1887 01

$ ;
40Vri9
cgA
- -
11 or o o or_o 000000
srr Cii-
<0. 000000 0 0 0 0
. v v
ra
Art.4,rrtrt_
0000,51
S
15)
440 1424§
toe-*-0-ss.:0P
I Id 0
A - .rtRoP.L. I
1.1.0 SUC,
REV. PERIODICA ECLESIASTICA
A.AAAAAA,AA k`'('7 AAA'A
111
ff-dgmgm-Ezffosm-Es-Etgi
BUCURE TI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCY
34. Sir. Pritwilsatele. Unite, 34.
I 8 8 7.
fast,.
.505-EiRgESE o
111111:15a5a5E510fES----- roi
aectualA de Zonlfir lonescu
FEZEgERE 0
.10~4
gil5E5EgE5E
11
Wocre,q,54PowJ4,s
40,41,(14)
st..ststs^?.Itststst
Eila-ROIForgoffl
-aEHE-Arg
unditatit dell. L
r] a
15
Vki7
ATV' 1,1.! r
IT5o(Trz>o
,
11111111
4 4 v .4 fll
-
APRILIE.
re,.Zt.)1
4 v'
h1;'
1 t4;
I
_
Alt.1
1111
, '"--
ieilg0g0.5E5 V_5-0L1111, 1 ;re ....D;_;g 40-0..E2041
v-7,,s47.545 .,, us
<VD &%-A'lip
Callum.
to
'')C°
6.,exra
,,Wre
.111
I `1-')
0
*t
I
Innnnnnnni
ORTHODOXA
A N U I. at XI -le i cs: i.2:
No. 1.
44 :E.:'..i.;" t/
c'k4 luventar
Q9
4
Glib
1
I
rt
igiL V / <,4%t N
^1.9
7
www.dacoromanica.ro

tismucA ORTHODOXA ROMANA
SKITS BIOGRAFICE
DIN TIATA
Mitropolitului Filaret 11-lea, 1792.
$z ale altor persOne cu care ela lost
in relatiun't de aprope.
Viacul 18-lea politice§te a lost o epochs, plink de
amiirkciuul peutru Romfinif din Muntenia §i Mol-
dova. Ne maY putend suferi jugut cel apasktoriti al
Domniet turee5tY, RomaniT din aceste t6rY dot au a
se putea alipi de vre-unur din Staturile maxi cre-
§tine, yecine en den§ii, R.usia sat Austria. De aid
alianta, la iuceputul viacului, a Moldovenilor cu Petra
eel Mare contra Tureid, alianta la carea in ascuns
a4. simpatizat i Braneoveuul-Voda §i altiT din Tera-
Muntenesek. Rusia §i Austria cunosceati aceste dis-
positiun41 ale Rornhnilor a adese-orY ele se aliati contra
Turciei, sau iloiat 11 da resboi. Turcia insk mat tot-
d4una e§it inving6t6re, on prin armele sale. ory
bisericegt,
4
Ungr.-Ylach.
www.dacoromanica.ro

4 SCHITE MOGRAFICE
prin ajutorul dipiomatia State lor marl ale Europa,
cari volau a prelungi cat de mult esistenta impe-
riulul turcesc. Turcia un timp indelungat a priylt
pre Romani ca pe nkte haini §i in, trite modurile 1-at.
asuprit. Le-a trimis DomnY .streinf dintre Grecil de
la Fanarf caril sa -1 smer4scA, sa i inspaimante
OA in -supunere 0._ascultare de imperiul Sul-
tanilor. RomaniT tot speraI in ajutorul din afar al
Austria qi al Rusia. Aceste puterl nutriat pe tainh
aceste sperante Ale Romani lor, indemnandu-T child
la comploturi asupra Domnilor fanariotl, dad 'la re-
scole asupra Turcilor, qi combatere impretna cu o§-
tirile austriace i ruse§tT. Austria thiar a fost pus
mane pe Banatul Craiova, pre carele 1.-a strtpanit
de fa anul 1718 panh, la 1727, adich 9 ad: Aceste
hArtiele politice qi diplornatice- se p6ria, ca s'at
sfir§it in fine pe la anu1,1769. In acest an Rusia, de-
clarand resboit Turciel, a ocupat principatele,
Romanic se intelesera cu Capil oqtirilor, ca sa c4rA,
la imp6rAi4sa Rusia, de a-I primi §i pe denqii intre
popdrele supuse Mare IA imperit. De aceea fu -tri-
mise din partea Muntenia qi a Moldova dou6 dele-
gafiunT, compuse ,dintre membrii Clerulul i dintre
-boerir frunta§T, ca sa depuna imp6fateseT omagele
i juramentul de supunere din partea tdrilor. In
fruntea delegatiuneT din Muntenia a fost Mitropo-
litui Grigorie. Cu -16t6 ac4sta faimdsh §i pomposh
supunere a te'rilor romane, factith la, Petersburg ina-
intea imperkteseYEcaterina i a tot Synclitulul ru-
sesc, in anul 17'4:Tulle 21, s'a inchelat pacea de
la Cuciug-Cainargi, dupe care principatele Tomane
qi
j[
sh-i
www.dacoromanica.ro

SCHITE BIOGRAFICE 5
ad Terms totsub Turcia, dar sub protectia Rusiet.,
Ift.tractatui de pace, s'aii pus in .adevbr,mai multe
canditiunY favorabile autonomiei Romani lor, xti urm a
chrora Sultanult prin anume hatiBerif, recunoscu
asigurh drepttirile politice ale Roman-lion Turcia
incepu. Ore-cum a arata tot h. buna sa vointh
Romani-§i a-Y trata inteun mod, carele sa 1e atrag
lubirea i flevotamentul chtre densa. Le dadu Domni
bumf si inteleptf, la Moldova pre Grigorie Uhica Bi
ins Muntenia, pre Alexandru Ipsilant, pre carele do-
cumeniele istorice iLlaudh forte rnultpentru admit
nistratia lea intelepth i patriotich in t6te ramurile
serviciilor :publice. Acost in adever alipi pre Roo
maul' maT mult de Turcia, desbhra intru eat-va
de a -spera mantuire de la Austria 9i, de la Rusia,
mad ales ve4endu4le neputinci6se In politicele
vizavi de Turcia. RonatmiY incepurh a se feri d,e
politicele acestor state marl vecine, Bi 1, se teme de.
detnseIe, si ehiar a persecuta pre aceia-dintre ei, pr
card cu drept sail -nedrept bnuiati cu simpatiY
catreRusia sad catre Austria. Epocha _Domniel lul
Alexandru Ipsilant, precum von vedea-maT jos, Be9_
desciie de contimporanY cu colOrele celunaT stra-
ucite. dice despre Ipsilant aqa: Alexandru
Voda, a domnit 3 ani-in pace 41 in acest
restimp comertul a crescut, locuitorii fead cuprins,
i toth Cara a gustat "cu fericire, sub un guvern burl
vi drept, dulceta pacil. Domnia acesta a fist ca
epochhsi, un secol de our pentru Ora acesta, carea,
upatatea imprejurarY greleLefuse supush la atiltea
greutatT5.Vstor. Dac. part. 1V, epocha IV cap. 1
atm
for
liniste. In_
>i
Fotino
o
www.dacoromanica.ro

6 SCHLTE BIOGRAFICE
pag. 172). InsA, intrigilef de afa-rh last' in
pace ilia pre Turco, ilia pre Rom Apt Vom aminti nu-
cA Iii tArditi dupA pacea de la Cuciuc-Cainargi,
Austria rApi en vicle§ug din corpul Moldavia cate-
va de la nerd (Bucovina), alipindu-le la im-
periul sin, qi prin intrigi then a fi decapitat de Turd
Domnitorul Grigorie Ghica, ca ull hairs, _pentru cA
el se silia a desmetici pe Turcia k4i a o face sA vadA
TA a fost in§elatA de Austria la cedarea IAucovina.
Rusia a tAcut! RomttniT aqa dar au percluf 'incA de
pe satuna simpatiile for i cAtre Una .i ciaN alts
din puterile mart vecine qi s'at fost llpit mat tare
de Turciapoliticete. Le prestaii lush qi aid multe
lupte pentru esistenta, for politicA!
Cu, tote triEtele impregiurArT politice, ce s'atti pe-
trecut in principatere romane in viacul al 1821e, a-
pest viaa are §i o paging luminosA, in istoria, cultnia
qi a desvoltAra nostre intelectuale i nationale,'maT
ales in cultura limbet romane.
cola greedscit, cares cu deosebire desvoltat
in principatele romane sub Donmia fanariotilbr,
condusA de bArbati renumiti prin cultura ior, for-
,matT in qc6lele cele mart ale apusuluToincle,se strA-
mutase cultura de la rearit, a pus in contact pe
Romany en literaturile cele qi ale model ale cla-
sicitatlY eline i latine, re-a sporit qi intros eimol
scintele for profane qi -teologice, a .format dascalY
ale0, a `de9teptat intre el rnandria nationalA41 do-
rinta de a-0 culti-Va qi imbogati limba cu cart de
tot felul, cu serial istorice despre trecutul terd,
avea pentru cultal for divin tote cArtile in limba ro-
politice nu
mat,
-81
mart
a-s1
tinuturf
www.dacoromanica.ro

1
SCHITE BIOGRAFICE
rnanescA, precum se -afla ele la alte popore orto-
doxe, la Great si la Slavunt c(Sla grecA, a dat Ro-
wanilor multi insemnati EpiscopL ,Mitropoliti i.
Egumenr pe la MonAstirr, carii au fgeut on6re Bi-
serieei romame prin sciinta, ravna i cuviosia lor,
aplicate tote in folosul romklismului. Tom cita d. e.
pre Episcopii Dainaskin, Clirnent, Inokentier Gri-
gorie, Partenie, Resarie, /Taut; era ca verf al for
pre Mitropolitul Grigorie (1760-1.787), de parele
am amintit mai sus. Acest bArbat, de natiune ro-
mans, forte erudit i profund eunosatoria de limbs
ding, si cu o viat4 cuvi6sg si plin6. de ,ravna pentru
ridicarea bisericel nationale, era ca un centru Ira-
prejurul cgruia se aduna tots inteligenta profan4 si
bisericescdi Mitropolia e,ra o scola de cuviosie si de
inv6tatuth ; tinea -pe langh sine dascalif 6meni in-
vetatr adunati de prin diferite locrkri si ucenici dea-
seminea invdtati si doritori a se iirata. Jntre ucenicil
Mitropolitulul Grigorie vom Insemna pre Coma E-
piscopul de Buzei-i, i mai apoY Mitropolit; pre ICe-
sarie si pre Filaret Episcopii de ROmnic. TJcenicii
MitropolituluY Grigorie sub conducerea luT,
preuna ma, densul traduceab din elirleste carts bise-
ricesti de tot fail, care nu erat. Inc a. traduce in ro-
maneste, sail revizuiail pre cele anteriore, i le
pariati in tipografia mitropoliel, sail a 118mnicului,
on a Buzeului. Vom cita aid nude dintre chrtile
tiphrite ci corese de Mitropolitul Grigorie: Evan-
gelia /1760), Triodul (1761), Apostolul, InvelgturT
pentru ispovedanie -0764), Cazania, Cuvintele st.
Simeon Thesalonicul (1765), Mineiu 0-766 Psi&
7
ti-
el
qi
www.dacoromanica.ro

8 SCHLTE BIOGRAFICE
tire (1767), Penticostarid, Triod ((1768), Liturgie,
PenticostariA (1780)s etc., etc.
Dar cea rnarinsemnath lucrare a luT Grigorie Mi-i
tropolitul este traducerea celor doug-spre-dece Minee
din limba ,greek in cea. T 0 123 ftnrt. Pang atunc Bratt
traduce, tot in rviacul 18-lea, numatserviciile s6rbh-
torilor antale, turreid romttneste tAestecat cu sla-
voneste, apoTrunnaT romaneste. Ele e ompuneati dou8
cirtT marl sub numire, de Anthologiti us sat florl
alese, si -sunt pang astAdY In intrebuintare pe la
roulte biserick maT ea semi pe la bfsericelo. de Ora,
unde nif se lade serviciul divin in tote dilele, el. nu-
maT Daminicile si serbAtorile. Tn cele 12 Mince, tra-
duse de Mitropolital Grigorie cu ucenicitlui, se cu-
prind, pe lAngA. serviciile s6rbatorilor, si cele ale
Sfinflor din tote dilele anulul. Ele cuprind ininuriIe
di cetirile de la Vecernie, de la Utrenie ki Liturgie,
preeum si $inaxarele sail preseurfAril din bidgrafille
sfintilor.
Acesta a fost o lucrare colosalk ce 1ormza,412
volumurT marl in folio, 7i s'afi tip4rit idte, Free=
dom vedea, in tipografia Episcopiel de TiOmnic, de
EPscopiT Kesarie si Filaret, cariT insiT au lost uce-
nicl 9i favoritral Mitropolitului Grigorie.
Nu- puma inv6thtura a progresat hi Olerul inalt
in. viacui 18-lea, dar si-viata chluggrescii prin mo-
nastirl a produs Bisericel si terel pers6ne distinse
prin cuviosie si devotament evangelic. Acolo se prp.-
gAtiati, prin ascultare 9i Indeletnicire la cele sufle-
testY 9i irupestI trebuinck omenestY, barbatir, card in
urmIt aveati a, fie Edell la conducerea trebilor, bise-
www.dacoromanica.ro

SMITE BIOGRAFICE
riceqtY qi conclura cu alcI patriot' la ridicarea
aperarea Wei Din monastirile 'cele marX lua1 Mi4
tropoIiiii EpiscopiT pre nonachiX ceT vrednicT
talento0, esexcitaii IX daschliad in i1 apoi
ridicai la diferite servicii biserice0:, egumenate,
episcopit, etc. In Muntenia, ca loc deosebit al vieteX
monachice§q se proslavla inca de mai inainte Mot
nastirea Cozia. -Clam aicX descrierka acester mona-p
stint, dupre cum o gasim intio Cosmografie, scrisa
romtme§Ie an anul 1766, qi pre carea Q am gasit in
Biblioteca reposatului Episcop Dionisie al BuzeuluL.
Ajunend la principatele romAneqtf Transalpine,
(Muntenia) i Moldavia, face mat LAeiu ate o mica
descriere geografica a lor, §i anume, vorbind despre
partea desprd munte a TereT-Mantene0 vorteqte
despre monastiri; asa;
Partea munteli4 este forte impodobita cu 6men
cu sfinte MonastirY minunate, pe care nu le vom
putea trece cele ce sun mall de frunte cum e Tis-
mena in judOul Mehedintilor, ziaitg pe o petra forte
inalta de la,parnent, cum se pd-te socoti ca o cetate,
numal pe o tale te suY i lara§i pe acbta te pogorT
nu asa fieq-cum; are in lituntru izvor /de apa, cure-
tire qi esa din munte §i trece prin cetatea Monasti-
xeY, atitta este apa de multa, cat umbla o rota de
nuird. in fora, Tremea, §1 de acolo picAad drept in
jos se face ca niqte picaturt de ploie. Este zidita a-
cesta sfanta Monastire din temelie de sfaqul Nico-
dim, carele astaclt se odihne§te acolo, nu este
stint clainultY, era prin minunY i semne ade-
a
a
fir
mai aY $i
iY
yi
si
11
www.dacoromanica.ro

