specific national

2.  Specific national-suma a caracteristicilor unei
literaturi care provin din trasaturile proprii
neamului si istoriei sale,
 Ideea specificului national apare in timpul
romantismului ,odata cu dezvoltarea
constiintei nationale.

3.  A defini cultura înseamnă a defini însăşi
condiţia umană, în unitatea şi varietatea ei, în
încercările nesfârşite de a crea, de a lăsa
posterităţii valori inestimabile. Prin cultură,
omul îşi depăşeşte mediul de existenţă şi dă
sens vieţii sale. Nu există o definiţie standard
a culturii. De fapt, cultura, spune Abraham
Moles, se pretează la o “definiţie deschisă”,
oricând susceptibilă de corecturi şi adăugiri.

4.  Numai printr-o privire de ansamblu în toate ramurile
vieţii sociale şi în toate disciplinele educaţionale ne
putem face o idee completă în legătură cu ceea ce
reprezintă de fapt cultura. Cum acest lucru este
practic imposibil de realizat în doar câteva pagini, voi
încerca să surprind doar câteva definiţii, păreri şi idei
legate de conceptul de cultură, în scopul de a înţelege
rolul şi implicaţiile ei în societatea contemporană.
Conceptul de cultură poate fi definit folosindu-ne de
o perspectivă interdisciplinară care ar putea descifra
articulaţia diverselor sale aspecte şi implicaţiile socio-
umane.
Cultura ne apare ca un ansamblu de limbaje,
simboluri şi semnificaţii care sunt integrate într-un
amplu şi complex proces de comunicare.

5.  Identitatea poporului roman incepe sa se
defineasca odata cu statornicirea limbii
romane si a dezvoltarii literaturii
moderne. Despre o adevarata constiinta
nationala si literara se poate vorbi abia
din 1840, anul aparitiei revistei "Dacia
literara", un rol determinant avand
publicarea primului manifest literar
important, "Introductie", care pledeaza
pentru o literatura originala inspirata din
folclorul, istoria si frumusetile patriei.

6.  Atractia pe care a exercitat-o literatura
populara asupra pasoptistilor si romanticilor
amplifica interesul pentru elementul getodacic
al etnogenezei prelungit in perioada
interbelica, fapt ce a creat o ideologie aparte in
cadrul curentului Traditionalism, numita
sugestiv "dacism".De altfel, sincronizarea
literaturii romane cu cea europeana evolueaza
in decurs de un secol, aproximativ intre anii
1840-l945, aceasta "occidentalizare" starnind
controverse si polemici despre gasirea si
identificarea specificului national, dar si
ironizarea demagogiei si a falsului patriotism.

7.  Notiuni precum identitate nationala si
specific national sunt constructe ideologice
caracteristice mai ales secolului al XIX-
lea.La noi,discutia despre raportul dintre
specificul culturii nationale si contextul
European in care se dezvolta a inceput in
anii ’40 ai acestui secol,odata cu aparitia
revistei Dacia literara.Patrunderea prea
rapida a noutatilor europene il alarmase
atunci pe Mihail Kogalniceanu ,care declara
in Introductie(1840) ca dorul imitatiei s-a
facut o manie primejdioasa,pentru ca omoara
in noi duhul national.Este primul semenal
de alarma dintr-un lung sir in care ,desi
vocile s-au schimbat ,melodia a ramas,in
esenta,aceeasi.

8.  Literatura secolului al XlX-lea promoveaza un real
patriotism, prin
 Vasile Alecsandri,

 Mihai Eminescu,
 Ion Luca Caragiale
Secolul al XX-lea se defineste prin doua
coordonate temporale distincte:
literatura interbelica (1918-l947) si
literatura postbelica (dupa 1947).

9.  In perioada dintre cele doua razboaie
mondiale se impune cu certitudine
modernismul initiat de Eugen Lovinescu,
sincronizarea literaturii romane cu cea
europeana realizandu-se prin diversificarea
prozei si a poeziei, prin dezvoltarea
dramaturgiei.
 Cu toate acestea, sentimentul marginalizarii
culturale a romanilor este prezent in raport cu
civilizatiile occidentale. Contradictia dintre
cele doua atitudini ale romanilor
caracterizeaza specificul natiunii:

10.  complexul inferioritatii, care duce la ratarea de a crea
valori reale si
 complexul superioritatii care duce la exagerari si
extremism, cum ar fi demagogia si nationalismul se
manifesta si "modernismul de avangarda si
experimental" (E.Lovinescu) prin dadaism,
constructivism si suprarealism.
 Desi considerate de un modernism extremist,
curentele avangardiste sunt adesea in conflict,
constructivistii negand, de exemplu, poezia dadaista.
De-a lungul timpului, scriitorii au ilustrat in operele
literare impresii despre natiunea romana in relatie
directa cu Occidentul. Astfel, pentru Eminescu,
tinerii intorsi de la studii din Apus sunt dispretuiti
pentru superficialitatea lor ("Ai nostri tineri").

11.  La polul opus traditionalismului se afla Emil Cioran
 (1911-l995), adept al "noii generatii" de la scoala lui Nae Ionescu
 din care mai faceau parte personalitati importante ale culturii
romanesti :
 Mircea Eliade,
 Constantin Noica,

 Mircea Vulcanescu,
 Mihail Sebastian

 Lucrarea fundamentala a lui Cioran, "Schimbarea la fata a Romaniei"
(1936), face o analiza extinsa a istoriei si culturii romanesti printr-o
atitudine agresiva anti-traditionalista, considerand ca romanii s-au
autocondamnat la o existenta mediocra din pricina unui "deficit de
substanta".

12.  Constantin Noica (1909-l987) reitereaza conceptia
modernistilor, sustinand ca a fi universal
inseamna sa fii un suflet national, puternic
ancorat in cultura populara, sa crezi in forta
miraculoasa a cuvintelor si sintagmelor limbii
materne: "Numai in cuvintele limbii tale se
intampla sa-ti amintesti de lucruri pe care nu le-
ai invatat niciodata."
Opinii si atitudini ale personalitatilor culturale
din Romania au facut subiectul multor studii si
lucrari culturale, analiza fenomenului romanesc
nu a lasat indiferent pe niciun exeget si filozof,
dintre care pot fi amintite:

13.  -Nicolae Iorga - "Criza morala mondiala" (1922);
 Eugen Ionescu - "Nu" (1934)
 Mircea Vulcanescu -"Dimensiunea romaneasca a
existentei" (1944);
 Adrian Marino - "Modern, modernism,
modernitate" (1969)
 Edgar Papu - "Din clasicii nostri" (1977);
 Mircea Martin - "G.Calinescu si «complexele»
literaturii romanesti" (1981);
 Ioana Parlescu “Intoarcere in Bucurestiui
interbelic" (1999);
 Sorin Alexandrescu - "Identitate in ruptura"
(2000).

15.  Realizator
ADRIAN MATASARIU
COLEGIUL NATIONAL STEFAN CEL MARE,
TG.NEAMT
PROF.COORDONATOR : OANA FILIP