SlideShare a Scribd company logo
1 of 16
Material realizat de :
Inv. Dorina Dinu
Sc. Gimnaziala Nr.280
Bucuresti
Oamenii care au trăit pe teritoriul
ţării noastre acum peste 2- 3000 ani erau
numiţi geţi , de către greci şi daci de către
romani.
Ţara lor se numea Dacia.
Prima atestare documentară a getodacilor în aceste ţinuturi are loc în anul 514
i.Hr. cu ocazia expediţiei regelui persan,
Darius, în Dobrogea.

Răspunde:

Prima atestare documentară datează
din secolul…..
Dacii erau oameni voinici , purtau
părul retezat pe frunte şi lăsat în plete pe
umeri. Se îmbăcau cu cămăşi de pânză ,
lungi până la genunchi. Purtau iţari strânşi pe
picior. Iarna se îmbrăcau cu cojoace sau
sumane cu glugă. Se încălţau cu opinci.
Cei bogaţi îşi acopereau capul
cu căciuli rotunde; săracii umblau mai mult
cu capul descoperit.
Femeile îşi strângeau părul
într-un coc, la spate. Se îmbrobodeau adesea
cu marame, ţesute şi cusute frumos,î şi
împodobeau cămăşile cu cusături înflorate
, iar fustele le făceau lungi şi largi.
Mulţi ţărani români, mai ales cei de
la munte,îmbracă şi azi, cu mândrie,
straie asemănătoare cu ale strămoşilor noştri
daci.
Ocupaţiile de căpetenie ale dacilor erau
agricultura şi păstoritul. Cultivau grâul,
meiul, pomii fructiferi şi viţa de vie. Le
plăcea mult să crească albine. Vânau animale
sălbatice din păduri; cei de pe malul râurilor
se îndeletniceau şi cu pescuitul. Erau şi
meşteri iscusiţi. Scoteau fier din Munţii
Banatului, îşi făceau unelte şi arme. Din
argint şi din aur , scos din Munţii Apuseni ,
făceau brăţări, cercei, vase.
Având mare dragoste pentru tot ce
este frumos, împodobeau cu desene şi
crestături oalele din lut şi porţile caselor ,
armele , scuturile sau coifurile.
Dacii îşi făceau case din lemn sau
piatră.
Pe vârfuri de dealuri şi chiar în
munţi, înălţau cetăţi semeţe, întărite cu ziduri
groase de piatră.
HERODOT
ISTORIC ANTIC

……..<<iată în ce chip se socot ei
nemuritori: credinţa lor este că ei nu
mor, şi că cel care piere se duce la
Zalmoxis.Tot în al cincilea an aruncă
sorţii şi întotdeauna pe cel care cade
sortul îl trimit cu solie la
Zalmoxis, încredinţându-i toate nevoile
lor.

…….Câţiva dintre ei,aşezându-se la
rând,tţn cu vârful în sus trei suliţe,iar
alţii,apucându-l de mâini şi de picioare
pe cel trimis la Zalmoxis îl leagană de
câteva ori şi apoi făcându-i vânt,îl
aruncă în sus peste suliţe.Dacă în
cadere,omul moare-zeul este binevoitor;
dacă u moare,atunci îl învinovatesc pe
sol şi trimit pe un altul.Tot ce au cerut îi
spun solului cât mai este în viaţă>>.
Herodot (485-425) –
”Istorii”
CETATEA DACICĂ DE LA
COSTEŞTI