0 SCHITE ISIOGRAFICE
v6rate se cun6qte de to ca, este tainuirinMo-
nastire (1),
Dupd acesta este sfanta si vestita laved, a sfintel
si dumnecleetAT Monastiri Kozii, uncle se cinsteste
hramul sfintel Trate. Adsta sfanta, Monastire este
pe apa -01tuluLmaY in sus de Episcopia ROmuicuTui,
care ca de 4 cesuri, este zidita, de reposatul intru
fericire Mircea Voda, eel batran, carele a secs r6-
milsita Mari lor din tern cu stapanit6rea sabia Ma-
ria Sale. Pusa este- toeing pe malul Oltului, cat
bate apa in zid, sand ma.T adaoge, forte intre munT,
dar are loc forte cuvios si vesel, atata este de cll
evlavie, cat nu ti se -oteriiste nici °data, tqa socotesc
eh nimenl nu va indrazni sa dice, ea, au vd_lut intr-
alta parte be mai cuvios i mai cu evlavie vietii ca,-
Itigaresti (afara de sf-ta Gora). (Cat si Maria Sa re-
posatul intru fericire i vrednicul de pomenire Negoe
1oevod eel ce au zidit cu a sa cheltuiala Monastirea
din Targoviste §i Monastirea ce se chiama Argeul,
-(care este f6rte minunata dice in 16topisetele
sale facend vorOva de lauda pentru, Monastirea sa
catre prea inteleptul Solomon, de zice Imp6ratului:
Solomone! cu marimea nu, dar cu frumuseta to -am
intrecut et): dice, vecjutati- ochiT nostri pre sfanta
Monastire Comia ; vNutam dice, i m'am bucurat ;
mi s'a'a bucurat sufletul, nu pentru frumuseta sau
cioplirea pietrelor, ci pentru intemedrea qi cuviinta
(11 116gtele ,sfantuluT Nicodim de mult nu mai era In Tian:1611a.
CalugArii oredeati ca ele sunt ascunse uncle -va in Monastire. .par,
precum s'a dovedit in urns, ele fn timpul uneI resmirite fost
furate yi duse pe ascuns In Serbia gi ageolate Intr'o Monastire de- la
Ipec, unde se afla gi scum. (V4I viata sf. Nicodim, publicat4 de
Episcopul Iosif Bobulescu 1883, pag. 74,-Sequ).
an
iuntii),
www.dacoromanica.ro

SCHITIE BCOGRAME 11
ca are toe deirank imprejurul Monastirel,
cat pot sk-simuncesck. hrank caughrasii ea mhinele
stint pami si izvore frum6se si cismele cu ape
dulci, reskdesc i viY, macar ea -este fOrte inire mung,
dar prime'ntului ii crese verdetele mai timpurii de
cat infrialte parti, si zhpada cade mai putink sinu,
sta, ca incal4este boarea apei si curend se iea. Sunt
schituri imprejurul Monkstirei, in care locuesc cg,
lugarii dupre placullor. Pate sa se numesch acestil
parte cell, mat mica, din locul fkgkluintii farti. indo-
ialk. Are mare lauda acestk sfhntk IVIonastire pentru
invetriturile bland ce atiliost inteansa. Esitati chti-
va Archierei, 1V1ititoperliti 1 Eptscropi, si altii
proslavit pentru ostavul .C1) cel bun si obice-
iudle cklugkresti, care s'ari. immultit 'prin ostene-
lele sfintiloririnti, allucendu-le si sadindu-le de
prin locurile cele mai alese, cum e r de la Terusalim
si de la s-ta Gora, si de la crestinesch Monarohie
Moscului. Eirte este veselk i cu'vidsk acesta sffintk
Monkstire $n, tOtk vremea, afhta pentru desfathciu-
-nen lacului, cat si pentru lederea archierellor, ctrii
lashndul scaunele s'ati sklksluit intiensa pank la
sfar§itul, vietii, cum aIt fost pkrintele Varlaami Teo-
dosie Mitropolitii, acum prea sfintia sa pkrintele
Grigiejasand de a sa bunk, voie Scaunul.Episco,
pies Roranicului la let 1764, s'a0 salksluitla Coziat
de uncle ,s'a si inkltat la sckunul Orchieriei, facend
mare pochvald sfintei Biserici i indreptare
m4anghere schrbitilor, pravill ckiluggailor, slava
tinerilor si podoba Ntranilort cuviinta lAcuitorilor.
(ititgaidatal tipicuT, regulamenta
for
multi
s'ad
lor,
loculur,
www.dacoromanica.ro

12 SCHITE .BIOGRAFICE
LAsatad in locul sfintiei sale Episcop cu alegexea tot
sfatul pre iubitul ucenicul, sfintiei sale pArintele no-
stril Kir Partenie Episcopul ROmniculuT Noulul Se-
verin, dintru ace-sta.' sfantA, MonAstire, fiind
Impodobit din copilarie- cu schima chlugArieT, fost-
ad intru ticea-vreme egumen pArintele Kirin Kir So-
fronie Archimandrit invttat cf pedepsit de sine cu
multe ostenele aicea qi in Ora, Mosculnl la qc6lele
ImperateqtY, carele nu w fie-cum au luat egumenia,,
ci din treptA, in tr6ptA suindu-se, s'ati pus cu aiege-
rea SoboruluV. Urm4zA apo amintirea de alte Mo-
nastirY: Bistrica, HureziT, Arnota, Guvora i altele
apoT anainteqte de m4 _multe _hchituri en_ viett alese
&Mug-A/TOP. Vorbin&-despre schitul PAtrunsa, dice
a este ,schit tun de petrA, zugravif si eu cArtY
bune romane§tY, date de feticitul ctitor, phrintele
stiraciror Climent Episcopul Romnicului, carele cn
bel§ug a dat milostenie celorlipsitT, i multe suflete
cre§tine§tY au rescumpdrat de la robie dins mainde
pe vremea cand ail'. luat TurciT aasta
parte de sub stApanirea XemOlor, fostab. intr'acea
vreme inteacesta tarA, multi, jale si plAngere, de
care in yea sh ne pgzesca, Dumnedeu, Afuire bise-
ricilor, creytinilort pentru care -pang la sange
s'au nevoit acest parinte, aretandu-se adeve'rat pA-
storid turmeT sale. Ziditad acest sfant Theaq peu-
fru a sa VecYnich pornenire, dar nu prea am v6dut
pArincY a§edap".
Autorul acestei descrieri a guntenieT qi Moldova
a vizitat tote Monastirile din Muntenia, t i este in
calugAr nAscuf in Moldova; cAci, descriind Mol-
.1.11114.11.
;
noble
iardST
pdganilor,
si
www.dacoromanica.ro

-SCHITS BTOGRAFECE
dova, vorbeqte cu mare }ale despre starea ei aechluth
sub Turcr§i Fanariotr, i dice insu Y despre sine ca
slati nhscut qi au trait ill Moldova: nor. suntemnh-
scutr intr'ensa qi locuitorir era.
Spiritul eel bun al monachismulur Ortodox.roma,
nese, in jumetatea de pe urmh a viaculur al 18-lea
a chphtat o noun forth in_ devotament i sublirnare
evangelica, anume prin venirea i aqeslarea in Ro-
mania a unuia din cer mar renumig sichastri fa Bi-
serieer Ortodoxe de Reshrit. Acesta este renumitul
Staret Paisie. El, impreuna cu 60 de ucenici aT sett
romanr, grecr i ruqi, de impilhrile Tpreilor ph.rhsirg,
Muntele Athon qi venira in Moldova. Aid fu bine
primii qi protegiatr de Mitropolitul Gavriil Cali-
mach qi de Donmul. Grigorie Calimach, in anul
1763 gal dobandit spre petrecere Monastirea Dra-
gomirna in Bucovina, era dupe luarea BucovineX de
Nenati, litaretul nevoind a re'mane sub o sthpanire
de alth. lege, -dupre cererealur i se dada in Moldova
Monastirea Seeul apor i Nerntul. Staretul Paisie,
prm inalta lul viath monachiceseh, deveni o pers6n6,
admirata 9i stimath in t6th, Romania, ba qi in cele-
laltelerr ortodoxe, sub conducerea luT se forma, o
inalth qc614 atat de via inalth evangelica cat i de
sciinta &M. P. Acolo se indreptail totr ceT doritorr de
cuviogie qi de ocupatie cu cartea. Paisie singur era
iubitor de invethturh i mai ales de limba grech, pre
care o invetase de la un chlughr roman. El a trimis
dintre chlughrir tinerY, pre Gerontie qi pre Doroteiti,
ea sh invete limba grech la -academia de la Bucu-
reltr, care era in flOre.
'13
i
ci
www.dacoromanica.ro

14 SCHITE 11IOCRAFICE
Curend format imprejurul lint Paisie o socie-
tate de arturari, carif se ocupaii cu traducerea
carilor diet grece§te in romAneqte, fiti in ruseqte pen.-
tru alugarii ru§Y.
D,intre traduatorii romani vom insemna pre aceia
ale cAror nume se gAsesc qi astAch in multe manu-
scrise qi in tipArituri: Archimandritul Macarie, cu-
viosul Ilarion, Gerontie, Btaretui Mitropolitolui Gri-
gorie al Ungro-Vlachia, Cuviosul lerodiacon Stefan,
Schimonachul Isaac, etc. qi mai apoi esemplul for a
urmat Mitropolitul Grigorie IV-lea, carele incepuse
indeletnicirile sale literare sub conducerea Staretu-
lul sell Gerontie, 1 apoti impreunk cu (Musa
MonAstirea N6mtului devenind prin Paisie o ade-
verath resadnira, de ouvioqie qi de ciirturarie, directia
ce a hunh a monachismului s'a respandit prin t6te Mo-
nAstirile din intrega RomAnie, prin calagAri formaV
in spiritul lui Paisie. El curend a avut ucenici §i in
-Muntenia. Void aminti d. e. pe cuviosul stares Geor-
gie, 'ucenic al stare ului Paisie, carele in, anul 178t,
venind in Muntenia, a dcbandit de la Mitropolitul
Grigorie bine-cuventarea de a restabiti scititul pu-
still Cernica §i a-1 preface in MonAstire dupre
Omentul stare-Olui Paisie. Abnegatia evangelica qi
cuvio§ia lui se pastr4zA pank astit4i in memoria Bu-
cure§tenilor celor brttrani. Staretol Georgie a intro-
dus regulele staretului Paisie §i in Mon6stirea Caida-
ru§anii, pre care mai in urma Mitropolitul Filaret 9
a pus tot sub administracia
Dup6 acestg, privire generalh asupra starer poli-
tice qi bisericeqt1 a Muntenia din jumetatea de- pe-
s'att
e-
lui.
www.dacoromanica.ro

SCIIITE 1310GRAFICE 15
urma a viaculul 18lea, sa trecem la dot Episcopi
insenanag al ROmniculuT din aaea epocha. Aceqtia
sunt EpiscopiI Kesarie qi Filaret, amandoi de na-
tiune romans, qi f6ite strins legati intre clen§it prin
viata i activitatea- lor, amendoT ucenicT aT prea
demnuluT i neuitatuluT archipastoriti Mitropolitul
Grigorie II-lea al Ungro- Vlachiei. ET amendoi, ina-
inte de a fi EpiscopT, ail lost maY inteiu Archiman-
drijY aT Mitropolid qi sub Mitrop,Grigorie. ET amen-
doT au fost 6menT inv6tatT in limba elinl, i. activI
parta§T la traducerea qi tiparirea cartilor roman
bisericeqtT. Date amarunte de viata for anteriora ne
lipsesc pang, acum. Kesarie in anti 1773 fu inaintat
din Archimandrit la tr4pta de Episcop al 1:Omni-
culuT;in loeul EpiscapuluT Parthenie.
Trebue sa observam ca Episcopia de Itam-
nicu a avut o particulars norocire de a avea in frun-
tea eT o Berle de EpiscopT, distin0 prin sciinta qi prin
ravna de a ridica biserica i limba romanesca. Aasta
aerie de,Episcopi ale0 se incepe de la Al tim Ivi-
renul, carele cel inteiti a infiintat tipografia in Epi-
scopia ROmnicului (1705). Dui:16 densul urmeza, in
deosebite timpurT: Dainaskin, Inokentie, Climent,
Grigorie, Parthenie, la cariT in urma s'ati adaos Ke-
sarie qi Filaret, cu, cariT acum ne ocupam.
Kesarie, devenind Episcop IrOrnnieuluT, a orga-
nizat bine tipografia i s'a apucat de retiparit cartile
biserice0f. Intre personele ce lucrah in tipografie
se pomenesc: Terodiaconul Episcopid Anatolie, un
f6rte iscusit caligraf ; el prescria pentru_ tipografie
de pe originalele Iraducerilor romanelti, oranduia
sima........4.;
aicT,.
si
www.dacoromanica.ro

16 SCHITE BIOGRAFICE
4 - _
Oral cuprinderei cartiloq monachul Rafail din 131Q-
Aastirea Hurezii, carele era insArcinat cu corectura
tipAriturilor, sad, cum se clicea atunci, era diortho-
sitoritil4;'s'ail mai adaos in trmA, Iordan biv vel gra-
patic Capa-dollianui, carele avea ineareinarea de a
alatura din noil traducerea romance cu cea, gr6ca,
qi a o mai indrepta i si in film Ieromonachul, Ioakrm
de la Mitropolie, ca Director al, tipografiei.
Dup'e' ce Mitropolitul Grigorie a ispriivit tradu-
cerea Mineelor, in anul 1776 Episcopul Kegarie,
impreunri cu Cosma. Episcopul de Buati, au propus
Mitropolitului, pa sá-Y prim6sch. qi pe denqii -a, fi
pArta§i cu ostenela i cu chelttiiala la tipArirea Mi-
neelor in limbs romanh. Mitropolitul a primit st a
lasat asupra, Iii i Kesarie tota sarcina de a tipAri Mi-
neele. Kesarie priori cu bucurie acestet bine-voitore
ins acinare a Mitropolituluf; nu mita nisi cher-
tu6Igi. ostenelg, de a o esecuta cu toth consciin-
tiositatea. A pus sciinta sa in seryiciul luersarii ace-
qtia, impodobind sail ilustrand fie-care carte cu cote
o prefarai in carea se cuprind notiuni mitologice,
istorice despre. inceputul fie-card Juni, despre,ser-
bAtorile paganesti ale Romanilor si ale Elinilor, on
ale Iudeilor ; despre superstitiner6mase la Romani
de la striimo§ii Romani pagan, precum qi despre
serbAtorile creOine,- face istoricapoporulur roman,
pientionka evenimente istorice privitdre la istoria
Terei-Romanesti, esprimil i. insufl6, sentimente mo-
xale de pietate cre7tina qi de- respect aitre institu-
funile bisericei nostre ortodoxe. Aceste prefete guilt
atat de instructive, mai ales eqite din condeiul unui
_
mid
www.dacoromanica.ro

ganTE BLOGRAFICE It
Episcop roman, ch. no &am putut a ne opri de a da
ate un estract din fie-care din aeeste precuvgntarl,
uneorl ehiar buchtt mart, mat ales acolo unde se,
vorbeste de istoria poperuJui si a .t6ret romane, a
limber i a 1.1eraturet biserieestl. acesta am fest
inde-mnat sit de impregiurarea, ca aceste carp sint
mat necunoscute invetatilor nostri de asthclY, carit
cet mat multi nicT catadixesc a pune mana pe o
carte bisericesch, i multi din et se falesc a spune
ca nicT uu pot citi litera cu carea. Sint tipa-
rite aline nostre bisericestt.
Tiphrirea Mineilor s'a inceput de t-{esarie de la
luna Octombrie. De aceea i not vom incepe analiza
nest et cu acesta tuna.
Minelul pe luna Octombriti 1776.
Kesarie in prefata acestut 1VTineiu ne spune,
ideea de a talmhcimineele in romaneste si traduce-
rea lox este a Mitropolitulut Grigorie, i caruia invt-
tatura, ravna si ostenelti, el le descrie ou deamarun-
tul,precum vom videa mat jos. Kesarie- mat inteiA
lace o scurta ochire asupra cultulut divin al Bise-
ricet ortodoxe, incepend de la timpurile Aposto-
si anume In timpul Apostolilor cultul divin
se mhrginea in scurte rugaeiunt si invethturi Irnpru-
mutate din santa Scripture, si in fadicarea
carea Linea locul liturgiet de- astaclY. Dupe ce s'a la-
tit in lume si, a ajuns donanitore credinta crestina,
atunci urmasit Apostolilor, Archiereit si dasealit Bi-
sericel din tate -Wile au desvoltat invetaturile for
Biserat Ortodoxl Ronittn313
ySi.la
cirilich,
ca
lilor,
pand,
www.dacoromanica.ro

