănită judecată, conştiinţa trează a
unui destin tragic, dar de o mare nobleţeunui destin tragic, dar de o mare nobleţe
sufletească.sufletească.
Este evident că Ştefan a fost cel dintâi erouEste evident că Ştefan a fost cel dintâi erou
român al luptei pentru neatârnare, de talieromân al luptei pentru neatârnare, de talie
europeană, cel dintâi care a provocat turciloreuropeană, cel dintâi care a provocat turcilor
înfrângeri incredibile pentru acea vreme, dar a fostînfrângeri incredibile pentru acea vreme, dar a fost
totodată un om al vremii sale, cu marile sale virtuţi,totodată un om al vremii sale, cu marile sale virtuţi,
dar şi scăderi.dar şi scăderi.

Cultura românească în sec. al XV-lea a fost oCultura românească în sec. al XV-lea a fost o
cultură originală, o sinteză creatoare, prezentă maicultură originală, o sinteză creatoare, prezentă mai
ales în domeniul artei ( pictura monumentală), darales în domeniul artei ( pictura monumentală), dar
chiar şi în literatura de expresie slavonă, în tehnicachiar şi în literatura de expresie slavonă, în tehnica
ţesăturilor, în alcătuirea manuscriselor.ţesăturilor, în alcătuirea manuscriselor.
Bisericile şi mănăstirile reprezentative din nordulBisericile şi mănăstirile reprezentative din nordul
Moldovei au fost mari centre de cultură.Moldovei au fost mari centre de cultură.
Arta românească în Evul Mediu şi în primulArta românească în Evul Mediu şi în primul
rând cea a mănăstirilor din nordul Moldovei, înrând cea a mănăstirilor din nordul Moldovei, în
special picturaspecial pictura VoroneţuluiVoroneţului, ne oferă o lecţie de, ne oferă o lecţie de
monumentalitate, cu totul distinctă de cele întâlnitemonumentalitate, cu totul distinctă de cele întâlnite
pe alte meleaguri culturale.pe alte meleaguri culturale.

PicturaPictura VoroneţuluiVoroneţului trebuie să fie aşezată printretrebuie să fie aşezată printre
operele în care s-a păstrat încă vie, creatoare deoperele în care s-a păstrat încă vie, creatoare de
noi forme, tradiţia artistică a lumii bizantino-slave.noi forme, tradiţia artistică a lumii bizantino-slave.
Dar ea este totodată o creaţie reprezentativăDar ea este totodată o creaţie reprezentativă
pentru societatea moldovenească contemporană,pentru societatea moldovenească contemporană,
pentru întreaga ei cultură.pentru întreaga ei cultură.
Dintre toate formele de cultură artistică, celeDintre toate formele de cultură artistică, cele
care au atins în vremea lui Ştefan înflorireacare au atins în vremea lui Ştefan înflorirea
maximă, au fost arhitectura şi pictura.maximă, au fost arhitectura şi pictura.

Pentru a marca originalitatea culturii româneşti,Pentru a marca originalitatea culturii româneşti,
cercetătorii artei medievale se referă la un stilcercetătorii artei medievale se referă la un stil
moldovenesc al lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareşmoldovenesc al lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş
şi la un stil brâncovenesc, evident nu numai înşi la un stil brâncovenesc, evident nu numai în
arhitectura bisericilor şi a curţilor domneşti, dar şiarhitectura bisericilor şi a curţilor domneşti, dar şi
în toate celelalte manifestări de artă decorativă şiîn toate celelalte manifestări de artă decorativă şi
aplicată.aplicată.
O altă caracteristică esenţială a picturii muraleO altă caracteristică esenţială a picturii murale
moldovene din secolele XV, XVI este voinţa de stilmoldovene din secolele XV, XVI este voinţa de stil
şi grija pentru unitatea stilistică a unei arteşi grija pentru unitatea stilistică a unei arte
monumentale.monumentale.

Stilul epocii a mai fost influenţat de construcţiile deStilul epocii a mai fost influenţat de construcţiile de
lemn foarte răspândite în sec. XIV- XV. Trăsăturilemn foarte răspândite în sec. XIV- XV. Trăsături
romanice au pătruns în arhitectura moldoveanăromanice au pătruns în arhitectura moldoveană
prin intermediul bisericilor de lemn. Cele maiprin intermediul bisericilor de lemn. Cele mai
impunătoare edificii aparţinând lui Ştefan cel Mareimpunătoare edificii aparţinând lui Ştefan cel Mare
sunt:sunt:
-- Mănăstirea PutnaMănăstirea Putna
-- Mănăstirea NeamţMănăstirea Neamţ
-- Biserica DobrovăţBiserica Dobrovăţ
-- Biserica DorohoiBiserica Dorohoi
-- Mănăstirea VoroneţMănăstirea Voroneţ
-- Mănăstirea MoldoviţaMănăstirea Moldoviţa
-- Mănăstirea SuceviţaMănăstirea Suceviţa
-- Mănăstirea Sf. Ilie – SuceavaMănăstirea Sf. Ilie – Suceava

Acest miracol stilistic s-a înfăptuit pe parcursulAcest miracol stilistic s-a înfăptuit pe parcursul
unui deceniu, ele înfăţişând întreaga creaţie aunui deceniu, ele înfăţişând întreaga creaţie a
marelui domnitor, însumând un număr mare demarelui domnitor, însumând un număr mare de
bijuterii arhitectonice, de o mare bogăţie plastică,bijuterii arhitectonice, de o mare bogăţie plastică,
decorativă şi iconografică, configurând cu claritatedecorativă şi iconografică, configurând cu claritate
stilul epocii lui Ştefan cel Mare.stilul epocii lui Ştefan cel Mare.

Personalită i ale culturii românețPersonalită i ale culturii româneț
În mijlocul unei Europe apare, ca un miracol deÎn mijlocul unei Europe apare, ca un miracol de
rezistenţă, Dimitrie Cantemir.rezistenţă, Dimitrie Cantemir.
Ceea ce impresionează la acesta nu este înCeea ce impresionează la acesta nu este în
primul rând mulţimea informaţiilor, ci felul propriuprimul rând mulţimea informaţiilor, ci felul propriu
de a-şi afirma cunoştinţele şi ideile, fapt ce-lde a-şi afirma cunoştinţele şi ideile, fapt ce-l
situează într-o vârstă majoră a spiritualităţiisituează într-o vârstă majoră a spiritualităţii
româneşti.româneşti.

ÎnÎn Descrierea MoldoveiDescrierea Moldovei, savantul român, savantul român
construieşte un cadru temporal şi spaţial unde vaconstruieşte un cadru temporal şi spaţial unde va
situa individualitatea istorică, materială şi spiritualăsitua individualitatea istorică, materială şi spirituală
a poporului din care s-a născut.a poporului din care s-a născut.
În concepţia lui Cantemir, nobleţea unui popor nuÎn concepţia lui Cantemir, nobleţea unui popor nu
constă numai în vechime, nici în mărimeaconstă numai în vechime, nici în mărimea
teritoriului pe care-l stăpâneşte,teritoriului pe care-l stăpâneşte, ci în civilizaţie,ci în civilizaţie,
în cultură, în ştiinţă, în bunele moravuri.în cultură, în ştiinţă, în bunele moravuri.

În opinia acestuia, ideea de civilizaţie cuprindeÎn opinia acestuia, ideea de civilizaţie cuprinde
în esenţăîn esenţă valorile morale, obiceiurile şivalorile morale, obiceiurile şi
instituţiile politice.instituţiile politice.
Cultul umanist pentru civilizaţia antică areCultul umanist pentru civilizaţia antică are
pentru Cantemir o finalitate patriotică, elpentru Cantemir o finalitate patriotică, el
împletindu-se cu teoria originii romane şi unităţii deîmpletindu-se cu teoria originii romane şi unităţii de
neam a poporului român pentru a convingeneam a poporului român pentru a convinge
puterile europene că acest popor le este egal,puterile europene că acest popor le este egal,
având dreptul la libertate şi independenţă.având dreptul la libertate şi independenţă.

Mihai Eminescu (1850- 1889), spirit romantic,Mihai Eminescu (1850- 1889), spirit romantic,
deschis spre sfere largi de cunoaştere, îşideschis spre sfere largi de cunoaştere, îşi
dovedeşte de timpuriu cosmicitatea percepţieidovedeşte de timpuriu cosmicitatea percepţiei
sale.sale.
Este rodul întâlnirii cu filosofia şi vechileEste rodul întâlnirii cu filosofia şi vechile
înţelepciuni ale popoarelor, cu folclorul, cuînţelepciuni ale popoarelor, cu folclorul, cu
miturile, cu experienţa umană şi socială.miturile, cu experienţa umană şi socială.
Opera sa a fost influenţată de filosofia luiOpera sa a fost influenţată de filosofia lui
Schopenhauer, de unele curente filosoficeSchopenhauer, de unele curente filosofice
indiene, de Goethe şiindiene, de Goethe şi al iițal iiț ..

În afară de valoroasele sale producţii literare,În afară de valoroasele sale producţii literare,
opera lui Eminescu cuprinde uneori foarte explicit,opera lui Eminescu cuprinde uneori foarte explicit,
alteori numai implicit teze sau idei de valoarealteori numai implicit teze sau idei de valoare
umanistă, progresistă asupra culturii şi civilizaţiei.umanistă, progresistă asupra culturii şi civilizaţiei.
El apreciază gradul de civilizaţie al unui poporEl apreciază gradul de civilizaţie al unui popor
prin producţiile sale tehnico - materiale, prinprin producţiile sale tehnico - materiale, prin
progresul său material şi cultural, prin măsura înprogresul său material şi cultural, prin măsura în
care cadrul este necesar şi eficient pentrucare cadrul este necesar şi eficient pentru
dezvoltarea omnilaterală a tuturor facultăţilor şidezvoltarea omnilaterală a tuturor facultăţilor şi
aptitudinilor umane, a tuturor valorilor culturiiaptitudinilor umane, a tuturor valorilor culturii
spirituale.spirituale.

Lucian Blaga (1895-1961) în opera sa vastă,Lucian Blaga (1895-1961) în opera sa vastă,
deşi a fost influenţat în filozofie de marideşi a fost influenţat în filozofie de mari
personalităţi precum Kant, Hegel, Bergson, Freud,personalităţi precum Kant, Hegel, Bergson, Freud,
în limita sa de panteism, romantism şi simbolism –în limita sa de panteism, romantism şi simbolism –
nu s-a manifestat ca un epigon, ci şi-a construit cunu s-a manifestat ca un epigon, ci şi-a construit cu
migală şi măiestrie inegalabilă un sistem demigală şi măiestrie inegalabilă un sistem de
gândire unitar în care filosofia şi poezia fac corpgândire unitar în care filosofia şi poezia fac corp
comun.comun.