CETATEA DACICĂ DE LA
BLIDARU
STINDARDUL
GETO-DAC
Era alcătuit din
trei elemente simbolice:
şarpele, lupul şi lancea.
Lupul este
sinonim cu sălbăticia dar
mai ales cu dârzenia şi
nesupunerea. El este un
simbol pozitiv dacă ţinem
seama ca lupul poate vedea
noaptea; este un simbol al
luminii, solar, erou
războinic, strămoş mitic el
poate fi şi un simbol
pământean, amintind de
lupoaica lui Romulus şi
Remus.
DROMICHAITES
care după izvoarele istorice
este primul rege al
dacilor, cam cu 300 ani
înainte de Hristos. El îşi
apăra ţara, luptându-se cu
un rege macedonean pe
nume Lisimah.
...a fost o căpetenie puternică
(..)şi a reuşit să unească sub
conducerea sa toate triburile
daco-geţilor şi o parte a
teritoriilor locuite de vecini.
ÎN FAŢA PERICOLULUI TOT MAI
AMENINŢĂTOR, CELE MAI MULTE TRIBURI
DACICE S-AU UNIT DIN NOU, SPRE
SFÂRŞITUL SEC. I D.HR., FORMÂND UN
STAT PUTERNIC SUB CONDUCEREA LUI
DECEBAL.

“DECEBAL, FIUL LUI
SCORILO”
Fiu al lui Scorilo, Decebal
ocupă tronul Daciei într-un
moment de accentuare
rapidă a tendinţelor
expansioniste ale
Imperiului Roman, care-şi
stabilise frontiera pe linia
Dunării.
***Decebal era foarte
priceput în planurile de
razboi şi iscusit în înfaptuirea
lor, ştiind să aleagă prilejul de
a-l ataca pe duşman şi a se
retrage la timp. Dibaci în a
întinde curse, era un bun
luptator şi se pricepea să
folosească izbanda, dar şi să
iasă cu bine dintr-o
înfrângere. Din această
pricină multă vreme a fost un
duşman de temut pentru
romani.
Dio Cassius-istoric roman
Råzboaiele dacilor cu romanii au
fost inevitabile.
În vara anului 101 legiunile
romane conduse de Traian trec Dunårea
pe un pod de vase şi înainteazå spre
Sarmizegetusa, capitala statului dac.
La intrarea în munţi, la Tapae, se
då o luptå sângeroaså în urma cåreia dacii
sunt înfrânţi.
Pacea încheiatå în anul 102
conţine condiţii dure pentru Decebal.
Acesta este obligat så dårâme zidurile de
apårare ale cetåţilor şi så cedeze Oltenia şi
Banatul .
Al doilea råzboi începe în anul
105 .
Abandonat de aliaţi, atacat prin
Banat, Valea Oltului şi Moldova, constrâns
continuu la defensivå, Decebal se retrage
în citadela din Munţii Oråştiei.
Dupå cucerirea puternicelor
cetåţi care påzeau accesul spre
capitalå: Blidaru, Costeşti, Piatra
Roşie, Båniţa, Cåpâlna, Tilişca,
legiunile romane încep asediul
Sarmizegetusei.
Î n ciuda rezistenţei dace,din
cauza unei trådåri, conductele de
apå sunt tåiate iar cetatea este
cuceritå şi distruså din temelii.
Decebal, împreunå cu câteva
cåpetenii, reuşeşte så påråseascå
cetatea încercând så continue
rezistenţa împotriva romanilor în
interiorul ţårii. Este urmårit de
cavaleria romanå şi, în urma
unei trådåri, pentru a nu cådea
viu în mâinile duşmanului, se
sinucide.












1. oficiale:
Consiliul Naţional pentru Curriculum –
„Programe şcolare pentru clasa a IVa”, Bucureşti, 2005;
Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă, Istoriemanual pentru clasa a IV-a,
Ed. Aramis, 2006
2. metodico – didactice:
D. Beşliu,M. Dvorski, M. Manea, E.
Palade, M. Stamatescu, E. Stănescu, ”
Istorie. Sugestii didactice pentru clasa a
IV-a”
Ed. Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006
George Genes, „Dicţionar istoric”, ,Ed.
Carminis, Piteşti,2002
P. D. Popescu, „Dicţionar de personalităţi
istorice”, Ed. Niculescu
Bucureşti, 2005
,Dumitru Almaş, “Povestiri istorice”, Ed.
Niculescu, 2006
www.didactic.ro