1-8 SCIIITE j310GRAFI-Cf
despre credinta cre§tina qi aii inabogatit cultul divin
cu multe rugaciuniyi servicii biserice§tY.
TOte acestea au lost cerise mat ,intail yin limba
kreca ; mai pe urma s'ad traaus inlilnba slavona,
de luminatoiii nemurilor slavone, ce all trait in deo-
sebite timpurl i locuri. Romania', necunoscend limba.
greca, s'att servit mutt timp in Biserica for cu car-
tile slavone, fiind in relatiunl nag deapr6pe cu po-
porde slavone. Dar la urma *pg.' end acesta limba,
a fi -ea totul neintelesa la Romani, pastorii Bisericei
romaneqti, adapnIi cu sciinta,literaturei slavonef sau
grecesti, s'ati sirguit in tot chipul a traduce cartile
bisexicecd in limba romanesca, precum se veil leja
multe servicii bisericeqti in limba n6stra. Eipsa mare
se simte in tiinpul de fata de cele 12 Minee, care
cuprind ;lilnicele servicif biseri6e9ti ale tuturor sfin-
tilor de preste an, care pans acuna n'ad fort traduse
in limba u5stra; ci numai aqa numitele minee ob-
§te tY",. Iii care se cuprind serviciile serbatorilor ce-
lot marl, era pentra sfintii de t6te cal ilele,in ele nu
slat de cat numaT cate4a servicii ob0e§ti pentru
tots sfintiX, d. e. pentru_mucenici, pentru cuvio§T, etc.,
care se repetesc uecontenit maX in tote c ilele, una
vi aceia§i servire, cu schimbarea numelui sfantului
(pia
On6rea traducerel 91 tiparirei Mineelor in limba
romank Episcopul Kesarie o da Mitropolitului Gri-
gorie, ale carui sciinta §i ravna Kesarie le descrie
cu multa lauds, comunicandu-ne i cate-va notice
despre viata §i activitatea acestuI insemnat Nitro-
www.dacoromanica.ro

SCII1TE 1310GRAFICE 19
polit- roman. Reproducem aid chiar cuvintele
Kesarie _din prefata Mineiulul pe Octombrie :-
AcestA BRA de Minee phstoriul Un-
gro-VlachieT, pre carele viacul de acum qi-1 soco-
tete §ie de cinste §i patria sa se fale§te cu el ca cu
o podaba, prea sfintia s& parintele Mitropolitul
Kir Grigorie, carele nemul tra'endull din Tara-
romanescii, §i find intru sap ad'apat de limbs cea
grecesd, ce a izvortt tote slujbele (biserice§ti), in
cat duph, invethtura limbel sa se pata socoti asemi-
nea cu eel dintei pgstorT ai Bisericei grecWY,
ved.end pre fatriotit set lipsitT de slujbele sfintilor
celor din tote 4ilele, n'ari putut sufer1 acesta lipsire
de folos, ci vrend ca sa ihipodobesca biserica roma-
n6sch i pre fill sett tel duhovnice0T, c i rugAciunile
sfintilor celor din tote ciilele mal tare sa-Tingradescit,
n'ati socotit nicT osten616 la ttilmAcire, nicl cheltue15,
la tiparire. Ci la thimacire, cand se putea 4iira de
grijele duhovniceqtY, insu0 silindu-se, qi printeta seT
uceniel dupre datorie ajutandu-se ; era la cheltuela
insuqi IncArcandu-se. Fostati rugat de noT amandoT
Episcopil eel .supu0 SfintieT ca sh, ne ingre,-
ueze i pre nok, ca-in tipografiile Episcopiel nostre
sLt milam macar degetele la greutatea cu caret se
iacarcase cele ingreuete de versta qi de ostinele
duchovnice§ti umerile Sfintid Sale. i cu rugAciunT
plecand cea ferbinte ravna a sa, s'ati dat la Episco-
1) Pa alunel in Muntenia eraii numal Moue Episcopii: a It6m-
,niculuf. gi 8, Buzeului. La 1776, dual scrie Kesarie prefata, era
la Buzeu Episcop Cosma, caralS dupa -m6rtea lui Grigorie
radicat is Mitropolia Ungro-Vlacbaer. Episcopia de ,A.rgeg. s'a in-
fiintatabia la anul 1793.
d_
f
lint
v6clendt-Po
§i
Sale
Ki-
riu
');
www.dacoromanica.ro

20 SMITE BIOGRAFICE
pia ROmnicului a se tipari luna lul Octombrie, si
cels ce urm4zA dupa ac6sta alte dou6 luau Apo!
spune motivul pentru ce a preferit a incepe tiph-
rirea cu luna Octombrie, arrume, pentru ca in
ac4sta lunh. Inalta porth, a bine-voit a inthri yechile
privilegil ale lerei, si spre recunoscinth chtra sfin$ii
ce se serbeal in acesta lund, si_carii au bine-voit a
insufla Ifialtei porti aceste marl favorurl asupra
patri romhnesti.
La finele cArtii se spune, eh tiparirea arta s'a
facut cu t6t t sirguinta Mitropolitului Grigorie, ca-
rele din noti a rev6clut si cores falmheirea ce era
facuta mai dinainte dupre originalul grecesc ; era a-
seclarea cu.vintelor romanesti s'a_fb.'cut sub directiu-
pea monachului Rafail, din Monastirea HureziI, sub
directiunea tipografului principal, Cucernicului intre
preoti Popa Constantin. Michailo Popovict tipo-
graful Romnicului.
Luna Noembrili (1778).
In prefata Minelului pe luna luilToembrid, carele
s'a tipArit in anul 1778, Kesari. face o repede ochire
asupra istorie! Romanilor din Dacia, istorie, pe carea
o imparte in trel epoche mai marl sati mai mid.
Epocha inthia cuprinde periodul Dacia inainte de
cucerirea el prin Romani, apol periodul de la cu-
cerire pan la descalecarea lul Radii Vodi-Negru.
Acestit epochs o numesce el _Epocha resbdelor,:a
doua epochg, cuprinde timpul de Ta Rada Negru
pAnh la Mateiti Basarab, si o nuraeste Epocha Zidi-
rei A treia epochs se intinde de la Ma-
lul
ti-
ctildsel
Monastirilor.
www.dacoromanica.ro

SCHITE, BIOGRAFICE 2t
teiti Basarab pans in Vele JuTi Kesarie, §i b nu-
meste Epocha td1mticit'ef cartilv dupre slavonie,pe
iimba romilnesca. Acesta talmacire, dice Kesarie,
s'a inceput in dilele lul Mateiii Basarab, s'a-v sporit
sub erban Basarab, era la cea des6ve'rqita poc1613A
a venit sub Constantin. Basarab BrAncovenul,- prin
osirdia lul Kir Damagkin Episcopiil de Romnic.
ApoY venind la domnia de atuucT a luY Alexandru
Ipsilant, o represinta ca inceputul uneY uoua epoche,
a 4-a, epocha de norocire pentru naia romans. Re-
producem aid chat cuvintele, cu care Kesarie pro-
slaveste Domnidlut Ipsilant i vede in ea inceputul
uneY ere de prosperitate pentru Romant:"
Fara nicY o sfiaia, pocit numi epocha a patra, a-
died, viac insemnat, viacul de acum al T6re't roma-
neltY, care 1-a facut insemnatli in viacurile viit6re
pomenit Domnia prea luminatulul nostru Doran
Alexandra Ipsilant Voevo3d; cad numaY iI> daele
Marie Sale invrednicit -taxs a caqtiga inscris de
la prea puternica impdratie aqeslemgnturT pentru a
sa obladuire. Pentru care-, precum a se a§eda s'ad
straduit Maria sa, aseminea a se firma cu folos de
ob§te pururea a privighiat irOlepciunea sa. Aceia§T
intelepciune au intocmit oranduela Monastirilor, ur-
mand can6nelor vieteT calugarqtY. Ad radicat
dile preotilorL dupr6 porunca Domnu lui ce,este scrisa
la cartea levitilor.. ipentru ca sa plinegca cuventul
Psalmistulul, pre sdrac i pre veduva_va ajuta. Mad
pikla cu a sa bogata dare, all _pus in mijloc cutie,
la carea din picaturele prisosuluT and fieqte-carele,
se adaoge Cate 'an izvor curgaorid de charurT §1" r6-
read
daj.-
www.dacoromanica.ro

22 SCI-31TE' B`OGRAFICE
,
coritoriu, de- ccX insetati din lipsh.Inth teamaT vred-
nich de 'pomenire fapt6 socotesc a fi acesta, cA, sta-
rea cliijdelor ce era infiintath intim nestatornicie,
Maria Sa, ditpa ce cu sfat de ob§tie at arciat surnh,
at potrivit Vremea, o iota sat o cirtii n'a mg stth-
mutat, qi acesta in vreinT nestatoynice. Ins acestea
ue ob§te. lath deosebit viacul DomnieX sale 1-at tn-.
semnat Craiova, carca ca una ce e anteit l'acuita de
cat trite pArtile Terei-romane§tX, mlicar ea un vise
a petrecut -sub puterea luT Dikeval cea r6sboinicg,
macar ca s'a odihnit inteun viac de -anl. 60 sub
obladuirea Basarabilor BanovetY, ce at fost a§edatT
de RamlenT sa obladuescrt cu title de Bailie, panA,
cand s'at supus celul'anta Damn Radul Toevod,
ce se slice Negru; macar cA, Ei'au inmultit supt cea
dupa, vremY strtpanirea vecineY Austria lnsh nu po-
meneqte cu cel de acum vise, incungiurat cu liniqte
qi cu pace, mal mutt de cat in locurile cele _ce se li-
niOesc prin cethti, §-I du resb6e. LAcuitoriT OraioveT
ceT ce nu putea ea-0 sthpan4sca, vietele, acum qi
fa prisosulblor nu se_sup6th de sthpanitorT. Boerimea
ce se uith pentru dephrtare, se cercetezii n ev6den-
du-se, si se milueqte nearritandu-se. Deci et intru
acest viac cu lihi§te petrednd, find indemnat de
sfintia sa pririntele Mitropolitul terei, thvnitorul-pa-
trid qi EparchieT maiceY sale ceT trupe§ti §i filed
duhovniceqtY (1), adaog thimAcirea ysi tiphrirea luneY
lui..Noenavrie'.
(1) Prin aceste -cuyinie : EparchieT MaiceT Sale eel trupe§ti",
Kesarie-vrea sa spring, ch. Mitropolitul G-rigorie era origin arill din
Eparchia Roninicului, sail Oltenia, pre carea el o glorificA prin ti-
parirea Mineelor la Romnie.
www.dacoromanica.ro

SCHITE BIOGRAE10E,
Ca ostenitori la tipArire se insemnii doT tipografT:
Popa Constantin st Dimitrie Michat PopovicL Tara
ca DiorthositorY toemitorl la Indreptarea cuvin-
telor limbeT romanesti" lerodiaconul Anatolie, si
monachul RafaiL Tiparirea sty inceput is 1 August-
i s'a sfarsit la 5 Octomb. anul 1778.
llineiul po luny Decembrie 1779.
In prefapi Episcopul Kesarie face t mica dare
de semA despre istoricul chronologieT, din timpurile
cele maT vechT si phnrt Ja era crestinA, carea se In-
cepe cle la Nasterea Domnulul Christos, carea se
seri:16a la 25. ale hind luT Decembrie. Era crestira
este stability dupre ealeulele chronografulul Dio-
nisie pel mic.
Tiparirea s'a inceputla 6 Fehruariti si s'a sfirsit
la 2 Mai.
A ceiasT tipograft si ostenitorT, ca simaT sus. Ana-
tolie spun& despre sine, cA, a prescris rrrai' anteiii du-
pre isvdd.eIe tAlmacitorilor de la Mitropolie.
iliineiul hind lul Tanuarie 1779.
Prefata acestuT Mineiti este o dovada de intinsele
cunoscinIT istorice ale luT Kesarie, de inaltul luT
ghat national, .de spiritul pragmatic si 'filosofic, cu
carele el priveste evenimentele istorice preface-
ch,roiA este supusA natura i cu ea omenin:a.
De aceia noT vom reproduce aid mg tots acestset
prefata, ca un monument neperituriti al mareluT
suflet al Episcopuld Kesarie. Dup6, ce- arata, deri-
v4ia nuniireY lund, de la 9.eu'l haus, carele va sgt,
23
-rile.
1i
www.dacoromanica.ro

clica portaritl; cha de la acestli, tuna se deschide,
se incepe -anal. In acAta tuna, la-anul not Romania
schimbat oficiile pithlice st Troptirtiati diregkoriile,
Marele Constantin, fhegndu-se ant ul imperat ere-
stin an adus in crestinrctate si datina romana a anu_.--
lui non la I-id Ianuarit, dating, carea de atuncI se
pitstrea si la not Romanic. Apoi oprindu-se la Ro-
mani tratezA despre brigina for in modul urmatorit :
Ed- cand ve(). principaturile Terei-romanesti, cä
din vechime schiinbA diregatoriile la inceperea lui
Ianuarie, ail not numindu71 i prgznuindu-1, Intorc
ochii meT inapoi la viacurile trecute i deabea po-
menite, creel cu gandul ceia ce citese prin istorii,
si mac yertos pe istoricul Dion, prec)carele it luta-
reste Meletie Geograful, cap. 24, scriind pentru
Misia, unde curat v4deste, ca Traianimperatul duph,
ce au supus pre Daki cu perderea lui Dikeval, au
trecut multime de Ramleni iii phrtile acestea, facen-
du-i pre unirprosti lacuitori, pre altif stApani
torilor. De- unde se face nu lath de cuvent simbe-
rasma principaturile romanesti, ca niste a.
(a) ale Rtunlenilor, urrneza de la aducere si ale
for obiceiuri. Jara cand vec si pre istoricul Bo, at
arata pre marele Constandin Imperatul, ca ar fi a-
vat lucruri ostiisesti inteaceste locuri, la care si Me-
letie Geograful, scriind pentru Misia de sus, arata
pre acest sfant imp6rat abgrit cu o the aprOpe de
Silistra, nu m'e' sfiesc a da socotela, ca rnarele, Con-
standin, alcand ale acestui loc party, sateinsust au-
(0) Euvaipcilita eonclusie,
(2) Azoocia coionie.
lacui-
(1), cii
pikil
www.dacoromanica.ro

