Best rome holiday apartments

607 views

Published on

travel, tourist lifestyle

Published in: Travel
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
607
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
3
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Best rome holiday apartments

  1. 1. COMUNICAREA INTERCULTURALACOMUNICAREA INTERCULTURALA. FENOMENUL MIGRA?IEI CONTEMPORANECAPITOLUL I. NO?IUNI TEORETICE PRIVIND COMUNICAREA INTERCULTURALA.FENOMENUL MIGRA?IEIRealizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda1.1. Conceptul de comunicare interculturalaAtt ca sintagma, ct si ca disciplina, comunicarea interculturala este de data relativ recenta. Firesteca n toate epocile au avut loc ntlniri ntre oameni care apartineau unor culturi diferite, nsa acesteaau avut un caracter limitat. Astazi comunicarea interculturala este un fenomen generalizat, oexperienta pe care, ntr-o anumita masura, o traieste oricare om. ntlnirea cu o cultura straina saucel putin cu anumite manifestari ale ei se produce chiar si pentru cel mai putin dispus sa colindelumea. E suficient sa deschizi radioul, sa manevrezi telecomanda televizorului sau sa navighezi peinternet pentru ca lumea, cu diversitatea ei culturala, sa te copleseasca.Ca disciplina, comunicarea culturala a aparut pe de o parte, din necesitatea clarificarii teoretice aunei realitati noi, pe de o parte, si, pe de alta parte, spre a oferi un anumit sprijin practic n vedereaunui comportament adecvat la ntlnirea cu celalalt.Pna la constituirea unei discipline sau a unui grup de discipline care sa studieze comunicareainterculturala au existat numeroase descrieri ale experientei de a trai pentru un timp n cadrul uneiculturi straine. Exista n acest sens o literatura vasta si fascinanta, plina de reflectii profunde si dedescrieri tulburatoare ale contactului cu o alta lume. n afara acestor scrieri, care tin mai degrabade literatura dect de stiinta, anumite aspecte ale comunicarii interculturale au fost tratate, nca dinsecolul al IXX-lea n cadrul unor discipline precum antropologia, etnologia, filosofia istoriei si istoriaculturii.Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comandaTematizarea explicita a comunicarii interculturale a fost facuta pentru prima data de etnologul sisemioticianul american T. H. Hall. Conceptul de intercultural communication a aparut pentru prima
  2. 2. data n lucrarea sa The Silent Language, publicata n 1959, si a cunoscut o larga raspndire.n analiza culturii pe care o ntreprinde, cercetatorul american pleaca de la un model semiotic. nconceptia sa, partenerii de dialog folosesc nu doar limbajul, ci si o serie de expresii nonverbale,precum tonul, mimica, gesturile. n fiecare cultura, negatia, afirmatia, permisiunea, interdictia,uimirea. sunt nsotite de gesturi, de expresii faciale si tonuri specifice. n cazul n care acestea nusunt corect interpretate, comunicarea este ratata. De aceea una dintre problemele-cheie alecomunicarii interculturale o reprezinta comunicarea eronata (miscommunication) sau chiarnentelegerile (misunderstandings).O data creat si pus n circulatie, intercultural devine un termen inflationist, sau tine deja de oanumita moda. n sintagma comunicare interculturala el desemneaza, n opinia majoritatiispecialistilor, apartenenta protagonistilor unui proces de comunicare la culturi diferite.Interculturale sunt toate acele raporturi n care participantii nu se raporteaza exclusiv la propriile lorcoduri, conventii, puncte de vedere si forme de comportament, ci n care vor fi descoperite altecoduri, conventii, puncte de vedere si forme de comportament. n plus, acestea sunt traite si/saudefinite ca straine. Pe lnga comunicare interculturala se utilizeaza n literatura de specialitate siconceptul de comunicare internationala. Ele nu trebuie nsa confundate. ntr-un caz se ntlnescindivizi apartinnd diferitelor culturi, n celalalt, oameni apartinnd diverselor natiuni. Daca natiunea sicultura s-ar suprapune, atunci n-ar exista nici o dificultate conceptuala. Dar acest acord nu aparen nici un caz totdeauna si pretutindeni. Sunt cunoscute, precizeaza, Gerhard Maletzke, situatii ncare oameni care apartin aceleiasi culturi sunt despartiti de frontiere nationale, precum curzii. Pede alta parte, convietuiesc n acelasi stat populatii care apartin unor culturi diferite. Realizat delucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comandaExista astazi mai multe discipline care au ca obiect de studiu strainul, celalalt, alteritatea:etnologia, antropologia culturala cu diversele ei ramuri, etnopsihanaliza, barbarologia, xenologia.Comunicarea interculturala nu nlocuieste nici una dintre aceste discipline, ci reprezinta ocompletare fireasca a lor. Ea a intrat mai nti n atentia lingvistilor, oarecum sub forma uneiinterogatii provocatoare: ct de bine trebuie sa-ti nsusesti o limba straina ca sa nu-ti mai fie straina?n urma cercetarilor ntreprinse n Europa n aceasta directie, ncepnd cu anii 80 ai secolului trecut, auluat nastere o serie de discipline sau ramuri noi ale unor discipline precum: germanisticainterculturala, romanistica interculturala, psihologia interculturala, istoria interculturala a stiintei,pedagogia interculturala, filosofia interculturala. Din cercetarile care cad n sfera comunicariiinterculturale nu putea lipsi religia care a reprezentat si reprezinta nca un element important alconstructiei identitare. Revistele de specialitate n-au ntrziat sa-si faca aparitia, primele fiindInternational Journal of Intercultural Communication si The International and InterculturalCommunication.Ca expresie, comunicarea interculturala este utilizata astazi cu multiple semnificatii. Exista, depilda, dispute ntre specialisti daca nvatarea organizata a unei limbi straine, simpla receptare prinintermediul mass-media sau turismul intra n categoria comunicarii interculturale. Termeni precumintercultural, interculturalitate, transcultural etc., desemneaza astazi realitati numite cu totul altfel nurma cu mai bine de un deceniu. Orict de diferite ar fi definitiile date conceptului de comunicarea
  3. 3. interculturala, doua elemente sunt subliniate de majoritatea cercetatorilor: n primul rnd, este vorbade un proces de comunicare care se desfasoara ntre persoane constiente de diferentele lorculturale si, n al doilea rnd, comunicarea este una interpersonala, directa, nemijlocita. Daca existao situatie de comunicare interpersonala ntre membri ai diferitelor grupari culturale, atunci aceastainteractiune poate fi desemnata drept comunicarea interculturala. Aceasta definitie se ntlneste celmai des n literatura de specialitate. Comunicarea dintre [] doua persoane din doua grupuri evidentdiferite este desemnata drept comunicarea interculturala.Unii autori accentueza faptul ca nu contactul dintre natiuni sau culturi constituie obiectul de studiual comunicarii interculturale, ci contactul dintre persoane. De aceea, comunicarea pote ficaracterizata ca interculturala daca este att auditiva ct si vizuala, precizeaza un autor german. Unalt cercetator defineste comunicarea interculturala drept comunicare ntre reprezentantii a doua(sau mai multe) culturi diferite si o distinge de comunicarea internationala: Comunicareainterculturala poate avea loc, n principiu, si n cadrul unei natiuni, si anume ntre reprezentantiidiferitelor etnii, asa cum comunicarea internationala poate avea loc si n cadrul aceluiasi spatiucultural.A defini comunicarea interculturala doar ca un raport Face-to-Face, cum se spune n literatura despecialitate, nseamna a conferi acestui concept o semnificatie prea restrnsa. n sfera sa, afirma ceicare opteaza pentru o semnificatie mai larga, intra nu numai dimensiunea comunicativa a relatiilorinterpersonale, ci si comunicarea interculturala mediatizata n diferitele ei forme, careia i se acordao importanta sporita n toate domeniile: aceasta nseamna forme de reprezentare mediatica acomunicarii interculturale n film, televiziune, radio, internet si alte mijloace de comunicare n masa.Ca disciplina, comunicarea interculturala se ncadreaza n rndul stiintelor culturii, alaturi deantropologia culturala, etnologie, etnlingvistica, etnopsihanaliza.Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda1.2. Definirea termenului de migra?ieO caracteristica importanta a populatiei este deplasarea dintr-un loc n altul. Dreptul de a sedeplasa a fost recunoscut la nivel mondial de peste o jumatate de secol, prin adoptareaDeclaratiei Universale a Omului.Declaratia stipuleaza n art. 13: Oricine are dreptul sa se deplaseze liber si sa-si stabileascaresedinta pe teritoriul oricarui stat si Oricine are dreptul sa paraseasca o tara, inclusiv cea deorigine si sa se ntoarca n tara sa. (Simona, I., Stanica, p. 101)n Dictionarul Explicativ al Limbii Romne, cuvntul migratie/migratiune vine din francezul migration,latinescul migration, -onis si este definit ca deplasare n masa a unor triburi sau a unor populatii depe un teritoriu pe altul, determinat de factori economici, sociali, politici sau naturali.Vasile M. defineste migratia ca un fenomen de reechilibrare a balantei demografice ntre zone saulocalitati, un mecanism de competitie si reglare, o supapa de siguranta fara de care o colectivitatese poate destructura datorita schimbarii fundamentale a conditiilor ei de existenta.n functie de modificarea echilibrului dintre populatie si resurse, acest autor identifica o zona de
