Despre marele scriitor Ion Creanga.

1. ByBy
ABCABC
CEL
MAI MARE
POVESTITOR
ROMÂN

2. IONION
CREANGACREANGA

3. EPOCA
MARILOR
CLASICI
“părintele
nuvelei
româneşti”
cel mai mare
dramaturg din
literatura română
cel mai mare
povestitor
român
“omul deplin al
culturii
româneşti”
PRIMUL NOSTRU
ESTETICIAN ŞI
CRITIC LITERAR
ByBy
ABCABC

4. “Ia, am fost şi eu în
lumea asta,
un boţ cu ochi,
o bucată de humă
însufleţită din
Humuleşti,
care nici frumos
până la 20, nici cu
minte până la 30 şi
nici bogat până la 40
nu m-am făcut. Dar
şi sărac aşa ca în
anul acesta, ca în
anul trecut şi ca de
când sunt, niciodată
n-am fost”.
ByBy
ABCABC

5. HUMULESTI
ByBy
ABCABC

6. “Stau câteodată şi-mi
aduc aminte ce vremi
şi ce oameni mai
erau în părţile
noastre pe când
începusem şi eu,
drăguliţă-Doamne, a
mă ridica băieţaş la
casa părinţilor mei, în
satul Humuleşti, din
târg drept peste apa
Neamţului; sat mare
şi vesel, împărţit în 3
părţi ”.

7. “Nu ştiu alţii cum sunt,
dar eu, când mă gândesc la locul
naşterii mele, la casa
părintească din Humuleşti, … ”
ByBy
ABCABC

8. “…la stâlpul hornului unde
lega mama o sfară cu
motocei la capăt, de crăpau
mâţele jucându-se cu ei, la
prichiciul […] cuptiorul […]”
ByBy
ABCABC

9. “parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie !”
ByBy
ABCABC

10. ByBy
ABCABC

11. ByBy
ABCABC

12. ““Hai mai bineHai mai bine
despre copilărie sădespre copilărie să
povestim, căci eapovestim, căci ea
singură este veselăsingură este veselă
şi nevinovată”.şi nevinovată”. ByBy
ABCABC

13. ByBy
ABCABC

14. ByBy
ABCABC

15. “D-apoi cu moş Chiorpec ciubotarul ce necaz aveam !”
“Bine-ai venit, nepurcele!”
ByBy
ABCABC

16. ByBy
ABCABC

17. Matusa
Marioara ByBy
ABCABC

18. Nică şi pupăza din tei
“- Când mă lua cineva cu răul, puţină treabă făcea cu
mine; când mă lua cu bineşorul, nici atâta; iar când mă
lăsa de capul meu, făceam câte-o drăguţă de trebuşoară
ca aceea, de nici sfânta Nastasia, izbăvitoarea de otravă,
nu era în stare a o desface cu tot meşteşugul ei. “
ByBy
ABCABC

19. “Vorba unei babe:
Să dea Dumnezeu tot anul
să fie sărbători şi numai o zi de
lucru, şi atunci să fie praznic şi
nuntă .”
Isteţ şi neastâmpărat, cum se autodescrie mai apoi în “Amintiri din
copilărie”, Nică urmează şcoala de pe lângă biserică, avându-l
dascăl pe "bădiţa Vasile" (Vasile al Iloaiei), cel luat cu arcanul la
oaste. Scoala era într-o chilie făcuta de săteni, la îndemnul parohului
Ion Humulescu.ByBy
ABCABC

20. SfSfâântul Nicolaentul Nicolae şşi Calul Bi Calul Băălanlan
ByBy
ABCABC

21. “Potop era pe capul muştelor”
Prinderea muştelor şi bondarilor
cu ceaslovul în ţintirim ( 10-
ByBy
ABCABC

22. Mama “învăţa cu
mine acasă şi
citea acum la
ceaslov, la
psaltire şi
<Alexandria> mai
bine decât mine,
şi se bucura
grozav când
vedea că mă trag
la carte”.
Mama “era în
stare să toarcă-n
furcă şi să învăţ
mai departe. Si tot
cihăia mama pe
tata să mă mai
deie undeva la
şcoală”: “vreu
să-mi fac băietul
popă”.
ByBy
ABCABC