Din opera sa poetică reţinem volumeleDin opera sa poetică reţinem volumele
Poemele luminii, Paşii profetului, În mareaPoemele luminii, Paşii profetului, În marea
trecere şi Mirabila sămânţă;trecere şi Mirabila sămânţă; din operadin opera
filosofică, cuprinsă în cincisprezece volume,filosofică, cuprinsă în cincisprezece volume,
distingemdistingem Trilogia cunoaşterii, TrilogiaTrilogia cunoaşterii, Trilogia
culturii, Trilogia valorilor, Trilogiaculturii, Trilogia valorilor, Trilogia
cosmologicăcosmologică (neterminată).(neterminată).
În sistemul filosofic blagian există douăÎn sistemul filosofic blagian există două
principii de temelie:principii de temelie:
-misterul-misterul
-Marele Anonim.-Marele Anonim.

ÎnÎn Trilogia culturiiTrilogia culturii, Blaga diferenţiază între o, Blaga diferenţiază între o culturăcultură
minorăminoră – cea de la sat, şi o– cea de la sat, şi o cultură majorăcultură majoră – specifică– specifică
oraşului.oraşului.
După el, copilăria ca vârstă adoptivă a colectivităţiiDupă el, copilăria ca vârstă adoptivă a colectivităţii
şi a creatorilor prilejuieşte culturi minore; maturitatea,şi a creatorilor prilejuieşte culturi minore; maturitatea,
ca vârstă a colectivităţii şi a creatorilor, produce culturica vârstă a colectivităţii şi a creatorilor, produce culturi
majore.majore.

Opera lui L. Blaga cuprinde un diapazon mult maiOpera lui L. Blaga cuprinde un diapazon mult mai
amplu de probleme pe care filosoful şi poetul leamplu de probleme pe care filosoful şi poetul le
abordează cu competenţă şi originalitate.abordează cu competenţă şi originalitate.
Este vorba despre raportul dintre cultură şiEste vorba despre raportul dintre cultură şi
civilizaţie, dintre ştiinţă şi creaţie, dintre religie şicivilizaţie, dintre ştiinţă şi creaţie, dintre religie şi
spirit, dintre gândire magică şi religie, despre artăspirit, dintre gândire magică şi religie, despre artă
sau despre valori şi clasificarea lor.sau despre valori şi clasificarea lor.

TEMA 2 . CULTURĂ IȘTEMA 2 . CULTURĂ IȘ
CIVILIZA IE ROMÂNEASCĂȚCIVILIZA IE ROMÂNEASCĂȚ
MottoMotto:Cultura este un discurs social:Cultura este un discurs social
scris i rescris la nesfâr it în diferiteș șscris i rescris la nesfâr it în diferiteș ș
limbaje i constituit deopotrivă dinșlimbaje i constituit deopotrivă dinș
cuvinte i ac iuni.ș țcuvinte i ac iuni.ș ț
Gabriel TrocGabriel Troc

1.1. Definirea sensurilor culturii şi civilizaţieiDefinirea sensurilor culturii şi civilizaţiei
2.2.Prezentarea culturii şi civilizaţiei româneştiPrezentarea culturii şi civilizaţiei româneşti
3.3. Descrierea relaţiei cultură – societateDescrierea relaţiei cultură – societate
4.4. Identificarea interacţiunii cultură –Identificarea interacţiunii cultură –
civilizaţiecivilizaţie

Sensul noţiunii de cultură derivă din latina popularăSensul noţiunii de cultură derivă din latina populară
în înţelesul de cultivare a pământului (cultura agri),în înţelesul de cultivare a pământului (cultura agri),
accepţie extinsă în limbile de origine romanică la sensulaccepţie extinsă în limbile de origine romanică la sensul
de cultivare a spiritului (cultura animi).de cultivare a spiritului (cultura animi).
Limba română a preluat şi reţinut ambeleLimba română a preluat şi reţinut ambele
accepţii ale latinei, dobândind în epoca noastră sensulaccepţii ale latinei, dobândind în epoca noastră sensul
larg de educaţie şi educare a spiritului.larg de educaţie şi educare a spiritului.
Un alt sens al culturii vizează idealul de viaţă al spirituluiUn alt sens al culturii vizează idealul de viaţă al spiritului
uman care nu trebuie redus numai la pregătireauman care nu trebuie redus numai la pregătirea
intelectuală a individului, ci, dimpotrivă, idealul trebuie săintelectuală a individului, ci, dimpotrivă, idealul trebuie să
cuprindă întreaga dezvoltare a personalităţii, inclusivcuprindă întreaga dezvoltare a personalităţii, inclusiv
afectivitatea, voinţa şi caracterul comportamental.afectivitatea, voinţa şi caracterul comportamental.

După al doilea război mondial, conceptul de cultură îlDupă al doilea război mondial, conceptul de cultură îl
găsim pe larg analizat în studiile a diverşi etnologi şigăsim pe larg analizat în studiile a diverşi etnologi şi
istorici ai culturii, mai ales din SUA.istorici ai culturii, mai ales din SUA.
Eduard SapirEduard Sapir analizează cultura prin prisma celoranalizează cultura prin prisma celor
trei sensuri ale conceptului:trei sensuri ale conceptului:
-- cultura ca element social pe care oamenii îlcultura ca element social pe care oamenii îl
moştenesc în viaţa lor materială şi spirituală. Etnologulmoştenesc în viaţa lor materială şi spirituală. Etnologul
american defineşte cultura în sensul ei tehnic de a fi coamerican defineşte cultura în sensul ei tehnic de a fi co
- extensibilă omului de la naştere, acesta fiind nevoit să- extensibilă omului de la naştere, acesta fiind nevoit să
trăiască în diversitatea obiceiurilor, datinilor, atitudinilortrăiască în diversitatea obiceiurilor, datinilor, atitudinilor
şi comportamentelor pe care societatea le-a conservatşi comportamentelor pe care societatea le-a conservat
de-a lungul istoriei. Acest punct de vedere estede-a lungul istoriei. Acest punct de vedere este
împărtăşit şi de alţi gânditori care rezumau termenul laîmpărtăşit şi de alţi gânditori care rezumau termenul la
sensul său clasic de tradiţie sau moştenire culturală;sensul său clasic de tradiţie sau moştenire culturală;

-- E. Sapir vede al doilea sens al termenului deE. Sapir vede al doilea sens al termenului de
cultură în cel clasic de ideal intelectual, decultură în cel clasic de ideal intelectual, de
rafinament, prin care valorile culturii conservărafinament, prin care valorile culturii conservă
cunoştinţe şi experienţe umane acumulate încunoştinţe şi experienţe umane acumulate în
evoluţia istoriei;evoluţia istoriei;
-- Sensul al treilea al culturii îmbinăSensul al treilea al culturii îmbină
primele două sensuri pe care acelaşi etnolog le-aprimele două sensuri pe care acelaşi etnolog le-a
formulat, evidenţiind rolul acţiunii factorului deformulat, evidenţiind rolul acţiunii factorului de
selecţie în cadrul activităţii culturale de formare aselecţie în cadrul activităţii culturale de formare a
personalităţii umane.personalităţii umane.

În sfera culturii intră de fapt toate valorileÎn sfera culturii intră de fapt toate valorile
create, conservate şi difuzate prin care omul s-acreate, conservate şi difuzate prin care omul s-a
desprins de natură creându-şi un univers propriudesprins de natură creându-şi un univers propriu
de existenţă.de existenţă.
Majoritatea dicţionarelor şi enciclopediilorMajoritatea dicţionarelor şi enciclopediilor
rezumă trei accepţii principale în definirea culturii:rezumă trei accepţii principale în definirea culturii:
-- cultura reprezintă totalitatea valorilorcultura reprezintă totalitatea valorilor
materiale şi spirituale create de omenire înmateriale şi spirituale create de omenire în
procesul activităţii sociale desfăşurate de-a lungulprocesul activităţii sociale desfăşurate de-a lungul
istorieiistoriei

-cultura integrează în sfera ei atitudinile,-cultura integrează în sfera ei atitudinile,
actele şi operele limitate, ca geneză, intuiţie,actele şi operele limitate, ca geneză, intuiţie,
motivaţie şi finalitate în domeniul spiritului şi almotivaţie şi finalitate în domeniul spiritului şi al
intelectuluiintelectului
-- cultura cuprinde datini şi obiceiuri, credinţe şicultura cuprinde datini şi obiceiuri, credinţe şi
practici religioase, operele de ştiinţă, filozofie,practici religioase, operele de ştiinţă, filozofie,
literatură şi muzică, arhitectură şi pictură,literatură şi muzică, arhitectură şi pictură,
sculptură, artele aplicative şi decorative.sculptură, artele aplicative şi decorative.

Etimologic termenul deEtimologic termenul de civilizaţiecivilizaţie provine din latinesculprovine din latinescul
civilicivili –– civilitascivilitas..Civilizaţia exprimă o stare a vieţiiCivilizaţia exprimă o stare a vieţii
sociale, culturale şi economice caracteristică unui poporsociale, culturale şi economice caracteristică unui popor
sau unei epoci istorice la un moment dat.sau unei epoci istorice la un moment dat.
O. Drâmba în vasta lucrareO. Drâmba în vasta lucrare Istoria culturii şi civilizaţieiIstoria culturii şi civilizaţiei
defineşte civilizaţia cadefineşte civilizaţia ca totalitatea mijloacelor cutotalitatea mijloacelor cu
ajutorul cărora omul se adaptează mediului ( fizic şiajutorul cărora omul se adaptează mediului ( fizic şi
social) reuşind să-l supună, să-l transforme, să-lsocial) reuşind să-l supună, să-l transforme, să-l
organizeze şi să-l integreze.organizeze şi să-l integreze.

În lucrareaÎn lucrarea Ştiinţa naţiuniiŞtiinţa naţiunii, sociologul român D., sociologul român D.
Gusti menţionează trei înţelesuri ale culturii.Gusti menţionează trei înţelesuri ale culturii.
Astfel, cultura pentru cunoscutul sociolog trebuieAstfel, cultura pentru cunoscutul sociolog trebuie
analizată şi înţeleasă pe trei planuri:analizată şi înţeleasă pe trei planuri:
-- cultura obiectivă ce se referă la sistemulcultura obiectivă ce se referă la sistemul
bunurilor culturale conferea oricărei epoci istoricebunurilor culturale conferea oricărei epoci istorice
stilul său propriu, dat de creaţiile literar – artistice,stilul său propriu, dat de creaţiile literar – artistice,
cult religios, descoperirile ştiinţifice şi tehnicecult religios, descoperirile ştiinţifice şi tehnice;;

-- cultura instituţională pe care sociologulcultura instituţională pe care sociologul
român o vedea legată de ansamblul reglementăriiromân o vedea legată de ansamblul reglementării
instituţiilor sociale existente într-o epocă dată,instituţiilor sociale existente într-o epocă dată,
începând cu statul, biserica, şcoala, armata,începând cu statul, biserica, şcoala, armata,
diverse instituţii şi organizaţii economice, ştiinţificediverse instituţii şi organizaţii economice, ştiinţifice
şi artisticeşi artistice;;
-- cultura personală privită ca o veşnicăcultura personală privită ca o veşnică
mişcare şi devenire prin care individul se află într-mişcare şi devenire prin care individul se află într-
un permanent raport de activitate în faţa diverselorun permanent raport de activitate în faţa diverselor
valori culturale asimilate prin instrucţie şi educaţie.valori culturale asimilate prin instrucţie şi educaţie.