  4. 4. emigratie atunci cnd apare un surplus de populatie si o zona de imigratie prin aparitia unui surplusde resurse.Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comandaAtunci cnd presiunea populatiei asupra resurselor naturale si sociale ajunge la o anumita limita,emigratia apare ca o necesitate. Fenomenul migratiei cuprinde un complex de factori si indicatori:locul de resedinta, locul de munca, relatiile sociale, familiale, de prietenie, zonele comerciale,zonele culturale, de petrecere a timpului liber. El reprezinta o schimbare a mediului sociale,cultural, economic, afectiv.Deplasarea n masa de pe un teritoriu pe altul, a unor popoare, determinate de factori economici,sociali, politici se refera la migratie sau migratiune. Iar emigrantul care se deplaseaza dintr-oregiune n alta este acea persoana care cauta conditii prielnice de a-si desfasura activitatile vietii.Libera circulatie, mijloacele moderne de transport tot mai rapide, noua economie fac ca notiuneade spatiu sa nu mai aiba o relevanta att de mare n prezent, de aceea emigratia nu mai esteimportanta prin libertatea de a munci si de a trai ntr-un loc sau altul, ci este doar o optiune deschimbare temporara, permanenta a resedintei.Plecarea unei persoane la munca n strainatate, poate sa presupuna deplasarea persoanei la loculde munca; aceasta poate fi apreciata ca o forma a migratiei pentru munca.1.3. Forme ale migra?ieiUn studiu de fezabilitate n domeniul migratiei si al azilului realizat de Confederatia Caritas Romnan 2003 clasifica migrantii n:- economici acele persoane care sunt implicate ntr-o activitate remunerata n situatia n care el nueste cetatean al tarii respective;- iregulari persoane fara documente care se deplaseaaza dintr-un stat n altul.Migratia este un fenomen cu fatete multiple, care nu poate fi nteles daca se face referire doar laconsideratiile demografice ce constituie nu mai mult de o singura variabila.Circulatia oamenilor sau a animalelor dintr-o zona spre alta zona este definita n dictionare sauenciclopedii drept migratie. O cauza a circulatiei oamenilor dintr-o parte n alta sau a animalelorpoate sa fie si necesitatea de supravietuire.Calatoriile zilnice facute catre un alt loc nu pot fi numite migratii.Un lucrator care calatorest n fiecare zi la locul de munca nu apartine categoriei migrantilor, desi sedeplaseaza dintr-un loc n altul, iar supravietuirea lui poate depinde de ceea ce face.Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comandaMigratia consta n deplasarea zilnica si repetata, ntr-o singura zona de operare. n conformitate cuntelesul actual al termenului, migratia este o deplasare care dureaza mai mult de o zi pentru a ficompleta si n general conduce la o schimbare a domiciliului persoanei. Cauzele sunt variate siinclud necesitatile de supravietuire, dar nu se reduc la ele.n definirea migratiei, Enrico Todisei ia n considerare trei filtre. Aceste filtre sunt variabile: spatiale,
  5. 5. temporale si sociale.1. Dimensiunea spatiala nu ia n considerare numarul de kilometri parcursi, orele de zbor sau zilelepetrecute pe mare. Niciuna dintre statisticile privind migratia nu furnizeaza informatii despredistanta sau timpul trecut.Desi identificarea dupa tara de origine nu este mai mult dect un indicator de dificultate, este maifolositoare dect o miscare singura a distantei, deoarece furnizeaza informatii privind complicatiilesociale vis-a-vis de migranti.Este mult mai relevant sa spunem cti migranti sosesc ntr-o tara dect sa spunem cti kilometri auparcurs pna a ajunge la locul dorit.2. Variabila temporala este mult mai complexa.- Migratia este temporara, daca o persoana renunta la statutul de migrant, se rentoarce acasa si siredobndeste statutul anterior.- Pe de alta parte, migratia definitiva apare atunci cnd statutul de migrant ntr.o tara gazdanceteaza sa mai fie temporar si devine permanent.Exista doua tipuri de permanenta:a) primul tip este atunci cnd persoana dobndeste cetatenia tarii gazda;b) al doilea tip este atunci cnd persoana decedeaza acolo.Migratia ramne definitiva daca la un an dupa ce a migrat decedeaza. Pentru a obtine o nouacetatenie, se trece prin mai multe etape, cum ar fi administrative si juridice ale tarii care estegazda, anumite perioade de continuitate n tara gazda precum si dorinta de a ramne acolo.3. Criteriul social, reprezinta a treia dimensiune a migratiei.Pot fi identificate doua tipuri de miscari migratorii: economice si non-economice.Cele economice, includ deplasarile legate de munca, att activitatile de munca n prezent ct si unelenoi. Cele non-economice includ toate tipurile de migratie legate de problemele din afara muncii,cum ar fi reuniunile de familie, internarile n spitale, refugiatii, prizonierii.Migratia economica se clasifica n doua parti:a) migratia calificata;b) migratia n masa.a) Migratia calificata se refera la acele persoane care au deja o calificare, cei care detin calificarimedii, superioare sau supracalificari cum ar fi doctorate. Acesti migranti calificati nu se ntlnesc cuprobleme cum ar fi cautarea unui loc de munca, pentru ca ei merg la sigur, banii nu sunt oproblema pentru ei, pentru a-si plati serviciile medicale, contributiile fata de societate sau sa-sintretina familia.Dar ramn o problema pentru dezvoltarea economica a tarii din care pleaca, desi nu sunt foartemulti migranti cu aceste calificari, importanta economica si sociala a acestui fenomen poate fimare pentru dezvoltarea unei natiuni.b) Migratia de masa se refera la populatia care pleaca si care este slab educata si care acceptaorice loc de munca doar pentru a putea supravietui si pentru a-si putea duce viata de pe o zi pealta. Acest tip de migranti sunt respinsi uneori din tara lor de origine sau din acel loc sau suntdisperati si cauta cu orice pret un loc de munca.Aceste doua clase de migranti nu acopera toata paleta migratiei. Mai sunt si alte categorii de
  6. 6. migratie care nu au nicio legatura cu cele de mai sus.Acestia sunt cei care doresc sa-si mai cumpere o locuinta n alta tara pentru a avea n timpulvacantei sau cei care au iesit la pensie si doresc sa traiasca n alta tara, sau le este recomandat demedic o schimbare de clima, mai pot fi aceia care merg n strainatate pentru a face tratamentemedicale.Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda1.4. Tipologii ale migra?ieiMigratia, ca eveniment sociodemografic, se refera la deplasarea unei persoane individual sau ncadrul unui grup n afara comunitatii sale de rezidenta, n decursul unei perioade de referinta date,pentru a schimba domiciliul stabil sau locul de munca obisnuit.O multime de evenimente de acest tip constituie un fenomen de migratie.Aceasta distinctie dintre eveniment si fenomen, clar statuata n demografie, ar mai putea ficompletata prin termenul de proces de migratie, n sensul de ansamblu de schimbari pe care lesuporta n timp o multime data de evenimente de migratie = fenomenul de migratie din punct devedere al volumului, intensitatii, sensul cauzelor, mecanismelor de producere.Deci, proces de migratie, n aceasta acceptie desemneaza schimbarea caracteristicilorfenomenului de migratie de la un interval de referinta la altul. Criteriile cele mai importante pentruo tipologie a migratiei deriva din definitia data.a) Raportul dintre tipurile de medii rezidentiale de la originea si destinatia migratiei.b) Continutul schimbarilor realizate prin migratie, din punctul de vedere al migrantului.Migratia fortei de munca, continutul schimbarii este dat de o schimbare a locului de munca.Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comandaDaca se iau n considerare, n plus si durata sau ritmul de deplasare a persoanelor care schimbalocul de munca de la o comunitate locala la alta atunci rezulta ca subtipuri:- Navetismul sau migratia alternativa (deplasari pentru munca zilnica sau de scurta durata, n afaracomunitatii rezidentiale proprii, cu mentinerea domiciliului stabil).- Migratia sezoniera, schimbarea temporara pe durata unui anotimp a locului de munca si adomiciliului, atunci cnd este deosebit de mare la locul de destinatie.Migratia ca mobilitate sociala, schimbarea rezidentei sau a locului de munca este n acelasi timp oschimbare a pozitiei migrantului n spatiul social.c) Durata schimbarii, migratiile care sunt identificate n special prin schimbarea rezidentei, dar carepot avea si un aspect de schimbare a locului de munca.Pot fi distinse subtipuri n functie de durata schimbarii:- migratie definitiva = plecarea din comunitate facuta cu intentia de a nu mai reveni;- migratie temporara = periodica sau neperiodica.c) Unitatea de migratie poate fi persoana, familia sau un alt grup local. ntre migratia persoanelor sicea a familiilor diferentele nu sunt totdeauna nete.Daca se ia ca unitate de migratie unitatea care decide sa realizeze schimbarea migratorie, se pot