23. Humuleşti
Ceaslovul lui I. CreangaByBy
ABCABC

24. Duminică, prin cârneleagă, vine tatăl mamei, bunicul
David Creangă din Pipirig si-l duce pe Nica la Broşteni,
cu Dumitru ( fratele cel mai mic al mamei ) la profesorul
Nicolai Nanu de la şcoala lui Baloş.
ByBy
ABCABC

25. Copilul cade
în Ozana
( ciubote
largi ).
Permanenţii vizitatori sosiţi azi la Humuleşti văd nu numai muzeul din
căsuţă, dar şi biserica sau drumul spre Ozana, unde se scălda Ionică.
Apoi mama Smaranda îl dă în primire tatălui ei, David Creangă (bunicul lui
Nică ). Acesta îl duce, împreună cu fiul său mai mic Dumitru, tocmai pe Valea
Bistriţei, la Broşteni, unde învaţă cu un profesor, N. Nanu, până la episodul
hazliu cu râia şi caprele Irinucăi.
ByBy
ABCABC

26. Bunica, Nastasia, este foarte miloasă.
Bunicul David le face opinci lui Dumitru şi lui Nică.
ByBy
ABCABC

27. La şcoala de la Broşteni sunt tunşi
In ziua de Paşti, Nica a cântat “Ingerul a strigat” .
La Invierea a doua, fetele au început să zică: “Tunsul
felegunsul, tunsul felegunsul, cânii după dânsul!” ByBy
ABCABC

28. Irinuca are o fată
“balcâză şi lălâie, de-ţi era frică
să înnoptezi cu dânsa în casă “,
un ţap si doua capre slabe şi
râioase.
Cei doi băieţi iau
râie căprească de la caprele
Irinucăi.
“Noi n-avem ce lucra ?”
ByBy
ABCABC

29. “Nu mi-ar fi ciudă, încaltea, când ai fi şi tu ceva
de te miri unde, îmi zice cugetul meu, dar aşa, un boţ
cu ochi ce te găseşti, o bucată de humă însufleţită din
sat de la noi, şi nu te lasă inima să taci; asurzeşti
lumea cu ţărăniile tale”.
“Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos
curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se
oglindeşte cu mâhnire Cetatea- Neamţului de atâtea
veacuri !”
ByBy
ABCABC

30. Desfiinţându-se
Scoala din Fălticeni
(caricaturizată
copios în
Amintiri...), Creangă
pleacă la Iaşi, prin
insistenţele mamei,
care-l dorea
neapărat preot.
Ajunge elev la
Seminarul teologic
"Veniamin
Costachi" de la
Socola. Este notat
la toate materiile cu
"bun", "foarte bun"
şi "eminent". Stă la
internat, care e
gratuit. Termină
seminarul - cursul
inferior.
ByBy
ABCABC

31. ByBy
ABCABC

32. “POVESTEA LUI HARAP-ALB”
CALUL NAZDRAVAN
ByBy
ABCABC

33. Ursul
păcălit
de
vulpe
ByBy
ABCABC

34. ByBy
ABCABC

35. ByBy
ABCABC

36. Punguţa cu doi bani
ByBy
ABCABC

37. •Se căsătoreşte cu fiica preotului de la biserica “Patruzeci de sfinţi”,
de care se va despărţi curând.
•Timp de 12 ani e slujitor al altarului (dascăl, diacon, la diferite biserici din
Iaşi). La 10 oct. 1872 este exclus definitiv din cler. Îl părăsise nevasta (un
diacon n-avea voie sa divorţeze).
•Va intra în conflict cu autorităţile ecleziastice locale, fiind acuzat că a
asistat la un spectacol de teatru, că şi-a tuns coada, vrând să
modernizeze clerul şi că… ByBy
ABCABC

38. TURNUL
CLOPOTNITA
A tras cu puşca
în ciorile de pe
turla bisericii
Golia, unde
funcţiona ca
diacon.
CASA UNDE A LOCUIT ION
CREANGA LA GOLIA
MANASTIREA GOLIA DIN IASI
ByBy
ABCABC

