Cennini, Cennino - Tratatul de pictura

Biblioteca de
Biogrofii. Memorir
Cennino Cennini
tratatul
picturS,
Edituro Meridione

(.iJNNINO (-l]NNINI
!l libro,/tll'atrr
0 'l trlttlo dclla Pittara
Cennino Cennini
tratatul
de pictur5,
Troclucere, note ri indice de
N. AL, TOSC:ANI
Prefcrtcr de
vrcTOR TERONTM STOTCI"ilTA
EDITURA MERIDIANE
Bucuregti, 1977
",:i

Pe coperti:
GiOTTO
?ittori (detalit),
sec. XIV, fresci
Fl,rrcnla, Badia
PREFATA
CENNINO CENNII'JI .. ARTA CA MESERIE
Cenrzino cL'tlndlea C,:ntzini d.a Coile rJi Val.delsal
trebuie sE fi t'ost rtn fel de nzic ?n(lestru. din tim-
pwrile u.hitne o"le giotti:ltilor toscani, a'pAsctL dc
prestig;ul llaestniu.i Si wnzbrit t{,: colegii sii de
gcnerapie: Spinello, Starnina-,,ciompul", l/jc-
colit di Pietra Gerini, I-orenzet Monaco. O oare-
(tt1'(' ,nodestie il imtrticdicft ?rn,i si ,zltari in ocl:ii
lto.tcritiifii ca ,tn ambi;ios nas...tist'Acrfi: ,,un mic
I ( lenniro Cennini s-a nirrut Ia Colle di Valdelsa, ca
l'irr al lrri Andrea Cennini. I)eia nalterii r;mine necunos-
r rrr.i. I )in rindrrrile cledicate lui de citre Vasari in ,,Via1a
lrri ,'gno1o Cnddi" gi din a1u:riile rutobiogr afice corrlir'nrte
rlc .,'l-r:rtai rti de picLrrrii' aflSm ci (,ennini a Iost timp de
,loisprezc,c a;ri uccnicul lui Agnoio. C) recr,nstiiuirc a rr:ri-
r,i151ii rie pictor a Jui {,ennir;i a fost de c'.rrind intreprinsl
de l{. Boskor'rts, Cettnino Ccrutini-I'ittore nonconforn.ist,r.
in ,,Mitteilungerr des l(unsthistorischen Inslitutes in Florenr-",
XVII, (1973), I{eft 2-3, p. 29-5C. Din operele atribuite
cle c5tre M. Boskovits (fr:escele de la San Lucchese din
Poggibonsi, tabernacolul din Via del Castello din Colle di
Valdelsa, etc.) arla lui Cennini apare impregnat5 de goticul
internalional gi desruJ de depirirri dc nrenicre giotlescS.
NIu mult timp dupl incheierea uceniciei, Cennini pleac5
la P;rdove, unde este a;rgajat ca rrictor de casl (pittore la-
ntiglittre) a1 lui Frencesco da Carrara. $tim cu precizie ci
se afia-aici in 1.198, an din care ni s-au pSstrat doui do-
cumente, ce se af15 azi in Arhivele Centrale de Stat din
Padova. Aici locuieSte in cartierul San Pietro in preuni
cu sotia sa donn,r Ricca. l.a Padova rnediteazX 9i scrie, dupi
tcrate probabilit51ile, .,C:rrtea despre ArtS' (1/_, libro del-
I'arte,"tipdritd apoi 5i sub titlul dc Trattato della Pittura)'
'f;pul Ce .criere,,:al.lriat d'rr'! rnndeiul enciclopedist me'
d:eral j r voei ll Padova, ierrninolctgia r, e'reti 'rzrtX ado-
Iptchim intre

,,1('{tefugdt ce se inclelctniceStc cu.lrtd. picttrrii"
-
astlel ni se Prezirtti el, prin cuvinte cdre trc(:,
locttc, dincolo de o untilir4i nrcd,ievald obligato-
rie. I ar ntti tirzitt, pcste il,l sccol Si, .iuntd.tate, cl
isi ,'rt iqisi locu.l in printa .,istoric rx artelor itd-
Iictrc" , Viegile lwi l'-asari,: ,,,i ari.nd el, tlcoarece
trtt. rettsise sd invefe a pictd in ntod, desivirSit, sit
stie ccl pw;in lolosinlct culorii., a tent.perei., a cle-
ittrilor Si a ten.cuirii, Si cle care dnurne cwlori e
bine sE ne leritn a le antesteca; si in {itze mwltc
alte st'aturi (asuprtt cc"trora ntu dre rost sA zbovinl
Iiind astdzi prea binc ctn'toscute) c*a fe vreme.t.