  7. 7. ntlni situatii n care ntreaga familie decide sa migreze, dar din motive diferite, membrii ei parasesclocalitatea de origine pe rnd.n consecinta, din punct de vedere al stasticilor oficiale, se nregistreaza evenimente de migratieindividuala, iar din punct de vedere sociologic o migratie familiala.1.5. Emigra?iei/Imigra?ie- Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comandan functie de indicatorii zona de plecare, zona de primire, intensitatea migratiei si natura migratieise disting doua forme principale de migratie: imigratie si emigratie.Imigratiile sunt intrarile ntr-o localitate sau zona a populatiei migrante. A imigra se refera la a intrantr-o tara cu scopul de a se stabili acolo venind dintr-o alta tara.Actiunea de imigrare vizeaza sosirile n localitatile de primire.Pentru imigrant integrarea n societatea tarii-gazda consta n cteva aspecte cum ar fi: cunoasterealimbii tarii respective, posibilitatea ridicarii nivelului de educatie si calificare profesionala, accesulpe piata muncii, egalitatea de sanse n fata legii, libertatea la religia pe care o are fiecare, sarespecte cultura, legile si traditiile societatii-gazda.n acelasi mod pentru tara gazda integrarea migrantilor presupune: acces nelimitat la informatiilelegate de avantajele integrarii lor; respectarea drepturilor imigrantilor; deschidere, toleranta;acceptul de a primi imigranti; respectul fata de traditia si cultura lor.Emigratia a avut o influenta profunda n lumea secolelor al XIX-lea si al XX-lea, n special n tariprecum Statele Unite ale Americii, Canada, Brazilia, Argentina, Australia sau Noua Zeelanda.Fenomenele emigratiei si imigratiei nu trebuie confundate cu cel al migratiei involuntaratransferurile de populatie sau epurarea etnica.Migratia popoarelor (sau invaziile barbare) este numele dat migratiilor umane din Europa care aumarcat tranzitia dintre Antichitate si Evul Mediu.Dintre toate invaziile migratorilor cu care s-a confruntat omenirea de-a lungul istoriei, cele dinsecolele III-VIII din Europa Occidentala au ramas n constiinta colectiva ca reprezentnd marileinvazii barbare, model prin excelenta al distrugerii n toate planurile si mai ales al bulversariloraxiologice.Pentru istoriografie problema nu se poate pune, nsa, n termeni att de generali. Migratiile acesteiperioade pot fi privite din multiple puncte de vedere, de la a cerceta resorturile care au pus nmiscare masele, pna la a ntelege consecintele ultime ale fenomenului.A emigra coincide cu a-si parasi tara (vremelnic sau definitiv) stabilindu-se n alta tara, a seexpatria.Emigratia este un fenomen ce afecteaza n mod normal numai surplusul de populatie din zona deplecare si nu modifica n mod esential piramida demografica.Se vorbeste de un exod demografic atunci cnd n procesul migratoriu este antrenata o populatiemai numeroasa dect surplusul demografic, perturbndu-se piramida vrstelor si echilibrul natural.Conceptul-cheie al procesului de migratie este mobilitatea teritoriala a populatiei sau mobilitateageografica. Din acest punct de vedere migratiile pot fi:
  8. 8. - temporare, avnd durata mai mare de o luna si viznd cautarea unui loc de munca;- permanente, durnd peste un an.Emigrarea poate avea diferite motive, unele politice, altele economice, sau chiar personale(precum casatoria cu un cetatean al unui alt stat). n alte cazuri, oameni n vrsta din tari bogate, darcu o clima rece, aleg sa se mute n alte tari cu o clima mai calda, dupa ce ies la pensie.Cei mai multi emigranti politici sau economici se muta n noile regiuni sau tari nsotiti de toti membriifamiliilor lor, spernd sa gaseasca conditii mai bune de munca, o piata a muncii mai dezvoltata saupur si simplu un climat de pace. De-a lungul istoriei, numerosi emigranti s-au rentors n patriile lor,dupa ce au reusit sa strnga suficienti bani n tarile de adoptie. n unele cazuri, emigrantii se muta ntari care se deosebesc profund de tarile de origine prin traditiile culturale, economice saureligioase. n astfel de cazuri, emigrantii ncearca de cele mai multe ori sa-si pastreze cultura,traditiile sau limba, pe care de cele mai multe ori le transmit urmasilor. Conflictul dintre culturanativa si cea a tarii de adoptie poate crea contraste sociale, care pot duce la nentelegerea decatre noii veniti a unor sisteme sociale sau legale pe care le gasesc ciudate. Pentru o mai usoaraintegrare n tara de adoptie, dar si pentru a ajuta la pastrarea traditiilor, emigrantii se organizeaza ncomunitati si asociatii.Este greu sa tragi concluzii generale fara a degenera n truisme. Rolul barbarilor, n speta al valuluigermanic, a fost deosebit de important pentru aceasta parte a lumii. Ciocnirea ntre civilizatiacetatilor si cea a triburilor a schimbat definitiv aspectul acestei lumi. A spune ca a fost buna saurea nseamna a face judecari de valoare care nu si au locul n istorie si, mai mult, nseamna sa faciistorie a ceea ce ar fi putut sa fie, pe ct de inutila, pe att de nselatoare.Cunoscuta controversa, care a animat aceste pagini, ntre istoricii romanisti si cei germanisti, poatefi considerata ca reprezentnd teza si antiteza. Sinteza nu este dect un alt fel de a spune caadevarul ramne undeva la mijloc. Fiecare personaj al acestei drame a avut geniul si scaderilesale. Meritul unora este de a fi stiut sa pastreze si sa perpetueze o mostenire, pe cnd meritulcelorlalti este de a fi adus un suflu nou n acest corp ostenit. n fond, cum aceasta invazie nu a fostprima si, probabil, nici cea mai puternica, ne putem gndi ca barbarii au fost primiti atunci cnd totulera deja copt pentru marea schimbare.1.6. Inten?ii ale emigrarii din trecut pna n prezent Realizat de lucrari de licenta si lucrari dedizertatie la comandaMigratia a existat de la nceputurile omenirii. Fenomenul nu a ncetat n timp, nsa a nregistratschimbari si a capatat noi forme. Procesele migratorii se desfasoara simultan si sunt n crestere nmulte tari ale lumii. Unul din rezultatele pe termen lung ale acestei evolutii ar putea fi aparitiasocietatilor multiculturale, tinznd spre noi concepte ale cetateniei sau statutului national. Cele maimulte dintre tarile dezvoltate au devenit societati diversificate, multietnice, iar cele care nu auajuns nca la acest nivel s-au orientat decisiv n aceasta directie.Pentru cercetatorii din domeniul migratiei a devenit tot mai clar ca acest fenomen trebuie privit caun element normal si structural al societatii omenesti de-a lungul istoriei.
  9. 9. Pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, libera circulatie a lucratorilor a fost unuldintre primele drepturi recunoscute n cadrul comunitar. Daca reglementarile initiale (Regulamentulnr. 1612/1968 privind libera circulatie a lucratorilor si Directiva nr. 360/1968 privind dreptul derezidenta al lucratorilor si membrilor de familie ai acestora) se refereau doar la cei care desfasurauo activitate economica, Actul Unic European a extins dreptul de rezidenta la toti cetatenii statelormembre, independent de desfasurarea unei activitati economice.n prezent, prevederile Tratatului asupra Comunitatii Economice Europene stipuleaza dreptuloricarui cetatean al Uniunii Europene de a circula si a stabili resedinta n mod liber, pe teritoriulstatelor membre, cu respectarea conditiilor stabilite n Tratatul de la Roma.Dupa sfrsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, tarile europene au experimentat patru perioadeprincipale de migratie.a) Migratia fortei de munca si reconstructia Europei: perioada 1950-1970Imediat dupa Al Doilea Razboi Mondial, etnicii nationali si alte persoane care se deplasasera aunceput sa se ntoarca n tarile de origine, genernd fluxuri migratorii de masa n Europa. n acelasitimp, nsa, reconstructia Europei postbelice necesita o mare cantitate de forta de munca. Caurmare, autoritatile statelor interesate, firme sau agentii private au nceput sa recruteze lucratoristraini. Aceste ample miscari migrationiste n cadrul Europei si dinspre tarile n curs de dezvoltareau contribuit la dezvoltarea si cresterile succesive economice nregistrate n Europa, n perioada1945-1975.Competitia cu modelul politic socialist din Europa Centrala si de Est a stimulat dezvoltarea depolitici care au condus nu doar la realizarea unui nivel ridicat al ocuparii dar si la ameliorarea simodernizarea sistemelor de securitate sociala si, astfel, la evolutia catre statele bunastariigenerale din Europa de Vest.Tratatul de la Roma din 1957, care a pus bazele Comunitatii Economice Europene, sefundamenta pe anumite principii printre care asigurarea liberei circulatii a persoanelor ntre celesase state fondatoare.Ca urmare, n anii 60 s-a nregistrat o crestere importanta a migratiei n teritoriul Comunitatii,datorata n mare parte numarului important de lucratori italieni care se deplasau spre celelalte cincistate membre. Dar, chiar si dupa realizarea n 1968 a cadrului legal si institutional pentruasigurarea acestei libertati, fluxurile migratorii dinspre tarile terte au ramas cantitativ superioaremigratiei fortei de munca intracomunitara, conform studiului realizat de Garson si Loizillon.Conform statisticilor OCDE, de la nceputul anilor 60 pna la nceputul anilor 70, mai mult de 30milioane de lucratori straini au intrat n Comunitatea Economica Europeana, incluznd lucratoriitemporari si pe cei cu intrari multiple. Pna la nceputul anilor 80, numarul strainilor rezidenti nEuropa de Vest s-a triplat fata de anii 50, ajungnd la 15 milioane. n 2000, peste 20 milioane delucratori straini locuiau n spatiul economic european, reprezentnd 5,4% din totalul populatiei, cumici variatii ntre timp.b) Perioada crizelor economice: 1970 - prima jumatate a anilor 1980Cea de-a doua perioada a migratiei a fost marcata de crizele economice, datorate cresterii pretuluipetrolului din 1973 si 1979. n anii urmatori, schimbarile din economia mondiala, revolutiaeconomica si noile modele de organizare a afacerilor au modificat natura muncii, erodnd modelele