More Related Content

What's hot

Mihai Viteazul
Mihai ViteazulMihai Viteazul
Mihai Viteazulianaramona
 
Holocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istorieiHolocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istorieiCristian Ghinghes
 
Mariledescoperiri geografice
Mariledescoperiri geograficeMariledescoperiri geografice
Mariledescoperiri geografice060264
 
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza  prez.pp.docAlexandru ioan cuza  prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza prez.pp.doccr1stina
 
Unirea si reformele lui Cuza
Unirea si reformele lui CuzaUnirea si reformele lui Cuza
Unirea si reformele lui CuzaDaniela Stanica
 
2_alexandru_macedon.ppt
2_alexandru_macedon.ppt2_alexandru_macedon.ppt
2_alexandru_macedon.pptDANIELTALOS
 
Studiu de caz 5 - criticismul junimist
 Studiu de caz 5 - criticismul junimist Studiu de caz 5 - criticismul junimist
Studiu de caz 5 - criticismul junimistChiricutaIulian
 
5. China antica.ppt
5. China antica.ppt5. China antica.ppt
5. China antica.pptDianaGrecu5
 
Portretul lui Stefan cel Mare.doc
Portretul lui Stefan cel Mare.docPortretul lui Stefan cel Mare.doc
Portretul lui Stefan cel Mare.docDexteR914621
 
Constituirea antantei si triplei aliante
Constituirea antantei si triplei alianteConstituirea antantei si triplei aliante
Constituirea antantei si triplei aliantedana_0802
 
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Dumitru Maros
 
Mircea cel batran schema mea
Mircea cel batran schema meaMircea cel batran schema mea
Mircea cel batran schema meaNicoleta Cristea
 

What's hot (20)

Mihai Viteazul
Mihai ViteazulMihai Viteazul
Mihai Viteazul
 
Roma Antica
Roma AnticaRoma Antica
Roma Antica
 
Alexandru ioan cuza
Alexandru ioan cuzaAlexandru ioan cuza
Alexandru ioan cuza
 
Holocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istorieiHolocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istoriei
 
Mariledescoperiri geografice
Mariledescoperiri geograficeMariledescoperiri geografice
Mariledescoperiri geografice
 
Iluminism
IluminismIluminism
Iluminism
 
0 rep moldova
0 rep moldova0 rep moldova
0 rep moldova
 
0proiectdidactic(1)
0proiectdidactic(1)0proiectdidactic(1)
0proiectdidactic(1)
 
Holocaust
Holocaust Holocaust
Holocaust
 
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza  prez.pp.docAlexandru ioan cuza  prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
 
Unirea si reformele lui Cuza
Unirea si reformele lui CuzaUnirea si reformele lui Cuza
Unirea si reformele lui Cuza
 
2_alexandru_macedon.ppt
2_alexandru_macedon.ppt2_alexandru_macedon.ppt
2_alexandru_macedon.ppt
 
Geto dacii
Geto daciiGeto dacii
Geto dacii
 
Studiu de caz 5 - criticismul junimist
 Studiu de caz 5 - criticismul junimist Studiu de caz 5 - criticismul junimist
Studiu de caz 5 - criticismul junimist
 
5. China antica.ppt
5. China antica.ppt5. China antica.ppt
5. China antica.ppt
 
Portretul lui Stefan cel Mare.doc
Portretul lui Stefan cel Mare.docPortretul lui Stefan cel Mare.doc
Portretul lui Stefan cel Mare.doc
 
Constituirea antantei si triplei aliante
Constituirea antantei si triplei alianteConstituirea antantei si triplei aliante
Constituirea antantei si triplei aliante
 