Creaţia constituie momentul esenţial al activităţii înCreaţia constituie momentul esenţial al activităţii în
sfera culturii.sfera culturii.
La nivelul existenţei şi conştiinţei umane,La nivelul existenţei şi conştiinţei umane,
potenţialitatea valorilor culturale se transformă prinpotenţialitatea valorilor culturale se transformă prin
actul creator propriu – zis al omului în realităţiactul creator propriu – zis al omului în realităţi
valorice finite ale culturii.valorice finite ale culturii.
Valoarea culturală ca produs al creaţiei apare înValoarea culturală ca produs al creaţiei apare în
condiţiile în care omul, prin voinţa sa creatoare îşicondiţiile în care omul, prin voinţa sa creatoare îşi
impune forţa şi virtuţile capacităţii raţional –impune forţa şi virtuţile capacităţii raţional –
imaginative ale intelectului său.imaginative ale intelectului său.

ÎnÎn Trilogia culturiiTrilogia culturii L. Blaga definea omul ca fiinţăL. Blaga definea omul ca fiinţă
culturală, prin actul de cultură de a avea trebuinţeculturală, prin actul de cultură de a avea trebuinţe
culturale, de a fi producător de cultură şi în final deculturale, de a fi producător de cultură şi în final de
a fi un produs al culturii.a fi un produs al culturii.
La nivel naţional, formele particulare deLa nivel naţional, formele particulare de
existenţă ale continuităţii şi discontinuităţii din sferaexistenţă ale continuităţii şi discontinuităţii din sfera
culturii se manifestă ca expresii ale tradiţiei şiculturii se manifestă ca expresii ale tradiţiei şi
inovaţiei culturale.inovaţiei culturale.
Tradiţia culturală exprimă continuitateaTradiţia culturală exprimă continuitatea
culturii comunităţilor umane, desemnând concepţii,culturii comunităţilor umane, desemnând concepţii,
credinţe, obiceiuri, datini, cunoştinţe, atitudini etc.credinţe, obiceiuri, datini, cunoştinţe, atitudini etc.

Inovaţia culturală exprimă discontinuitatea culturiiInovaţia culturală exprimă discontinuitatea culturii
exprimată prin noile creaţii ce se adaugă tradiţieiexprimată prin noile creaţii ce se adaugă tradiţiei
culturale.culturale.
Tradiţia şi inovaţia se intercondiţionează şi influenţeazăTradiţia şi inovaţia se intercondiţionează şi influenţează
reciproc în cadrul fiecărui sistem cultural.reciproc în cadrul fiecărui sistem cultural.
În epoca modernă, cultura a devenit factorul esenţial deÎn epoca modernă, cultura a devenit factorul esenţial de
exprimare a identităţii naţionale.exprimare a identităţii naţionale.
Limba, tradiţia şi obiceiurile, alături de alte experienţe deLimba, tradiţia şi obiceiurile, alături de alte experienţe de
viaţă comunitară, ocupă un loc special în cadrulviaţă comunitară, ocupă un loc special în cadrul
specificului naţional al culturii.specificului naţional al culturii.
Specificul naţional sintetizează la nivel cultural toateSpecificul naţional sintetizează la nivel cultural toate
creaţiile originale ale naţiunii.creaţiile originale ale naţiunii.

Până la începutul epocii moderne, cultura şiPână la începutul epocii moderne, cultura şi
civilizaţia erau două concepte difuze.civilizaţia erau două concepte difuze.
În sec. al XVIII-lea existau diverşi gânditori careÎn sec. al XVIII-lea existau diverşi gânditori care
considerau că cei doi termeni – cultură şi civilizaţieconsiderau că cei doi termeni – cultură şi civilizaţie
– au sfere identice de cuprindere astfel încât– au sfere identice de cuprindere astfel încât
enciclopediştii francezi utilizau termenul de culturăenciclopediştii francezi utilizau termenul de cultură
în sens de civilizaţie şi viceversa.în sens de civilizaţie şi viceversa.

Începând cu sec. al XIX – lea, gânditorii germaniÎncepând cu sec. al XIX – lea, gânditorii germani
au realizat o distincţie netă, esenţială, între culturăau realizat o distincţie netă, esenţială, între cultură
şi civilizaţie.şi civilizaţie.
Această distincţie rezulta din înţelegereaAceastă distincţie rezulta din înţelegerea
conceptului de cultură restrâns la sfera valorilorconceptului de cultură restrâns la sfera valorilor
spiritualespirituale ( ştiinţifice, artisitice, morale, filosofice,( ştiinţifice, artisitice, morale, filosofice,
politice) în timp ce civilizaţia cuprindea în sfera sapolitice) în timp ce civilizaţia cuprindea în sfera sa
totalitatea valorilor materiale legate de cuceririletotalitatea valorilor materiale legate de cuceririle
tehnice şi dezvoltarea tehnologiilor moderne printehnice şi dezvoltarea tehnologiilor moderne prin
care s-a asigurat confortul ambiental al existenţeicare s-a asigurat confortul ambiental al existenţei
umane.umane.

Cultura şi civilizaţia au fost comparate sugestiv deCultura şi civilizaţia au fost comparate sugestiv de
filosoful român S.Mehedinţi cu cele două feţe ale frunzeifilosoful român S.Mehedinţi cu cele două feţe ale frunzei
una strălucită spre soare, alta mai întunecată, întoarsăuna strălucită spre soare, alta mai întunecată, întoarsă
spre pământ (dar foarte însemnată, fiindcă prin easpre pământ (dar foarte însemnată, fiindcă prin ea
respiră şi se hrăneşte zilnic), tot astfel viaţa omenirii arerespiră şi se hrăneşte zilnic), tot astfel viaţa omenirii are
două aspecte: unul teluric – civilizaţia, adică tehnicadouă aspecte: unul teluric – civilizaţia, adică tehnica
materială; altul ceresc - cultura sau suma tuturormaterială; altul ceresc - cultura sau suma tuturor
produselor sufleteşti prin care omul caută să intre înproduselor sufleteşti prin care omul caută să intre în
echilibru cu restul creaţiuniiechilibru cu restul creaţiunii..( Coordonatele etnografice.( Coordonatele etnografice.
Civilizaţie şi cultură).Civilizaţie şi cultură).
Civilizaţia exprimă gradul de asimilare a culturii în toateCivilizaţia exprimă gradul de asimilare a culturii în toate
sferele vieţii sociale, măsura în care valorile sesferele vieţii sociale, măsura în care valorile se
integrează în activitatea şi modul de viaţă al oamenilor.integrează în activitatea şi modul de viaţă al oamenilor.

Cunoaşterea specificităţii culturii presupune, pe lângăCunoaşterea specificităţii culturii presupune, pe lângă
înţelegerea raporturilor ei cu natura şi analizaînţelegerea raporturilor ei cu natura şi analiza
legăturilor cu societatea, ambianţă organică pe carelegăturilor cu societatea, ambianţă organică pe care
omul şi-a creat-o în scopul adaptării şi supravieţuirii.omul şi-a creat-o în scopul adaptării şi supravieţuirii.
Deşi viaţa omului nu poate fi concepută fără cultură,Deşi viaţa omului nu poate fi concepută fără cultură,
cultura nu se identifică cu viaţa socială, deoarececultura nu se identifică cu viaţa socială, deoarece
cultura este într-o continuă transformare şi mişcare acultura este într-o continuă transformare şi mişcare a
activităţii indivizilor în evoluţia societăţii în diverseactivităţii indivizilor în evoluţia societăţii în diverse
epoci istorice.epoci istorice.
Rezultă că între cultură şi societate nu este o identitateRezultă că între cultură şi societate nu este o identitate
absolută, deoarece tot ce reprezintă cultură aparţine înabsolută, deoarece tot ce reprezintă cultură aparţine în
acelaşi timp şi societăţii, nu tot ce este social se înscrieacelaşi timp şi societăţii, nu tot ce este social se înscrie
în sfera culturii.în sfera culturii.

Nu toate creaţiile sociale intră în sferaNu toate creaţiile sociale intră în sfera
culturii, ci numai acele creaţii ale activităţiiculturii, ci numai acele creaţii ale activităţii
oamenilor pe care societatea, grupurile sociale,oamenilor pe care societatea, grupurile sociale,
comunităţile le apreciază ca valori tezaurizate încomunităţile le apreciază ca valori tezaurizate în
patrimoniul cultural al umanităţii.patrimoniul cultural al umanităţii.
În timp ce unele elemente ale culturii suntÎn timp ce unele elemente ale culturii sunt
preluate în mod global, precum limba, ştiinţa,preluate în mod global, precum limba, ştiinţa,
tehnica, altele sunt preluate în mod selectiv, ca întehnica, altele sunt preluate în mod selectiv, ca în
cazul valorilor literaturii şi artei care prin sensurilecazul valorilor literaturii şi artei care prin sensurile
noi dobândite se încadrează în noul sistem culturalnoi dobândite se încadrează în noul sistem cultural
al epocii respective.al epocii respective.