  10. 10. de ocupare traditionale. Ca urmare, migratia fortei de munca s-a modificat.Unele state europene au redus sau au ncercat sa reduca migratia. Somajul n crestere siescaladarea tensiunilor sociale au determinat guvernele sa elimine politicile active de recrutare dinstrainatate. Au crescut costurile recrutarii din strainatate pentru angajatori, au fost limitatecategoriile de lucratori straini ce puteau fi angajati si s-au stabilit cote anuale pentru forta demunca din strainatate. De asemenea guvernele au aplicat politici pentru ncurajarea lucratorilormigranti sa se ntoarca n tarile de origine.n realitate, regresul economic din tarile gazda nu a condus la ntoarcerea masiva a imigrantilor ntarile de origine. Conform estimarilor Natiunilor Unite, doar 10% dintre lucratorii migranti s-au ntosn tarile de origine n urmatorii doi ani dupa criza petrolului din 1973 combinata cu criza civica din1974 1975.c) Diversificarea tarilor gazda si de origine si cresterea numarului solicitantilor de azil, refugiatilorsi minoritatilor etnice.A treia perioada a migratiei, care a nceput la sfrsitul anilor 1980, este caracterizata dediversificarea statelor gazda si a celor de origine. Tari de migratie traditionale din Europa, precumSpania, Italia, Irlanda, Grecia si Portugalia, se transforma treptat n tari de imigratie. Migrantii numai provin n majoritate din fostele colonii, ci dintr-un grup de tari mult mai diversificat.Conform statisticilor OCDE, aceasta perioada se caracterizeaza, de asemenea, prin predominantafluxurilor migratorii pentru reunificare familiala si revenirea interesului pentru migratia fortei demunca n special pentru lucratorii calificati si nalt calificati, spre sfrsitul anilor 1990.De la nceputul anilor 90, aspectele referitoare la frontiere, n special cele legate de migratie, audevenit probleme de interes major n Europa. Tarile terte nu beneficiaza de conditii privilegiateprivind accesul si participarea la procesul de integrare europeana, dar trebuie sa faca fataefectelor externe ale Uniunii Externe, printre care si migratia ilegala. Pe de alta parte, statemembre ale Uniunii Europene precum si statele candidate se confrunta cu noi probleme ndomeniul controlului frontierei si migratiei.d) Migratia fortei de munca preferentiala. Cresterea migratiei ilegalen ultimii ani s-a nregistrat o crestere a migratiei permanente si a migratiei fortei de muncatemporare ca urmare, pe de o parte, a intensitatii fazei de expansiune de la sfrsitul anilor 90, iar,pe de alta parte, dezvoltarii tehnologei informatiei si comunicatiei sanatatii si educatiei, sectoarecare necesita forta de munca nalt calificata. Totodata, a crescut cererea de mna de lucru strainanecalificata, n special n agricultura, constructii si lucrari publice, precum si serviciile casnice (cazulItaliei, Spaniei, Greciei si Portugaliei).Totodata, migratia ilegala a capatat noi dimensiuni si a devenit mai periculoasa, ca urmare adezvoltarii retelelor de trafic international si cresterii rolului lor n circulatia internationala a fortei demunca, politicile Statelor Membre privind migratia si angajarea strainilor au sporit masurilerepresive mpotriva traficantilor, angajatorilor sau imigrantilor aflati ntr-o situatie de ilegalitate.Statisticile OCDE privind migratia arata ca, n ultimii ani numarul lucratorilor straini a crescut nmajoritatea statelor europene dezvoltate. Lucratorii imigranti sunt, n medie, mai tineri dect restulfortei de munca si sunt distribuiti ntr-o gama larga de activitati n cadrul economiei: agricultura,constructii si inginerie civila, industrie usoara, turism, sectorul hotelier si catering, activitati casnice
  11. 11. sau diverse servicii, inclusiv informatice.Strainii au o pondere mult mai mare n anumite sectoare dect n totalul fortei de munca. De regula,aceasta supraprezentare apare n sectorul secundar. n Germania si Italia, de exemplu, mai mult deun sfert din forta de munca straina este ocupata n sectorul minier si industrial. n Austria, Belgia,Franta si tarile din sudul Europei, strainii sunt preponderenti n domeniul constructiilor.n general, strainii sunt mult mai vulnerabili fata de somaj dect nationalii. De asemenea, strainiisunt afectati diferit de somaj, n functie de nationalitatea lor. Aceste diferente se datoreazatendintelor economice, dar si naturii activitatilor desfasurate de straini. Aceleasi influente austructura demografica a populatiei straine si momentul cnd migrantii au ajuns n tara gazda. Gradulde ocupare al migrantilor este determinat si de profilurile acestora. Somajul variaza n functie devrsta, sex, nationalitate, categorie de migranti (refugiati, membru de familie sau lucrator),aptitudini, experienta profesionala si durata sederii. Cunoasterea limbii tarii gazda contribuiesemnificativ la integrarea pe piata muncii si n societate.Uniunea Europeana s-a fundamentat pe o filosofie a liberei circulatii a cetatenilor statelor membren spatiul european. Tratatul de la Roma a pus bazele reglementarii liberei circulatii a lucratorilor nspatiul comunitar. Dupa 1957, numeroasele reglementari comunitare, conventii internationale sauurmatoarele tratate asupra Comunitatii Europene au contribuit la facilitarea circulatiei persoanelorn Uniunea Europeana.Migratia si azilul au capatat un loc predominant pe agenda politica a Uniunii Europene si statelormembre dupa 2000. Prin Tratatul de la Amsterdam, intrat n vigoare n 1999, eforturile ComunitatiiEuropene s-au concentrat asupra stabilirii unor politici comune n domeniul azilului si migratiei.Uniunea Europeana considera n prezent ca este de dorit o abordare integrata si cuprinzatoare,pentru o mai buna gestionare a fenomenului migratiei. Statele membre trebuie sa stabileascaexact conditiile n care cetatenii altor state pot intra si locui pe teritoriile lor, drepturile si obligatiileacestor persoane si sa asigure accesul la informatii al persoanelor vizate, precum si mecanismelede control functionale.Politicile externe si programele actuale ale Comunitatii Europene n sprijinul drepturilor omului,consolidarii democratiei, reducerii saraciei, crearii de locuri de munca si mbunatatirii situatieieconomice generale din tarile implicate n circulatia fortei de munca, n fenomenul migratiei, suntinstrumente cu rol esential n vederea reducerii presiunii migratiei. Va trebui ca utilizarea acestorinstrumente sa fie eficientizata pentru a da un efect de propagare rezultatelor.Realizarea liberei circulatii a persoanelor prin crearea unei piete comune si prin armonizareagraduala a politicilor economice a statelor membre este unul dintre obiectivele comunitareprioritare. Mentionarea acestui principiu n Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeanasusbliniaza clar importanta care i se atribuie.nsa, statele membre ale Uniunii Europene se confrunta cu situatii foarte diferite n ceea ce privestemigratia: istoric al migratiei diferit, nivel diferit al dependentei economice fata de imigratie si, nu nultimul rnd, o preocupare diferita fata de tendintele manifestate de migratie n ultima perioada. Deaceea, dezideratul unei politici comune privind migratia ramne un obiectiv ambitios.Emigratia romneasca de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial s-a produs n ritmuri diferite.Mai nti a existat un val puternic imediat dupa razboi, urmat de o perioada mai lenta de emigratie
  12. 12. ntre anii 50 si 90, cu o oarecare crestere la nceputul anilor 80, dupa care a urmat acest val alemigratiei de dupa 1990, care avea sa schimbe radical natura migratiei romnesti.Cei sositi imediat dupa razboi, n majoritatea lor covrsitoare anticomunisti sau membrii ai partideloristorice au constituit cu multa usurinta, n ciuda disensiunilor personale, avnd exercitiul democraticdobndit, asociatii si organizatii foarte active. n contextul socio-politic al tarilor n care se exilasera,acest lucru a aparut firesc deoarece noilor veniti, cu toate ca li se dadea sansa sa lucreze, nu li seofereau prea multe facilitati sociale ce le-ar fi usurat integrarea, ci erau lasati n voia soartei si aeconomiei de piata, asteptndu-se din partea lor o asimilare treptata mai mult sau mai putincompleta. n S.U.A. o multime de organizatii romnesti erau deja create de ardelenii emigranti catresfrsitul secolului al XIX-lea mceputul secolului XX.n perioada anilor 50 -89, a fost dominata de doua aspecte esentiale pentru evolutia comunitatilorromnesti. n primul rnd, a ajuns n Occident un numar foarte mare de refugiati sau azilanti politici (nspecial n anii 70 80) ce nu aveau nimic n comun cu cei deja stabiliti n afara, cu exceptia celor ceparticipasera la miscarea Goma. Pe de alta parte, chiar atunci cnd acestia au plecat din motivepolitice sau pentru simplul fapt ca doreau o viata mai buna pentru ei si copiii lor, ei nu au fostntmpinati cu bratele deschise de comunitatea romneasca n ansamblul ei, asa cum s-ar fi asteptat.nainte de decembrie 1989, plecarea definitiva din Romnia era fie nfiorata n presa oficiala, carepunea periodic la stlpul infamiei ba pe frontieristi, ba pe cei vnduti strainilor, fie obiectul unuifascinat miraj n psihicul colectiv, trezind amestecate sentimente de admiratie, stupoare si invidie.Despre emigrarea romnilor n alte tari, s-au facut attea legende despre trecerea Dunarii not, sau ndiverse ambarcatiuni improvizate gen anvelope de camioane, sau despre folosirea dreptascunzatori a podurilor compartimentelor de tren, a boxelor audio sau containerelor care sepregatesc sa iasa din Romnia.Mai era si modalitatea de a pleca n excursie la cine stie ce ruda, sau n interes de serviciu, sau laconferinte, competitii sportive.Nici dupa decembrie 1989 nu a disparut inventivitatea si originalitatea romnilor de a trece frontiera.ntmplarile cu grupuri de romni care doreau sa treaca granitele tarii calatorind n containere cudiferite destinatii cum ar fi Australia, Anglia, sau Canada, au aparut n presa din afara dar si dinRomnia.Numarul imigrantilor romni ilegali l depaseste cu foarte mult pe cei ale caror plecari au fost facutecu acte.Dorinta multor romni de a pleca, si n al doilea deceniu postcomunist a ramas constanta, dintreacestia cei mai multi erau tineri.n Romnia nainte de 1989 existau doua mecanisme de migrare: migrarea permanenta, care aveadrept principalele motivatii pe cele politice si pe cele etnice si migrarea temporara pentru a studiasau lucra n strainatate care se baza numai pe acorduri interguvernamentale ale Romniei cu altetari.Dupa 1989, principalele motivatii ale migrarii s-au transformat din cele etnice si politice n motivede ordin economic.O consecinta este faptul ca migratia temporara a crescut n cifre absolute ct si ca pondere n totalulmigratiilor.