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
 
Mircea cel Bătrân
Mircea cel BătrânMircea cel Bătrân
Mircea cel Bătrân
 
Mircea cel batran schema mea
Mircea cel batran schema meaMircea cel batran schema mea
Mircea cel batran schema mea
 

Similar to Geto dacii-ppt1

Ileana vulpescu saruta pamantul acesta
Ileana vulpescu   saruta pamantul acestaIleana vulpescu   saruta pamantul acesta
Ileana vulpescu saruta pamantul acestaGeorge Ruşescu
 
Monografia comunei RÂCA
Monografia comunei RÂCAMonografia comunei RÂCA
Monografia comunei RÂCAIonescu Ion
 
Floru, Ion - Istoria romanilor (cursul superior de liceu) lipsesc paginile (5...
Floru, Ion - Istoria romanilor (cursul superior de liceu) lipsesc paginile (5...Floru, Ion - Istoria romanilor (cursul superior de liceu) lipsesc paginile (5...
Floru, Ion - Istoria romanilor (cursul superior de liceu) lipsesc paginile (5...Robin Cruise Jr.
 
Stefan cel mare__i
Stefan cel mare__iStefan cel mare__i
Stefan cel mare__iBaroi Cornel
 
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.byiabyia
 

Similar to Geto dacii-ppt1 (13)

Geto dacii-ppt2
Geto dacii-ppt2Geto dacii-ppt2
Geto dacii-ppt2
 
Ileana vulpescu saruta pamantul acesta
Ileana vulpescu   saruta pamantul acestaIleana vulpescu   saruta pamantul acesta
Ileana vulpescu saruta pamantul acesta
 
Razboaiel edaco romane
Razboaiel edaco romaneRazboaiel edaco romane
Razboaiel edaco romane
 
Razboaiel edaco romane
Razboaiel edaco romaneRazboaiel edaco romane
Razboaiel edaco romane
 
Decebal
DecebalDecebal
Decebal
 
Monografia comunei RÂCA
Monografia comunei RÂCAMonografia comunei RÂCA
Monografia comunei RÂCA
 
1 decebal si_traian
1 decebal si_traian1 decebal si_traian
1 decebal si_traian
 
Sa radem cu protocronistii
Sa radem cu protocronistiiSa radem cu protocronistii
Sa radem cu protocronistii
 
Ref005350
Ref005350Ref005350
Ref005350
 
Vlad Tepeş
Vlad TepeşVlad Tepeş
Vlad Tepeş
 
Floru, Ion - Istoria romanilor (cursul superior de liceu) lipsesc paginile (5...
Floru, Ion - Istoria romanilor (cursul superior de liceu) lipsesc paginile (5...Floru, Ion - Istoria romanilor (cursul superior de liceu) lipsesc paginile (5...
Floru, Ion - Istoria romanilor (cursul superior de liceu) lipsesc paginile (5...
 
Stefan cel mare__i
Stefan cel mare__iStefan cel mare__i
Stefan cel mare__i
 
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
 

More from Nicoleta Cristea

Delta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monica
Delta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monicaDelta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monica
Delta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monicaNicoleta Cristea
 
Revolutia de la 1848 in tarile romane
Revolutia de  la 1848 in tarile romaneRevolutia de  la 1848 in tarile romane
Revolutia de la 1848 in tarile romaneNicoleta Cristea
 
Franta in timpul lui napoleon bonaparte 3
Franta in timpul lui napoleon bonaparte   3Franta in timpul lui napoleon bonaparte   3
Franta in timpul lui napoleon bonaparte 3Nicoleta Cristea
 
Vegetatia, animalele si solurile 2
Vegetatia, animalele si solurile 2Vegetatia, animalele si solurile 2
Vegetatia, animalele si solurile 2Nicoleta Cristea
 
Fisa echipe istorie 10 oct
Fisa echipe istorie 10 octFisa echipe istorie 10 oct
Fisa echipe istorie 10 octNicoleta Cristea
 