.t(actl, erdu. nlLtri tdine pi nti|u.t.nate (. . ,) Centini
cli Drca Ccnnini a scris ot. ntinrt sa o cAr"te" ,1
Punctttl tn care Tratiitul lui Ceruilr't.i sc in.sereazd,
itt. cr.tlttrrrt f igwrati'.-i a I)rerenaSterii ar apirea in.
rccst jel clar indi.cati htc7 de pe 't,remett. lui Va-
sari: practica dc atclier iqencretr,zi teoretizare a
tcbnici. Raportu.l dintrc accSti tloi terneni nu. ex-
plir:i hrsd. cont plcL inillinrca constiittpei artistice
,L r'ltocii Si - ca o cottsecinfd. cxplicd decit
parSial scntrtiliccitia,,'l'rttttittlui tlcspre picturll".
.lccasttt t'aca corp contun crr ccl pu,sirt hrcd tlottZ
nt,zniIcstiri ale concepliei dcsprc arlit la, sfirSitul
littrlrri, Mediu: exegezd it:onograiicit Si. speculaSi'a
c s t c t i t: o- i ilozo I icZ.
5c,l (lc citrc irutor qi, i'r finc --- <iedicatia care I <uptinde
ti Ire S[i"r.rrJ Anlrrl, px116'rul I'a,lcrvci, roate a(cstca sint
Jlc rre'rlc irr s1'riji1111i acestei ipotezc.
NLr gtirn niuric nici dcspre dat,r rn,rr(ii lui (lcrrrtrrri, d.rr
pere az-i cu cleslvir;irc cxclusi lcgend:r irrcarreririi sale
in inclrisoarea deIIe Stincl:c unde
-
dup! unii c()rncntatori
rrrai lechi -- ar fi qi nrurir. Mai probabil insi ci ttn inerrL-
cerat al aceleiali inchisori a datornicilor i-a copir-tt nr:rnttscrisul
(codicele pistrat t"zi la Laurettziatt,t din Florenla) pe
care il daLeazi in final cu d:rta de 31 itrlie 14.17. T)e ln
Vasrrri qtinT ci in secolul al XVI-1ea manttscrisul se rlla in
miinile unui enumit Giulieno, bijutier sienez.
Perioade in cirre a fost scris ,,Tr:rtattrl" rinrirre dupir
toate probabilitilile sfirEitul secolului al XIV-1e,r, reflec-
tindu-si aici expclienle atelierelor giotteqti toc.1nc 1i,
|oate, x celor padovane.
1 Giorgio Vasari, /.e I'itc de'piil ec'celettti !;ttt)r;, sitt.l'
tori cd at:chitetti, I, l/ita ,li Agtnlo Gaddi
Pentru' Occidettul latin rc pert'tr.iu.I iconogralic
cra deia fixat: Legenda Aurea a lwi Jacobus de
t'iraniit' cwprhulcZ indicafiile -tt'()esarc
pentrw re'
',,,i
i' i,un','o,, i i;; ;;i;,
"
i iii;i' (',t e gale." o.r i a p o c r if e,)
'si a ;;ietiktt' slinilor id,r pentrtt' slmlu "rltrod'ernt'
','tr' tio,il'Sfiitwlti I'rancisc se el4bo''tt'r ?rortlpt
';,:,r,;fi|;"
ic,lriogrolice necesdre' Itcepintl cte ced
,la-a dorr,t iu,miltate a I)uecento-rr'lu-i. conltiinla
')i,i,;ii"' it',t Jrl;i t,rta fiattsforntdri radic'ile'- si in-
';:s:i";;il;:;!;'i;;'iii tr,ti cinnini ,tu poate t'i. apre'
',
ii,,t i' iir',:ito-'i-;' ioloor, t'drd integrarea sd in n't'u-
t.ttiil' de sen:iltilitatc.