39.  "Popa Sm"Popa Smâântntâânnăă", cum era poreclit diaconul", cum era poreclit diaconul
matahalos, blondmatahalos, blond şşi cu ochi albai cu ochi albaşştri, pe ltri, pe lâângngăă
faima deloc... ortodoxfaima deloc... ortodoxăă ce-o aveace-o avea îîn tn tâârg din cauzarg din cauza
deselordeselor şşi zgomotoaselor vizite prin cri zgomotoaselor vizite prin crâşâşmelemele
mahalalei s-a apucatmahalalei s-a apucat îîntr-o bunntr-o bunăă zi szi săă îîmpumpuşştete
ccââteva ciori din stolul cteva ciori din stolul câârrââitor aitor aşşezat pe turlaezat pe turla
bisericii...bisericii...
 CercetCercetăătorii faptelor spun ctorii faptelor spun căă alungarea lui Creangalungarea lui Creangăă
din preodin preoţţie a fost legatie a fost legatăă,, îîntr-un scenariuntr-un scenariu
complicat,complicat, şşi de faptul ci de faptul căă ttâânnăăra lui sora lui soţţie, Ilenuie, Ilenuţţaa
Grigoriu, fata pGrigoriu, fata păărintelui iconom al Bisericii ""40 derintelui iconom al Bisericii ""40 de
mucenici"", semucenici"", se îîndrndrăăgostise de protopopul Iagostise de protopopul Iaşşiului.iului.
Ba chiar aceasta se mutase cu chirieBa chiar aceasta se mutase cu chirie îîntr-o cntr-o căăsusuţăţă
tainictainicăă, l, lăăssâând pe Creangnd pe Creangăă cu singurul lor fiu,cu singurul lor fiu,
Constantin.Constantin.
ByBy
ABCABC

40. Bojdeuca
din Ticău
Ignorarea canoanelor
religioase, ca şi criticarea
ierarhiei bisericeşti, i-a atras
destituirea din funcţia de
diacon, iar ulterior, când la
conducerea ministerului se afla
Cristian Tell, a fost scos şi din
învăţământ.
Pentru a-şi menţine existenţa, a
fost nevoit să-şi deschidă un
debit de tutun, iar după divorţul
pronunţat de către Tribunalul
Iaşi, cumpără "bojdeuca" din
Ticău, unde se mută împreună
cu Tinca Vartic, bună
cunoscătoare de poveşti. ByBy
ABCABC

41. 18731873
 DupDupăă un proces lung, tribunalul dun proces lung, tribunalul dăă oo
decizie de divordecizie de divorţţ şşi Creangi Creangăă are câare câşştigtig
de cauzde cauzăă..
 CreangCreangăă cautcautăă o co căăsusuţăţă potrivitpotrivităă..
 O gO găăseseşşte în mahalaua Ticte în mahalaua Ticăăuu şşi se muti se mutăă
în bojdeucîn bojdeucăă (a(aşşa îi spunea povestitorul)a îi spunea povestitorul)
de vde văălatuci, acoperitlatuci, acoperităă cu dranicu draniţăţă..
 Ca gospodinCa gospodinăă, o aduce pe Tinca Vartic,, o aduce pe Tinca Vartic,
o fato fatăă--ţţiitoare, cu care va triitoare, cu care va trăăi toati toatăă
viaviaţţa, fa, făărrăă ssăă se cse căăssăătoreasctoreascăă legitim.legitim.
ByBy
ABCABC

42.  Greu de imaginat cum se va fi mişcat Creangă prin bojdeuca cu tavanul atât
de jos şi uşile aşa de înguste şi scunde.
 Humuleşteanul era un bărbat înalt şi corpolent (1,85 m şi cam 120 kg).
 Datorită apetitului său proverbial, prietenii apropiaţi îi spuneau ""mâncăul""
sau ""burtuhănosul"".
 Ei mărturisesc că putea înfuleca la o singură masă 100 de sarmale şi o
mămăligă cât roata carului.
 Aflat în drum spre băile de la Slănic, unde mergea pentru... cure de slăabire,
a comandat şi a mâncat într-un birt toate felurile aflate pe listă, adică: o supă
de bulion, un borş de pui, costiţe cu mazăre, friptură la tigaie, friptură de
frigărui, toate udate cu o carafă cu vin alb, vechişor...
ByBy
ABCABC

