Documentul discută despre turismul cultural în România, subliniind definițiile culturii și turismului cultural, impactul acestora, precum și caracteristicile și comportamentele turiștilor culturali. Este evidențiată importanța patrimoniului cultural material și imaterial și se analizează promovarea turismului cultural, inclusiv punctele tari și slabe. Concluziile sugerează necesitatea parteneriatelor și a unor strategii clare pentru valorificarea și conservarea patrimoniului cultural românesc.

1. TURISMUL CULTURAL
Octavian Arsene
Viscri, noiembrie 2013

2. CONTINUTUL PREZENTARII
 CULTURA
 TURISMUL
CULTURAL IN
ROMANIA
 TURISMUL
CULTURAL





Definitii/Forme
Caracteristici
Turistul cultural
TO europeni
Impact



Promovare
Touroperatorii romani
si turismul cultural
SWOT/in loc de
incheiere

3. CULTURA

Reuniunea Mondiala a Turismului din Mexico
(1982)

Cultura - ansamblu de trasaturi distinctive, spirituale si
materiale, intelectuale si afective, care caracterizeaza o
societate sau un grup social.

UNESCO

Cultura - «moduri de convietuire»

Banca Mondiala

Cultura - «ansamblul complex de trasaturi distincte
spirituale, materiale, intelectuale si emotionale, ce
caracterizeaza o societate sau un grup social. Cultura
include atat arta si literatura, cat si stiluri de viata, sisteme
de valori, traditii si credinte»

4. c.e.t. si cultura

Comisia Europeana
pentru Turism

Cultura in relatie cu turismul :
doua cercuri concentrice

cercul interior - elementele
traditionale ale turismului
cultural, respectiv patrimoniul
si arta
cercul exterior - elementele
secundare ale turismului
cultural respectiv stilul de viata
si industria creativa.


5. componentele culturii
 Cand ne gandim




la cultura ne gandim la :
patrimoniul istoric – vestigii arhelogice,
castele, edificii religioase
muzeele – considerate a fi intr-o continua
transformare
evenimentele culturale din diferte regiuni
patrimoniul industrial, respectiv tehnic

6. TURISMUL CULTURAL
definitii




Comisia Europeana pentru Turism
turismul cultural :
miscarea unor persoane catre atractii culturale
in orase din alte tari decat cele de residenta, cu
intentia de a acumula noi informatii si experiente
pentru satisfacerea nevoilor culturale;
toate miscarile persoanelor catre atractii
culturale specifice, cum ar fi locuri de
patrimoniu, manifestari culturale si artistice,
catre orase in afara tarilor de resedinta

7. omt- motivatiile turismului







Loisir, recreere si vacante;
Vizite la rude si la prieteni;
Afaceri si motive profesionale;
Sanatate (tratament balneomedical);
Religie si pelerinaje;
Alte motive.
Observatie - turismul
cultural/cultura nu este o
motivatie importanta in opinia
specialistilor O.M.T.

8. tc si bunurile culturale




monumente si ansambluri de arhitectura: cetati, centre
domnesti, biserici fortificate, muzee, castele, palate;
Romania numar foarte mare si raspandire lor aproape
omogena;
nivelul de conservare diferit – exemplu trist cetatea
Arganum;
monumente si situri arheologice: complexe paleolitice,
neolitice, asezari si necropole din epoca bronzului,
fortificatii dacice, fortificatii romane, romano-bizantine,
orase antice, monumente medievale, rezervatii
arheologice (zona Dobrogea si Transilvania sunt foarte
importante din acest punct de vedere).

9. formele tc

valorificarea vestigiilor arheologice: monument
arhelogic, sit arheologic, rezervatie arheologica
– mai multe situri.

patru tipuri de asezari: cetati grecesti, cetati dacice,
castre si fortificatii daco- romane, orase daco-romane Muntii Orastiei, Dobrogea;

cultural religios si de pelerinaj.

cunoastere- a unui mod de viata, a unor forme
superioare de cultura – arta, istorie sau religie;

urban

Populatia unei asezari peste 20.000 locuitori/ circa
4%/coordonare APL/APC/TO

nise

sejururile lingvistice, turismul gastronomic, festivalurile,
taberele artistice si artizanale (Ciolanu – Buzau).

10. tc - caracteristici




TC - conditii:
dorinta de cunoastere, de cultivare sa fie
determinanta;
semnificatia culturala a produsului turistic
consumat;
mediatorul – persoana, document scris, audio
vizual – care trebuie sa puna in valoare produsul
cultural.

11. tc-avantaje/dezavantaje
 avantaje ale turismului cultural:


independenta fata de un anumit sezon;
dezvoltarea in diferite zone, cu implicatii in valorificarea
resurselor culturale.
 dezavantaje ale turismului cultural :



adresabilitate redusa: public avizat, deci mai redus
numeric;
mai scump in comparatie cu turismul de agrement;
consecinte negative asupra mediului (nu neaparat
mediul natural).