  13. 13. Accentul se pune pe mecanisme care se regasesc la nivel european si anume cele prin carepersoane din Romnia migreaza catre tarile Uniunii Europene.Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comandaEmigratia romneasca de dupa 1990 a schimbat prin numar, vrsta si pregatirea profesionala n modsemnificativ demografic comunitatile romnesti.Privind datele statistice si studiile efectuate, privind fluxul emigrationist dupa anul 1990, carevizeaza emigrarea romnilor n ultimele doua decenii:Structura dupa vrsta, educatie, profesiile participantilor pe destinatie.Numarul emigrantilor n anii 1980 a fost aproape egal cu cel nregistrat n ultimele decenii: 288.000de persoane ntre anii 1980 -1989 si 305.000 de persoane ntre anii 1990 1999.Repartizarea pe ani a acestui flux migrator este simetrica n cele doua decenii cu maximum n anul1990, fapt explicabil prin eliminarea brusca a tuturor restrictiilor interne pentru deplasarea pestefrontiere.De la rata emigratiei de 4,2% n 1990 s-a revenit treptat la rata de 0,6% n 1999 nivelul cel maiscazut n ultimele doua decenii.Din coroborarea datelor rezulta ca ntre 1990-2000, 238.433 de persoane din Romnia s-au stabilitlegal n alte tari, dintre care circa 100.000, adica 42%, n Germania.n mare parte a celor plecati s-au mai ndreptat catre tarile traditionale de imigranti, tari care auministere de resort si programe guvernamentale pentru acomodarea noilor veniti: S.U.A., Canada,Australia si Noua Zeelanda.n S.U.A., emigratia romneasca a continuat la cote asemanatoare celor de dinainte de 1990, iarAustralia si Noua Zeelanda au aparut mai clar ca post de destinatii, catre Canada s-a ndreptat unadevarat fluviu romnesc postrevolutionar.Italia si Spania au primit un numar covrsitor de romni, comparat cu tarile nordice!Aceste tari erau cunoscute ca fiind mai putin tolerante fata de imigratie si totusi, ori printr-o lege oriprintr-o amnistie, au acceptat un influx semnificativ de emigranti, romnii fiind prezenti ntr-unprocent important.Un prim grup care ales sa emigreze ar fi reprezentat de functionarii, informaticienii, inginerii,profesorii sau cercetatorii, avnd vrste ntre 25 - 45 de ani care lucreaza n profesii cu guler alb,nconjurati de respectul colegilor si ncercnd sa-si creeze un viitor ntr-o lume noua.Al doilea grup ar cuprinde pe cei care cersesc, vnd sau se vnd, ncercnd sa-si produca un venitpentru o noua viata ntr-o noua tara.Am putea face si o clasificare a emigrantilor: Itineratul din aceasta categorie putem spune ca fac parte cei plecati temporar, care stiu ca sevor ntoarce, cum ar fi cei plecati cu contract de munca sau cei plecati la studii; Vnatorul aici sunt inclusi cei aflati cu burse n strainatate, care fac tot posibilul pentru a nu se maintoarce, cei care au un contract de munca, ncearca sa ramna prin casatorie sau prin gasirea unuipatron pentru o perioada mai lunga; Romenglezul n aceasta categorie intra o mare parte a celor fugiti nainte de Revolutie sau plecatidupa Revolutie la rude, care acum au un statut legal n tara de adoptie. Romenglezul este acela
  14. 14. care vine n vizita n Romnia sau cnd trimite fotografii, doreste cu tot dinadinsul sa le arate ct debine s-a aranjat, evident datorita folosirii cu iscusinta a talentului unic romnesc n a se descurca.Poarta adesea, nsemnele clasei ale noii culturi ca de exemplu palarie de cowboy, vorbesteromneste cu un fortat accent englezesc, iar engleza, atunci cnd o stapneste cu un puternic accentromnesc. Aclimatizatul aici sunt inclusi cei care indiferent de mijloacele prin care au emigrat, fac unpermanent efort de reevaluare a propriei conditii.Sunt cei care lucreaza sau au lucrat ntr-un domeniu ce necesita calificare universitara, au fost sausunt apreciati la locul de munca, si-au educat copiii n noua cultura dar si n respectul celeiromnesti. Din cauza deschiderii sale culturale, aclimatizatul este cel mai bun ambasador anonim alRomniei. Perdantul din aceasta categorie fac parte cei neadaptati si vesnic nemultumiti, pe cei pentru careemigrarea nu a nsemnat altceva dect frustrari.Perdantii par numerosi pentru ca sunt cei mai galagiosi romni emigranti. n realitate, credem caaceasta categorie este totusi minoritara n ansamblul comunitatilor.n Romnia, ca n majoritatea tarilor est-europene, tranzitia spre o societate democratica este unproces lung si dureros, mai ales din punct de vedere al securitatii sociale.Trecerea la o economie de piata a dus la un colaps manifestat la nivel de individ prin scadereacalitatii vietii. Numarul locurilor de munca a scazut dramatic iar rata somajului a crescut. Acestfenomen este principala cauza a scaderii bugetului de familie, a accentuarii gradului de saracie sidegradarii relatiilor inter/ intra familiale.Factori care influenteaza distributia spatiala a migratiei att n regiunile sursa ct si n cele dedestinatie. Acestia pot fi factori obiectivi sau factori subiectivi, ei actionnd fie asupra locului deplecare, fie asupra locului de origine, fie n contactul dintre cele doua locuri. n mod normal,persoana ia decizia de a migra, fiind determinata de actiunea unor factori repulsivi prezenti la loculde plecare si fiind n acelasi timp atras de locul de primire. Migrantul nu paraseste ceea ce are siceea ce nu-l satisface pentru aceleasi conditii, n alt loc si n alta munca, ci pentru ceva mai bun,sau n orice caz pentru ceva diferit.Oamenii trec de la o pozitie sociala la alta mai mult sau mai putin voluntar.n cazul mobilitatii voluntare, mobilul psihic al mobilitatii este dorinta de nbunatatire a calitatii vietiiconform modelului pe care persoana sau categoria sociala mobila l au asupra calitatii vietii.Realizarea respectivei dorinte se face fie n cadrul aceleeasi comunitati locale (mobilitatea socialaneteritoriala), fie prin schimbarea permanenta sau temporara a localitatii de rezidenta (migratie).Prin mobilitate se realizeaza dorinta de a avea o calitate a vietii superioara, este un fapt elementarpentru cunoasterea mobilitatii sociale voluntare.Deci, unul din factorii care au influentat emigratia este acela de mbunatatire a calitatii vietii. Dar saexplicam un pic ce nseamna calitatea vietii.n plan subiectiv, calitatea vietii implica att satisfacerea unor stari interne ale indivizilor, ct si a unorconditii care se refera la raporturile interpersonale stabilite ntre acesti indivizi. n primul caz,calitatea vietii poate semnifica, pur si simplu, satisfactia, avnd echivalentul filosofic de fericire saupe cel empiric de satisfacere a dorintelor si aspiratiilor materiale.
  15. 15. Notiunea de calitate a vietii asa cum au observat deja numerosi analisti este foarte vaga.Semnificatiile ei sunt n general ambigue, ntruct, pe de o parte, se refera la conditiile obiective ncare traiesc indivizii, iar pe de alta parte, vizeaza ceea ce cred indivizii despre aceste conditii. Estevorba n acest sens att de calitatea vietii publice, ct si de cea a vietii private.Decizia de a migra si n cele din urma actul migrarii, constituie un raspuns la un ansamblu decauze, incitatii si motivatii. Motivatia nu este altceva dect un ansamblu de factori dinamici caredetermina conduita unui individ ntr-o mprejurare data.Factorii generali care determina fenomenul emigrarii pot fi clasificati n trei mari categorii:demografici, economici, profesionali.Alte cauze care au determinat migratia ar fi:- Dezvoltarea cailor de comunicatii care a facilitat dispersarea industriilor, ce reclama forta demunca si antreneaza o parte a populatiei n fluxul migratiei.- Miscarile migratorii pot fi determinate si de motive istorice, religioase si politice.- Eliminarea brusca a tuturor restrictiilor interne pentru deplasarea peste frontiera.- Compatibilitatea perfecta a pregatirii celor cu studii superioare (ingineri, arhitecti, economisti) cucerintele de pe piata externa.- Disponibilizarea masiva a fortei de munca ocupate si cresterea ratei somajului.- Nesiguranta zilei de mine, nemultumirea faptului ca munca nu este rasplatita corespunzator,incapacitatea de a face economii n conditiile unui salariu care asigura subzistenta.- Existenta oportunitatiilor economice n tarile de sosire, situatia pietei de munca si prezentaretelelor (lanturi de migratie).- Modificari ale regimului romn a frontierelor (deschiderea frontierelor dupa caderea comunismului)reprezinta poate cea mai importanta cauza cu privire la fenomenul migratoriu in Romnia.- Dezvoltarile neregulate n domeniul politicilor si ale perspectivelor slabe de integrare n U. E.,inclusiv libera circulatie a persoanelor ntr-un interval de timp rezonabil.- Experienta celor care au emigrat i-a determinat si pe alti romni pentru a cstiga afara un ban cucare sa-si construiasca n Romnia un trai mai bun.Motivatia principala a migratiei pentu munca este una economica, aceea de a obtine un venit multmai mare dect l-ar obtine n tara, pentru o munca cu valoare egala.Persoanele care emigreaza n strainatate pentru un loc de munca, fac parte din comunitatile cu omare rata la migratie. n zonele de unde unii au plecat, sigur mai pleaca si vor mai pleca si altii.Deoarece migrantii care au avut si se vad semnele succesului nca, strnesc interes si celor dintara.n acest mod se formeaza retele de migratie, cnd migrantii anteriori se adreseaza membrilorfamiliei, prietenilor, cunoscutilor si le fac oferta de a munci n strainatate, ei sprijinindu-i n procesulde emigrare.Emigratia n perioada de tranzitie a cunoscut o evolutie oscilanta dar cu tendinta de reduceretreptata a efectivelor totale.n general s-a trecut de la o emigratie pe criterii etnice cu focare de concentrare att a surselor deplecare ct si a destinatiilor, la o migratie diversificata motivational si mult mai disipata n teritoriu, cuschimbarea preferintei destinatiilor.
  16. 16. n functie de criteriile mentionate, principalele etape ale emigratiei pot fi urmatoarele:- 1990-1993, etapa etnicitatii si apartenentei religioase, cnd plecarile s-au centrat pe rentoarcereaetnicilor germani si maghiari n tarile de origine ale stramosilor mai apropiati sau ndepartati saurentregirea familiei.- Dupa 1994, etapa preponderentei migratiei romnilor. Criteriul etnic se alterneaza, pe de o partedatorita reducerii considerabile a populatiei etnice si pe de alta parte deoarece migratia definitivaeste nlocuita cu migratia circulatorie, respectiv persoane care fac un du-te-vino ntre Romnia si taramaterna.Putem sa spunem linistiti ca sfrsitul anului 1989 a nsemnat un moment de rascruce, de reorientarea ntregii vieti economice, politice, sociale, culturale, morale a Romniei.Pe perioada care a urmat, cunoscuta ca tranzitie catre economia de piata, daca ne referim laaspecte economice, sau catre noi standarde si valori, daca avem n vedere sfere ale vietii sociale,este marcata de numeroase provocari. Migratia interna si externa este una dintre acestea.Migratia romnilor, tinuta sub un control strict n timpul regimului comunist, a cunoscut o expansiunedeosebita in anii 90, att ca volum al fluxurilor migratorii, ct si prin diversificarea acestora din punctde vedere al destinatiilor, motivelor si structurii de statut socio-economic a populatiei de migranti.Fenomenul migratiei a urmat o tendinta ascendenta si a implicat toate paturile societatii, devenindtotodata unul dintre fluxurile migratorii importante la nivel european. n ultimii ani, migratia externas-a impus pregnant drept unul dintre fenomenele definitorii pentru societatea romneasca.Acestea fiind multe si variate se fac simtite n domeniile sociale si economice. De aici se identificaconsecinte asupra pietii muncii n sensul ca tarile importatoare de forta de munca cstiga, si pierdtarile exportatoare, asupra finantelor publice ntruct migrantii se sustrag de la plata impozitelor ntarile de origine, dar sunt expusi unor taxe n tarile de destinatie.Consecintele la nivel economic putem spune ca sunt pozitive si negative. Sunt pozitive n sensulca ei finanteaza o parte din deficitul balantei comerciale reducnd totodata si deficitul contuluicurent ajutnd la cresterea economica. Pe de alta parte n plan negativ partea din masa monetaranu este sustinuta de productie ceea ce duce la cresterea inflatiei.Trimiterea regulata de bani din exterior i determina pe membrii familiei din tara sa dezvolte ocultura a dependentei.Se adauga si crestera preturilor pe piata imobiliara, se contureaza o categorie a celor pentru careprocurarea celor necesare unui nivel de trai bun este o mare dificultate, si o categorie a celor caresi extind proprietatile si veniturile, fiind detinatorii unor importante constructii individuale, careexprima un confort crescut si poate civilizat.O alta consecinta importanta este aceea a plecarii din tara a absolventilor ce constituie pentrustatul romn importante pierderi. Fiecare absolvent plecat care nu se mai ntoarce sa maimunceasca n tara nseamna pentru statul romn pierderi de zeci si chiar sute de milioane de lei,reprezentnd costurile scolarizarii.Si nu numai att, daca U. E. va continua sa atraga capital uman din Romnia va evolua rapid, n timpce Romnia va ramne n urma.O reducere a ocuparii n sectoarele bazate pe stiinta datorita emigrarii celor nalt calificati, exodulcreierelor.