SCHLTE BIOGRAFICE
t6ib. ati -adus obiceiurile Ramlenilor, sab.. le -au intarit
ghsindu-le, ca un i,mp6rat al Rai-fluid celul alou. Ci
orY de la Traian, sati de la Mamie- Constandin de se
trag cu nrmarea aceste obiceiurT, nu fac filonikie.
Ins eti dintru acestea descoper luerurl minunate.
Aflu linia nemuluT rornanesc din vechiti triigendu-se
din slhvit neam al Romanilor (Valachrnumindu-se
dupre limba sloven6sc4), a cKrora slava ail strAlucif
impreunh, unde 0-ati intins i sdrele razele. DecY a-.
c4sca, Luna a Id lanuarie 'este Ca 9 planitg, carea
pOrta in sine pohvalele patriel n6stre, este -ca o
intru carea se -v6d pe an 0 data razele patriel,
este ca un sfeqnic carele qi pus supt obroc, prin era-
phturt §i prin marginT, ive§te lumina intru care se
slavia °dna cele vechi viacurlale Patriel. 0 viacuri,
viacurT! ce InvecheqtY lu-crurile ql prefacl starile.
Pravilh, vechie dinteib. este data in tota lnmea, ca
senasc6 qi sá m6A,7ca sit iea incepere qisfirqit tote
lucrurile. Saptinul al tuturor n'ati voicat fie nici un
lucru statntoritt. Tote ate veclY tai to minuned, prin
prefacere au ca se ducia pierclare, sail la Oreql-care
schimbare. Vecli acel sore, lipseqte ; luna pAtimeqte
qi scade, stelele cad; pog6rh-te de la cele din ceriii
qite nita la aer, acesta se preface in tot cesul, qi
vine de se face vent, nor qi ploie -pog6rg-te
la ape, dinteacele marl earle ce le .numim noY
puruiea curg6t6re, unele 'cu totul s'ati uscat,
tele ail schimbat -m(ttcele i drumurile, insu0 o-
keanul, lucrul -fireT eel marl qi tainic, acit de fur-
tunY se inalcA, acil se smere§te, qi chid lipsesc fur-
tunele nu lipsese de la densul qi_ cele
2b
pla
Nibiskrile
nita,
al-
www.dacoromanica.ro

26 scarp BIOGRAFICE
i'napoY curgerY creste si se micsurezh in tote
fele pe alocurea , in cat p6te cine-vasY sa hota.-
rasca cum ca este odath sA, 5e tisuce si sh se aduch
intru nefiint6 cu InsusT si pameatul de vet
cauta, care-1 dovedesc nemiscat siintra sine stator-
nic, in unele locurT cade si de duh ascuns Se entre-
mur6, in alte locurT de ape se afundii, sat. de foe se
arde. DecY and ace-ste mart trupurY si viacinice
6rest-cum dup6 viderea n6stra, sunt oranduite spre
prefacere si pierclare, ce socotesti pentru cet4T, stagy
panirt si imp&AtiT, carele Mata sunt de ramcit6re
strichci6se, In cat sant si aceia, cariT intocmit; si
precum la 6menY sent tinerete, urmeza versta bArbitte-
sch, Vatranetele si martea, asa siacestea at. incepere,
crestere, stare, inkltare, si tote le are pentru ac6sta
ca sä si cacle. Un cutremur din ;lilele luY Tiberie
12 slavite ()rase ale AsieY re-air surpat. Un cutremur
in clilele MareluT Constandin 12 sate ale Carnba-
nieY le -at. inghitit. Un resboili al. Atilet maY mult de
o sut'a de orase le-at prefacut in pulbere. Thivele
cele vecia ale Egyptului de-abia au irea le pome-
neste. Cele 0 rseta de orase ale Critulul abia tine-
vast le crede. Orasul CarchidonuluT, al CorinthuluY,
al AthineY, al SpartieY, si alte sl6v1te-orase, ceY vechY
le-ail vequt si s'atr minunat, not aqinau-le si nev-
ne minunarn, ne spaimantAm;_ca nu ggsim
mic,Y sernneIe lor. Sate am clis pans acum si ()rase,
insa si imOratii intregi i StAphriirr numite se pfil-
valese Intr'acea ripA, a piercleret Inflori6, °data
Anadolul, Asiria, Egypetu/ si India : era puternice la
(0 Flaxul qi refluxul
(1)
clendu-le,
di-
total.
si
le-ad
www.dacoromanica.ro

SCIJITE. BIUGRAFICE 27
arme, era iscusite la miute, GreciT era intru minune
la invetaturh. Sort& acesta s'atl mutat la Europa, as-
t6ptitsi aderea eT, at 'I -veclT i inhltarea. Si pen-
tru ca sh creclT cele trecute ce nu vOY, vecli cele de
acum ce le crecli. Polonia cea ca o nemariginith, eta
Micprata i imphrcith. IezuvitiT ce d,uchovniciA, i
pre taint imperatiA, din oranduela for fadicatt Ste-
tia din republich in despofie rridicath i in monar-
chic. Bavaria in multe feliurl bArduith,qi alte sth-e
paniek prefacute in nouh, obladuirY. MaT anteit ne-
creclute, 6rh, acum vet ute si pipiiite. De uncle se
ch, mareleacela thester si ziditorill are pentru
lucrurile omene0 multe feliurT -de chipurY, si dupre
plhcere nude socoteste le i potrivestet qi pronia
dumneqe4sch, alergand, cu umblet fart sunet, cu
glasuire fark de-auclire, dice unuia sh se scale qi al-
tuia sh cads, unuia sh, impe'ratiaschi altuia sa se su-
puie, -unuia si se ascuno; altuia sh se ivesch.
Asenrenea i ..oblAcluirea Teret-romfinesti, fiind
mai mutt supush supt nestatornich pravilh a lucru-
rilo Hind curgerea eY prin ripe si petre
,ascitrise, avend t6rrnurile ei lath limanuri, ase-
manat stapanirea eT cu, paliriile (9, adich cu apele
cele ce de dimin4th pant la o vreme curg in sus,
era de 1 t vreme isT intorc curgerea ldr in jos. Se
asemana i cu curgerea nihrel pe la Yizantia, pre
carea ventul, austruluT and bate,siT pricinueste cur,
gerea lute° parte, si and de la meqh-napte bate, In
torte curgerea inapoT. Intru acest feliti de grabnice
InuthrY slati aruncat sort-a Prei-romanestY. Cand era
(1) 110040tPc : Fluxul §1 refluxul
omenestY,
sail
ingret
lede,
gi
www.dacoromanica.ro

28 sairrg BIOGRAFICE
ce ,dinteib. lAcuitorY cu Jaume de Daki, eY biruind
tre Ramlenfle luA dajde, dupre cum. iar Meletie
scrie pentru Misia, qi trecend dincdee haznelele le
Linea ca vistieriY in loc-urile apex Argentiel
(pdte fl Arge§u1), era de la Traian s'ad supus Dakil
platind eY dajde la, Ramleni, era, biruitoriY supu.O.
Intru acesta supuagre rtunlenesca, s'a& obladuit pans
la Radul Negru (?) let 1b80, sad dupre alp istoricY
1313. De- atuncea Banul Craievei supuindu-se rul
Raclu-Voda,, i un trup faaAndu-se tot principatul
Terel-rornaneciti, se obladuia cu forma de autono-
mie de, despotismos, qi de alegere la .diadochie. a
Domnid, intre fiiY si rudele Domnulul, sad dupre in-
tamplare intre boiarl cu sfat i priirainta de obqte a
cliresuluY si a boiarilor. Ae4sta forma s'ad urmat
rang, la Laiota Basaraba Domnul, let 1454. La a-
cesta s'ad supus tera stralucitdreY i prea puternicii
portY, platind dajde §1 obladuindu-se cu privilegiu,
rile sale. Care obladuire la multe DomniT s'ad pazit
qi tem s'ad mult6mit. 'Tara de la o vrerne, in multe
referral s'aii schimbat, de la Constantin -Veda
Basaraba BrAncov6nul cu total s'ati prefacuti pre-
cum este de top qtiut. Acura era O o suflare de,.
vent cu liniqte, o prefacere a dreptd celuYprea inalt
ati adus curgerea- obladuird Ord la matca sa,
all oprit venturile, au potolit yalurile, care. strimbg,
carma obladuirei, §i nelasand corabia sa ajunga la
liman, in multe renduri o cufunda i o -%3Argea, de-
abia scapAnd cu_trupul ettrmuitoria Tera.rom'a-1
nesda s'ad asemhat acum cu paserea ce se name to
finix, carele cu ale sale aript aprinciend foe, se a-
`4.
id niqte
qi:"
www.dacoromanica.ro

- SCHITE B1OGRAFICE 2 9,
prinde i arde pre sine9T §i facendu-se cu, totul ce-
nuO, -err* din. pulberea cenupr se naqte i cre-
§te: Aqa qi ea (,era-rom.), cu lucrurile rssboiului, &IL
de singura ins4r intre densa, §i de altiY arclendu-se,
adus mkirile sale in cenu9d, 9i in pulbere.
prm incenuqata starea, d trAgend ochiul milostivirel
al prea puternice'l nostre imperatir, adoa drit s'att
-nascut i s'ati intocmit in forma obraduirer, cu.carea
se ocrotid, anteiti. 11iu caqtigat bogatele mill' ale im-
peratier, daruinclu-se cu privileghiurile sale. Clirosul
bisericec s'ati rklicat in cinste, amlAndu-sescannul
Mitropoliet la qederea Scaunului Kesarie Capado-
-(1). Boerimea se inalta dupre linia familier. PA-
roantenii se protimisesc dupre-cuventul pravild cer
politice0T. Stiff inii se miluesc dupre datoria firer §ia
chre§tinatticii.I.Negustoria se spore to avend curgerea
sloboda..Dajnicir se adaoga, nebanuindu-se de adao-
girr de di-1'0T. Toji petrec in mulOrnire yugandu-se
ca sa caute din. cent Domnul asupra Ord ace§tia
ce este ca o vie sa,dita ,de mana sa cea, dumnecle6-
sca, lucrata i ploata din darurile cele cereqtr, ca sa.
o feresca" de grindinl ce stria, rodurile une-orr gi a-
supra coptulur. Fie, Dcimne, mila to spre nor, precuni
am nklajduit spre tine."
Luna lui Fevruarie 1779.
Intru o prefatai lungs Episcopul Kesarie arata
(1) Para la anal 1776, Mitropolitul Ungro-Vlaghielavea Intro ia-
rarchii Bisericei resaritului rangul de prectidere, avuse odiniorg,
..Mitropolitul Angirel. si thin de prea onorabil gi march al plaginelor
(laturilor). Acuiu credendu-se ca rangul. Mitrop6lieT Angiret nu
era destul de demo pentru Mitropolia Ungro-Vlachier; Patriarchul
Sofronie radica Mitropolia la rangul, MitropolieT resarier _Capacl6-
iVe0 actul patriarch. In Condica Sfitattl. De aserninea: lator.
biser.Lesviodax. p. 419.429).
salt
kieT
ySi
,
lciet.
www.dacoromanica.ro

.30 13C1ILTE BIOGRAFICE
maY Antal istoricul luneY ace§tia de and ea s'a in-
trodus la Romani, i tlerivit numirea eY de la ruga-
ciunile iertYele,nutnite Februa, ce faceat Roma-
ni in acestl Tura pentru eel reposalT. Fliud-c4 la
cretin s6rbAtorea cea maT mare din acesth luny
este Intimpinarea Domnului; cAnd dreptul Simion
-a primit in bratele sale pe pruncul Christos la 40
de Mile de la naprea sa, de aceia Kesarie maY totg,
precuventarea s1 o ocuph cu istoria dreptulul Si-
Anioni cu Iegenda, lul despre promisiunea ce a a-
vut de la Duchul Sant de a, nti muri papa ce nu ya
videa cu ochiY pre Mesia cel preqis de prorocT, la
care ocasie el a §i pronuntat imnul acum sto-
bosle§te pre robul Mt, stApane, ch, au vdclut ochiT
meT mantuirea to ", etc. $e adau4 ge o cronologie a
patriarchilor din legea veche de la Adam Ora la
Avraam, spre a se areta viata for cea indelungath,,
apoT face socotela anilor de la imp6tatul tolometi
pand la Intimpinarea DomnuluY, a intregefyietT
a luT Simion, pre carea o crede a fi de 360 de aril.
Intru o notita spune, ea la personagiul redac_tiu-
neT s'a mai adaos DumneluT Jordan biv vel gra-
matic Kapadokiaiml", carele a indreptat talmacirea
acestuY Mineiu din. limba eiin4scg. Tiphrirea s'a in-
ceput la 9 August §i s'a sfIrOt la Sept. `30.
Lunei lui Martie 1779.
Kesarie incepe- prefata sa too descriere poetics
a luneY luT Martie:
,,Cand ochiul lumiratoriul lumel, sorele
cel simtit0rid, vine asnpra zodieT BerbeceluT in lung,
luT Martie1 ce veselie nu, prichmqte? Viderea nu
stiut:
i
Mineiul
si
www.dacoromanica.ro

SCHITE BlOGRAFICE 31
7
e saturk de privirea verdeteT, aullirea se de epta
qi se plea la musica paserilor, ceea ce cu armonie
r6sunk in dumbriivile eele aurite de flora §i de ver-
deturT, tote simtirile omuluT shut cu bucurie un
duh de viatk, ce le mirk spre a for energieg. ApoT
face istoricul hind lui Martie, de tine i and s'a
stabi]it de la Romul eel anted inip6rat al RA-
muluT", §i s'a numit de la- Mars Veal resboiuluT.
Trece _apoT la ere§tinktate, §i 8pune ca in acesta luta
s6v'erqit cele mad marl eyenimente ce se pomi-
nese in Biblie §1.- in tata istoria cre§tinktatii, crearea
lumeT, potopul izbkvirea. IsrailtenUot din robia
Egiptulul, bine-vestirea sfinteT FeciOre, patimele §i
InOTtea DomnuluT Christos. Adaoge maY multe 1e-
gende cre§tine, iutre care §i legenda busmoculuT,
carele cre§tea pe locul Golgotl'eT, unde s'a restiguit
tomnul, §i prin care s'a pkstratin memoria creqtini-
lorlocultindes'afacut mAntuirca lama, pAnd ce acel
be a ajung in manile creqtinilor. De aceia busuiocul
se intrebuintezA pauk astAcIf la osfe§tauie", 0 mi-
nutia-CA hulk a 1111 Martie, eselatnk la urma Kesarie,
plink de -dulcep vezduchuluT, incununatk cu florX
de bucurie, aretht6re de minuni, descoperitore de
taine dumnedeeftil 're densa Ramlenii cei nelumi-
nacT o cinstea cu yamurT §i cu florY; Or stranepotiT
for (din linia chrora i not ne tragem) clup`a ce_s'ati
lurtiinat, '1-ati incununat Vale cu flora( de- pomeni-
rele sflutilor".
Tipkrirea acester,carti inceput la 15 Octom-
brie sfirOt la Decemb. 5. La personagiul de
Ind inainte al tipografiel pe vede adaos ca ingriji-
ti
sail
,
1.i ,s'a
s a
www.dacoromanica.ro