Cultura i civiliza ia constituie o sinteză a socialului înș țCultura i civiliza ia constituie o sinteză a socialului înș ț
care se acumulează cunoa terea i experien a umanăș ș țcare se acumulează cunoa terea i experien a umanăș ș ț
colectivă , dar i a individualului , reprezentând actulșcolectivă , dar i a individualului , reprezentând actulș
intim al crea iei.țintim al crea iei.ț
Abordând interac iunea cultură – civiliza ie, se pot re ineț ț țAbordând interac iunea cultură – civiliza ie, se pot re ineț ț ț
câteva idei:câteva idei:
-- cultura este un proces de umanizare a naturii , uncultura este un proces de umanizare a naturii , un
dialog activ cu lumea, în care accentul se pune pe odialog activ cu lumea, în care accentul se pune pe o
dimensiune interioară, pe trăiredimensiune interioară, pe trăire;;
-- civiliza ia este un mod de a fi al culturii , sensulțciviliza ia este un mod de a fi al culturii , sensulț
activ i func ional al culturii , domeniul ac iunii iș ț ț șactiv i func ional al culturii , domeniul ac iunii iș ț ț ș
eficacită ii eițeficacită ii eiț ;;

--corelatele fundamentale ale culturii sunt natura ișcorelatele fundamentale ale culturii sunt natura iș
omul, iar corelatele fundamentale ale civiliza iei suntțomul, iar corelatele fundamentale ale civiliza iei suntț
societatea i omulșsocietatea i omulș ;;
-- cultura este rezultatul deta ării omului de natură,șcultura este rezultatul deta ării omului de natură,ș
având fa a îndreptată spre subiect, iar civiliza ia esteț țavând fa a îndreptată spre subiect, iar civiliza ia esteț ț
rezultatul inser iei omului în societate i are fa aț ș țrezultatul inser iei omului în societate i are fa aț ș ț
îndreptată spre obiectîndreptată spre obiect;;
-- cultura este alcătuită din două cicluri- cel alcultura este alcătuită din două cicluri- cel al
crea iei i cel al instruirii valorilor, respectiv un ciclu alț șcrea iei i cel al instruirii valorilor, respectiv un ciclu alț ș
circula iei i realizării valorilor, pe când civiliza ia este oț ș țcircula iei i realizării valorilor, pe când civiliza ia este oț ș ț
faptă concretă, chiar dacă criteriile sale sunt culturalefaptă concretă, chiar dacă criteriile sale sunt culturale
( tiin ifice, artistice, morale)ș ț( tiin ifice, artistice, morale)ș ț ;;

-- cultura este unitatea dintre instruire ișcultura este unitatea dintre instruire iș
educa ie în planul individualită ii , al subiectivită iiț ț țeduca ie în planul individualită ii , al subiectivită iiț ț ț
i al idealită ii, iar civiliza ia este sistemulș ț ți al idealită ii, iar civiliza ia este sistemulș ț ț
organizat, institu ionalizat al învă ământuluiț țorganizat, institu ionalizat al învă ământuluiț ț ;;
-- trăinicia unei civiliza ii depinde de institu iileț țtrăinicia unei civiliza ii depinde de institu iileț ț
cu ajutorul cărora valorile culturale se transformăcu ajutorul cărora valorile culturale se transformă
în fapte de via ă.țîn fapte de via ă.ț

NAŢIONALĂ ŞINAŢIONALĂ ŞI
PATRIOTISMULPATRIOTISMUL
Motto:Motto: Când o na iune este bogată înțCând o na iune este bogată înț
resurse economice, bogată în pregătireresurse economice, bogată în pregătire
militară , bogată suflete te i mai alesș șmilitară , bogată suflete te i mai alesș ș
bogată în patriotism, acea na iune,țbogată în patriotism, acea na iune,ț
oricare ar fi împrejurările istorice, esteoricare ar fi împrejurările istorice, este
sigură de victorie, căci ea estesigură de victorie, căci ea este
invincibilă.invincibilă.

1.1. Delimitarea conceptelor de patriotism,Delimitarea conceptelor de patriotism,
identitate na ionalățidentitate na ionalăț
2.2. Identificarea atitudinilor extreme in materieIdentificarea atitudinilor extreme in materie
de patriotismde patriotism
3.3. Integrarea europeană a manifestărilor deIntegrarea europeană a manifestărilor de
patriotismpatriotism
4.4. Reliefarea con inutului i obiectivelorț șReliefarea con inutului i obiectivelorț ș
educa iei patrioticețeduca iei patrioticeț

Adevăratul patriot î i iube te patria cu respect ,cuș șAdevăratul patriot î i iube te patria cu respect ,cuș ș
gravitate, din tot sufletul; el o lingu e te mai pu inș ș țgravitate, din tot sufletul; el o lingu e te mai pu inș ș ț
pentru a o servi mai mult.(Dimitrie Gusti).Patriotismulpentru a o servi mai mult.(Dimitrie Gusti).Patriotismul
este un sentiment, o pasiune, o credin ă, un raportțeste un sentiment, o pasiune, o credin ă, un raportț
afectiv între un subiect ( membru al na iunii ) i unț șafectiv între un subiect ( membru al na iunii ) i unț ș
obiect . (na iunea)țobiect . (na iunea)ț
PatriotismulPatriotismul reprezintă sentimentul dereprezintă sentimentul de
dragoste şi devotament faţă de patrie şi de popor.dragoste şi devotament faţă de patrie şi de popor.
Este un sentiment care are ca univers de referinţăEste un sentiment care are ca univers de referinţă
patria identificată ini ial cu locul natal. Patria poate fițpatria identificată ini ial cu locul natal. Patria poate fiț
asociată cu mediul politic, social, cu ţară în care s-aasociată cu mediul politic, social, cu ţară în care s-a
născut o persoană şi al cărui cetăţean este i în careșnăscut o persoană şi al cărui cetăţean este i în careș
se stabileşte o persoană, fără să-i aparţină ca origine,se stabileşte o persoană, fără să-i aparţină ca origine,
dar având calitatea de cetăţean al ei.dar având calitatea de cetăţean al ei.

Treptat sentimentul de patriotism se dezvoltă prin :Treptat sentimentul de patriotism se dezvoltă prin :
• extinderea spaţiului de existenţă• extinderea spaţiului de existenţă
proprie;proprie;
• dobândirea de cunoştinţe;• dobândirea de cunoştinţe;
• formarea identităţii persoanei• formarea identităţii persoanei..
De asemenea, patriotismul se manifestă prin:De asemenea, patriotismul se manifestă prin:
• crearea de valori;• crearea de valori;
• fidelitatea faţă de ţară;• fidelitatea faţă de ţară;
• preţuirea acordată :patriei,• preţuirea acordată :patriei,
istoriei, tradi iilor , obiceiurilor, valorilor naţionale;țistoriei, tradi iilor , obiceiurilor, valorilor naţionale;ț
• apărarea ţării• apărarea ţării..

Patriotismul îmbracă forme diferite , în func ie dețPatriotismul îmbracă forme diferite , în func ie deț
pozi ia socială a subiectului( ăran , muncitor,ț țpozi ia socială a subiectului( ăran , muncitor,ț ț
soldat, intelectual) care a ează patria în atmosferașsoldat, intelectual) care a ează patria în atmosferaș
ocupa iilor sale, fiecare având o patrie specialățocupa iilor sale, fiecare având o patrie specialăț
interioară.interioară.
De asemenea, patriotismul variază i dupășDe asemenea, patriotismul variază i dupăș
epocile istorice i mai ales după varietateașepocile istorice i mai ales după varietateaș
obiectului de apreciat:obiectului de apreciat:
•patriotismul popoarelor primitive (iubirea•patriotismul popoarelor primitive (iubirea
mediului natural)mediului natural)
•patriotismul municipal( specific evului•patriotismul municipal( specific evului
mediu)mediu)
•patriotismul regional•patriotismul regional
•patriotismul na ional( forma superioarăț•patriotismul na ional( forma superioarăț
celorlalte manifestări patriotice)celorlalte manifestări patriotice)..

El însumează dragostea pentru ara de origine, pentruțEl însumează dragostea pentru ara de origine, pentruț
limba strămo ilor, pentru comunitatea istorică.șlimba strămo ilor, pentru comunitatea istorică.ș
El reprezintă con tiin a că na iunea nu poate existaș ț țEl reprezintă con tiin a că na iunea nu poate existaș ț ț
decât prin munca concentrată a tuturor pentru mai bineledecât prin munca concentrată a tuturor pentru mai binele
tuturor .tuturor .
Identitatea naţionalăIdentitatea naţională pentru ară prezintă unțpentru ară prezintă unț
ansamblu de date şi trăsături prin care seansamblu de date şi trăsături prin care se
individualizează o persoană apar inând unei comunităţițindividualizează o persoană apar inând unei comunităţiț
naţionale.naţionale.
NaţiuneaNaţiunea se defineşte ca o mare comunitatese defineşte ca o mare comunitate
umană, instalată pe un acelaşi teritoriu , caracterizatăumană, instalată pe un acelaşi teritoriu , caracterizată
prin unitate istorică, lingvistică, culturală, economică, şiprin unitate istorică, lingvistică, culturală, economică, şi
care este suverană.care este suverană.

Naţionalismul este o doctrină care afirmăNaţionalismul este o doctrină care afirmă
superioritatea intereselor naţiunii în raport cusuperioritatea intereselor naţiunii în raport cu
interesele grupurilor, claselor şi indivizilor din careinteresele grupurilor, claselor şi indivizilor din care
este constituită.este constituită.
Naţionalismul poate fi şi o mişcare politică deNaţionalismul poate fi şi o mişcare politică de
indivizi care vor să impună caracterul predominantindivizi care vor să impună caracterul predominant
al naţiunii lor, în toate domeniile.al naţiunii lor, în toate domeniile.
Sentimentul naţional înseamnă ataşament faţă deSentimentul naţional înseamnă ataşament faţă de
neamul din care faci parte.neamul din care faci parte.

Identitatea naţionalăIdentitatea naţională este legată de patriotism,este legată de patriotism,
ca sentiment de dragoste şi devotament faţă deca sentiment de dragoste şi devotament faţă de
patrie şi de popor. Şi aceasta face ca, depatrie şi de popor. Şi aceasta face ca, de
exemplu, apărarea teritoriului, să fie o posibilăexemplu, apărarea teritoriului, să fie o posibilă
expresie a fidelităţii faţă de patrie, sinonimă cuexpresie a fidelităţii faţă de patrie, sinonimă cu
apărarea identităţii naţionale. Încălcarea teritoriuluiapărarea identităţii naţionale. Încălcarea teritoriului
conduce la conflicte, uneori dramatice princonduce la conflicte, uneori dramatice prin
posibilele consecinţe.posibilele consecinţe.
De asemenea, lupta pentru identitateaDe asemenea, lupta pentru identitatea
naţională a reprezentat o idee forţă, urmărită denaţională a reprezentat o idee forţă, urmărită de
diferite popoare, în momentele istorice alediferite popoare, în momentele istorice ale
constituirii lor ca naţiuni.constituirii lor ca naţiuni. LLupta acestora ca şiupta acestora ca şi
ideea pentru care luptau erau legate de un profundideea pentru care luptau erau legate de un profund
sentiment patriotic..sentiment patriotic..

Conştiinţa naţională reprezintă ansamblulConştiinţa naţională reprezintă ansamblul
ideilor, aspiraţiilor sentimentelor prin careideilor, aspiraţiilor sentimentelor prin care
membrii unei comunităţi naţionale îşi afirmămembrii unei comunităţi naţionale îşi afirmă
identitatea comună pe baza unităţii de :identitatea comună pe baza unităţii de :
•• teritoriu;teritoriu;
•• limbă;limbă;
•• cultură;cultură;
•• viaţă economică.viaţă economică.