  17. 17. O alta problema cu care se confrunta statul romn este faptul ca n cele mai multe cazuri muncitoriiromni plecati n strainatate n mod legal ramn acolo n mod ilegal. Mai mult de jumatate dinaproximativ 1,4 milioane de romni care lucreaza n Spania si Italia nu au forme legale, aproximativ800.000 de romni care lucreaza n aceste tari nu au forme legale potrivit datelor oferite deMinisterul Muncii si Afacerilor Externe.Si nu n ultimul rnd, una din cele mai importante consecinte dar si foarte grave, a emigratiei esteaceea ce se reflecta asupra familiei.CAPITOLUL II. INFLUEN?A COMUNICARII INTERCULTURALE ASUPRA FENOMENULUI DEMIGRA?IE2.1. Diferen?e ntre cultura occidentala ?i cea romneascan aceste zile, suntem martorii izbucnirii ntr-o forma agravata de spectrul razboiului, a conflictelorculturale latente existente ntre lumea occidentala si cea orientala. Suntem martorii, dupa cum arzice americanii, la un "failure to communicate" Si aici nu este ndeajuns sa acuzam a priori lumeaorientala, sa denuntam fanatismul presupus al acesteia. Occidentalul tipic nu depune niciun efortpentru a ncerca sa nteleaga mecanismele ascunse care guverneaza lumea exterioara propriuluisau sistem ngust de referinta. Europa si continentul American nu reprezinta dect o parte aGlobului. Africa, Asia, Australia, chiar si America de Sud, iata zone complet ignorate pe plancultural. Sa nu ne amagim, impactul culturilor exterioare asupra mentalitatii occidentale esteredus, si, n mare masura, se manifesta periferic, prin influente oarecum "vulgare", faraveridicitatea att de necesara unei afirmari ncununate de succes... Status quo-ul pacii care a fostmentinut o perioada n lume a fost garantat de forta armata. Razboaiele din Vietnam, Iran, Irak,
  18. 18. Afghanistan, ilustreaza perfect aceasta situatie faptica mpinsa de multe ori pna la extremulsngeros al conflictului. Nu prin forta poti instaura democratia, nu distrugnd poti ajunge sa creezi.Fiecare cultura s-a dezvoltat pe parcursul timpului si trebuie, n virtutea unei libertati att de desinvocate de marii actori ai scenei politice, sa aiba dreptul la autodeterminare!Multi spun ca filosofia, cuvintele n general, fie ele scrise sau rostite, nu ajuta... nsa toate deciziile,toate actiunile care ne afecteaza vietile, sunt filtrate de ratiune, deci de gnduri si de cuvinte si defilosofie. Grabiti, ncercnd ntotdeauna sa actioneze mai repede, oamenii uita sa analizeze atent sisa intuiasca consecintele inevitabile ale actiunilor lor. Nimeni nu vrea sa nteleaga, negnd astfelprincipala calitate a Dasein-ului, si anume capacitatea de constientizare de sine... Suntem orbi, siam ales asta de bunavoie! Vorbim despre fanatism cu fanatismul caracteristic noua, care n esentaeste acelasi. Problemele banale se transforma foarte repede n vaporii care mai apoi, urmnd cursuldin pacate firesc al naturalului, degenereaza n conflicte. Este greu, nsa trebuie sa ncercam nca odata sa taiem nodul gordian n care s-au mpletit ideologiile astazi, fiecare dintre ele cu pretentia cadetine adevarul absolut! Acesta n esenta nu exista, iar fatetele sale imperfecte nu trebuie sadezbine, ci sa uneasca oamenii. Lumea este a noastra si este trist ca noi alegem sa o distrugemmacinnd n permanenta echilibrul.Tendintele progresite pe care Romnia ncearca sa si le autoimpuna, prefigureaza n mod cert oapropiere de cultura occidentala, o lume libera, n care ti poti ndeplini chiar si cele mai ndraznetevisuri. Se fac eforturi, mai mult sau mai putin sustinute, n ncercarea de a ne alatura unei marifamilii, asa cum este Europa si de a ntregi comuniunea ce ce a stapanit cndva batranul continent.Modelul european presupune instaurarea unor reguli, unanim acceptate, universal valabile si carenu vin n contradictie cu demnitatea nationala, tocmai pentru a intemeia acea unitate n diversitate.Cu toate acestea, imaginea reala a Romaniei, creaza senzatia unei apropieri de cultura orientala.Din nefericire, ne regasim de mult prea multe ori n obiceiurile si mentalitatile lumii estice. Avemtendinta, din ce n ce mai agresiva, sa renegam cultura, sa agonisim ct mai multe maruntisuriieftine, sa adoptam atitudini ce se afla n deplina contradictie cu principiile europene. Simtul valorii,al calitatii materiale dar si spirituale, e aproape inexistent la unele persoane, fapt ce ne ndreaptausor spre caracteristicile lumii estice, acolo unde exista o uniformitate sociala aproape perfecta.Exista o serie de factori care alimenteaza aceasta apropiere de Orient, din care se desprind: lipsaeducatiei, situatia materiala nefavorabila sau incapabilitatea unora de a distinge si de a apreciavalorile.n ultimele cteva decenii, interesul studiilor culturale pentru fenomenologia spatiala a reusit sasurclaseze preocuparea traditionala fata de timp, ca reper-cheie al discursului identitar.Cartografia simbolica a devenit treptat un veritabil cmp de bataie al identitatilor sociale, culturale,rasiale, nationale. Interesul pentru constructia de spatii purtatoare de semnificatii pentru omnlocuieste n prezent falsa ncredere n existenta axiomatica a unui genius loci, o doxa mpartasitatimp ndelungat de geografi.O astfel de orientare si revendica un obiect de studiu pe care, n lipsade altceva mai bun, l putem numi teritorialitate culturala mai precis, un spatiu a carui perceptieeste filtrata de normele si de conventiile culturale active n diverse comunitati. Virajul n discutiemerge mna n mna cu colportajul cultural intensiv de termeni precum loc, amplasament, peisaj,regiune, topografie, limita, frontiera etc. n aceeasi serie se inscrie si notiunea de topofilie lansata
  19. 19. anterior de Gaston Bachelard pentru a sublinia dimensiunea traita a spatiului si raporturile insuluicu el. Conform lui Bachelard, indivizii stabilesc ntotdeauna relatii semnificative cu spatiul. De undeinteresul acut pentru modurile n care spatiul devine o dimensiune simbolica a identitatii. n acceptiasa de ultima ora, notiunea de topofilie trimite la un sens mai larg dect cel bachelardian. Eainglobeaza nu numai perceptiile si valorile indivizilor, ci mai ales pe cele ale unor comunitatidiverse social si cultural.Printre aceste comunitati spatiale si culturale se prenumera fireste si cea pe care o numimEuropa, ai carei membri isi asuma europeismul drept marca notabila a identitatii lor.Din pacate,daca ne plasm n perspectiva europeanului mediu, ntelegem rapid ca pentru simtul comunconceptul de europeism reprezinta mai curnd o stare geografica de fapt, un dat autoexplicativ sinon-problematic. Asta n timp ce, n realitate, notiunea ascunde capcane proprii oricareireprezentari a identitatilor culturale repere mai curnd ambigue si optiuni alternative, daca nu totalbeligerante.Chiar si teoreticienilor le-a trebuit un timp ca sa admita ca Europa este n fond oconstructie intelectuala, din care o serie de regiuni cartografice sunt eliminate. Operatiunea caatare implica n primul rnd delimitari transante si proiectia de frontiere si de limite de orice fel.Sociologia moderna insista asupra faptului ca frontiera nu este un fapt spatial cu consecintesociologice, ci dimpotriva, un fapt social care dobndeste forma n spatiu. Conform lui GeorgSimmel, frontierele sunt produsul unui proces psihic de delimitare avnd ca rezultat teritorii, regiunisau tari tot attea spatii culturale reprezentative pentru un anumit grup social si care nu sesuprapun neaparat peste limitele politico-teritoriale acceptate. Simmel pune accentul pe rolul actival colectivitatilor n trasarea frontierelor si a limitelor. El largeste considerabil cmpul semantic alconceptului de frontiera, nglobnd orice proces de delimitare, fapt care invita la reflexie cu privire lainstrumentalizarea frontierei n practicile sociale si culturale.Dictionarele de geografie culturala, nvoga azi, definesc frontierele drept structuri spatiale elementare, cu functie de discontinuitategeopolitica si de marcaj, de reper, opernd n trei registre: real, simbolic si imaginar.Simbolicul serefera la apartenenta la o comunitate ancorata ntr-un teritoriu propriu si trimite, deci, la identitate.Antropologii insista asupra rolului fondator al simbolicului n instituirea de identitati colective sauindividuale prin intermediul unor delimitari. Imaginarul conoteaza de regula relatia cu Celalalt sideci cu Sine nsusi, cu propria istorie, cu miturile fondatoare sau destructive.Prin urmare, a stabili ofrontiera nseamna a exprima un punct colectiv de vedere, care implica moduri specifice de a fi nraport cu Celalalt. Fie ca inglobeaza sau ca exclud, frontierele pun ntotdeauna n miscare marciputernice ale identitatii care si lasa amprenta asupra raporturilor culturale ntr-un teritoriu locuitDaca ne uitam putin n urma cu cateva decenii, adica pe timpul raposatului, parintii nostri ne-arspune ct au tnjit ei dupa carti si ct sperau sa prinda n mna carti celebre, dar interzise. n aceletimpuri scriitorii erau supusi sa lucreze sub un anumit tipar. Orice scriitor trebuia sa si creezeoperele arta la barierele cenzurii. Toate cartile pe atunci scrise, erau duse la un consiliu care lestudia si mai apoi daca ndeplineau regulile impuse de sistem erau scoase pe piata. Acesteagaseau, o data iesite pe piata, un succesc extraordinar, erau accesibile pentru oricine si n lipsaaltor mijloace de informare erau materia prima a tinerilor care citeau pe sub banciile scolii carti curiscul de a fi pedepsiti n caz ca erau prinsi. Trist este ca o data cu revolutia dorinta aceasta de acitii a disparut, putini sunt cei care nca traiesc prin lumile fantastice ale cartilor.