SCHITE 13IOGRAFICE
Writ' sail Director al tipografiei Kir Ioakim Iero-
monachul din sf. Mitropolie4.
Cu. Mineiul de pe Tuna acesta s'a ispravit i acti-
vitatea qi viata demnuluT. Episcop Kesarie ; cad la
prefecd cetim acesta insemnare tiparith
1780 Ianuarie in 9, intr'o di Jolt chtre sera, s'all
mutat din viaca acesta la Niacinicele laca§url acest,
plin de rivnei sfdnt pcIrinte, ce este maI sus numit
(Kesarie); care cu mare dragoste find aprins spre
folosul deo4te, s'ati apucat a. da in tipariti mineele
pe lunX, ea, multh cheltuela sa, eine va, ceti a,ici, sh,
dick; Damned& sh-1, iarte Morteaidi foist
grabnicti, i nea§teptata. In moment.ele cele de pe
urma, chemiind pre Archiereul Filaret carele se
vede, ca traria la Minnie, §i lucra impreuna cu Ke-
sarie la traducerea i publicarea carcilor romane bi-
serice§ti, 1-a insarcinat. sh continue. editarea Minee-
lor pans la fine, -ceea ceFilaret, precurn vom videa,
a implinit cu tata esactitatea qi osirdia, inlocuindu-1
intru t6te i continuand opera predecesoruluI
Fotino ne spune, ca in Tera-romanesch:Episcopil
se puneah prin scirea Donmului, cu alegerea Mitro-
polituluI qi a, Boerilor (Istor. Dac. partea VI epo-
cha IV cap. III. p. 165). Alegerea obqtesch i incu-
viintarea domnesca a cadut pe Filaret Archiereul
amicul luT Kesarie, -qi condica Santa a
Mitropolier ne spune, ca psifiarea lul Filaret la Epi-
scopie. s'a facut la 3 Martie, adich apr6pe cloud lunI
dupe rn.ortea 1L I Kesarie, care timp A trecut pentru
s6ver§irea formelor biserice§tI. Filaret dar se bu-
cura de faverea §i a domnuluT Alexandru Ipsilant,
_32
sfirsittl
a
Oa.
MiralikieY,
www.dacoromanica.ro

SMITE I3TOGRAPICE 33
a Mitropolitului Grigorie qi a Boiarilor di-
vaniqtY.
In condica sfant6 a Mitropoliei din Bucure0
sim acesta, insemnare despre alegerea qi rAdicarea
luY Filaret la scaunul Episcopiei de ROmnic:
De yreme ce sfanta Episcopie a remas far de al
el adev6rat 'Astoria, dandu-O obOesca datorie feri-
citul Kir Kesarie, cu porunca Prea sfintitului Ar-
chiepiscop a TaregraduluX qi a totei lumi patriarch
Kyrio Kyr Sofronie, qi cu vola prea luminatulul
blagocestivulul D0131n a to:Sta. Ungro-Vlachia Ioan
Alexandru Ipsilant Voevod, §i cu blagoslovenia prea
sfintiel Sale Parintelui Mitropolitului Ora Kyr Gri-
gorie,, am intrat in sfanta Mitropolie a Bucureqtilor,
uncle se pfaznue§te hramul Sfintilor savitilor §i in-
tocma cu Apostolil Impe'raPor Constantin qi Elena,
ca sa facem alegere pentru pastoria la acesta Epi-
scopie, §i am pus tuateia pe Cuviosul Archimandrit
a sfintel Montistiri Delului Kyr Grigorie (1), al doi.-
lea pe cuviosuL Archimandrit a sfintel MonAstiri Bi-
stritii Kyr tefan qi al treilea pe sfintia sa fratele
Myreon Kyr Filaret, care s'at ales mai d'astoinic §i
mai de folos a fi 'Astoria qi Episcop la acesta Epar-
chie, drept acesta li s'aa scris qi numele for
costa condica.". Urn]. 4Z-A apol iscalitura Mitropolitu-
lui Grigorie in limba grka,, apol iscalitura a 8 Ar-
chierel, intre care §i a Episcopului de BuZda Comma,
tote tot greceqte. (Vecli Biser. Orthod. rom. Sep--
(1 Acest Archimandrit Grigorie Delenul ne-a pastrat inteun
Manuscris, scris de el insu§d fn anul 1781, Didachiile sau pre-
dicele renumitului Mitropolit Antim Ivirenul, rostite de el ro-
nafine§te In. Mitropolia Bucure§tilor, Manuscrisul 1-am gasit eu si
1 -am depus la Academie spre tiptirire, ceia ce se §i realizeza acum.
Biserica OrtodoxL Romani. 3.
si
ga-
si
intia-
www.dacoromanica.ro

84 SCHITE BIOGRAVICE
tembrie 1885 p. 659). Tot din condica sfanta se
vede, ca inainte de alegerea lug( Filaret la Episco-
pia RomniculuT, se ivise in BucureqtY indo41a, data
n'ar fi contra canonelor ca pre Filaret, carele avea
deja titlu de Mitropolit al Myrelor- LikieY, sa-1 po-
g6re la rangul de Episcop. Cu acesta intrebare
Domnul Alexandru Ipsilant s'a adresat la Patriar-
chal icumenie Sofronie, i acela respunde aqa Mi-
tropolituluT Grigorie : Fiind-ea ni s'a raportat de
catre bine-cinstitorul qi prea inaltatul i prea dire-
qtinescul Domnitorib. al Ungro-Vl a chid Domnul Ale-
xandru, fiul nostru eel in Christos Dumneleti prea
iubit qi mult dorit, ea Episcopia ItOnaniculuT cea su-
push Mitropolid tale, a r6mas fare de stapan qi se
chiama prin, votul comun i alegerea canonica, spre
primirea acesteT regulate succesiunT, Mitropolitul ti-
tulariti al Myrelor, D. Filaret, ca eel ce este vrednic
qi invetat in conducerea poporuluY, qi am fort intre-
bat de catr6 Inaltimea Sa, data este posibil, ca din
Mitropolit titularit . se strilmute la o Episcopie
not respunOnd scriem pe larg InalOmei Sale §i
dam voie pentru o asemenea stremutare. Dec seri-
ind, porwacim prea sfinOeT tale, ca sa fad o ase-
menea str6mutare, qi sa stabileqtT pre titulariul Mi-
tropolit al Myrelor D. Filaret, archiered qi episcop
actual, legal §i canonic al Episcopid cei vdduve a
ROmniculuT", etc. 1780 Mart. 3. (ibid. p. 657-59).
Asupra origind i nationalitateT EpiscopuluT Fi-
laret nu Bunt pane acum eqite la ivela date sigure.
Din o corespondenta grecesca intre patriarchul Neo-
.fit i Filaret, ca Mitropolit al Ungro-Vlachid, Pre
sa 8i
www.dacoromanica.ro

SCH1TE BIOGRAFICE 35
sfintia sa Archiereul Genadie Enaceanul, carele po-
sede acea corespondeta, conchide, ca Filaret ar fi
fost de origina grec. Reproducem qi not pasage din
acele scrisori, precum ne le preda. Prea sfintia sa
Genadie in revista Biser. Orth. rom. anul V. p. 318:
Patriarchul Neofit scrie lui Filaret: Ne-am adus
aminte din scrisorile V6stre de relatiunile n6stre
cele vechi, qi Ne-am representat ea inaintea ochilor
actele dintre noi, cand eram petrecend pe langa
pururea amintitul betranul nostru, prea fericitul
Parthenie al Tamovului". Filaret IT respunde :
Trebue sa recunaseem, Inalt prea sfantul meh Domn
qi Stapan, ea, multi lqi schimba ideile cu demnitatile
inalte, insa nobleta §i liberalitatea lnalt prea sfin-
tiel Vostre cei impodobite de Dumnecleh, cii tote ea
dupre vrednicie s'a ornat cu trepta mid mai inalte
demnitati chrestine, a remas in aceiasi positiune, §i
facend ca un Archipastorai al lul Christos, isi aduce
aminte qi se arata cu condeseedenta cea mai mare.
Pentru ac4sta qi nici a fost posibil ca sa se §t6rga
din sfanta Vostra memorie umila mea persona, cu
tats lungimea timpuluT qi cu tota maretia demnita-
tei, ci ve aduceti 'Inca aminte fiii acuin qi rechemati
acele relatiuni vechi, care inai permit §i mie a dice:
Si ce pate fi pentru mine mai mare, mai placut li
mai fericit?"
Din aceste done pasage, ell inch nu me pot con-
vinge, ea Filaret n'a fost roman. Se pate, ca Par-
thenie Mitropolitul Tarnovului sa fi trait in Bucu-
re0i, ca multi alti archierel greci, destituiti on pa-
retisiti de Ta eparehiile Tor din Turcia, carit veneah
www.dacoromanica.ro

36 SCHITE MGR AFICE
apoi qi traiail in Romania, alipind pe MITA denqii
pentru servieiIi tinerl monachi on i mireni, nu nu-
mai dintre Greco(, dar i dintre Romani, precum att
putut sa fie Filaret, carele dupa mOrtea staretului sett
gree a continuat studille i eariera sa biserie4sch iil
tara. Admitend ca el ar fi fost de origins grec, pre -
cum afirma prea sfintitul Genadie Enacenul, nu pu-
tem sA', nu, recun.6scern, ca el pe deplin q'a insu§it
limba, sentimentele qi trebuintele rationale roma-
neqti, qi a lucrat in tots viata sa ca eel mai eminent
Roman, precum odini6rA neuitatul Episcop al Rem-
nicului qi Mitropolit Anthim Ivir6nul.
Filaret devenind Episcop al Romnicului a des-
voltat acolo tota activitatea sa literara. Tipografia
o a mentinut in aceiaqi stare qi cu acelaqi personal,
ca till. sub Kesarie.
Cea mai insemnatA lucrare a lui Filaret in lite-
ratura bisericesca este continuarea tiparirei IViinee-
lor. Mineiul pe luna Aprilie se Incepuse Inca traind
Kesarie, anume de la 9 Decetnbrie, dar s'a sfir§it la
29 Ianuarie, cand Kesarie era most. De aid se vede
era0 ca Filaret era la Romnic, §i politiceqte era ales
Episcop, de i incA nu se ispravise lucrarile pentru
confirmawa lint biseric4scA. Lucrarea lui Filaret se
Incepe de la prefata lunei lui Aprilie. El inca ilu-
str6zA Mineele sale cu prefete ar6tat6re de eruditia
lul qi biseric4sca i profana. Luna Aprilie o incepe
cu jalea sa pentru mortea lint Kesarie, in modal ur-
mAtcr : De art fost aka data luna luY Aprilie cea
mai pricinuiVire de veselie, pentru chci fiind cea de
al doilea a primaverei, Intru carea inaltand.u4e s6-
www.dacoromanica.ro

-SCHITE BIOGRAFICE ,37
rele, i§i adaogk caldura, i indeama toff', firea spre
rodirea celor de mana ziditoriului shdite seminte.
Dar pentru chci nu s'ari invrednicit cununii cei care
i s'ar fi impletit de intelepciunea lumin6toriului ce
ati apus de la noi, c icem, prea iubitului nostru ,in-
tru Christos frate, qi en tOth' inv6tatura impodobit,
fericitului Episcop Kir Kesarie, acum nu i se cu-
vine a se impodobi cu str6ine float, ci cu jale se cade
a-§i ar6ta mAlmirea, 'ne primind mangliare, pentru
i luat mirele, prin carele aqtepta a i se al-
catui cununa incepeturii, precum qi la cele-lalte
luni, qi pentru care i se cuvinia a se bucuni Dar
fiind-ca la acest lucru al almhcitului Mineelor,
§i la indemnarea tiparitului lor, nu numaX la un sfat
am Post din inceput, ci i la osirdie cu aseminea§T
ra,vnA, i mai vertos poftindu-ne fericitul, §i la cele
dupre urma ceasuri ale sfirqitului vietei prin insu§i
rostul sett, ca sa_n.0 contenim lucrul, ci dupA putere
a ne sili, spre severqirea acelui deobOe folositoriti,
i bisericei impodobitoriti lucru. Pentru aceea im-
plinind frAt6sca porunc6 i severq:nd rfivna pasta-
resca, precum fericitul a suferit iutimea gerului, a
ostenelelor trecutelor luni de iarnh, aka qi not nu
fugim de pitliciunea 86relui a lunelor celor de vara,
ci prin ajutoriul Domnului ne vom sili a suferi ar-
sura qilei. Tug. fericitul in lunele cele trecute ma-
terie bogat6 abi. pus intru pred.oslovii, impodobin-
du-le cu istorif de numele lunelor de la cine qi pen-
tru ee pricing sunt puse, i ar6tand intru densele ce
taine severqit si ce folos de la ziditoriul lumei
intru densele lumea ati dobendit". Filaret spune mai
aci s'ati
s'ati
www.dacoromanica.ro

3$ SCHITE BIOGRAFICE
departe, ca dach ar fi vrut qi el sh', urmeze esemplul
lui Kesarie, ar fi putut sa spunh, ca luna lint Aprilie
la ElinT se numia Thargilion, qi causa pentru ce se
numia aqa a Gala o mimes° Avril, pote ca de la
Impdratul Avrilian; eh Aprilie se deriva de la ver-
bul aperire (a diskide), de unde i Greca in limba
aplA o numesc 'olvott.I. Dar crede ca este maT bine a
se lash, ca sa, se caute aceste lucruiT in arcile pro-
fane, era, noY sa ne indeletnicim maY mult a cunasce
pre ziditoriul din zidirile sale cele v6c1ute, etc.
Personalul tipografiel i sub Filaret a continuat a
fi acela§i ca qi sub Kesarie.
Mineiul pe Luna lui Matti 1780.
Tipgrirea acestui Mineit s'a inceput la I-iti Fe-.
bruarili i s'a ispravit la 24 Martie. In prefath, Fila-
ret, imitand pre Kesarie, aratii, ca numele acesteT
luny este roman, qi se deriva sail de la Maiores, pen-
tru ca ar fi fost dedicata in cinstea senatorilor qi a
a altar dmenT marl (maiores) aT cetitta Roma, sat
de pe numele mumel 4euluY Mercur, carea se numia
Maia. Spune, ca la I-a a lunei aceqtia Romani
praznuiati tArnosirea templuluT ce facuse Sabina in
onarea 4eilor numilT Lares ; era jupAnesele jArtfiat
buneT lor clede Favna, in casa mareluT for Archie-
reti, la care ocasiune nu participa nicT un barbat, ba
i idoliT de partea bArbAt4scrt se invalial La 9 ale
luneT serbati pe Lemures sat Remures, pre care IT
credeat duhurT facet6re de r6t1, sail sufiete neastim-
Orate ale mortilor, cara veneati a ant:Ara pre eel
viT, qi se credea, cd, prin acesta serbare arecum IT
di
www.dacoromanica.ro