Fiecare persoană aparţine mai multor tipuri de comunităţiFiecare persoană aparţine mai multor tipuri de comunităţi
umane :umane :
•• familie;familie;
• comunitate etnică, religioasă;• comunitate etnică, religioasă;
• comunitate naţională;• comunitate naţională;
• comunitate internaţională.• comunitate internaţională.
Aceste tipuri de comunităţi se integrează una alteia.Aceste tipuri de comunităţi se integrează una alteia.
Viaţa şi identitatea persoanei sunt legate de comunităţileViaţa şi identitatea persoanei sunt legate de comunităţile
din care aceasta face parte. Apartenenţa persoanei la odin care aceasta face parte. Apartenenţa persoanei la o
comunitate, precum şi modul de organizare , pe carecomunitate, precum şi modul de organizare , pe care
acea comunitate o impune, au o influenţă complexăacea comunitate o impune, au o influenţă complexă
asupra identităţii persoanei.asupra identităţii persoanei.

Alterarea patriotismului se manifestă prin : xenofobie,Alterarea patriotismului se manifestă prin : xenofobie,
demagogiedemagogie .a.ș.a.ș
Xenofobia este o formă de prejudecată care exprimă teamaXenofobia este o formă de prejudecată care exprimă teama
sau ura manifestată faţă de străini, sau faţă de alte popoare . Însau ura manifestată faţă de străini, sau faţă de alte popoare . În
prezent xenofobia se exprimă, de exemplu, într-o formăprezent xenofobia se exprimă, de exemplu, într-o formă
extremistă, prin teama fa ă de străini, în general, sau faţă dețextremistă, prin teama fa ă de străini, în general, sau faţă deț
unele grupuri etnice . Xenofobia se manifestă cu privire la străini,unele grupuri etnice . Xenofobia se manifestă cu privire la străini,
consideraţi :consideraţi :
- inferiori din punct de vedere intelectual sau moral;- inferiori din punct de vedere intelectual sau moral;
- un potenţial pericol, cu intenţii subversive;- un potenţial pericol, cu intenţii subversive;
- cauza răului într-o societate, acuzaţi de exemplu, atât- cauza răului într-o societate, acuzaţi de exemplu, atât
de producerea unor incidente, violenţe, dar şi de existenţade producerea unor incidente, violenţe, dar şi de existenţa
crizelor economice, şomajului, etc.crizelor economice, şomajului, etc.

Uneori prejudecata este însoţită de un stereotip,Uneori prejudecata este însoţită de un stereotip,
cu o anumită imagine ,, a străinului ”. Un exemplucu o anumită imagine ,, a străinului ”. Un exemplu
de clişeu este şi punerea semnului de egalitatede clişeu este şi punerea semnului de egalitate
între ,, emigrant ” şi ,, delincvent ”.între ,, emigrant ” şi ,, delincvent ”.
Naţionalismul este admisibil, între anumite limite,Naţionalismul este admisibil, între anumite limite,
cu mândrie naţională. Naţionalismul, însă devinecu mândrie naţională. Naţionalismul, însă devine
periculos prin :periculos prin :
• promovarea exclusivismului şi intoleranţei faţă• promovarea exclusivismului şi intoleranţei faţă
de alte naţiuni şi naţionalităţi.de alte naţiuni şi naţionalităţi.

DemagogiaDemagogia reprezintă înşelarea opiniei publice prin :reprezintă înşelarea opiniei publice prin :
- promisiuni false;- promisiuni false;
- discursuri bombastice- discursuri bombastice..
Demagogia presupune la nivelul comportamentuluiDemagogia presupune la nivelul comportamentului
persoanei, o contradicţie între vorbe şi fapte . Aceastăpersoanei, o contradicţie între vorbe şi fapte . Această
contradicţie se bazează pe faptul că ,, vorbele mari ”contradicţie se bazează pe faptul că ,, vorbele mari ”
rostite nu se reflectă la nivelul faptelor şi nu serostite nu se reflectă la nivelul faptelor şi nu se
caracterizează într-o acţiune care să ducă la realizarea lor.caracterizează într-o acţiune care să ducă la realizarea lor.
În absenţa acţiunii, vorbele rostite rămân fărăÎn absenţa acţiunii, vorbele rostite rămân fără
acoperire , chiar dacă în contextul în care sunt rostite potacoperire , chiar dacă în contextul în care sunt rostite pot
să-i înşele pe cei care le ascultă.să-i înşele pe cei care le ascultă.

Patriotismul este o dimensiune valorică pre ioasățPatriotismul este o dimensiune valorică pre ioasăț
a na iunii române.ța na iunii române.ț
Patriotismul este na ional,el are însu irea de a seț șPatriotismul este na ional,el are însu irea de a seț ș
perpetua, se mo tene te de-a lungul istoriei i seș ș șperpetua, se mo tene te de-a lungul istoriei i seș ș ș
transmite fiecărui cetă ean.țtransmite fiecărui cetă ean.ț
Nicolae Iorga spunea căNicolae Iorga spunea că un patriot seun patriot se
recunoa te prin faptul că iube te, respectă iș ș șrecunoa te prin faptul că iube te, respectă iș ș ș
caută să adune i să îmbunătă ească tărâmurile iș ț șcaută să adune i să îmbunătă ească tărâmurile iș ț ș
oamenii.oamenii.

În viziunea filozofului Vasile Conta a fi patriotÎn viziunea filozofului Vasile Conta a fi patriot
înseamnă:înseamnă: a fi cinstit, a avea con tiin a curată i oș ț șa fi cinstit, a avea con tiin a curată i oș ț ș
inteligen ă vie, a avea un arbitraj filosofic prinținteligen ă vie, a avea un arbitraj filosofic prinț
compatrio ii tăi; în fine, un criteriu, din care sățcompatrio ii tăi; în fine, un criteriu, din care săț
reiasă principiul că via a ta apar ine tuturor i că tuț ț șreiasă principiul că via a ta apar ine tuturor i că tuț ț ș
nu e ti decât un luptător într-un război care tindeșnu e ti decât un luptător într-un război care tindeș
spre fericirea i gloria ării tale.ș țspre fericirea i gloria ării tale.ș ț
Prin patriotism se define te legăturașPrin patriotism se define te legăturaș
emo ională fa ă de o ară i de o na iune dinț ț ț ș țemo ională fa ă de o ară i de o na iune dinț ț ț ș ț
motive etnice, politice, culturale sau de altă natură.motive etnice, politice, culturale sau de altă natură.

Integrarea unei ţări în structurile europeneIntegrarea unei ţări în structurile europene
presupune încheierea unor acorduri bilaterale întrepresupune încheierea unor acorduri bilaterale între
acea ţară şi instituţiile europene. Aderarea unei ţăriacea ţară şi instituţiile europene. Aderarea unei ţări
la Uniunea Europeanăla Uniunea Europeană
•• depinde de :depinde de : - exprimarea voinţei politice a- exprimarea voinţei politice a
naţiunii, a membrilor ei;naţiunii, a membrilor ei;
- îndeplinirea cerinţelor specifice- îndeplinirea cerinţelor specifice
Uniunii Europene, cu privire laUniunii Europene, cu privire la
standardele europene destandardele europene de
calitate;calitate;
•• are drept premise :- adaptarea diferitelor domeniiare drept premise :- adaptarea diferitelor domenii
din ţara care solicită aderarea, ladin ţara care solicită aderarea, la realită ile ărilorț țrealită ile ărilorț ț
deja integrate.deja integrate.

Prin integrare europeană, patriotismul este departePrin integrare europeană, patriotismul este departe
de a fi afectat negativ,în schimb, poate fide a fi afectat negativ,în schimb, poate fi
impulsionat prin:impulsionat prin:
•• con tientizarea semnifica iei voin ei exprimateș ț țcon tientizarea semnifica iei voin ei exprimateș ț ț
( la nivelul na iunii i al membrilor acesteia) pentruț ș( la nivelul na iunii i al membrilor acesteia) pentruț ș
realizarea integrăriirealizarea integrării;;
•• ridicarea ării la standarde europene dețridicarea ării la standarde europene deț
performan ățperforman ăț ;;
•• participarea alături de alte ări, la solu ionareaț țparticiparea alături de alte ări, la solu ionareaț ț
problemelor Europei i lumii.șproblemelor Europei i lumii.ș

Patriotismul reprezintă una din trăsăturilePatriotismul reprezintă una din trăsăturile
fundamentale ale personalită ii fiecărui om.țfundamentale ale personalită ii fiecărui om.ț
Formarea ei începe la o vârstă fragedă i seșFormarea ei începe la o vârstă fragedă i seș
îmbogă e te cu noi dimensiuni pe tot parcursulț șîmbogă e te cu noi dimensiuni pe tot parcursulț ș
existen ei umane, ca urmare a dinamicițexisten ei umane, ca urmare a dinamiciț ii ra ionalețra ionaleț
dintre individ i patria sa.șdintre individ i patria sa.ș
Această dinamică se exprimă atât prinAceastă dinamică se exprimă atât prin
restructurările în dezvoltarea biopsihosocială, câtrestructurările în dezvoltarea biopsihosocială, cât
i prin diversificarea i îmbogă ireaș ș ți prin diversificarea i îmbogă ireaș ș ț
comportamentelor fa ă de aspectele naturale,țcomportamentelor fa ă de aspectele naturale,ț
economice i spirituale ale patriei.șeconomice i spirituale ale patriei.ș

Obiectivele educa iei patriotice sunt:țObiectivele educa iei patriotice sunt:ț
 Formarea con tiin ei patriotice,ș țFormarea con tiin ei patriotice,ș ț
constând din cuno tin e despre patrie,ș țconstând din cuno tin e despre patrie,ș ț
ata amentul fa ă de valorile patriei, inclusiv deș țata amentul fa ă de valorile patriei, inclusiv deș ț
teritoriu; sentimente i convingeri referitoare lașteritoriu; sentimente i convingeri referitoare laș
apărarea i dezvoltarea patriei;șapărarea i dezvoltarea patriei;ș
 Formarea conduitei patriotice,Formarea conduitei patriotice,
constând atât din deprinderi i obi nuin e deș ș țconstând atât din deprinderi i obi nuin e deș ș ț
comportare în spirit patriotic, cât i considerareașcomportare în spirit patriotic, cât i considerareaș
patriotismului ca una din trăsăturile fundamentalepatriotismului ca una din trăsăturile fundamentale
ale caracterului moral.ale caracterului moral.