12. tc si patrimoniul

Obiectul turismului cultural - patrimoniul :

material - siturile consacrate culturii realizate de om

cladiri si situri clasificate – patrimoniul UNESCO;
muzee – numarul si varietatea imense ;
locuri memoriale – locuri legate de batalii
situri arheologice si preistorice – Muntii Orastiei;
locuri legate de turismul industrial; podul de la
Cernavoda;
artizanat si conservare a traditiilor – Maramures/Tirolul;
parcuri si gradini –gradinile Versailles/Castelul Peles ;
orasele – de la fachwerk la casele traditionale ;
sate si catune izolate –Casa de Piatra ;









13. tc si patrimoniul
 Patrimoniul imaterial- sarbatorile
traditionale, manifestarile internationale .





festivaluri – marile festivaluri de muzica culta –Viena/
George Enescu
spectacole obisnuite in cadrul manifestarilor istorice ;
targuri si sarbatori locale – Muntele Gaina
targuri de produse (marche) – nedeile;
evenimente punctuale – evenimente istorice importante
(500 de ani)

14. turistul cultural
 caracteristici





nivel mai ridicat al educatiei si al veniturilor
cheltuieste mai multi bani
durata sejurului este mai mare ;
femeile domina! Numeric!;
grupa de varsta de 45-64 de ani este cel
mai bine reprezentata

15. monomaniacii

turistii interesati de
o anumita tema :

japonezi exclusiv
pentru monumentele
UNESCO ;
Vlad Tepes –discutie
ampla a relatiei cu
turismul cultural ;


16. bulimicii



turistii foarte motivati pe
ansamblul culturii si nu
pe o anumita tema;
reprezinta numarul cel
mai mare ;
o parte importanta familiile prin programele
precise organizate si
obiectivele cu
incarcatura
educationala vizitate.

17. ocazionali



turistii amestecati, care
se intalnesc mai ales in
siturile importante si la
manifestari.
sunt turistii care practica
diverse forme de turism,
incluzand si turismul
cultural.
o parte dintre ei o
reprezinta comunitatea
oamenilor de afaceri.

18. to europeni si tc

3 categorii

to generali
specializati
specialisti.



19. to specializati



aloca o parte din oferta
lor tc;
puncte forte – retea de
distributie mai vasta,
accesibilitate catre
marele public, firma
comerciala sub umbrela
careia actioneaza;
puncte slabe –clientela
redusa, produse turistice
sofisticate, rezultate
comerciale mediocre.

20. to specialisti



exclusiv tc.
clientela specifica,
interesata
(monomaniacii?) si de
costuri reduse pentru
editarea cataloagelor;
touroperatorii care se
adreseaza unui
segment de piata
foarte precis.

21. Impactul turismului cultural
trei nivele
 cultura turistului venit sa descopere pe un altul –
diferit;
 rezultate in comunicare si, implicit, intelegere;
 cultura turistului venit sa descopere radacinile
reale sau fantastice;
 americanii care traverseaza oceanul;
 cultura autohtonului care este tulburata de
propria imagine in fata turistului;

lucrurile sunt cele mai sensibile –„momarlanii” din Valea
Jiului nu vor „barabi”

22. impact pozitiv






cresterea activitatii economice/venituri
fonduri suplimentare pentru conservarea
patrimoniului si imbunatatirea serviciilor turistice;
atentie legislatie ;
conservarea elementelor de patrimoniu de catre
populatia locala;
TC - locomotiva pentru alte sectoare economice
(numar turisti/numar pensiuni/ gatere/ depozite
materiale constructii);
cresterea nivelului de instruire/educatie/toleranta
al populatiei;
cresterea numarului de oameni inclusi in sfera
serviciilor.

23. impactul negativ





supraaglomerarea unor
spatii: Bran/Bucovina;
cresterea nivelurilor
preturilor – Pna Brasov
agravarea problemelor
sociale;
fragmentarea comunitatii;
deteriorarea limbii native,
a valorilor traditionale,
aparitia kitsch-ului

24. TURISMUL CULTURAL IN ROMANIA
Promovarea turismului cultural din Romania

Cum promovam ?

materialele promotionale
(support/calitate/cantitate/versiuni);
cofinantarea materialelor promotionale regionale;
targurile de turism internationale si interne;
evenimente de prezentare si promovare a Romaniei;
publicitate –in mass media/stradala - transport
vizite de documentare: mass media si touroperatori.
organizarea evenimente internationale – Moieciu.
ghiduri de calatorie : Hachette








25. Ce promovam?



Conservatori- evolutiile internationale/nise de
piata/grupuri de dimensiuni reduse;
Nu promovam unicitatea/ineditul:Corbii de
Piatra, Alunis si Nucu; fenomenul biserici de
lemn; minoritati; martiri crestini;
Lipsa de varietate – oferim aceiasi imagine a
unui anumit tip de monument care nu acopera
oferta (5 biserici cu picturi exterioare – de fapt
sunt….. www.romaniatravel.com).