SCHITE BIOGRAFLCE 39
e/orc4za sad astAmpark. La 24 ale hind se fAcea
ceremonia numitk Regifugium, spre amintire de iz-
gonirea lui Tarquiniti eel ma,ndru din Roma. Venind
la epocha chreqtina, spune ck, serbAtorea cea ma'
mare din acesth lung este serbarea sfintilor imperati
Constantin qi Elena, patronii legit chreltine§ti §i in-
cep6torii imp6rktiei nostre eel pravoslavnice , ca deqi
acestk ill se prkznue§te qi in alte t6ri thre9tine, dar
nickirea 11U se serbezh a§a de luminat ca in Tara-
roman4sca, ch'ci nurnai aid se inchipueqte stkpa-
nirea chreqtinesch ma' luminat de cat in t6te latu-
xile, qi ma' ales acum in auritul viacul nostru ce
curge, indoit §i intreit se cade nou6 a ne bucura
pentru luna lui Mai, pentru eh nou6acura tot Mai ne
este viata §i petrecerea, fiind-ca avem patron' §i ocro-
titori Parinte qi Fiid, adick pre prea sfint-itul nostru
pAstorid, qi pre prea luminatul nostru Donan, carii
in crucea lui Christos, qi obladuesc Ora cu bunk
chibzuire §i cu tots pravoslavia. Domnul, revarsk
mill' imp6rate§ti, imbogateqte Farad, radich din gu-
noiti nemuri, mangat sckrbiti, ocrote§te sermani, qi
t6te cele-ialte daruri ce s'ad impkrta§it atilt de la
imp6ratul ceresc, cat §i de la eel pamentesc milo-
stivul nostru imp6rat, le revarsk in Cara, qi ca un
s6re ne incklcleqte pre to'. Pastoriul iara0 cu ploia
darurilor duhovnice§ti riurezk, tot' lAcuitorii, qi po-
Vatue§te tote oile sale spre 'Apnea suftet6sck nu
numai cu cuventul prin invetkturi duhovniceqtY, ci
lii prin dascali isiinvetatoll adapa tot norodul, qi prin
cart' ce se tiparesc de tot folosul sufletesc §i de mare
www.dacoromanica.ro

pod6bfi a Bisericei, precum §i cu aceste minee. Ci
mai vertos cu insuqi fapta i cu pilda vieteT sale eel
sfinte, a cAreea luminh o ved fill eel ce nu clintesc
ochil la s6re i prosavesc pre pArintele eel ceresc.
i lini§tea ce avem, §i orl -ce bine alt doba,nditn, nu
se cade a socoti, c6, se pricinueqte de alt undeva,
fare numal din vistieria bunhtiitilor acestor dolt obla-
duitorl . de este adeverat cuventul Evange-
ch din rod se cun6sce pomuT, pate fie0e-carele
din buna urmare a obraduitorilor politieT a pricepe
inalta intelepciune a Domnului, §i din tocmitA kib-
zuire a purtAtorilor de grijA, a Bisericel pod6bele
sufleteqtT ale marelul piistoriuluY nostru, a ctiruia o-
draski reposatul pt rinte Kesarie au fost, care cu
ate rodurl suflete§tY ail indulcit gAtlejul eparchio-
tilor socotim a nu putea a se thinuinicY de insu§T
zavistnicil bunhtatilor". Vorbeqte apol cu,intristare,
ca "Alfa astNi ail remas intre Romani resturi din
basnelepAganqtY, ce erati lipite de luna lul MaY, pre-
cum t La 1-iti Maiti es la primbrul pe la gradini, uncle
se tgvAlesc pe 4rba, creclend eh grin ac4sta vor fi
shn6toTT tOta vara. Tot remaqith din phgAnatate este
qi obiceiul, eh in cliva sf. Georgie i&iT impodobesc
pragurile ugilor i stalpiT portilor cu Orbit 'verde. Mai
este o grbAtore ruqin6sh,, ce o numesc ropotia",
ce o serb4z6, Marta( in a treea sept6manA dupa pa§tY,
qi o numesc qi grbAtOre a draculuY, and babele fac,
cum Iic ele, in pofida draculul testurT" (tavAle
de lut).
lid,
ysi
ski
www.dacoromanica.ro

SCHITE 13IOGRAFICE 41
Min.eiul pe Luna Iuniii. 1780.
TipArirea s'a inceput la 26 Martie §i s'a isprg,vit
la, 16 Maiii. In prefata, Filaret arath a, numele a-
cesteY lunY unit it deriva de la dicerea latin6 lunio-
res (cea maY tines), di, adia, ar fi, fost dedicata sena-
torilor celor maY final, precum Mairi ar fi fost dedi-
cath celor ma betranY ; alp o deriA, de la deaea Iuno,
sora sari sotia lui Jupiter; Filaret prefers derivatia
cea tlinteiti. La elini acesta tuna se numia Ekaton-
veon,veon, carea inseum o sued, de boY, pentru eh in a-
cesta luna, carea la Elini incepea anul, ea jertfiati o
sutA de boy, prin carea multemlaii prin anticipatie
pentru belqugul anuluY. Irenind la epocha chreqtinh,
dice, ca in acesta linh sfintil ApostolY s'ati impra§-
tiat in totii, lumea spre a predica Evangelia, qi ina-
lute de acesta s'aii intdrit prin post qi rugAciune. De
aceea §i Biserica chreqting, a oranduit a se posti in
acesta luny postul sfintilor ApostolY, §i inchee, ar6-
tand insemnatatea posturilor stabilite de bisericii,
pentru perfectionarea morala a chre§tinilor, qi in-
d4nanA pre totY a le OA cu religiositate.
Mineiul pe luna NMI 1780.
S'a inceput la 18 Maiti. §i s'a sfirqit tiparirea la 18
Julie. In prefath, Filaret spune, cä Impdratul roman
Marc Aureliti a numit acesta lunh, cu numele folk-
EA Cesariul, carele s'a n6scut in acesta Luna., qi a re-
format Calendariul Romanilor. Spune, ca, RomaniY
in acestel, lunA, aveati maY multe grbgtorY, anume
www.dacoromanica.ro

la 6 ale luY Iuli1z serbab. amintirea de mantuirea Ro-
rad prin muma lul Coriolan; la 121u liu serbart cu
mare pompg, cliva naqterei luY Iuliu Cesariul; la 24
se facea mash, mare Archiereilor sail pontificilor ro-
man; la 28 jertfiall cap-va card, spre a opri cal-
dura cea mare a ]unel, pentru care clilele acelea se
numiafi Canicule, Ora unit le nurniat ale leuluY,- Bind-
ca, in acele (Ale s6rele se aftd in zodia leulul. Tre-
cend la epocha chreqting, Filaret se opreqte la ser-
barea sfantului Proroc Ilie, ce se praznueqte la 20
ale acestel luny, i aminteqte trasurile principale, cu
care se descrie acest proroc in Biblie ; spune cg in
acestg, lung, a incetat potopul qi B'a oprit corabia lui
Noe pe Muntil Ararat.
Tart pentru Romany spune, ca este insemnatg, a-
cestg lung prin aceia ca in ea s'ail adus in tarp, m6-
qtele santuluT Dimitrie Basarabov, carele a izbavit
Ora de ciumg, qi al doilea ca in ac6sta lung s'a
&ins flacara r6sboiulu1 intre inalta porta i imp6rg-
tia Rusiel ".
Aducerea Moqtelor sfantuluY Dimitrie Basarabov
in BucureqtY, de carea amintevte aid Episcopul Fi-
laret, a fost contimporana cu Episcopii Kesarie qi
Filaret, anume in timpul resboiulul Rusiel cu P6rta
(1769-1774). Dupg ce a cucerit Ruqciucul, gene-
ralul Salticov a ocupat tot teritoriul de pe malul
Dungrd Ong la Cernovoda, intre care qi satul Ba-
sarabov, carele este apr6pe de Ruqclue pe tdrmul
riulul Lom, unde se anal din vechime, de pe tim-
purile regilor bulgaro-romant Generalul rus a luat
acele sfinte m6qte cu dreptul de cuceritorit i void
www.dacoromanica.ro

SCHITE BIOGRAFICE 43
sg, le trimit4 in Rusia. Sosind in Bucure§ti cu sfin-
tele m6§te, un neguratorid anume Hagi Dimitrie,
Bind in relatiunY de hprope cu generalul, 1-a rugat
sä ddruesch acele sante moqte Tere1-romane§t1, ca
o despAgubire pentru praclile qi jafurile ce a suferit
ea in timpul resboiulut
(Vecli Sinaxariul de la 27 Octombrie in Mixtee le
din Monast. NenatuluT. Editia 1846).
(Va_ urma). Epise. Rom, Melehisedek.
...
www.dacoromanica.ro

MAUL Ix
(Urmare ; vecli No. 13, anul X, pag. 1079).
Titlul acestuYpsalm este: Intru stdr)9it pentru cele as-
cunse ale fiutiglul. Psalmul 1'0 David. Nu avem de es-
plicat de cat : pentru cele ascunse. Textul ebred dice :
.A1 mut-laben, ceia ce se traduce Pe 2ndrteafiuluL AltiY
unind cele dou6cuvinte dint/a cites c: almut; se sub in-
telege : al, ceia ce ar face despre tiner ete, sat pro ju-
ventute, Ca LXX se pare ca au cetit ast-fel ; dar eY ad
tradus : pentru cele ascunse; altri cred, eh acest cuvent
almut denoth, un instrument de musics ce le este ne-
cunoscut. Ater carii voese a se uni punctualminte cu
litera textuluT ebred lie super mortem Laben; qi cand
trebue sä esplice acest Laben, eY recurg la Goliat,
care e numit vir medietatum sail intermedius, inter ca-
stra, sae sh refers la o cantare numita, Laben, de care
se vorbeqte la prima carte Paralipomen, 15, 18.
Ideia luT Calmet este aasta : oh prin cuvgntul almut
intelege pre fetele destinate a canta in ceremoniele
templuluT ; qi dupa el tots esplicatiunea textuluY ar
fi: Psalmul lui David, pentru Ben, prepus corulul de
www.dacoromanica.ro

NOTE $I MEDIT. ASUPRA PSALM1LOR 45
fete cftntarete. In fine mai sint qi alte interpretatiud
ce se poi vedea in comentatorY, in deosebY in Mino-
chius in cap. 15 a cartei intAS a Paralipomenilor.
Dar ce insamna aceste cuvinte in cei LXX qi in.
Vulgata: pentru cele ascunse ale fiulta? St. Parinti
se unesc a crede Ca profetul are in vedere misteriile
luY Mesia, care era fiul lui David §i nu se p6te slice
ca, acesta gandire este contrary cu litera, pentru Ca
cuvintele ebraice, grece §i latine sint conforme ; nu
se p6te slice 6raqi ca ele sa fie prea mistice, pentru
ca David ca profet a vorbit in f6rte multe Tharp de
Mesia.
EbreiY fac doY psalmY din acest psalm al 9-lea, qi
acesta e causa pentru ce EbreIY in ordinea psalmilor
numera un psalm maY mult; dar eY Imes° alti psalmi,
cu tote ca impart Inca pre unit, cu tote acestea
ajung a num6ra ca i noi150 psalmY. Voiq avea in-
grijirea de a insemna aceste divisiunI i aceste reu-
niuni, care in fond sink de o prea mica consideratie
pentru intelegerea Psalmului.
Cat despre subiectul tratat in acest psalm, ee va
vedea prin esplicarea versurilor. Este vorba de vic-
torii mad; qi Parintii cred ea acestea sint victoriile
lui Mesia asupra inimicului mantuirei.
VERS 102.
Mtirtwrisi-mg-void fie, Ddmne, cu tOtti inima mea, spun -voiU tote mi-
nunile tale. Veseli-mg-voill §i mg void bucura 'intim tine, cdnta-voiU nu-
melt& teU, Prea
In 'textul ebreri este : Diuda-voiii pre Domnul. Septuaginta in-
drept6 cuventul cb;tre Domnul, pentru a face ca cuvintele profetului
sa fie uniforme, aci dice in urmg,: Spune-void We. minunile tale, mg
coil% bucura intra tine, ete.
qi
www.dacoromanica.ro

46 NOTE *I. MEDITATION
Daca am crede a aceste dou6 versurt sunt identice, gi ne-am in-
chipui a este acelaf lucru, esprimat in diferiV torment, &tuna nu.
am *ti sa, deosebim cugetArile profetulut §i nu. i-am cund§te inima
hit. David Oice : cat va letuda pre Domnul din tool inima sa; ceia ce
esprimK calitatea cea mat insemnata, a rugIciunet, adica iubirea, a-
teniiunea spirituluT §i interesul volute. El Oice in urmg, ch vapovesti
tote minunile Domnulur ; ceia ce arats," o mare intindere de cunoseinfg
gi aplicatiune in acest profet. El adaugli, ca se va bucura in Domnul;
ceia ce arata sentimentul adene de care e st6panit la amintirea mi-
nunilor sale ; el an se mulOme§te cu o simply buourie, ci ea e in
so%ita de veselie. In fine el va kluda prin ctintdd numele celut Prea
malt, unde se vede unirea rugAciunilor vocale 0 a ermtgrilor publice
cu dispositiunile interibre.. El va cants, numele celut Prea Inalt ;
cest nume este Dila. insug §i e Prea-Inalt ; El intrece tote
conceptiunile 6menilor qi a augerilor. lath; tote facultittile sufletulut
0 ale corpulul ocupate de gloria Domnulul.
MEDITATIUNT.
Defectul cel mai mare qi ce] mat comun al tuturor rug aciu-
nilor n6stre este a nu sunt facute din tota inima. Ne rugAm
de obiceitt, fait, ca inima SA iea parte la rugaciune. Le reci-
tam mat fara a le Incelege, le incepem fait a ne indica inima la
si le sfersim fart sit stim pre ce tale am trecut. Nu
bagam in Beall rAtAcirile gandurilor, sub pretext eft sunt in-
voluntare; dar cum invo]untare, and de obiceiii tine -va e
departe de D4e11, and vielueste far& cumpA,t, cAnd nu e
nici pregAtit, nici nu are sentiment pentru rugacimae ?
Santul rege lauda pre D -4e11 din tota inima sa, el se ocupa
de minunile sale si nu perde din vedere, ca vorbeste celut
Prea malt; el pune fericirea sa in a bine-cuventa sant nu-
mele kit Iata un om credincios ; si de ce s& nu fill si
en dupre exemplul s6ii?
VEILS. 3 si 4.
Cad se va intorce vrajmagul mezlinapol, sltibi-va gi va pert
de catre fata ta. Cal aT fticut judecata mat gi indreptarea mea7gequt-ca
pe scaun ceia ce judecT dreptatea.
Textul ebren a putut fi tradus : Cad se va intdrce vrdjmagul meta
sau vrtilmaga met. Traducend vrtijmagul meg, profetul de la plural.
a-
D-dell
D411,
www.dacoromanica.ro

ASUPRA PSALMILOR 47
trece la singular; ceia ce nu este rar in limba santh,. Prin singular
se intelege capul inimicilor, sat mai bine fie-care din inamicir
ebreul pee icayelu, care insamng. sltai-vor, §i acesta e
sensul celor LXX pi a Vulgate.
Profetul mullumepte lui D -c ei de aceia c6, inimicil sea aii inturnat
dosul i au fost rupinati de planurile for nedrepte.
MEDITATIUNI
Nu trebue a perde niel odatii curagiul, child este tine -va
nevinovat. D-dett este un judeerttor nemarginit luminat, in-
finit drept; el ne va apara sail in vieta azdsta sad in ceia-
lalta Numai el, dice St. Chrisostom, judeca dreptatea, care
deosibeqte pre cel drept de eel nedrept ; omens suet sat prea
putin iuminatT, sail prea pasionati, pentru a face acdstn. deo-
sebire ; ii acesta dovedevte ea trebue sa, fie un timp, and
D-deu se va sui pre tron, ca sit judece pre top' onaenif ; lard
aceia n'ar fi nici providentii, nits lege divinit, qi chiar
n'ar exista.
V t RS. 5 §i 6.
Certat-cd nemurile fi a petit necredinciosza, numele luY stins
in vec §i in vecut viculut Vrtijmafula i-a Zipsit sttbiile intru split,
Di teas as sprimat.
Este vorba aici de un mare eveniment in acest psalm; crier pro-
fetuL (lice : clt D-0.1 a lovit cu putere-natiunile, adicX pre idolatri ;
ace t1 impiops an petit, pi numele for a fost sfa,"rimat pentru eterni-
tate. Expresiunea de care se servepte ebreul arat6 eternitatea pro-
priu slisa : act in acelapi psalm durata fi guvernul. Jul a Oat aunt
exprimate ast-fel : Domnul in vec rgmcine, trebue dee a fi vorba in
acest psalm de sfarimarea idolatries pi nimicirea puterilor infernu-
prin predicarea Evangelie.
MEDITATIUNT
Este en neputinta de a nu cun6sce in aceste versuri vic
toria lui lisus Christos asupra puterilor infernuluf. Sagetile
for cele aprinse, cum se esprima Apostolul, sint respinge de
scutul eredintd. Cetritile, adica sufletele, in care locuea de-
,Sltibi-vor,
D-filet
lut,
www.dacoromanica.ro