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]Nicoleta Cristea
 
Mircea cel batran schema mea -de completat
Mircea cel batran schema mea -de completatMircea cel batran schema mea -de completat
Mircea cel batran schema mea -de completatNicoleta Cristea
 
Harta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrân
Harta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrânHarta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrân
Harta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrânNicoleta Cristea
 
Rebusuri civica 6 ian 2014
Rebusuri civica 6 ian 2014Rebusuri civica 6 ian 2014
Rebusuri civica 6 ian 2014Nicoleta Cristea
 
Fişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescu
Fişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescuFişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescu
Fişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescuNicoleta Cristea
 
Test grecii un model de civilizatie si cultura
Test grecii un model de civilizatie si culturaTest grecii un model de civilizatie si cultura
Test grecii un model de civilizatie si culturaNicoleta Cristea
 
Roma de la cetate la imperiu
Roma de la cetate la imperiuRoma de la cetate la imperiu
Roma de la cetate la imperiuNicoleta Cristea
 
Roma de la cetate la imperiu completata
Roma de la cetate la imperiu   completataRoma de la cetate la imperiu   completata
Roma de la cetate la imperiu completataNicoleta Cristea
 
5 cand s au format poporul roman si limba romana
5 cand s au format poporul roman si limba romana5 cand s au format poporul roman si limba romana
5 cand s au format poporul roman si limba romanaNicoleta Cristea
 

More from Nicoleta Cristea (20)

DELTA DUNARII
DELTA DUNARIIDELTA DUNARII
DELTA DUNARII
 
Delta dunarii leo
Delta dunarii leoDelta dunarii leo
Delta dunarii leo
 
Delta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monica
Delta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monicaDelta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monica
Delta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monica
 
Revolutia de la 1848 in tarile romane
Revolutia de  la 1848 in tarile romaneRevolutia de  la 1848 in tarile romane
Revolutia de la 1848 in tarile romane
 
Franta in timpul lui napoleon bonaparte 3
Franta in timpul lui napoleon bonaparte   3Franta in timpul lui napoleon bonaparte   3
Franta in timpul lui napoleon bonaparte 3
 
Vegetatia, animalele si solurile 2
Vegetatia, animalele si solurile 2Vegetatia, animalele si solurile 2
Vegetatia, animalele si solurile 2
 
Fisa echipe istorie 10 oct
Fisa echipe istorie 10 octFisa echipe istorie 10 oct
Fisa echipe istorie 10 oct
 
Carte abilitati practice
Carte abilitati practiceCarte abilitati practice
Carte abilitati practice
 
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
 
Mircea cel batran schema mea -de completat
Mircea cel batran schema mea -de completatMircea cel batran schema mea -de completat
Mircea cel batran schema mea -de completat
 
Harta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrân
Harta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrânHarta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrân
Harta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrân
 
Rebusuri civica 6 ian 2014
Rebusuri civica 6 ian 2014Rebusuri civica 6 ian 2014
Rebusuri civica 6 ian 2014
 
Mircea cel batran-schita
Mircea cel batran-schitaMircea cel batran-schita
Mircea cel batran-schita
 
Mircea cel batran-schita
Mircea cel batran-schitaMircea cel batran-schita
Mircea cel batran-schita
 
Mate test u2
Mate  test u2Mate  test u2
Mate test u2
 
Fişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescu
Fişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescuFişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescu
Fişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescu
 
Test grecii un model de civilizatie si cultura
Test grecii un model de civilizatie si culturaTest grecii un model de civilizatie si cultura
Test grecii un model de civilizatie si cultura
 
Roma de la cetate la imperiu
Roma de la cetate la imperiuRoma de la cetate la imperiu
Roma de la cetate la imperiu
 
Roma de la cetate la imperiu completata
Roma de la cetate la imperiu   completataRoma de la cetate la imperiu   completata
Roma de la cetate la imperiu completata
 