  20. 20. Astazi, e la moda curentul postmodernist de sorginte americana cunoscut sub denumirea depolitical correctness. l mbratiseaza cu intransigenta revolutionara, n numele unei imaculatemoralitati europeniste, numerosi intelectuali cu greutate, de la Gabriel Liiceanu (autorul celebruluiApel catre lichele) ori Tudor Octavian si pna la Ion Bogdan Lefter sau Liviu Antonesei. Ei sicomilitonii sunt noii judecatori publici, multi dintre ei devenind teleintelectuali, formatori de opinie,din al caror cuvnt se decid adesea destine politice sau culturale si pentru morti, si pentru vii. Asas-a decis ca maresalul Ion Antonescu nu are ce cauta n spatiul public romnesc, ca Mircea Eliade,Emil Cioran, Nae Ionescu, Const.-VIrgil Gheorghiu trebuie sanctionati drastic pentru simpatii dedreapta n tineretea lor, ca Noica a fost un colaborationist al regimului Ceausescu si trebuie respinsca filosof pentru ca a pariat pe national, gasind ca are relevanta filosofica un sentiment romnesc alfiintei, ba a mai si vazut n Eminescu omul deplin al culturii romnesti etc. ntr-un asemenea context,s-a bucurat de revolutionara demitizare si doamna Zoe Dumitrescu-Busulenga. Si ea a fostcolaborationista nraita si, n consecinta, opera domniei sale trebuie aruncata la cosul de gunoi aluitarii. Asta se intampla dupa 1989 cu marii oameni de cultura ai tarii noastre. Nu mai avem catuside putin respect fata de cei care au rapuns sistemul comunist, fata de cei care au mentinut culturatoate deceniile comnuniste, n care cenzura era regasita peste tot, este rusinos faptul ca acestioameni sunt astfel recunoscuti de marii criticii ai vremii.Ne-am asteptat de la autori precum Mircea Dinescu sau Adrian Paunescu ca dupa revolutie saofere publicului carti si mai spectaculoase ca si pna atunci, dar n schimb au dezamagit. Disparitiatiparului impus de sistemul comunist nu a facut altceva dect sa ajute la disparitia cartilor bune.Multitudinea de teme propuse de curentul contemporan ar fi trebuit sa incite scriitori spre a creauniversuri fictionale splendite nsa acestia au intrat n impas si nu au reusit sa faca nici un progres nacest sens. Au aparut n schimb tineri scriitori ncrezatori de felul lor dar care nu ne inspira nimic sinu fac vreo diferenta n progresul culturii. Un alt lucru care inpiedica dorinta tinerilor de a citii poatefi si faptul ca toate cartile acum au preturi mari si nu sunt accesibile oricui. Poate ca problemeleeconomice influenteaza si scriitorii. Se stie ca nainte de 1989 exista o ascosiatie foarte puternicacare ajuta tinerii scriitori, subventionndu-i, sa si publice, bineinteles returnnd suma dupa editatreasi vinderea cartii. nsa n zilele noastre aceasta asociatie este functionala. Poate acesta esteinpedimentul de care se lovesc scriitori si datorita caruia cartiile scoase pe piata nu mai sunt attde bune.Romnia se afla in situatia aceasta de criza a culturii nu numai din privinta literaturii. O data curegasirea democratiei, care desi este bine descrisa n carti a fost si este prost aplicata si nteleasade catre popor, portiile lumii ni s-au dechis iar acest lucru nu a avut numai influenta pozitiva ci sinegativa. Pe cnd multi intelectuali cautau sa exceleze n diferite domenii n tarile dezvoltate carepromiteau mult, restul populatiei a cautat sa emigreze pentru a gasi o viata mai buna. Astfelmilioane de romani au parasit de curnd tara noastra pentru a lucra n tarile vestice si drept urmaremarile capitale ale lumii au fost invadate de romani dornici de a munci pentru un trai mai bun.Acest lucru a dus la abandon familiar, sute de copii au ramas n tara n grija bunicilor iar acestia nmulte cazuri nu progreseaza n educatie. An de an copii devin din ce n ce mai slabi la nvatauradin cauza lipsei autoritatii parentale. Buncii devin neputinciosi n fata acestor copii iar rezultatuleste unul devastator din pacate. Rata analfabetismului a crescut substantial, copiii nu si mai
  21. 21. doresc meserii precum doctor sau avocat ci doresc sa faca bani ntr-un mod rapid fara a lucra preamult. Totodata si aleg idolii din lumea starurilor, care nu este una tocmai portivita. Acesti copiidevin prada bandelor de cartier si evident toate acestea duc la abandonul scolar. Ar fi nedrept dinpartea mea sa dau vina pe parinti sau bunici daca ne gndim ca ei doar si doresc sa ofere copiilorun trai decent care altfel nu l-ar avea. Criza culturii si lasa amprenta nu numai din pricina lipsei dematerie prima ci si din cauza crizei economice prin care trecem. Tineretul nostru merita mai mult!Mentalitatea noastra spre deosebire de cea occidentala s-a dezvoltat greu dupa deschidereaportilor spre vest si nu numai. Dorinta oamenilor nu a fost cea de si hrani spiritul cu pura cultura cimai degraba a cautat sa alimenteze setea de a cunoaste lumea de peste granite. Noi nu nepromovam traditile pentru a iesi n evidenta din multitudinea de culturi, noi ne vindem traditile, leexploatam la maxim doar pentru cstig. Noi avem abilitatea de a invata repede si ingurgita oricefarma de informatie, aceasta a fost din toate timpurile natura noastra. Ne-am adaptat repede laorice situatie si ne-a placut sa profitam de orice oportunitatea data de lume. Nu mai promovamcultura si daca nu o facem atunci cum putem vorbi de mentalitate daca ea se formeaza princultura.Da, nca mai exista unele obiceiuri din batrni care le pastram, da, nca mai avem inocenta aiapuerila cand vine vorba de anumite lucruri dar pentru asta mentalitatea noastra tinde mai mult sase americanizez. Nu mai cautam sa ne intemeiem o famile, cautam sa ne dezvoltam cariera.Traim ntr-un ritm alert pe care l-am copiat pentru ca am vazut ca functioneaza la tarile dezvoltate.Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comandaMentalitatea occidentala am avut ocazia sa o analizez ndeaproape. Ea se bazeaza pe principiul :cine vrea sa nvete are toate oprotunitatile si toate conditile, cine nu poate sa nvete sa faca unlucru dar acela sa sl faca perfect. Ei nu dubleaza locurile la o univeristate doar ca sa fie loc pentrutoti cum este n sistemul nostru de nvatamnt. Datorita acestor lucruri exista cele trei paturi sociale,lucru inexisten la noi. Chiar daca sunt analfabeti ei protejeaza mediu, chiar daca sunt gunoieri ei iirespecta pe cei din jur. De ce nu este asa si la noi? Am spus-o si o voi repeta, noi am nteles prostdemocratia, noi nu am nteles ca trebuie sa respectam ca sa fim respectati, noi nu am nvatat catrebuie sa protejam ceea ce avem. De 20 de ani suntem n tranzite, oare atta a durat si pentruGermania tranzitia? Cum putem vorbi de mentalitate cnd noi numai copiem ceea ce este mai raudin alte tari. Ne-am pierdut identitatea n 20 de ani, nu am reusit sa o pierdem n sute de ani daracum am reusit. Suntem un popor confundat cu cel al Rromilor si Dracula este ministru nostru deexterne. Nu suntem cunoscuti n lume pentru oamenii care au plecat de la noi, oameni de culturasau pentru inventile pe care le-am dat lumi. Avem niste radacini att de puternice, am ndurat atateadin partea unei lumi intregi si pentru asta suntem doar un punct pe harta! Suntem o tara faratineret, care se mira ca noi, tineri, plecam. De ce plecam? Nu avem de ce ramane. Occidentul stiesa ne adopte si sa profite de intectul nostru si sa ne exploateze calitatile. Mentalitatea noastra nuse formeaza n tara si aici vorbesc strict de tineri, se formeaza dupa granitele tarii. Unii merg samunceasca si sa adopte cte ceva din occident alti si dezvolta cunostiltele si nteleg ca nu potschimba o tara n tranzitie si aleg sa ramna acolo. Altele vor fi generatiile care vor schimbamentalitatea romneasca pna atunci vom ramane cu cea de acum adica una simpla de negustor.