48 NOTE §1 MEDITATIUNI
monul, si care erait, dupre cum dice insusi Iisus Christos,
ca locuri de aptirare ce ocupa cel Area inarmat, att fost sfa-
rimate, adica ca acest bine inarmat a fost alungat. 1Tecre-
dinciosii, asa de numerosi astadi, att blasfemat contra acestei
vietorii a 1111 Iisus Christos. ET a cis ca -demonul, de and
acest Dumnedeil Mantuitor a venitin lume, n'a perdut din
puterea sa; cii el Inca triumf4a, in totit lumea ; cii, el era in-
ving6tor in luptele sale contra EvangelieT, pentru ca esea
din lupUt incarcat de pradi. Acesti inimicl aT religiunel n'att
considerat nici uatura armelor, ce Iisus Christos a hint in
Evangelia si Biserica sa, nici monul cum voeste sa se ser-
vdsca, nici multimea sufletelor rapite de la demon, nict in
fine resultatul lupteT acestia, prin care Iisus Christos se va
prea-mitri, Tar diavolul va fi rusinat. Iisus Christos da cre-
dinciosilor set- arme f6rte puternice, care stet : darul sett,
santele sale taine, exemplele sale, santelor sale citrti. Cu aceste
arme pnternice va putea birui t6te puterile infernului; dar
pentru a avea acesta.biruintii, trebue a voi si a Id sit se ser-
v6scit de aceste arme. Mamie principal. a OM iconomia,man-
tuirei este, cit D-deft voeste a fi tnchinat, a i se supune, a -I
servi de bung, voe; el dit tot ajutorul, dar cere ca sit nu fie
nefolositor prin necredintrt, prin lenevire, prin pasiunT. Uu
rege pate procura soldatilor seT arme destul de bune ; dacii,
ei n'ail vointg., vor fugi cu aceste arme, si regele va fi in
pericol perde statele sale. Cu tote acestea nu este tot
ast-fel si cu Iisus Christos, el rapeste demonuluT o mult-ime de
suflete, care eraA si care puteati fi sclavele sale., farit ajutorul
harulul. Numerul alesilor nu este f6rte mare, dar el este de-
stul de mare ; tine p6te pretui nurarul? In fine ce
demonul prin pretinsa sa victorie? Va fi el mai fericit? Dacit
un rege pedepsit ar videa pre multi din supusii seT, sail chiar
din inimicii seT, pedepsitl cu el, s6rta sa va fi 6re mai de
suferit? Imp6r4ia demonulul, va fi Itrnp6rMia uriciuneT, a
rtqineT si a despertireT. Cu cat nume'rul supusilor acestuT st6pan
crud va fi mare, cu atata va blestema starea sa, si va siroti
greutatea predepselor sale. Vointa ce are de a vatama,, ca
castigil
www.dacoromanica.ro

ASUPRA PSALMILOR 49
esergiala, de la cgderea sa, .11 rode mai hnteid pre el ; suc-
cesul a6stei vointT I.multeste nenorocirile sales fn be de a le
micsura. In fine pentru a yidea in Ce parte e victoria, trebue
a vedea unde este fericirea si gloria. De sigur In partea Jul
Iisus Christos ; asa dar numaT lisus Christos e invingetor.
V E R S. 7 si 8.
Perit-a pomenirea Jut cu sunet, Domnul in sec rontine. Gettit-a
la judecatti scaunul sett, gi el va judeca lumea intru dtreptate, jade,
ca-va norodul cu indreptare.
Profetul opune durata eterna a Domnulut distrugerei inimicilor
sel, earl' slut and ai mitntuirei mistre. Amintirea lor, dice el, va pert
cu sunet sail mai bine cu eY, dupre sensul ebreu. D -qeU va judeca ptt-
mentul cu dreptate; el va judeca popdrele cu dreptate. Este ere-care
diferinVa Intre ptimant i popore: pAmentul insamna" insusr
fie locuit sail nelocuit. D-clett 11 va judeca au dreptate, amestecand
elementele din care e cornpus; c cT /west glob n'a fost treat pentru
a dura tot-deuna ; dreptatea Ilya inlocui cu un noti p'iment
§i cu ceruri noug, adecg, ImpgrAtia eterna. unde nu va fi nicT durere,
nici ,intristare, nick suspin. Poporele slut locuitorii
va judeca cu dreptate, sail dupre dreptatea sa; pentru ca
el e drept, resplae§te virtutea si pedepseste farg, de legea.
MEDITATIUNI
Este aid o opositie insemnata Intre distrugerea celor reT
5i durata eterna a lui D-4et. Amintirea impiosilor pere cu
sunet, sat pere cu el; dar Domnul renfane in eterri. Chiar
in text este ca el Ode etern pre scaunul set, pentru a arAta
pacea de care se bucura si puterea sa. Acdsta mangle vir,
tutea persecutata de eel reT. Acestia per si amintirea for se
nimiceste. Daca ea remkne, este o amintire urici6sa f; i rea, ca
si nimicirea. Ce vor gAndi tote secolele de un Neron, de un
Caligula, un Irodt un Antiohus, Si de un tradator ea blau,?
Virtutea din contra cu tote ea e apAsath pe pament, va avea
in imp6ri4ia lul D-filet nu numal o resplatire eterna, dar se,
va, bucura f if etern eft a fost primita de Suveranul judeciitor_
Judecata Jul va aprecia totul, dupre drepta sa val6re.
Ziserica Ortodoxl 4,
§i
global,
luT
pamentului;
Romeo..
D.cleil
Nett Ii
D4oil
www.dacoromanica.ro

50 NOTE $1 MEDITATIUNT
Acdsta gAndire distruge ipocrisia, face BA se iubdsca cu-
ratenia si simplitatea, inspirit o temere salutary de judecata
eternd, desehide inima pentru dragostea lui
Scriptura este admirabila in imaginile sale; ea ne repre-
sintii pre D-cleil preparand tronul sell pentru judecata; ca
si cum in acestd vided, care este timpul milostivirei, tronul
lui D-deli nu este destinat de cat a versa torente de ertare.
In 4iva, aratiiref acest tron va fi, a until judeator, care va
cere compt de bine-facerile sale, care va resplati bursa in-
trebuintare a ]or, si care va pedepsi abusul de ele.
VERS. 9.
s'a ftieut Domnul sapare s&aeulur, ajutor in vrem) cuvidse,
in necazurY.
Textul ebreii dice in be de scapare, unloc inalt si fortificat, unde
sa pcita, scApa cu incred.ere. Sgracul de care se vorbe§te aid este
omul asuprit, hpasat, batjocorit; dupe cum spune textul; D -c.en it
ajuta in ocasiuni, and acestI protecfune fi este necesara. Textul
traducerile is : in vreme cuvidstt, in necazurt, acestea sunt doue lu-
cruri deosebite, timpul favorabil si nenorocire. Cred ca aces earii
traduc simplu, In timpul nenorocireT, nu dail tota forty expresiuni-
lor protetului.
MEDITATIUNT
Este aid o deosebire f6rte insemnata lutre D-4eti si pro-
tectorii lame. Acestia ajuta pre nenorociel prea pntin, prea
rar si adese-ori pe cAnd Domnul se glorified, a suseinea
pre acestl 6meni pArdsiti. Fericitii seculului se razirat pe a-
verea lor, pe industrie, pe creditul tor, si la
ajutorele omenesti; data el sprijineste pre nenorocieil ce
se adreseza la el, si data sunt in lume nenorocieT, carii se
Far a fi pitras;c1 de providentd, este, sail pentru ca ei nu se
incred in ea, sail pF ntru ca alerga la ajutoruri streine de
starea lor. sari pentru ca abuseza de acele ce le sunt date.
D6mne, asi putea aduce inaintea to multe exemple care ju-
stifica aceste tree observatiuni ; dar trebue mai anteill
i
§i
last
D-!dell.
Ted;
D-deil if
www.dacoromanica.ro

ASLIPRA PSALMILOR 51
multami pentru ajutorurile ce mi al dat asa de des $i de-
grab, si in timpul cand incercam niste fapte de care sin-
gur puteai a in6 scapa. FiT bine-euventat, D-4eul melt, de
acest ajutor, atatopiritual eat ki temporal, ce mi l-al fileut to
singer. i nu perniite ca sa nit vre-odatii aceste bine-facers
insemnate, aceste darud speciale. Fie ca ele sit animeze
credinta mea, sA fie un motiv pentru mine de a vietui sub
protectiunea ta, §i a pune increderea mea flume in tine.
VERS. 10.
sti ntidttjduisctt spre tine cep ce cunosc numele tit; ct1 n'ar ptirttsit
pre eel ce to calla pre tine, Ddmne.
Ebreul dice vor spera ; dar se tie ca adese-ori se fac schimbitri
de timpuri in aeesta," ast fel, suposInd viitorul, presentul pro-
fetului este tot acelag.
MEDITATIUNI
Profetul ne aratit aidt o tale forte buna, ca sa ne invete a
pune iperederea n6stril in D-geti. Nu este alta de cat a en-
n6ste iaumele slit §i a eituta pre Domnul. Cunostinta de D -c ed
nu constg, in mad cercetari asupra natures sale si a atribu-
telor sale divine. Ea const5, in a crede eu tarie aceia ce cre-
dinta ne invapi despre puterea sa, mila si dreptatea sa. Cau-
tarea de depinde, cu hand s6d, de sentimentele inimel
n6stre, de bursa-vointii ce ne indreptit dare el, de sinceri-
tatea cu care dorim de Aceste lucrurT aunt con-
venabile celor simpli, spiritelo-m.irginite. Ast-fel de comun
in cea mai mare parte din ei se glselte o mai mare con-
fientii in D Inv6tatii se inered prea mult in ef insusi
in consciinta ce voese a capitta despre D-4e11; rsi in cautarea
ce fac de mij16cele de a-I servi, ei pun in acesta prea muitti
sirguintil §i iscusinV ; de altmintrelea obidnuitT, chiar grin
functiunile 'or, a examina obiectiunile ce impietatea i eresia
all iinaginat asupra naturel si a atributelor asu-
pra datoriilor n6stre fatti cu acdstii. Fiinta suveranl, asupra
faptelor santilor ce e,celat in cultul BM, ei Indrca,
4i
a -I plzicea.
deli.
sit
limbs;
lux D-dell,
at
www.dacoromanica.ro

52 NOTE 1 MEDITATIUNI
acum tentatiuni pericul6se, acum strangerl de inima ca in-
separabile de studiul lor, acum_ temerl de a nu putea gag
avantajos, r6spunsurl proprii a rusina pre adversaril lor,
Ah! Domne, cat de mare trebuinta ati savantt de simplici-
tate i umilinta, in silintele dad pentru a te cumilte
a te cauta! Tu al multamit Parintelul ceresc, cia a ascuns
misteriile tale de ceT intelepti qi priceputl i le-a descoperit
pruncilor. Acest CU Ant divin se adevereqte in fie-care
adese-orl cunostintele multe at filcut neeredincio§T qi ere-
; simplicitatea credintei, unity cu bursa vointa, umple
Imp6ra4ia to de santl.
V E R S. 11 gi 12.
Ccintaft Domnulur celut ce locue§te in Sian, vestice intru nimurt
isprttvile lug': c2Z cel ce cauttt sdngiurile for adus aminte , a
uitat strigarea gracilor.
In acest psalm profetul se las5, a fi tras de misciirile inimel. sale ;
acum se Atha contra inimicilor Jul acum mangqe virtutea
asupritg, acum se adresdzii D -luT gi-1 glorifies.
Cuventul ce cei LXX fl traduc prin irtclae*ara, gi Vulgata, prin
stadia, Insemn&a asetainea in tetxul ebret .1- opera, §i insamnit in
general tote planurile si tote minunile provideuter divine. S'a 4is ca
Domnul locuegte in Sion, pentru cg. chivotul legeT deunde se cuno-
gtea volut e. sa, a fost transportat pe acest munte.
S'a ca cauttl angels aracilor, pentru ea el invinge in-
juriile ce li se lac.
MEDITATIUNI
David ind6nana pre poporul sett a data laudele D -luT, care
Iocue§te in muntele Sionulul, din causa chivotului legei care
a fost strAmutat acolo. Dar nos, car6ra Apostolul ne (lice :
ca ne-am apropiat de adeve'ratul munte al SionuluT, de -ce-
tatea celul viii, adeca ca am intrat in Biserica
ht Iisus Christos, a cares figura era muntele Sionuht, a-
prope de Ierusalina, ce tribut de laude datorim D-cl.eit?
Ce zel trebue sa avem nol, pentru a anunta maririle qi minu-
nile sale? Ce recuncgittinp, trebue aratam pentru daru
- ,
cell lli
4i,
it-a
D-4eti,
4is D-4et't
D-cleului
lut
sa -i
www.dacoromanica.ro

ASUPRA PSALM1LOR 5 3
ce ne-a facut de a intra qi a starui in adevgrata credinta,
In. adev6rata Biserica? Ac6sta Billerica, dice St. Chrisostom,
se compara Cu un munte din cause soliditateT sale gi a imuta-
bilitateT; cad preeum nici o putere omin4scil nu p6te risipi
qi transporta un munte, ast-fel Biserica luT Bans Christos va
remanea toi-d6una tare qi neclatita..
D-q.eii cauta sangele gracilor, adeca acelor mid, umiliti
li intristatI. El ne ertli greplele comise contra luT; dar el
nu ne drta fare indreptare injuriile &cute apropelut OrT
tine it ataca in persona sa, in averea sa, in reputatiunea sa,
in too fiinta sa fisied §i morald, este vinovat catre el, fti
D-dell il resbuna. Nu este numaT atat; orT-tine refusa a-1 ajuta
in trebuintele sale, de a-1 mangaia in greutatile sale, de a4
erta defectele, va fi responsabil dreptateT divine de t6te
acestea. Ah! Cat de luting, este charitatea in privinta apr6-
pelui ! Cat de delicata este aasta virtute! Cat de u§or este
a o lovi, qi cat de grew a o restabili in integritatea. sa cand
a jignito.
V E R S. 13 gi 14.
Miluelte-me, Ddmne, veqt smerenia mea de cdtre vrttjma.ge me), Bela
ce me inalg pre mine din portile mold : ca set vestal° ate laudele tale
in polite fetid Sionului? Veseli-ne-vom de mantuirea ta.
Vedi umilinta mea, dupg, textul ebreti : intristarea mea : portile
mortei slut tote calamitgtile estreme, mai ales acele care pun su-
fietul in pericol de a se perde. Portile fiicei Sionului gut adunI-
rile poporului credincios in Sion. Ebreul numegte filer', a Sionului,
fiica Tyrului etc., pre locuitoril acelor orar, pentru cg se aduna la
portile oragului pentru judeati gi pentru alto afacerT pu.blice ; pro-
fetul vorbegte aici de poi -tile Sionului, pentru a indica adunarea ere-
dinciogilor, cgrora doregte a le anunta maririle lui D-4eti.
MEDITATIUNT
.---L---...
On tote ea profetul a artitat bucurie In versurile prece-
dente, el nu lass de a sere aici in ajutor mila hiT D-leit In
intristarea sa. Dreptul simte in tot-deuna starea nenorociref
www.dacoromanica.ro