Obiectivul fundamental al educa iei patriotice estețObiectivul fundamental al educa iei patriotice esteț
interiorizarea con inutului i notelor definitorii aleț șinteriorizarea con inutului i notelor definitorii aleț ș
patriotismului,transformarea lor în mobiluri interne ișpatriotismului,transformarea lor în mobiluri interne iș
manifestări comportamentale ale elevului în rela iilețmanifestări comportamentale ale elevului în rela iileț
sale cu mediul geografic,economic i spiritual alșsale cu mediul geografic,economic i spiritual alș
patriei sale.patriei sale.
Realizarea acestui obiectiv vizează atât formareaRealizarea acestui obiectiv vizează atât formarea
con tiin ei ,cât i a conduitei patriotice.ș ț școn tiin ei ,cât i a conduitei patriotice.ș ț ș

Astfel pe tot parcursul colarită ii elevii suntș țAstfel pe tot parcursul colarită ii elevii suntș ț
familiariza i:țfamiliariza i:ț
 cu frumuse ile i bogă iile ăriiț ș ț țcu frumuse ile i bogă iile ăriiț ș ț ț
noastrenoastre
cu trecutul său istoriccu trecutul său istoric
 cu jertfele care s-au adus pentrucu jertfele care s-au adus pentru
apărarea suveranită ii i integrită ii teritorialeț ș țapărarea suveranită ii i integrită ii teritorialeț ș ț
 cu tezaurul cultural i artistic alșcu tezaurul cultural i artistic alș
poporului.poporului.

Acestora li se cultivă respectul pentru valorile materialeAcestora li se cultivă respectul pentru valorile materiale
i spirituale al celorlalte popoare i na iuni.ș ș ți spirituale al celorlalte popoare i na iuni.ș ș ț
Pentru ca aceste informa ii să se transforme înțPentru ca aceste informa ii să se transforme înț
convingeri este necesară asocierea lor cu trăiri afectiveconvingeri este necesară asocierea lor cu trăiri afective
corespunzătoare.corespunzătoare.
Asemenea trăiri, care constituie latura dinamică aAsemenea trăiri, care constituie latura dinamică a
patriotismului, pot fi declan ate numai în contextul unorșpatriotismului, pot fi declan ate numai în contextul unorș
situa ii în care elevii sunt subiec i ai ac iunii.ț ț țsitua ii în care elevii sunt subiec i ai ac iunii.ț ț ț
Formarea con tiin ei patriotice se valorifică atâtș țFormarea con tiin ei patriotice se valorifică atâtș ț
prin con inutul procesului de învă ământ, cât i prinț ț șprin con inutul procesului de învă ământ, cât i prinț ț ș
activită ile extradidactice (vizite i excursii la monumenteț șactivită ile extradidactice (vizite i excursii la monumenteț ș
i locuri istorice,serbări colare etcș și locuri istorice,serbări colare etcș ș .)..).

Dacă la orele de istorie,de limba i literatura română seșDacă la orele de istorie,de limba i literatura română seș
fixează clar con inutul de idei al lec iilor predate, laț țfixează clar con inutul de idei al lec iilor predate, laț ț
disciplinele fundamentale i cele tehnice, profesorii potșdisciplinele fundamentale i cele tehnice, profesorii potș
realiza educa ia patriotică prin prezentarea contribu ieiț țrealiza educa ia patriotică prin prezentarea contribu ieiț ț
românilor (matematicieni, ingineri etc.) la dezvoltarearomânilor (matematicieni, ingineri etc.) la dezvoltarea
domeniului respectiv:domeniului respectiv:
 includerea în tematica cercurilor pentru elevi aincluderea în tematica cercurilor pentru elevi a
unor teze privind via a i opera savan ilor români;ț ș țunor teze privind via a i opera savan ilor români;ț ș ț
 răspândirea în rândul elevilor a revistelor derăspândirea în rândul elevilor a revistelor de
specialitate;specialitate;
 popularizarea în rândul elevilor a rezultatelorpopularizarea în rândul elevilor a rezultatelor
foarte bune ob inute de elevii români în cadrul concursurilorțfoarte bune ob inute de elevii români în cadrul concursurilorț
interna ionale.ținterna ionale.ț

În educa ia patriotică conduita reprezintă cel maițÎn educa ia patriotică conduita reprezintă cel maiț
edificator criteriu de apreciere a elevilor.edificator criteriu de apreciere a elevilor.
Trăsăturile i semnifica iile con inutului educa ieiș ț ț țTrăsăturile i semnifica iile con inutului educa ieiș ț ț ț
patriotice:patriotice:
•• dragoste i devotament activ fa ă deș țdragoste i devotament activ fa ă deș ț
patrie i fa ă de poporș țpatrie i fa ă de poporș ț
•• respect fa ă de constitu ia i legileț ț șrespect fa ă de constitu ia i legileț ț ș
ării, fa ă de institu iile statului românț ț țării, fa ă de institu iile statului românț ț ț
•• lupta constantă pentru apărarea ișlupta constantă pentru apărarea iș
dezvoltarea statului na ional , suveran ,țdezvoltarea statului na ional , suveran ,ț
independent,unitar i indivizibilșindependent,unitar i indivizibilș
•• atitudine con tientă i activă fa ă deș ș țatitudine con tientă i activă fa ă deș ș ț
muncă, ca instrument al dezvoltării individuale ișmuncă, ca instrument al dezvoltării individuale iș
generalegenerale

•• respect fa ă de datinile,tradi iile ,folclorulț țrespect fa ă de datinile,tradi iile ,folclorulț ț
poporului nostrupoporului nostru
•• sus inerea drepturilor persoanelorțsus inerea drepturilor persoanelorț
apar inând minorită ilorț țapar inând minorită ilorț ț
•• cooperare i în elegere cu ările iș ț ț școoperare i în elegere cu ările iș ț ț ș
popoarele vecine, cu toate ările i popoarele lumiiț șpopoarele vecine, cu toate ările i popoarele lumiiț ș
•• combaterea manifestărilor de rasism ,combaterea manifestărilor de rasism ,
ovinism, xenofobieșovinism, xenofobieș
•• promovarea educa iei ecologicețpromovarea educa iei ecologiceț
•• lupta pentru pace i pentru prevenireașlupta pentru pace i pentru prevenireaș
conflictelor armateconflictelor armate

Printre obiectivele educa iei patriotice se află:țPrintre obiectivele educa iei patriotice se află:ț
a.a. Cunoa terea i în elegerea ideilor despre patrieș ș țCunoa terea i în elegerea ideilor despre patrieș ș ț
i patriotism( obiectiv cognitiv)și patriotism( obiectiv cognitiv)ș ;;
b.b. Formarea convingerilor i sentimentelorșFormarea convingerilor i sentimentelorș
patrioticepatriotice ((obiectiv cognitiv-afectiv-formativ)obiectiv cognitiv-afectiv-formativ);;
c.c. Formarea deprinderilor i obi nuin elor patrioticeș ș țFormarea deprinderilor i obi nuin elor patrioticeș ș ț
((obiectiv formativ- psihomotor)obiectiv formativ- psihomotor)..
Pe baza realizării acestor obiective putem forma laPe baza realizării acestor obiective putem forma la
elevi con tiin a patriotică i conduita patriotică.ș ț șelevi con tiin a patriotică i conduita patriotică.ș ț ș

TEMA 4. REPERE ALETEMA 4. REPERE ALE
IDENTITĂŢII ROMÂNEŞTIIDENTITĂŢII ROMÂNEŞTI
Motto:Motto: Din voin a na iunii de a seț țDin voin a na iunii de a seț ț
manifesta i de a se realiza pe sineșmanifesta i de a se realiza pe sineș
purced toate crea iile culturale i toateț șpurced toate crea iile culturale i toateț ș
legăturile ei cu mediul i cu factoriișlegăturile ei cu mediul i cu factoriiș
care o condi ionează.țcare o condi ionează.ț
Dimitrie GustiDimitrie Gusti

1.1.Interpretarea conceptului de identitateInterpretarea conceptului de identitate
culturalăculturală
2.2.Identificarea personalităţilor care auIdentificarea personalităţilor care au
teoretizat identitatea culturală româneascăteoretizat identitatea culturală românească
3.3. Prezentarea impactului culturalPrezentarea impactului cultural
asupra tinerilorasupra tinerilor
4.4. Descrierea identităţii axiologice aDescrierea identităţii axiologice a
românilor.românilor.

Conceptele de cultură şi identitate culturală, deşi înConceptele de cultură şi identitate culturală, deşi în
mare parte au un destin comun, ele nu pot fi totuşimare parte au un destin comun, ele nu pot fi totuşi
utilizate ca sinonimeutilizate ca sinonime..
Cultura implică procese inconştiente, iar câtCultura implică procese inconştiente, iar cât
priveşte identitatea ea ţine de o normă depriveşte identitatea ea ţine de o normă de
apartenenţă obligatoriu conştientă. Identitateaapartenenţă obligatoriu conştientă. Identitatea
culturală este legată de conceptul mai larg deculturală este legată de conceptul mai larg de
identitate socială, fiind chiar una dintreidentitate socială, fiind chiar una dintre
componentele acesteia. Identitatea socială a unuicomponentele acesteia. Identitatea socială a unui
individ se caracterizează prin ansamblulindivid se caracterizează prin ansamblul
apartenenţelor lui la sistemul social:apartenenţelor lui la sistemul social:
-apartenenţa la o categorie de vârstă, apartenenţa-apartenenţa la o categorie de vârstă, apartenenţa
la o clasă socială, la o naţiune.la o clasă socială, la o naţiune.

Referitor la identitatea socio-culturală, mai exact laReferitor la identitatea socio-culturală, mai exact la
psihologia sau sufletul unui popor, Ilie Bădescupsihologia sau sufletul unui popor, Ilie Bădescu
afirma căafirma că ori de câte ori avem de-a face cu un tipori de câte ori avem de-a face cu un tip
de sentimente, înclinaţii, atitudini, nelinişti chiar,de sentimente, înclinaţii, atitudini, nelinişti chiar,
comune marii majorităţi a indivizilor dintr-ocomune marii majorităţi a indivizilor dintr-o
societate, această maree de afecte care a cuprinssocietate, această maree de afecte care a cuprins
deodată sufletele marii mulţimi anonime, sedeodată sufletele marii mulţimi anonime, se
descarcă într-un mod de a fi, un tip social, odescarcă într-un mod de a fi, un tip social, o
configuraţie psiho-culturală care defineşte oconfiguraţie psiho-culturală care defineşte o
epocă, o societate.epocă, o societate.

Un gânditor român de la începutul secoluluiUn gânditor român de la începutul secolului
al XX-lea, Simion Mehedinţi sesiza importanţaal XX-lea, Simion Mehedinţi sesiza importanţa
culturii moderne pentru naşterea şi afirmareaculturii moderne pentru naşterea şi afirmarea
naţiunii. El înţelegea prin cultură sumanaţiunii. El înţelegea prin cultură suma bogăţiilorbogăţiilor
sufleteşti, în adevăr caracteristice pentru viaţa unuisufleteşti, în adevăr caracteristice pentru viaţa unui
neam şi prin urmare originalitatea lui.neam şi prin urmare originalitatea lui. Şi tot elŞi tot el
preciza :preciza : numai când această bogăţie ajunge onumai când această bogăţie ajunge o
avere obştească, poporul acela capătă un sufletavere obştească, poporul acela capătă un suflet
unitar, devine deplin conştient de personalitatea saunitar, devine deplin conştient de personalitatea sa
şi de menirea sa, adică se ridică pe treaptaşi de menirea sa, adică se ridică pe treapta
superioară de înălţimesuperioară de înălţime. S. Mehedinţi a subliniat că. S. Mehedinţi a subliniat că
atât cultura, cât şi civilizaţia sunt aspecteatât cultura, cât şi civilizaţia sunt aspecte
fundamentale ale vieţii omeneşti, amândouă avândfundamentale ale vieţii omeneşti, amândouă având
o importanţă egală în procesul integrării sociale.o importanţă egală în procesul integrării sociale.