5 cand s au format poporul roman si limba romana
5 cand s au format poporul roman si limba romana5 cand s au format poporul roman si limba romana
5 cand s au format poporul roman si limba romana
 

Geto dacii-ppt1

  • 1. Material realizat de : Inv. Dorina Dinu Sc. Gimnaziala Nr.280 Bucuresti
  • 2. Oamenii care au trăit pe teritoriul ţării noastre acum peste 2- 3000 ani erau numiţi geţi , de către greci şi daci de către romani. Ţara lor se numea Dacia. Prima atestare documentară a getodacilor în aceste ţinuturi are loc în anul 514 i.Hr. cu ocazia expediţiei regelui persan, Darius, în Dobrogea. Răspunde: Prima atestare documentară datează din secolul…..
  • 3. Dacii erau oameni voinici , purtau părul retezat pe frunte şi lăsat în plete pe umeri. Se îmbăcau cu cămăşi de pânză , lungi până la genunchi. Purtau iţari strânşi pe picior. Iarna se îmbrăcau cu cojoace sau sumane cu glugă. Se încălţau cu opinci. Cei bogaţi îşi acopereau capul cu căciuli rotunde; săracii umblau mai mult cu capul descoperit. Femeile îşi strângeau părul într-un coc, la spate. Se îmbrobodeau adesea cu marame, ţesute şi cusute frumos,î şi împodobeau cămăşile cu cusături înflorate , iar fustele le făceau lungi şi largi. Mulţi ţărani români, mai ales cei de la munte,îmbracă şi azi, cu mândrie, straie asemănătoare cu ale strămoşilor noştri daci.
  • 4. Ocupaţiile de căpetenie ale dacilor erau agricultura şi păstoritul. Cultivau grâul, meiul, pomii fructiferi şi viţa de vie. Le plăcea mult să crească albine. Vânau animale sălbatice din păduri; cei de pe malul râurilor se îndeletniceau şi cu pescuitul. Erau şi meşteri iscusiţi. Scoteau fier din Munţii Banatului, îşi făceau unelte şi arme. Din argint şi din aur , scos din Munţii Apuseni , făceau brăţări, cercei, vase. Având mare dragoste pentru tot ce este frumos, împodobeau cu desene şi crestături oalele din lut şi porţile caselor , armele , scuturile sau coifurile. Dacii îşi făceau case din lemn sau piatră. Pe vârfuri de dealuri şi chiar în munţi, înălţau cetăţi semeţe, întărite cu ziduri groase de piatră.
  • 5.
  • 6. HERODOT ISTORIC ANTIC ……..<<iată în ce chip se socot ei nemuritori: credinţa lor este că ei nu mor, şi că cel care piere se duce la Zalmoxis.Tot în al cincilea an aruncă sorţii şi întotdeauna pe cel care cade sortul îl trimit cu solie la Zalmoxis, încredinţându-i toate nevoile lor. …….Câţiva dintre ei,aşezându-se la rând,tţn cu vârful în sus trei suliţe,iar alţii,apucându-l de mâini şi de picioare pe cel trimis la Zalmoxis îl leagană de câteva ori şi apoi făcându-i vânt,îl aruncă în sus peste suliţe.Dacă în cadere,omul moare-zeul este binevoitor; dacă u moare,atunci îl învinovatesc pe sol şi trimit pe un altul.Tot ce au cerut îi spun solului cât mai este în viaţă>>. Herodot (485-425) – ”Istorii”
  • 7. CETATEA DACICĂ DE LA COSTEŞTI CETATEA DACICĂ DE LA BLIDARU
  • 8. STINDARDUL GETO-DAC Era alcătuit din trei elemente simbolice: şarpele, lupul şi lancea. Lupul este sinonim cu sălbăticia dar mai ales cu dârzenia şi nesupunerea. El este un simbol pozitiv dacă ţinem seama ca lupul poate vedea noaptea; este un simbol al luminii, solar, erou războinic, strămoş mitic el poate fi şi un simbol pământean, amintind de lupoaica lui Romulus şi Remus.