43. 1875
 Moment decisiv în viata humulesteanului stabilit în Ticău: îl
cunoaşte pe Mihail Eminescu, pe atunci revizor şcolar la
Iaşi şi Vaslui.
 Poetul descoperă, la o consfătuire a învăţătorilor ori la
vreun han ieşean, harul nemaipomenit de povestitor al lui
Creangă.
 Devin prieteni pentru totdeauna şi petrec la vestita crâşmă
cu hrube Bolta Rece ori la alte hanuri ieşene.
 E cea mai frumoasă amiciţie din istoria literaturii române.
 Eminescu îl determină să scrie şi-l introduce în cenaclul
Junimii.
 Citeşte Soacra cu trei nurori (publicată la 1 oct. 1875 în
“Convorbiri literare” ).
 Autorul de manuale devine, la 36 de ani, scriitor, prin grija
marelui prieten, care a locuit o vreme în bojdeuca din
Ticău, gustând cu plăcere sarmalele făcute de Tinca.
 Era în anii 1876-1877, înaintea plecării fratelui Mihai la
Bucureşti.
ByBy
ABCABC

44.  CreangCreangăă s-a fs-a făăcut cunoscut maicut cunoscut mai
îînainte de toate datoritnainte de toate datorităă haruluiharului
şşi volubiliti volubilităţăţii cu care povesteaii cu care povestea
snoave, istorii mai mult sau maisnoave, istorii mai mult sau mai
pupuţţin deocheate, basme auzitein deocheate, basme auzite îînn
HumuleHumuleşştiul natal, toatetiul natal, toate îînfloritenflorite
şşi mereu reinventate de geniuli mereu reinventate de geniul
ssăău narativ.u narativ.
 In timp ce urma Scoala deIn timp ce urma Scoala de
îînvnvăţăăţători, a fost remarcat de Titutori, a fost remarcat de Titu
Maiorescu, care i-a fost profesorMaiorescu, care i-a fost profesor
şşi director.i director.
 AAşşa cum consemneaza cum consemneazăă istoriaistoria
literaturii, Maiorescu a fost acelaliteraturii, Maiorescu a fost acela
care l-a adus pe Creangcare l-a adus pe Creangăă îînn
Salonul Junimii, unde VasileSalonul Junimii, unde Vasile
PogorPogor şşi ali alţţi amatori de anecdotei amatori de anecdote
"corosive""corosive" îîll îîndemnau pendemnau pe
povestitor spovestitor săă dea glas ""pe ulidea glas ""pe uliţţaa
mare"", adicmare"", adicăă ssăă o zico zicăă mai fmai făărrăă
perdea...perdea...ByBy
ABCABC

45. • Incontestabil, cele cateva luni petrecute de
Eminescu în bojdeucă au fost decisive pentru
destinul literar al lui Creangă, care a început să
pună pe hârtie fabuloasele sale istorisiri, scrise
- aşa cum ne arată manuscrisele - cu mare chin,
dar şi cu mare exigenţă.
• In 1876, Eminescu locuia la Iaşi, pe undeva,
prin spatele Mitropoliei, în casa lui Samson
Bodnărescu, un poet cunoscut în epocă şi bine
aşezat social.
• Certându-se cu gazda lui, Eminescu îşi ia
cele două lăzi pline cu cărţi şi manuscrise şi, la
invitaţia lui Creangă, se mută în bojdeucă.
• Cei doi vor locui împreună vreme de cinci luni
din viaţa lor atât de scurtă şi de arzătoare.
• Din informaţiile rămase de la junimişti ştim că
în tot acest timp Eminescu putea fi văzut
scriind în cerdacul din spatele casei sau
odihnindu-se pe una din laviţe.
ByBy
ABCABC

46. Decembrie 1877:
"Bădie Mihai, (...)
această epistolie ţi-o
scriu în cerdacul unde
de atâtea ori am stat
împreună, unde mata,
uitându-te pe cerul plin
cu minunăţii, îmi
povesteai atâtea lucruri
frumoase... frumoase...".
“Te-am aşteptat de Crăciun să vii, dar... beşteleu,
feşteleu, că nu pot striga văleu, şi cuvântul s-a dus
ca fumul în sus, şi de venit n-ai mai venit... Dar noi,
adică Ienăchescu, Răceanu şi alţi muşterii pentru
mâncărică şi băuturică bună, am tras un bairam de
cel turcesc, cu vin grecesc de la Amira..."".ByBy
ABCABC