În concepţia reputatului sociolog român, D. Gusti,În concepţia reputatului sociolog român, D. Gusti,
culturacultura formează spiritul de comunitate, conştiinţaformează spiritul de comunitate, conştiinţa
valorilor naţionale, conştiinţă de solidaritate naţională.valorilor naţionale, conştiinţă de solidaritate naţională.
Din gândirea sociologică a lui D. Gusti, memorabileDin gândirea sociologică a lui D. Gusti, memorabile
sunsuntt două idei care se află în atenţia specialiştilor încădouă idei care se află în atenţia specialiştilor încă
şi astăzi:şi astăzi:
1. pentru a avea o cultură adevărată a poporului,1. pentru a avea o cultură adevărată a poporului,
trebuie cunoscut poporul;trebuie cunoscut poporul;
2. în activitatea culturală, tot ceea ce contribuie la2. în activitatea culturală, tot ceea ce contribuie la
crearea comunităţii şi conştiinţei naţionale estecrearea comunităţii şi conştiinţei naţionale este
binevenit.binevenit.

Lista personalităţilor care au încercat săLista personalităţilor care au încercat să
surprindă de-a lungul timpului trăsături de naturăsurprindă de-a lungul timpului trăsături de natură
psihologică ale poporului român este destul de lungă,psihologică ale poporului român este destul de lungă,
însă îi putem aminti pe L. Blaga, Constantin Noica,însă îi putem aminti pe L. Blaga, Constantin Noica,
Constantin Rădulescu-Motru şi Mircea Vulcănescu.Constantin Rădulescu-Motru şi Mircea Vulcănescu.
Reperele identităţii româneşti se situeazăReperele identităţii româneşti se situează
deopotrivă într-un registru istoric, al constituirii de sine,deopotrivă într-un registru istoric, al constituirii de sine,
şi într-un registru etno-geografic european, la limitaşi într-un registru etno-geografic european, la limita
confluenţelor cu alte popoare şi a delimitărilor deconfluenţelor cu alte popoare şi a delimitărilor de
acestea în aria continentală de apartenenţă comună.acestea în aria continentală de apartenenţă comună.

Identitatea românească se referă la mai multeIdentitatea românească se referă la mai multe
elemente constitutive: etnogeneză, limbă, teritoriu,elemente constitutive: etnogeneză, limbă, teritoriu,
spiritualitate creştină, continuitate, caracteristicispiritualitate creştină, continuitate, caracteristici
etno-psihologiceetno-psihologice..
UniiUnii autori susţin că trăsăturile cele maiautori susţin că trăsăturile cele mai
relevante pentru portretul psihologic al poporuluirelevante pentru portretul psihologic al poporului
român ar fi solidaritatea şi libertatea.român ar fi solidaritatea şi libertatea.
Spiritul de solidaritate echivalează după cumSpiritul de solidaritate echivalează după cum
sugera Constantin Rădulescu-Motru cusugera Constantin Rădulescu-Motru cu
funcţionarea unui sentiment elementar, instituit înfuncţionarea unui sentiment elementar, instituit în
conduita indivizilor.conduita indivizilor.

Identitatea culturală românească se aflăIdentitatea culturală românească se află
permanent într-un proces de constituire.permanent într-un proces de constituire.
Structura identităţii se divide în subidentitateaStructura identităţii se divide în subidentitatea
familială, cea socio-culturală, cea ocupaţională şi înfamilială, cea socio-culturală, cea ocupaţională şi în
cea axiologică.cea axiologică.
Cadrul pentru dezvoltarea personalităţii şiCadrul pentru dezvoltarea personalităţii şi
identităţii îl constituie societatea.identităţii îl constituie societatea.
Caracteristicile diverselor faze în dezvoltareaCaracteristicile diverselor faze în dezvoltarea
societăţii îşi pun puternic amprenta asupra dezvoltăriisocietăţii îşi pun puternic amprenta asupra dezvoltării
personalităţii tinerilor.personalităţii tinerilor.

Problemele tineretului din sec. al XIX-lea diferă deProblemele tineretului din sec. al XIX-lea diferă de
problemele tineretului din secolele al XX-lea sau XXI-problemele tineretului din secolele al XX-lea sau XXI-
lea.lea.
În special când într-o societate au loc schimbăriÎn special când într-o societate au loc schimbări
bruşte, acestea se resimt în sistemele valorice şibruşte, acestea se resimt în sistemele valorice şi
comportamentele ale populaţiei, iar în cadrul acesteia,comportamentele ale populaţiei, iar în cadrul acesteia,
tinerii constituie categoria cea mai receptivă la nou,tinerii constituie categoria cea mai receptivă la nou,
deci care primeşte cel mai uşor influenţele din sferadeci care primeşte cel mai uşor influenţele din sfera
socialului.socialului.

După părerea lui U. Şchiopu şi Verza E.După părerea lui U. Şchiopu şi Verza E. adolescenţiiadolescenţii
din zilele noastre trăiesc într-o lume scindată,din zilele noastre trăiesc într-o lume scindată,
tensionată, poate mai bine spus, la răscrucea dintretensionată, poate mai bine spus, la răscrucea dintre
lumi. Pe de o parte lumea societăţii industrializate,lumi. Pe de o parte lumea societăţii industrializate,
mecanicizate, ce se scufundă în istoria, pe de altămecanicizate, ce se scufundă în istoria, pe de altă
parte lumea robotizată, informatizată, computerizată.parte lumea robotizată, informatizată, computerizată.
Printre trăsăturile pregnante ale tinerilor trebuiePrintre trăsăturile pregnante ale tinerilor trebuie
amintite:amintite:
•• sensibilitate excesivă legatăsensibilitate excesivă legată
de dorinţa de a fi luat în serios, o aspiraţie mare sprede dorinţa de a fi luat în serios, o aspiraţie mare spre
independenţăindependenţă;;
•• un gust deosebit în a fi originalun gust deosebit în a fi original;;
•• ieşit din comunieşit din comun;;

•• o curiozitate foarte mareo curiozitate foarte mare;;
•• o lărgire a intereselor culturaleo lărgire a intereselor culturale;;
•• o desconsiderare latentă a opiniiloro desconsiderare latentă a opiniilor
adulţiloradulţilor;;
•• o mare dorinţă de a ieşi de sub tutelao mare dorinţă de a ieşi de sub tutela
adulţilor.adulţilor.
PPrintre caracteristicile cele mai importante alerintre caracteristicile cele mai importante ale
adolescenţeiadolescenţei se numără:se numără: dezvoltarea conştiinţei de sine,dezvoltarea conştiinţei de sine,
afirmarea propriei personalităţi, integrarea treptată înafirmarea propriei personalităţi, integrarea treptată în
valorile vieţii.valorile vieţii.
Pentru a înţelege dezvoltarea comportamentului uman,Pentru a înţelege dezvoltarea comportamentului uman,
trebuie luat în mod serios în considerare rolultrebuie luat în mod serios în considerare rolul
instituţiilor culturale în formarea acestui comportament.instituţiilor culturale în formarea acestui comportament.

coala este institu ia care participă într-un modȘ țcoala este institu ia care participă într-un modȘ ț
decisiv la educa ia genera iilor tinere ale unei ării,laț ț țdecisiv la educa ia genera iilor tinere ale unei ării,laț ț ț
transmiterea valorilor culturale i morale,la construireaștransmiterea valorilor culturale i morale,la construireaș
premiselor pentru noi schimbări sociale.premiselor pentru noi schimbări sociale.
Impactul colii în formarea tinerei genera ii,fiindș țImpactul colii în formarea tinerei genera ii,fiindș ț
atât de important,este necesară i o analiză așatât de important,este necesară i o analiză aș
implicării acesteia i a valorilor transmise de ea.șimplicării acesteia i a valorilor transmise de ea.ș
De i formarea tinerei genera ii nu se reduce doarș țDe i formarea tinerei genera ii nu se reduce doarș ț
la transmiterea unor informa ii i la dezvoltareaț șla transmiterea unor informa ii i la dezvoltareaț ș
cognitivă a copiilor, coala pune un foarte mare accentșcognitivă a copiilor, coala pune un foarte mare accentș
pe educa ia intelectuală i transmiterea de cuno tin e.ț ș ș țpe educa ia intelectuală i transmiterea de cuno tin e.ț ș ș ț

Educa ia nu înseamnă doar dezvoltarețEduca ia nu înseamnă doar dezvoltareț
cognitivă,adesea obiectivul major i unic al colii.ș șcognitivă,adesea obiectivul major i unic al colii.ș ș
Tânărul are nevoie de o formare completă aTânărul are nevoie de o formare completă a
personalită ii sale i chiar dacă nu dispune deț șpersonalită ii sale i chiar dacă nu dispune deț ș
influen e consistente,coerente pentru cre tere moralăț șinfluen e consistente,coerente pentru cre tere moralăț ș
i afectivă,va căuta aceste elemente prin modeleleși afectivă,va căuta aceste elemente prin modeleleș
adulte din mediu.adulte din mediu.
Orice profesor,indiferent de disciplina predată arOrice profesor,indiferent de disciplina predată ar
trebui să fie,înainte de toate,matur afectiv,deci coerenttrebui să fie,înainte de toate,matur afectiv,deci coerent
cu sine,o persoană dezirabilă social i capabilă deșcu sine,o persoană dezirabilă social i capabilă deș
interac iune educativă cu copiii i cu tinerii. Profesoriiț șinterac iune educativă cu copiii i cu tinerii. Profesoriiț ș
au nevoie uneori de o privire din exterior pentru aau nevoie uneori de o privire din exterior pentru a
con tientiza importan a i influen a foarte mare peș ț ș țcon tientiza importan a i influen a foarte mare peș ț ș ț
care o au asupra tinerilor.care o au asupra tinerilor.