" " i'..', u" pi),0',,;' ;:;il;' nirr t'ic t, t d e a s e b.e. s
t e "lratatul
Irri Oei;::ini cle reletar'i-i-l'' t'hni" JnerJiioale 4' tu-
'i,i,'t
i'i,',;"u"i t-,'n; f rloi;l tort dc cel al lwi "psettrlo-He-
',i 1,,r";; fr..." -v;.' Erilsrenl,t.Ior irt sin,ul ot'ltwrii
ittct!i:uale cra ro,rr,-iiiSu Iitc.ast''i a .direcliei
cle
',,t',')',
"ii,rr,
-
o" nri,l o, i -' p t' il d e
. .at
t t ot'i t t ae.a bis e r i'
( c:ir('ri. Concili'ul clbt Niceea din lll/ IIxase rc-
'u
ul,L tare t"; dc'rttitta secolele wrnitoarc: cotttAn-
i';,i,,ii"o'1,,,"'u,' sint po<csori de ini''cgntrrn pi' tra-
,liri"";,"' ttte'ytcrii puirtu 'lreptul ,Io .u's' Ia dexte-
,li,.,)',, o-, *r, is u ; io"i "'l, ' L'i
". .f
ac uh
"'.r
e a ide ativd
,,",' )" nroa,tJtirti intiert'ine un hiatus ai cdrui mo-S-
'i,i,';io,''i
"':;;;"7;;i;i:,'pseldo'!I(rLtctitts" si - in'
Ir-o nttttrttiti tnlsnri -
Ccttnmt'
Lttcrarca acesttntd' d'in wrnti pare^a d'.ebuta ca o
, ,,,'" ,irr-i,',r'"^rr. Piii'"o, ?'u'ti" Cuuti.tti' "se
de'
',)',i,1,','t"r,lin'd.
ctt. tttiinile'i , este o a'ct.ieitate care
!','i
")i'r'#i'rir*""i,,
"""n'o
itnpttsit strdmosilor o-
,,r,,'rti i i i i ttt t)tt triitttwire'
I'irtit ,zici rtici o deosel'ire t'wtdantentali intre
,,,,,, r r1 i, ia"'l'rr i C o t r t i
"i'
-t
;-
"
o t r adi(ional mc dict^ al i'
'i',:,',li;i'ii'rlr'i; i Li;gincta artei in truda
"!.i!,-
torie a plwgdiitulwi si torsrt'hil' ca .prime actt'lrt-
i,",',ri irol'rr,,,it', prodwctiael Numai cd ac"m
',r.
i*,,r r
"
r,; ;' )"""a. 2'" ""
f t i c r' in c dr.e.'
.
c t' t imid i t at e
se ittcearcd o dtJcrentiire a "crcalici" din sint'pla
'.:D,:;d';;ti;". Din n,,ileul prim al actiztitd'ii' ca
;i;;;;';;;";raiia ,,venird' Ia rind multe mcstest't'
r "fhs6philus Presbyter' Ditersarwrt Artium Schedu!a'
(.arrce iniii, Prolog.

{qLr,r;,-,isctLte tl.in,cr)oie Si,easentd.dtoare u,rtl
c,! altul. Si liec.uc ccrind mai ntiltii prirrprr, ,1,,_
ctt altrrl,..cAL't tu,t pHt,.iru f i to,;tc d.ccpotr:i,d: d.e_
o,arece Stiinfa, ea e cee tnai rrednicit ie cin,sre. Iay
dapi asta ttrnteazr"t un me;testtg care cc.,baari d.in
stiinSd, cart i;.i arc obirSia' i,iti_i,rrn si- rnrc se cle_
frrnde. lucrinr{ ttt nti.itzile: S.i accst ntcfttlttg poartd
rlunele, de picttn-it (...) As,: cd i si 'r,i"ii,, pe
utr.t.t.i, drepL.:!e . <d trcacE pe locttl aI ,Ioilea, dtird
Iti;nfi, Si sii lie incutztnzati de poczie,,
G'^;
-'i;.