54 NOTE Er MEDITATIUNI
in care se Oil pre pdment §i pericolele la care este espusit
mantuirea sa.
Cand ne bucuriim de cea mai mare pace, dice St. Chri-
sostom, sa bauuim _mai mult de cat tot-deuna, adstii situa-
-tiune si sa Indoim rugaeiunile nostre pentru a obtinea aju-
torul celui Prea-Inalt. In lini§te se intempla cele mai marl
dideri, David scripase de persecutiunile lui Saul, el guverna
qi cu glorie. Acesta fu momentul and se vita mai
mult, in care comise dou6 marl crime, care filet obiectul Ia-
crimilor in tot restul vietei sale. Dacri m6 examinez pre mine
insumi, void videa, ca in prosperitate, in siinetate plink §i in-
tregd, fn linistea spit itulul qi a inimel mele, se radica in mine
un fel de indar(itnicie pentru a supara pre D-dell ; temerea
de judecata sa dispare, presenta sail amintirea obiectelor sen-
sibile m6 atinge mai mult atund dar trebue a alerga cu cea
mai mare staruinca la protectiunea Domnulul.
V E R S. 15 qi 16.
Afundatu -s'ai nemurile intru stricticiunea care an fdcut ; in cursa
act'sta care aii ascuns s'a prim piciorul lor. Cund§te-se Domnul judg-
e* feicencl,intru faptele mainilor sale s'a prins p&dtosul.
Intro stricticiunea care a E facut, cuventul ebreii gahat, insamna
perdere, distrugere, devastare; Grecul dice: iv 8Lacp&opq, care ex-
prima bine sensul.
Aceste rirnuri3 de care vorbegte profetul, sunt inimicii cultului
sant, top adversaiii nAntuirei.
MEDITATIUNI
Ceia ce s'a observat, s'a predis aid de profetul, s'a intam-
plat si se va intampla tuturor perseoutorilor virtutei. Et cad
curend sad mai tardiii in cursa ce all pregAtit'o 6menilor
virtuosi. Cu cat dreptatea lui D-deli este tale, cu atat ea
este mai intrieocatit. S-ta Scripture qi istoria profanit sunt
pline de exempla funeste in priviuta adsta. Dar pentru eft
aceste exemple nu se par a se mai relnoi, pentru adsta ne-
legiuitii trebue sit se infricoceze. D-dell este tot- deuna acelacil
linistit
www.dacoromanica.ro

ASUPRA PSALMILOR 55
tot-d6una drept, tot-deuna Mimic al crime; dacg. nu pedep-
selte in vista aasta, nu va lipsi a esercita resbunarea sa in
ceia-lalta.
V E R S. 17 §i 18.
Intorcti-se pectito§ir la iad, tote vanurile, eels ce uitti pre D-4ed.
Cd nu Find in sierra va A uitat seracul ; rttbdarea seracilor nu ua
peri pcind in sferfit.
Peatosul a Lost prins in lucrul mainilor sale, adia ca voind a
vatama §i a face fell, a cAdat el insuqi in nenorocirea ce prepara al-
tore. Acesta pate Insemna Ina ca va fi judecat dupee faptele sale.
La finele vers. 17, este in Ebreu, higaion selah, a caret insemnare
nu se §tie exact; se crede a este o not pusg, pentru a de§tepta a-
tentiunea, ca g.i cum. ar fi : res in perpetuum meditanda. Gel LXX
pun Oh 6ea.04,azoc, ca qi cum efinaretii: trebuia se, fad): aid o
pausa. Traducerea nesta romans omite aceste cuvinte ea neesplica-
bile ast4-di.,
MEDITATIUNI
1.In aceste douo versuri se cuprind marl inv6titturi :
1. Se va cunoqte, ea este un D deli drept; it va cuno§te
prin justipa ce va face. Acest adev6r este repetat neincetat
in psalms, pentru di profetul inspirat de D-4eti, Itiea ca nu
este nimic, care sit turbure pre 6menii fericip, in lumea a-
cesta, de cat prosperitatea reilor qi nenorocirea celor drepp.
Va fi dar un timp in care tam dreptatea va fi manifestata
ltd. fficuta. de Judeditorul suveran al tuturor lucrurilor, ceia ce
nu trebue a uita nici odatit.
2. P6o111001 se yor inturna in iad, pentru di aunt dap din
acdsta lame puterilor iadului; starea for nu este diferitit de
a celor condamnap, de cat prin aceia ca se bucurit de vi6p1,,
ca' sufietul for este a§a de vinovat in ochiT lui D-cell ca O.
acele ce gem in iad. Un alt cuvent inert pentru care s'a 4is
ca p6eittosii se vor inturna in iad, este di in adev6r la ju-
decata generals a lui D-clett, sufletele for se vor reuni cu
corpul tor, qi vor intra ast-fel reunite in locul de mundi li
serrtsnirea dinilor.
Pentru a fi reprobat, profetul aratrt uitarea de DA.eti, ca
www.dacoromanica.ro

5 6 NOTE BSI MEDITATIUNT
O. cum acesta ar fi singurul p6cat pentru a fi blestemat.
acesta este mn_ mare r;ii inspaimantator adev6r. Sunt in lume
o multime de pers6ne, care nu se pAvesc ca vinovate in
oehii lul D-deft, pentru ca au virtutl morale, pentru ca Bunt
credinci6se in clisatorie, in negot, in afacerile dintre cei-lalt1
6menT; pentru ca nu iatt parte mid de cum, la adunarile ne-
euviinci6se ale 6menilor de lume; pentru ea umanitate,
cumpatare, bunatate in caracter ; pentru ea se ocupa cu lu-
crurl folosit6re, care nu le lass timpu] de a se deda place-
rilor. In fine, ace§tia sunt 6menil nebanuitl in ocbiT lumel,
dar el uita pre Domnul; nu-T adreseza nici o ruggeiune, sail
de se grtsesc in adunarile ere§tinilor, sunt fara meditare, fart
dorinta de a placea lul fara a se intorce in el-
AcWia sunt, dupre gandirea,profetulul p6cato§ii carh nu vor
avea alto parte de cat infernul. pentru ea lucru] de capitenie
pentru mantuire este de all aduce aminte cue D-40, de a
alerga la el, a-1 chema, de a-T marturisi incredere qi dragoste.
4. Rabdarea este aceia ce pretue§te maI molt pers6nelor
intristate, persecutate, oprimate. Se sustine eu vig6re o mare
incercare, t6te motivele religiunei t6te fortele ratiund se
unesc pentru a intari sufletul; dar o lungit desplacere, o a-
pasare a card finit nu as maT vede, o persecutiune, -care
create Cu numerul al anilor, toceqte intru cat-va
silinta spiritului, descurajaza vointa, §i nu r6mane In o inima
nefericita de cat un fond de amaraciune, care cauta a se ma-
nifesta prin plangere gi nerabdare. Profetul da aici un re-
mediil mare folositor aceia cet retbdarea gracilor nu va
_peri pana in sfer,si; ca va fi iesiatita de brangaitorul etern.
In iad nu este de cat desperare, pentru ea rabdarea ar fi
nefolositore, pedepsa trebuind a fi neimblanclita gi finit.
Dar in acesta, vi6tA, orl cat de lunga s'ar presupune, dreptul
intristat vede tot-d6una un termin, §i la acest termen, o stare,
unde nu va fi nisi durere, nicI munch, nicl Intristare,
suferintl, uncle bucuria cea maT curata, va umplea inima, nude
un noian de veselie, cum se esprim n profetul, va cuprinde
tate facultatile omuluT. Aedstti &dire dei-enita obiceiti in
ail
inqii.
§i
4ilelor qi
0
nicl
Si
D-aeil,
Pont
www.dacoromanica.ro

ASUPRA PSALMIL OR 57
spiritul adeveratului credincios, Inab lancleqte tote r6lele sale,
i le face chiar pretiose ; vine char pants, a prefera buferincele
sale, umiliatinnile, nenorocirile tuturor placerilor lumei.
cat de mult ajutrt Inc & pe un suflet in ast-fel de stare marele
spectacol al lul Iisus Chr. persecutat, calomniat suferind?
V E R S. 19 §i 20.
Scald -tee Ddmne, std nu se inttkr6sc2t omul, sti se judece n6mwrile
inaintea ta. Pune, Ddmne, dtittitori4 de lege pentru ca set cundsclt
nimurile cti dmea aunt.
Este mult tkie in terminul: enog, care ins6mnil ona slab, prKpE.dit,
peatos. Profetul cere ca o creaturg a§a de mroginita in puterile sale
srt nu. se intArescA contra lut
Acest legislator, de care se vorbe§te, este luat de cati-va ebrai§tf,
in be de temerea de Domnul, pentru ca in adev'e'r cnventul ebraic
p6te 81 insemneze temere, san stgpan, legislators dupre cele dou6 rg,-
dAcini diverse din care se trage. Cei LXX tradus §i
traducerea latinii, legislatorem. Se p6te forte bine intelege prin acest
legislator lisus Christos, care a inviitat mai bine de cat top pre
6menT, eT sint Omen, pers6ne slabe gi krA merite.
MEDITATTUNT
Profetul cere ca pop6rele sti eun6sca ca 6meni sint. Este
ceva inspilimantator, ca pentra a ne convinge de acest mere
adev6r, a trebuit din partea lul D-4e1.1 atatea silinti ale pu-
terel sale, atatea multimi de minunl sub lege Indoite in
Evangelie. Omenil sint asa de tndrtisneti a se inalta qi a e§i
din sfera tor, ca multi dintre el ail voit a rapi onorurl, care
nu. se dali de cat divinitrttei. Ninlic nu demonstrii, mai bine
sleihiciunea lor, ignoranta tor, miseria, de cat acestit Incli-
nare neintelepa, sail, mai bine cps, ale. de nesinatitore. Adsta
e un fruct al OcatuluI original, a acelei citderi enorme, care
a tulburat facultatile nOstre, qi degradat sentimentele n6stre,
Adsta inMaturti: cet not suntem 6ment este mai necesara
celor mar!, de cat celor raid. Fiind-ca eel marl taunt in*
gi
aii
ca
si
el;
volmaittis
www.dacoromanica.ro

58 NOTE MEDITATIUNI
tatT mal presus de condi%iunile comune; el se cred asa de
deSpreddd in alta condidune, el nu voese sa fie atenIT pen-
tru inferioril lor, de cat pentru a-I disprecui, sail a le cere
datoril exeesive ; de aid mania lor pentru acei ce ataea stra-
lucirea lor, delicateta asupra punctulul on6rei, acea
ce -i inconjora neineetat, acea importance ce el pun in apu-
caturele cele maT comunet area scutire maT absolutii ce pre-
tind eT in privirea legilor. Ei sunt 6meni; se nasc ca si eel-
lald omen!, stint supulf la trebuintele celor-lald 6meni, el
mor ca si clald 6meni, i nicl odata nu gandesc a se nu-
rara pintre eel-laid 6meni. In privirea lui ei 11 uita
maT mult de cat eel-laid Omen!. Tot aceia ce ati, D-4eil le-a
dat, care p6te a le Jua, si care de sigur va pedepsi abusul ce
fac de acdsta. ET trebuiau mai mult de cat 6meni a
se umili inaintea aceste! Fad inalte, care le-a pus in mains
Ore -care parte a puterei sale si care face a luci In eT 6re-
care raze a majestateT sale. 0 D-4eule! arata Cu darul tLti
tuturor regilor, precunrsi tuturor popOrelor, tuturor cuceri-
torilor, ca si tuturor selavilor, bogadlor si s6racilor, Invqa-
dlor ignorandlcr, ministrilor altarului teti ca simplilor
eredinciosi, cet toy t sunt 6meni:, condamnad la m6rte, depen-
dind de dreptatea ta, vinovad. Inaintea ta din eel ant6itt
moment al nasterei lor, si ineapabili de a merita impera0a
ta, lard bine-facerile milostivirei tale. Invata-ne aeest mare
adev6r prin santul si adoratul leg'slator ce ne-aT dat in per-
sona luT Iisus Christos, el este santenia, stralueirea, puterea
chiar ; si el s'a numit neineetat Fiul omulza, pentru a ne face
sa ne amintim compatimind cu nenorocirile nOstre, el s'a
facut aseminea not-4 farts el noT n'am fi putut capita eel
Mal mic grad de umilinta ; clef de indatl ce suntem singurl
si fare harul thtt, mandria ne cuprinde, si mandria- nu este
de cat uitarea de sine insusi, uitarea de slabiciunea nostra,
uitarea acestui mare principit, ca noT suntem 6meni.
pampa.
cd-la41
eft
EN
D-O.eit,
si si
www.dacoromanica.ro

ASUPRA PSALMILOR 59
VERS. 21.
Pentru ce, Ddmne, star departe, trecr cu vederea in vremr cuvidse
in necazurr.
De ale! in textul ebret incepe al 4ecelea psalm. eel LXX, si, dupd
e`l, Vulgate nu fac acestd impartire. Ebraista tlic, di este atata dife-
rentd in aceia ce urmeed $i aceia ce precede, cd este cu neputintd, de
a cunOste aici un psalm. Dar ar fi a nu recunoste acest gen de com-
posiVune, nice tonul care domneste in iota Psaltirea, and am ante
in fie-care psalm, un plan regulat si urmat. In prima parte a acestut
psalm, David se ocupd in deosebr a in'alta protectiunea ce Domnul da
celor drepti contra p6catosilor si a impiosilor. In acesta parte a
doua, el insists mai mult asupra proceddrel celor rei, asupra perse-
cutiunilor ce fac celor drepti. Este dar aid o nepotrivire? Cei LXX
at yeslut, ca aid nu e nisi un thlu, cum este in cel-lelp septe psalmi
precede* si in co' urmlitori; ei au avut esemplare, care nu erat
tifrate, qi in care psalmil nu era distinsl de cat prin titlul lor, pen-
tru aceia el at creslut, a acesta a doua parte nu facea de cat un
intreg cu psalmul 9.
Textul ebret, in acest vets slice: Pentru ce, Ddmne, star departs,
pentru ce to -ar ascuns? Tot acelasi sens : Cand D-slet nu ne vorbeste,
se pare ca., s'a retras si sts departe de not Cand nu ne ajutd, se pare
es ne desprqueste, se pare cit a ascuns fata sa.
MEDITATIUNT
D-cletl este tot-d6una apr6pe de noi, pentru ca, cum 4icea
Apostolul Atenienilor, noi suntem in, el, vietuim in el, in el
ne mi cam; dar dumne4e6sea presents nu se sin4este tot-
deuna. Se pare sate odatit ca se indepilrteza ci se ascunde;
ceia ce se intAmplA sail pentru cii voeste a incerca rabdarea
nastrd, sail pentru ca sunt in noi 6re care gresale ce voecte
a le pedepsi. Nuraal 6menii ce spun cuvinte simesc bine a-
c6stii depitrtare si apropiere a lui dacit pot sri, m6
esprim in acecti termini. Ast-fel mai numai eT sunt, calif pot
face acestil rugitciune a lui David, Oamenii lump, ocupap
de pasiunile lor, sail de afacerile lor, nu gluten dacii D-sled
este apr6pe sail departe de el. Nu mai gandesc la el, $i cea
mai mica ingrijire a lor este de a se bucura de santa sa pre-
www.dacoromanica.ro

1887 01

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (14)

Similar to 1887 01

Similar to 1887 01 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1887 01