  22. 22. Identitatea nationala e un fapt de la sine nteles, care lucreaza n noi clipa de clipa. Natiunile sunt orealitate foarte puternica nca si diversitatea lor este sarea pamntului. De aceea, o anumitademagogie comunitara si o proasta ntelegere a globalizarii ncercnd sa anticipeze o umanitatevaga, incolora, stereotipa,merg de fapt, mpotriva evidentelor si mpotriva bunului simt. Problema nueste a abandona sau a eluda tema natiunilor, ci a o pune la locul ei, fara emfaza secolului al XIXlea, fara idolatrie, fara obsesia confruntarii dusmanoase si a suprematiei exclusiviste. Asumareaidentitatii nationale trebuie, cu alte cuvinte, sa ia chipul unei ofensive a creativitatii si nu pe acelaal unei triviale competitii tribale. Pentru ca demonii care dormiteaza n sufletul tensionat al fiecaruipopor sa nu iasa la iveala, ngerii natiunilor trebuie adusi sub controlul unui principiu mai nalt dectei. Altfel spus, nu-ti vei onora cum se cuvine identitatea nationala daca nu vei lucra n numele unorvalori situate deasupra localului, aidioma ticului, autnicitatii primare. A sluji, halucinat, ngerulnatiunii e o erezie nefasta. A sluji cu el, duhul comunitare calea legitima, calea cu adevaratngereasca.2.2. Diferen?e interculturale ?i influen?a lor asupra unui grup de migran?i Realizat de lucrari delicenta si lucrari de dizertatie la comandaModernitatea contrasteaza cu epocile anterioare prin premisa extinderii cadrului de valori propusumanitatii, apetenta pentru colajele culturale n diversitatea lor cromatica. Indiferent de cadrulsocio-istoric, elementul esential al acestui proces de globalizare l constituie cristalizareaproceselor de ntelegere, acceptare si asumare a diversita?ii, att ca atribut intrinsec al naturii, ct sial culturii. Scopul este de a educa spiritul colectiv sa perceapa elementul nou ca o sursa deinteres, studiu si dezvoltare; un exercitiu natural si reciproc avantajos de relationare cotidiana.Valorile, credintele, mentalitatile, normele etice, moravurile etc. sunt elemente cu un nucleu moralcomun, dar care disting persoana de persoana, grupul de grup, natiunea de natiune. Coexistentaacestor diferente naturale, ba chiar interferenta lor, sedimenteaza conceptul unei natiuni globale, aunei civilizatii omogene n diversitatea ei. nsa pna la concretizarea acestor finalitati, procesul deimplementare a acceptiilor interculturale ntmpina o serie consistenta de obstacole. Sociologiaridica problematica unei perspective negativiste tridimensionale: identitate-alteritate-stereotip. Ceadin urma orientare, persistenta nca, a evidentiat cu precadere o perceptie eronata a unui tip umanvazut ca un caz special de expectanta si cunoastere sociala, o generalizare abuziva. Ca mod deinterpretare, stereotipia usureaza procesarea informatiei ntruct observatorul utilizeaza cunostintestocate anterior, ca reactii la factori contextuali, conflicte de grup, diferente de putere etc. Notiuneade stereotip le invoca pe cele de prejudecata si discriminare. Este notiunea care ne conduce laidea de generalizare si eroare de judecata, cu tot cortegiul ei de consecinte nedorite pe plancomportamental.Etichetarea etnica, ca aspect al unei mentalitati conservatoare. Intervine n cadrul acesteiaconceptul de favorizare a familiarului: tintele percepute ca fiind mai cunoscute, mai apropiatecognitiv, social sau cultural, obtin un calificativ superior fata de elemenul nou, necunoscut saucare dezvolta lacune informationale n constiinta observatorului. n acest capitol se ncadreaza
  23. 23. minoritatea rroma din Romnia, pregnanta nu doar prin explozia demografica sau situatia financiaraprecara, preponderent inferioara comunitatii majoritare. Drept dovada, statutul economic al unorreprezentanti rromi foarte bogati nu a reusit sa micsoreze distanta sociala. Exista n mentalitateacolectiva un pattern comportamental specific fata de persoane de aceasta etnie, si anume,tendinta de marginalizare si discriminare. Nomadismul resimtit ca factor de instabilitate, viata degrup ca refuz al omogenitatii sociale dorite de majoritate, profesiile auxiliare si normele comunitarecarora se supun, dau nastere incertitudinii si suspiciunilor, desi nemotivate deseori. Pregnantaetniei rrome este argumentata si de infiltrarea n literatura a tiganului ca erou, ntruct sustinnd cauzaemanciparii, numerosi scriitori au adoptat ca tema soarta minoritatii. Interculturalitatea presupune,nsa, disponibilitate sociala: cunostinte despre celalalt, interesul de a se implica n interactiune sicapacitatea de a transfera din abilitatile personale. Prin diminuarea incertitudinii fata de o culturadiferita, prin comunicarea si valorificarea diferentelor specifice, relatia interculturala devine onegociere a semnificatiei culturale si recunoasterea identitatii diferite.Sub intentia de a contura un demers intercultural care sa vizeze minoritatile rezultate din imigratie,statele vest-europene au adoptat diferite pachete educationale cu o ampla paleta de titulaturi:educatie pentru/ n limba materna (home language instruction), educatie despre limba si culturamaterna/nativa (instruction in the native language and culture), dupa cum si educatie n limbaimigrantilor (instruction in immigrant language) sau educatie n limba minoritatilor etnice (instructionin ethnic minority language).nsa acest deziderat depinde predominant de gradul de receptivitate al tarii-gazda.De mentionat n aceasta categorie este cazul Italiei, n care recensamntul din martie 2010 confirmaexistenta ntre granite a peste un million de romni. Un asemenea procent da nsa nastere lanumeroase ntrebari: cu ce se ocupa conationalii nostri? Unde locuiesc? Unde nvata? Care estescopul sederii lor?Camera de Comert din Roma a nregistrat n cursul anului 2004 o crestere cu 19% a firmelor aicaror patroni sunt nascuti n afara Italiei, potrivit datelor din cel de-al doilea Raport alObservatorului Roman asupra Migratiei, desfasurat de Camera de Comert si de Caritas Roma.Raportul indica foarte clar rolul Romei ca prim pol al imigratiei din Italia, un laborator fundamentalsi inovator de convietuire interculturala, informeaza Stranieri n Italia. Anul 2005 tripleaza numarulfirmelor nfiintate de romni, pentru ca la sfrsitul anului 2009 circa 50.000 de societati comerciale safie nregistrate de catre CGIA Mestre, o asociatie a ntreprinzatorilor cu sediul n nordul Romei.Un loc deosebit l ocupa domeniul educational, ntruct universitatile si alte institutii de studiisuperioare, oficiile EDISU regionale (EDISU= Ente per il Diritto allo Studio Universitario) siprovinciile autonome furnizeaza o serie de facilitati si servicii pentru studentii straini n vedereanlaturarii obstacolelor economice si sociale n urmarea unui studiu de educatie superioara. Anual,prin programe de genul ERASMUS, din cadrul programului SOCRATES, se promoveaza siorganizeaza schimbul de studenti care doresc sa studieze o perioada de timp la institutii deeducatie superioara din Uniunea Europeana.Joi, 25 martie 2010, Academia Romna de la Roma din Italia a fost gazda lansarii volumului bilingv,italian- romn I romeni in Italia tra rifiuto e accoglienza ( Romnii din Italia, ntre respingere siacceptare).
  24. 24. Aceasta carte a avut menirea de a completa strategia de sensibilizare n favoarea unei mai bunecunoasteri a colectivitatii romne, strategie initiata n iunie 2008 cu prezentarea unui alt volum,Romania- Immigrazione e lavoro in Italia (Romnia- Imigratie si munca n Italia). n acea perioada secrease o ostilitate crescnda asupra romnilor din Italia, n urma unor delicte comise de unii dintreacestia, situatii n parte adevarate dar care nu pot fi generalizate la ntreaga comunitate romneascaexistenta n peninsula. Primul volum si-a dorit sa aiba rolul de a pune capat acestor tensiuni createsi de a aduce n discutie diferitele realitati istorice, rezultatele unor cercetari speciale si mai alesunele date statistice care sa orienteze opinia publica spre o judecata obiectiva.Prin cea de-a doua lucrare s-a intentionat continuarea studierii modului de integrare a romnilor nItalia, care au devenit deja de ctva timp prima colectivitate, aceasta demonstrnd o strnsa legaturantre cele doua popoare, legatura bazata pe o istorie de 19 secole ( n 106 d. C. este cunoscut camparatul Traian a cucerit Dacia) si pe radacina lingvistica comuna.Deasemenea trebuie mentionate si fluxurile migratorii din ultimele doua secole, cnd de dataaceasta Romnia a fost gazda multor italieni veniti din regiunile Friuli, Trentino si Veneto sau chiardin Puglia. Tara noastra era vazuta la acea vreme ca o noua America, ce avea nevoie de mna delucru, iar italienii erau primiti si apreciati pentru munca lor dar si pentru ca prezentau asemanarifoarte mari prin limba pe care o vorbeau. Dupa sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial o parte dinaceasta colectivitate a ramas n continuare pe teritoriul romnesc si a fost apoi recunoscuta oficialca minoritate italiana cu dreptul de a avea un reprezentant propriu n Parlamentul Romniei.Dupa caderea regimului comunist a nceput exodul romnilor nafara granitelor, datorita prabusiriimultor ramuri din industrie, care a condus la reducerea locurilor de munca si scaderea nivelului detrai. n acest context Italia a devenit o destinatie privilegiata pentru romni.Anul 2007 cnd Romnia a fost primita oficial n rndul tarilor din Uniunea Europeana, a fostcaracterizat cu o atitudine negativa fata de romni, care cu greu reuseau sa fie acceptati ca membricomunitari, datorita unor situatii negative nregistrate n spatiul Uniunii.Dupa trei ani de la intrarea Romniei n Uniunea Europeana, cele doua organizatii nationale Caritasdin Italia si din Romnia au voit sa reflecteze cu seninatate asupra realitatii create, asupra datelor siinterpretarilor acestora si sa sublinieze rolul pozitiv de necontestat pe care romnii l pot avea nconstruirea Uniunii Europene si a unei Italii multiculturale.A fi divers nseamna a fi altfel. Diversitatea nseamna, nti de toate, capacitatea de a trai n armoniecu ceilalti pentru ca, n esenta, suntem cu totii diferiti, atipici si prin aceasta lumea este de miii deori mai frumoasa. Diversitatea nseamna unicitate si multiplicitate, parte si ntreg, echilibru si spiritde independenta. Acceptarea diversitatii e ntelegere. Diversitatea suntem toti.Interculturalitatea nu consta n diversitatea pieselor de puzzle, ci n modul de mbinare al acestora.Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comandacomanda licentalucrari de dizertatielucrari de licenta

×