47. 1875-1883
 Sub imboldul poetului, care-i citea şi îndrepta manuscrisele, sunt
compuse în bojdeucă genialele sale scrieri literare, care încântă
toate generaţiile de cititori români (ba şi străini, prin traduceri).
 Acum e timpul capodoperelor povestitorului; acum e şi timpul
capodoperelor scrise de Eminescu.
 Destinul vrăjit a făcut ca în 1883 amândoi să se îmbolnăveasca şi
să nu mai scrie nimic important, după acest an.
 După Soacra cu trei nurori, Creangă publică în “Convorbiri
literare”: Punguţa cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului,
Moş Nechifor Coţcariul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei şi fata
moşneagului, Ivan Turbincă, Povestea unui om leneş, Amintiri din
copilărie (primele trei părţi, a patra fiind postumă), Popa Duhu,
Cinci pâni. Scrise tot acum, Moş Ion Roată şi Moş Ion Roată şi
Vodă Cuza, apar în alte publicaţii.
ByBy
ABCABC

48. 1883-18891883-1889
 Exact în aceeaExact în aceeaşşi perioadi perioadăă cu Eminescu,cu Eminescu,
marele nostru povestitor este bolnavmarele nostru povestitor este bolnav şşi scriei scrie
sporadic.sporadic.
 Crizele de epilepsie îi aduc o suferinCrizele de epilepsie îi aduc o suferinţăţă dede
şşase ani.ase ani.
 Când aflCând aflăă, din pres, din presăă, c, căă Eminescu e bolnav, îlEminescu e bolnav, îl
apucapucăă disperarea.disperarea.
 Cade chiar în clasCade chiar în clasăă, înaintea, înaintea şşcolarilor, stândcolarilor, stând
mult timp prin concedii medicale.mult timp prin concedii medicale.
 Pentru tratament se duce la SlPentru tratament se duce la Slăănic Moldova.nic Moldova.
ByBy
ABCABC

49. 1889, 15 iunie1889, 15 iunie
CreangCreangăă aflaflăă, tot din ziare, c, tot din ziare, căă lala
ospiciul dr. Suospiciul dr. Suţţu din Capitalu din Capitalăă s-as-a
stins "fratele Mihai".stins "fratele Mihai".
Plânge ca un copilPlânge ca un copil şşi murmuri murmurăă
tremurând de suspine: Btremurând de suspine: Băădie Mihai!die Mihai!
DupDupăă câteva scâteva săăptptăămâni, aflmâni, aflăă ccăă - la- la
începutul lui august - sînceputul lui august - săărmanarmana
Veronica Micle, cea care veneaVeronica Micle, cea care venea
uneori la bojdeucuneori la bojdeucăă, s-a otr, s-a otrăăvit cuvit cu
arsenic la marsenic la măănnăăstirea Vstirea Văăratec.ratec.
ByBy
ABCABC

50. 1889, 31 decembrie
Copiii pornesc prin Iaşi cu uratul.
 Înveselit, Creangă coboară din
Ticău, spre centru.
 Intră la o franzelărie de pe Strada
Lăpuşneanu, mâncând pofticios
gogoşi cu dulceaţă.
 Împreună cu prof. Drăghici, urcă
pe Uliţa de Sus. După ce beau
câte un coniac, amicul îl conduce
până aproape de bojdeucă. Îşi
urează "La mulţi ani".
 Primeşte colindătorii,
amintindu-şi cum umbla la urat
prin Humuleştii natali.
 În noaptea bucuriilor, el îşi dă
duhul.
Aflând vestea, prietenii l-au pus în sicriu. Când să-l scoată, parcă bojdeuca
nu-l lăsa să plece la cimitir. Coşciugul - prea mare; uşile - prea strâmte. Cum
să iasă? Amicii strică zidul de lut, dintre ferestruicile odăii de curat.
Prin spărtură este scos sicriul şi dus la Eternitatea, unde e înmormântat pe 2
ianuarie 1890. ByBy
ABCABC

51. ByBy
ABCABC
DESPRE
“MARELE CREANGĂ”,
INSTITUTOR
BĂDILĂ MIHAELA