DouE .idei t'unrla.ntcntale trcl,tile clt,sDrinse din
dcllte, obser_r'aSii ale lu,i Cettttitti. pritia, ntedite-
valk tnck, dar extretn de. sentnificl,rtiri,'rrto nruro
a..originii artei in necessitas: ca acti.uitate ndscu.tfr
direct d,in tnwncL, pictwra ,rtr. n,rul i';irtr,, *rltrl,
,me,5te5uguri izt,ortte. din neaoie,. (arte bisogne-
voii) esre deci o activitate ncc,,sr.I, Jru ,ofrji,
anu.nite rtev-oi uttlane. Cea de_a diwa id,rrl, rLr.,
ne introduce d.irect in miezul conflictlttlui artistic
.ri .cultwral a/ Trecento -ului este orrro o ;ulorir;i;
Sriintl (filozafie)
- Art5 (plasticE) piezie. Arta
penfir,.,Ccnnini nrnteazd .hnidiat StiinSa si prrruii
poezial ii.r cadrul actiuitdsilor '
trridurt;r, su-
perioare.
.Ideea, d..e o noiftati ahsaiutd, dcol)erL un
a,rc larg de senuit'icaEii, t.tnele grert de Lii"it de lo
btrn i.nc.eput: (tr toate cil ritine in prinutl rind
o acti,,-ilate nanrml, arta tlre m.t loc'nrediu int-ii
ltiinli ;i ltoezie. Ni afldtn fXrA i.netoioti, ,irt ca_
drti.une,i atmosfere cultwrale care in-anii inre:diat
lffrn;itari ea permite ;i cotrjwncpia cto.c Ia Ct:nnitti
t, doar sttgeratd firin sttccesirrroo ,ubiiniarir: je
rte- o
-patte aa apirea conceptia despre ars sine
s."ientia nihil est2 iar pe de 'altd
par'te se ,ud re_
inoia adagiul borapian'ut pictura poEsis.
Se strecoaril, art.fel bdwiala cd., in acest t?lo?nel:f ,
rechea dogni niceean| incc pe siz se claliric. In-
iieprnunr pj raclitio (;i vom aeclea mtti .tleparte
*
pi" l,t,u'- ilfiegr,trea lor tu *rs, /a Cennini) rnt
',,,ui n')t ti Jt'ti;,rtite tle o a.cIit'itale care iSi gi-
'"ire' lo, ul in'tr'e Jilozolie Si 1'oLzi"., I'ro-l'lt'tna de-
.ii,,, ,cun, acutd'cleoaiece sc pune in disculie dis-
jtmcf ia tradipionald intre artes liberales ,si artes
'rrechrrriceel.
l"iincl o actiaitate manu.alit, artd era legatrl irt
,rtotl obisnwit tle cele din urmt t'irl a-Si gdsi i'ttsi
locrtl printre ele (dintre ,,artele ?necan;ce" fac par-
Ic: Sisdtaria, navigapia, agt'icultwra, ainitoarea,
ttu'dicina, cililrr.a). Acest t'apt pune Si problema
statr.ttwlu:i socia!. aI avtistwlui alhtu,ri de consiele-
).LreA teoretici a artei. La Florenfa, bt secolwl al
.Y IV-lea, pic'ti,,ri.i .tir"rt integrasi alirtr'r'ri de vitzzi-
torii de culori in corforalicr ,,medici/or Si spige'
rilor"z. Spre mijlocul secolului ia jiinge Com-
pagnia cli San Lvca, cil, 1.!.n sl6,twt ctparte in sirtu!
'acileiasi
corporapii, alipindu-se aitfel, in nx,tl
r x: ot'it' i.al,,,artelor n-tecanice" .
ln ce priveste ltosibila lot' integrare in cele ,,li-
l,,crale" (gramcttica, retorica, dialec'tica * grupate
ir trivium Si aritmetica, geotnetTia, dstronorrl;a,
rttrrz.it:a -- gtu.pate iD quadrir''ivm, conduse toate
tl,, teologie), despre .'t(edsta nLt ,putea t'i 'uorba,
rlt';;i rr,par preni.iseLe 1t(cesare. Incd d,in secolal al
', I ll Laa nrctJicina iSi gdsise locul in reprezentArile
l)i.;ru-r.LtiL:e ale ,,arteJor liberale", iar arhitectwr.a Si
lticttrra c1.lrt:11' 7r, prtrlttlwrile catedralelor franceZe,
('.: un Jcl de dpendice al ,,acestara"3. 1n Itrrlirt
('t)rt!t'tDpartilii Iui Ccrntili Ttit'tura, scwlptura ,ri
,u l:itt't'lt.n',t t)'.tLt 1'cPtazeilfdtt, in rtliet'urile (lt: rtt-
,n,ntilti ILorertIine, i'a.final la trtele nterarrit,: yi
t I.)istinci.r rrprre dsj.r lrr Arisr,rtel (l>olititn, IlI, 2,)
,,i cstc dezvoltati de cirre Grlen (in ,,1'eri tbchrn:s",). l.;t
i,rcepunr'L Evului Iediu Isidor din Sevilla ve distinge in
cadrul,,artelor liberale" tritLium-ul si quadririunt-tt.