Tinerii sunt îndruma i să participe la proiecte iț șTinerii sunt îndruma i să participe la proiecte iț ș
activită i extra colare, cum ar fi:ț șactivită i extra colare, cum ar fi:ț ș
- realizarea unor activită i cu rol informativ iț ș- realizarea unor activită i cu rol informativ iț ș
preventiv în parteneriat cu institu ii specifice;țpreventiv în parteneriat cu institu ii specifice;ț
- activită i extra colare care au ca scopț ș- activită i extra colare care au ca scopț ș
crearea unui climat pozitiv al grupului sau cre tereașcrearea unui climat pozitiv al grupului sau cre tereaș
coeziunii acestuia (activită i sportive,culturalțcoeziunii acestuia (activită i sportive,culturalț
artistice,excursii,tabere colare, activită i alternativeș țartistice,excursii,tabere colare, activită i alternativeș ț
de petrecere în mod constructiv a timpului liber,de petrecere în mod constructiv a timpului liber,
activită i de voluntariat etc.);țactivită i de voluntariat etc.);ț
- activită i de informare periodică a elevilor iț ș- activită i de informare periodică a elevilor iț ș
prezentarea unor materiale informative (vizionareaprezentarea unor materiale informative (vizionarea
unor CD-uri,filme video, PPT- uri tematice).unor CD-uri,filme video, PPT- uri tematice).

Familia i coala colaborează la consolidareaș șFamilia i coala colaborează la consolidareaș ș
valorilor morale în ciclul primar.valorilor morale în ciclul primar.
Educa ia culturală a tinerei genera ii nuț țEduca ia culturală a tinerei genera ii nuț ț
constituie apanajul exclusiv al institu iei colare,ț șconstituie apanajul exclusiv al institu iei colare,ț ș
ci o responsabilitate colectivă,împărtă ită înșci o responsabilitate colectivă,împărtă ită înș
egală măsură de toate instan ele dețegală măsură de toate instan ele deț
socializare,de la familie,comunitate locală, pânăsocializare,de la familie,comunitate locală, până
la organiza iile de profil ale societă ii civile.ț țla organiza iile de profil ale societă ii civile.ț ț

Identitatea unui individ este strâns legată deIdentitatea unui individ este strâns legată de
specificul fiin ei sale,de elementele unice carețspecificul fiin ei sale,de elementele unice careț îlîl
caracterizcaracterizeazăează i în acela i timp îl diferen iază de al iș ș ț ți în acela i timp îl diferen iază de al iș ș ț ț
indivizi,fapt pentru care dezvoltarea identită iițindivizi,fapt pentru care dezvoltarea identită iiț
porne te de la elementele ce definesc experien a iș ț șporne te de la elementele ce definesc experien a iș ț ș
trăsăturile proprii,rolurile pe care le joacă în cadrultrăsăturile proprii,rolurile pe care le joacă în cadrul
societă ii i grupurile restrânse din care face parte.ț șsocietă ii i grupurile restrânse din care face parte.ț ș
Identitatea axiologică a românilor este unIdentitatea axiologică a românilor este un
adevărat„puzzle”de valori,în care apar ca dominanteadevărat„puzzle”de valori,în care apar ca dominante
valorilor societă ii deschise (societateațvalorilor societă ii deschise (societateaț
democratică,ce promovează individualismul),tendin ațdemocratică,ce promovează individualismul),tendin aț
specifică tinerilor din epoca contemporană.specifică tinerilor din epoca contemporană.

Sfera axiologică a educa iei i învă ământului este subscrisăț ș țSfera axiologică a educa iei i învă ământului este subscrisăț ș ț
conceptelor de valoare,valori ale educa iei,educa iaț țconceptelor de valoare,valori ale educa iei,educa iaț ț
axiologică,precum i contextelor la care sunt raportate.șaxiologică,precum i contextelor la care sunt raportate.ș
Termenul„valoare”desemnează totalitatea lucrurilorTermenul„valoare”desemnează totalitatea lucrurilor
semnificative pentru om: un lucru este recunoscut ca valoaresemnificative pentru om: un lucru este recunoscut ca valoare
abia în momentul în care omul se raportează în mod personalabia în momentul în care omul se raportează în mod personal
la acest lucru.la acest lucru.
Lucrurile încă necunoscute de om nu reprezintă valori.Lucrurile încă necunoscute de om nu reprezintă valori.
Originea valorilor:Originea valorilor:
a)a) create/produse de om;create/produse de om;
b)b) necreate de om,existente apriori denecreate de om,existente apriori de
cunoa terea umană.șcunoa terea umană.ș
Valorile educa iei angajează toate tipurile de valori,create sauțValorile educa iei angajează toate tipurile de valori,create sauț
necreate de om.necreate de om.
Axiologia educa iei se constituie din cele două tipuri dețAxiologia educa iei se constituie din cele două tipuri deț
valori componente,tradi ionale sau clasice i moderne.ț șvalori componente,tradi ionale sau clasice i moderne.ț ș

În cadrul fiecărui concept educa ional/sistem dețÎn cadrul fiecărui concept educa ional/sistem deț
învă ământ valorile ob in o structurareț țînvă ământ valorile ob in o structurareț ț
specifică,conform căreia absolut toate componentelespecifică,conform căreia absolut toate componentele
sistemului educa ional reprezintă valori.țsistemului educa ional reprezintă valori.ț
Sistemele de valori sunt centrate pe anumiteSistemele de valori sunt centrate pe anumite
nuclee axiologice care reprezintă raporturile definitoriinuclee axiologice care reprezintă raporturile definitorii
ale individului.ale individului.
Identitatea românească derivă din participareaIdentitatea românească derivă din participarea
indivizilor la practicile culturale i activită ile propriiș țindivizilor la practicile culturale i activită ile propriiș ț
românilor,presupune atitudini fa ă de membrițromânilor,presupune atitudini fa ă de membriț ii grupuluigrupului
na ional,ata ament i mândrie na ională,loialitate fa ăț ș ș ț țna ional,ata ament i mândrie na ională,loialitate fa ăț ș ș ț ț
de membrii grupului na ional.țde membrii grupului na ional.ț

Tema 5Tema 5
Dimensiuni ale identită ii culturalețDimensiuni ale identită ii culturaleț
1.Prezentarea culturii ca expresie a identităţii1.Prezentarea culturii ca expresie a identităţii
naţionalenaţionale
22.Înţelegerea culturii ca esenţă a condiţiei umane.Înţelegerea culturii ca esenţă a condiţiei umane
3.Descrierea formelor de manifestare ale3.Descrierea formelor de manifestare ale
specificităţilor culturalespecificităţilor culturale
4.Stabilirea unităţii şi diversităţii culturale4.Stabilirea unităţii şi diversităţii culturale

NNaţiunile care s-au constituit printr-o luptă îndelungatăaţiunile care s-au constituit printr-o luptă îndelungată
împotriva dominaţiei străine – cazul naţiunii româneîmpotriva dominaţiei străine – cazul naţiunii române
esteeste exemplarexemplar înîn acest sens - au văzut în cultură unacest sens - au văzut în cultură un
punct de sprijin fundamental pentru acţiunea lorpunct de sprijin fundamental pentru acţiunea lor
istorică.istorică.
Pentru aceste naţiuni, limba, tradiţiile istorice şiPentru aceste naţiuni, limba, tradiţiile istorice şi
culturale, obiceiurile, conştiinţa originii comune şi aculturale, obiceiurile, conştiinţa originii comune şi a
individualităţii lor etnice, simbolurile naţionale, fondulindividualităţii lor etnice, simbolurile naţionale, fondul
afectiv şi codificările ideologice ale ideii naţionale,afectiv şi codificările ideologice ale ideii naţionale,
sentimentul naţional ca ferment al creaţiei culturale ausentimentul naţional ca ferment al creaţiei culturale au
reprezentat adevărate forţe – motrice ale istoriei lor.reprezentat adevărate forţe – motrice ale istoriei lor.

Mecanismul de producere a identităţii culturaleMecanismul de producere a identităţii culturale
face parte din mecanismul global de geneză aface parte din mecanismul global de geneză a
naţiunii.naţiunii.
Printr-o cauzalitate inelară, piaţa culturii producePrintr-o cauzalitate inelară, piaţa culturii produce
şi exprimă subiectivitatea naţională până la nivelulşi exprimă subiectivitatea naţională până la nivelul
suprastructurilor ideologice şi teoretice, undesuprastructurilor ideologice şi teoretice, unde
formele conştiinţei critice evaluează comparativformele conştiinţei critice evaluează comparativ
personalitatea naţiunii.personalitatea naţiunii.
Odată constituită, cultura naţională dobândeşteOdată constituită, cultura naţională dobândeşte
rangul de indicator sintetic a identităţii naţionalerangul de indicator sintetic a identităţii naţionale..

Cultura ca esenţă a condiţiei umaneCultura ca esenţă a condiţiei umane
Definind cultura ca ansamblu structural de valori,Definind cultura ca ansamblu structural de valori,
Tudor Vianu situează valorile la intersecţia dintreTudor Vianu situează valorile la intersecţia dintre
dorinţe şi nevoi, pe de o parte, şi obiectele corelatedorinţe şi nevoi, pe de o parte, şi obiectele corelate
ale acestora, care au capacitatea de a le satisfaceale acestora, care au capacitatea de a le satisface..

După Iuri Lotman, culturile şi civilizaţiileDupă Iuri Lotman, culturile şi civilizaţiile
pot fi diferenţiate tipologic în patru categorii, înpot fi diferenţiate tipologic în patru categorii, în
funcţie de accentele de valoare pe care le acordăfuncţie de accentele de valoare pe care le acordă
relaţiei dintre lumea lucrurilor şi lumea semnelor:relaţiei dintre lumea lucrurilor şi lumea semnelor:
-- primul tip culturalprimul tip cultural acordă prioritateacordă prioritate
relaţiei semantice; valoarea lucrurilor, a ideilor şi arelaţiei semantice; valoarea lucrurilor, a ideilor şi a
faptelor se stabileşte în funcţie de calitatea lor de afaptelor se stabileşte în funcţie de calitatea lor de a
fi semne ale unor realităţi de alt ordin ( divin,fi semne ale unor realităţi de alt ordin ( divin,
spiritual, social).spiritual, social).

-- al doilea tip culturalal doilea tip cultural acordă prioritateacordă prioritate
relaţiei sintactice; această orientare denunţă dinrelaţiei sintactice; această orientare denunţă din
perspectivă dramatică sau funcţională, caracterulperspectivă dramatică sau funcţională, caracterul
de convenţie al simbolurilor, ritualurilor şi alde convenţie al simbolurilor, ritualurilor şi al
valorilor ideale, pentru a acorda interesvalorilor ideale, pentru a acorda interes
subordonării semnelor şi a omului faţă de întregulsubordonării semnelor şi a omului faţă de întregul
social de la care dobândesc semnificaţie.social de la care dobândesc semnificaţie.

Cunoasterea valorilor europene

Cunoasterea valorilor europene

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Cunoasterea valorilor europene

Similar to Cunoasterea valorilor europene (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (18)

Cunoasterea valorilor europene