  • 9. DROMICHAITES care după izvoarele istorice este primul rege al dacilor, cam cu 300 ani înainte de Hristos. El îşi apăra ţara, luptându-se cu un rege macedonean pe nume Lisimah.
  • 10. ...a fost o căpetenie puternică (..)şi a reuşit să unească sub conducerea sa toate triburile daco-geţilor şi o parte a teritoriilor locuite de vecini.
  • 11. ÎN FAŢA PERICOLULUI TOT MAI AMENINŢĂTOR, CELE MAI MULTE TRIBURI DACICE S-AU UNIT DIN NOU, SPRE SFÂRŞITUL SEC. I D.HR., FORMÂND UN STAT PUTERNIC SUB CONDUCEREA LUI DECEBAL. “DECEBAL, FIUL LUI SCORILO” Fiu al lui Scorilo, Decebal ocupă tronul Daciei într-un moment de accentuare rapidă a tendinţelor expansioniste ale Imperiului Roman, care-şi stabilise frontiera pe linia Dunării.
  • 12.
  • 13. ***Decebal era foarte priceput în planurile de razboi şi iscusit în înfaptuirea lor, ştiind să aleagă prilejul de a-l ataca pe duşman şi a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun luptator şi se pricepea să folosească izbanda, dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere. Din această pricină multă vreme a fost un duşman de temut pentru romani. Dio Cassius-istoric roman
  • 14. Råzboaiele dacilor cu romanii au fost inevitabile. În vara anului 101 legiunile romane conduse de Traian trec Dunårea pe un pod de vase şi înainteazå spre Sarmizegetusa, capitala statului dac. La intrarea în munţi, la Tapae, se då o luptå sângeroaså în urma cåreia dacii sunt înfrânţi. Pacea încheiatå în anul 102 conţine condiţii dure pentru Decebal. Acesta este obligat så dårâme zidurile de apårare ale cetåţilor şi så cedeze Oltenia şi Banatul . Al doilea råzboi începe în anul 105 . Abandonat de aliaţi, atacat prin Banat, Valea Oltului şi Moldova, constrâns continuu la defensivå, Decebal se retrage în citadela din Munţii Oråştiei.
  • 15. Dupå cucerirea puternicelor cetåţi care påzeau accesul spre capitalå: Blidaru, Costeşti, Piatra Roşie, Båniţa, Cåpâlna, Tilişca, legiunile romane încep asediul Sarmizegetusei. Î n ciuda rezistenţei dace,din cauza unei trådåri, conductele de apå sunt tåiate iar cetatea este cuceritå şi distruså din temelii. Decebal, împreunå cu câteva cåpetenii, reuşeşte så påråseascå cetatea încercând så continue rezistenţa împotriva romanilor în interiorul ţårii. Este urmårit de cavaleria romanå şi, în urma unei trådåri, pentru a nu cådea viu în mâinile duşmanului, se sinucide.
  • 16.        1. oficiale: Consiliul Naţional pentru Curriculum – „Programe şcolare pentru clasa a IVa”, Bucureşti, 2005; Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă, Istoriemanual pentru clasa a IV-a, Ed. Aramis, 2006 2. metodico – didactice: D. Beşliu,M. Dvorski, M. Manea, E. Palade, M. Stamatescu, E. Stănescu, ” Istorie. Sugestii didactice pentru clasa a IV-a” Ed. Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006 George Genes, „Dicţionar istoric”, ,Ed. Carminis, Piteşti,2002 P. D. Popescu, „Dicţionar de personalităţi istorice”, Ed. Niculescu Bucureşti, 2005 ,Dumitru Almaş, “Povestiri istorice”, Ed. Niculescu, 2006 www.didactic.ro