2 Cf. Frederick ,nt;rl, Florentine Painting and its So'
cial Bac'kground, I-ondra 1948, p. 39i.
3 Ci. Emile N1)1e, L'art religieax du 'IIl* siicle en
France. Etade sar l'iconographie tlu' Mo1,e1t nf, et s&r ses
sources d'inspiration, ed. a lX-a, Paris, 1958, vol, I, p. 182.
_.
I Cf. Julius Schlosser-l{egnino, Ld letrcrilrrra. artistica,
Florenta, 1967, p. 94.
2 Cuvinrele nrernorai,ile silr. alc lrri [ean ].{ignor. pro_
rurrlare fiind in lecf rrrri crr dispur,r i" iurul no"rnut,,; 'a;
li!'n,r (r l. .1. S. .Ackcrrn*,,,.,. ir, ,i,i, ' j6;),,1;o" nih:l i's,r-
tltj,t/):r ihporlt ol 4rrhiterture at tbe Cathedral of Milan,'t,t
,,'fhc ,4,rt Rullcrin", X,XXI, 1.1949. ;.. l;_iil.
"'

prolog t& cele liberale.l. Tot acum. a,pctr fi pri-
mele uaci care t'er-,entlic."t pcntt u picttiri ,{rr,ptrn'i
e&al( (u ,,artele lil'eralt". I'ili7t1to l'illani,' sl.,re
1400, ht ( lrtrrric"t :r, p( lhry,i ): aptnl cii tite,.tzit
ci,giaa picr,tri,Ttriutre,,ltfirltalii ilustri"' di l:lrsrttt-
Sei,. tledari rlsytici.tt itrtpottattltL spiritualit a pic-
turiiz.
Cu tctctte dcested, in tot Evul Mediu Si in Prt:-
renaftere artele plastice nu-Si grYsesc locwl bine sta-
bilit nici printre ,,trtele liL,eraLr"' nici pririlre ,,ar.
tele nrccanice". Separarea lor de ,,,trtile liberale"
ntt c lipsitir le semnilicagie. Aici Jomneste teolo-
gi1r, toate celelabe ,,arte" t'iind * lesigu.r
- sim-
ple ancillae. Pictr'tra, crr &rS, tur. podte fi subsuntatd
tcologiei. $i acest lucru. nu. nutnai dataritd t'aptu-
lui cit, prin tr.atliSie, f)Ltrted itlcativd d op;rei de
ttt'tit ii re,ucticd teologului Si deci nw ,,aitei" ca
rttare., ci pentru ct in insisi conccpfia despre ,,ars"
i;i .lic'ca ,locul o periculoa;ii, infir:nrare i 1:rinci-
piilrsr teologice: rer,,ela;ia t'orntei, niLsuttir clii pro,
cesttl acti',- al nutncii crcatodre. I)in ace astd c)wzd
pentru mult timp estetica medievali va li o este-
ticd teologicd, inconcili.abild. cu. olice tentativd d.e
criticd aplicati. Dintre toate artele, d,oar muzicd
putea t'i legatd irt. mod. t'ircsc de ierarbia artelor
liberale, deoarece insdsi Biblia (Sap. 11, 21) vor-
bea d,espre o construclie mwzicald (,in mensu.) tt,
et nu?ner"o, et pondere")3 a Lwmii,
In acedstA perspectivd,, d.et'inisia datd de
Cennini pictr,trii transcende, intr-o anntniti rni-
su.rd, problema conilictului ,arte liberale"
- ,,arte
nrccanice" pentrrt a-Si dezodltti nebinu.ite conotafii
dasicizante. Pare ti distincSie ci.reia ii estt il]rr-d.le-
ttir tributar Cennini cste re;i pe c;?lc a face
1 (-if. Fr. Anral, op. tit,, p. 389.