26. Cu cine promovam?.




SinguriLipsa /Izolati
parteneriat al institutiei
guvernamentale cu
sectorul privat.
Lipsa parteneriat al
institutiilor
guvernamentale intre ele.
Nici macar formal.

27. Touroperatorii romani si tc










in general TO romani nu promoveaza regiunea ;
in general TO romani nu promoveaza Romania;
To vand tc dar neinclus pe pagina web;
Dracula? Nu program cultural/kitsch/incultura (Peles);
domina: Maramures, Bucovina, Transilvania. Superficial;
foarte putine programe/descoperire tematica –
durata – 1-3 zile dar ajung la 6 zile; foarte rar- depasesc 7 zile;
in tara peste 150 de agentii, 28 includ oferte cu TC. 20%;
turismul rural sau agroturismul-omniprezent- cazare si masa
cei mai multi to care vand turismul cultural sunt in Bucuresti/Dar
multi nu il includ pe paginile web.

28. swot
puncte tari





varietatea culturala:mozaic religios/cultural unic in EU
singularitatea unei tari latine si ortodoxe in acelasi timp;
izolarea unei tari latine si ortodoxe inconjurate de o lume
slava (ortodoxa de rit vechi, protestanta si catolica) sau
ugro-finica (catolica si protestanta);
spatiul natural/bogat/divers/legatura cu spatiul cultural;
exista o marca a spatiului cultural si natural (Bucovina);
multiculturalitatea teritoriului.

29. puncte slabe





Atitudinea.
lipsa constiintei/educatiei privind
patrimoniu cultural national si a
importantei acestuia in prezent/viitor;
lipsa de conlucrare intre
APC/APL/societatea civila, pentru
gandirea/aplicarea politicilor de
dezvoltare;
sistem educational la nivelul scolii bazat
pe evaluare cantitativa si nu calitativa;
lipsa unei gandiri la scara macro ( a
spatiului si a timpului)

30. Oportunitati





international, reviriment al tc opus t.masa/post
masa;
caderea zidului/ extinderea spatiului turistic si
circulatia informatiei
extinderea spatiului geografic al UE/influenta
directa asupra circulatiei turistice/afaceri;
vestul descopera estul – apropiat si sigur;
stabilitatea politica/imaginea economica m.buna.

31. amenintari. pericole






concurenta internationala – biserici de lemn in R si H;
litoral;
economia comparativ cu vecinii nostri;
Romania/tara de pasaj in drum spre B, GR sau TR;
dezvoltarea turismului in mod haotic, fara o
componenta precisa de strategie la macro/micor
romanii
lipsa de implicare/lipsa de dialog a agentilor
economici in refacerea patrimoniului cultural in
general a celui monahal in special /Continental exceptia

32. In loc de incheiere
Ce facem si ceea ce ar trebui sa facem pentru
turismul cultural din Romania? 5 idei



primul lucru/spunem ca nu avem bani.
problema; modul in care gestionam aceste
finante, modul in care stabilim prioritatile,
prioritatile pe care le avem;
Exemplu Catedrala Mantuirii Neamului/bisericile
cu picturi exterioare/ bisericile de lemn/marile
palate (Castelul Huniazilor) sunt
nerestaurate/restaurate partial/lasate in
paragina/nevalorificate.

33. dezvoltarea de parteneriate




Parteneriatele nu merg in
profunzime/nivel
superficial/ rezultate
slabe scara macro.
Autoritatile publice
centrale / vezi Franta
Autoritatile publice
locale
Organizatii
neguvernamentale

34. cit




numarul centrelor de acest tip este
foarte redus;
orase importante/lipsa – Bucuresti,
Cluj-Napoca
zone importante/lipsa: nordul
Olteniei, zona Hategului, bisericile
de lemn din Salaj;
parteneriate intre Autoritatea
Nationala pentru Turism si APL pe
doua componente principale: orase
si imprejurimile acestora; zone
etnoculturale importante

35. redistribuirea eforturilor promotionale


fondurile promovarii tc marite/
implicatii in calitatea si cantitatea
promovarii/mai multe zone/mai
multe monumente;
extinderea promovarii la nivel
national, in cadrul diferitelor
categorii de monumente: biserici
de lemn; biserici pictate; biserici
fortificate; manastiri oltenesti;
biserici paleocrestine; palate si
castele.

36. valorificarea turismului religios




complex, ca urmare a
numeroaselor culte religioase
existente pe teritoriul Romaniei.
renumite sunt
bisericile/manastirile ortodoxe
de la Nicula, Cocos, Catedrala
Metropolitana din Bucuresti si
cea din Iasi, Putna
Sumuleu - cel mai mare
pelerinaj catolic din estul
Europei.
sarbatorile religioase ale
minoritatilor

37. MULTUMIRI