2 ,, .. . prictores non inferioris ingegnii hii qr-ros libcrales
arre: luere megisrros" (f . Villani, De orifine ri,t,itatis
f]cyentinae et eiuscletn lamosis tiuibws, apud JLrlius
Schlols;r*tr1:lgrrino, op. cit., p. i?.
3 Ci. E.R. (lurtius, Litertzt*ra Iluropeani Si Et,uI
M*liu L.atin, rrad. rom. de A. ArmbrLrster, Ilucuregri, D7A,
p, 625.
()wintilian intre artt ,,feoleflld", ,,prdtt;(e" yj
.. Poet ic c" 1
:
[,xistd rnai multe categorii de arte: unele se ba-
z(irzA pe specwlagia teoretict"t, se limiteazd ad'icit
la in;elegerea Si precizarea t'aptelor, ata este as-
trtilogia, care nw a,re o acfiu.ne fizicd, ci se mdlgi'
rtcye la in;elegerea faptwlui pe care-l are in stw'
tlitt: tle dceed este denwrni.td theoretikb (teoreticit);
altr:/e se bnzeazi pe acliune; dceastd le canstitttie
tcrtprrl Si se realizea.zit prin acpi.wu:a tysisi, ittr
tlujti acSitute nil. lds; nici o ttrmtl; o dstt'el t{t arti
L' 1l(numit;i pr.rktilii (prat:ticit): tle ielttl !t(i'std
,;,lc tlartsttl; allcle ,'orr.statt. inlr-o hf iptuire cort'
r rtti Si i;i ajung scopul in realizrtrtcL tmei operc
l)L' carte o prczirid ochilur; o asttel tLe artd. o de-
ttrrntitn poicriki (i;rotluc'tii.:i): bt Ielul acestd' este
p it' t uraz.
Conceppia despre artii ca poietichb e preluatd' de
Qttitriliin direci de la Arisiotel. In ,,Etica Nicbo-
tn,Llsici" aceasta se t'ixeazd. d,et'inipia esen;ei artei:
l,rittcilsiul ei este o prodactie-ziniislire (po-
icirr) care trebuie distins fie d'e cwnoa;tere (theo-
rcrilri;, lic de simplwl ,,a t'ace" care are un scop
dttcrntinat legat de trai (praktikd)3, Cennino
O,'nnir:i consiclerii arta, u.n asente?7ea ntotl dc ,,a
1n otlu.r'e" , dar t'iliera Aristotel-Quintilian' pare ti
,,'implcti tu. trad.ipia med,ievald reprezentdtl tJe
l'ic,'rt1iu tlin Beau.aais, care cornplicd lucrwrile ut'
,l,iltrrtit,t dl'zitzvoltttrd, a epocii: pitcatwl originat
,ti,' trei. cduze: ilptorattla, licotnia, sldbiciwrtea.
l;apd, LLe dcested, reacSioneazd trei t'orSe d'irtirte: s,t-
lricrrtia (l orSa inte lectwald), virtus (f olp a m.oralil').
,'l rre<:essitas (forfa practicd). Acestora le coresprnttl
t rci acticitiLt,i wmane: Stiinla (theoretica), etica
(pr actica), arra (rnecanica).4
rl','.ibile preluiri din Quintilian au fo'r observate, insI,
',, .,lr , ont.*i. d. cXtre Li6nello Venrrtri, Storia dell,t Cri-
riL t tl'-4rte, ed. a III-a, Torino i.964, p. 91.
2 {. Irabius Quintilianus, Attd OlatoiicA, trad. rom' Ce
l.Lrin Hetco, Ilncuregti 1.974, vol. i, p. 209.
3 lristrttrl, litica Niton'tahicd, I, L
r Virrrtnrius Rellov:rcer:sis, Specilmn Natur,ie, fti:t,;tlie,
/)otrritrtlt, epucl NIilc, op.cit., p. 141 qi urrn.
10

. Concepgitr lui Cennhi .ulz trccc clasilicdrile cla_
sire prin {iltrwl !u.i L'incenSiu clin Beattvais: arta
este ,,1).rod,ucere", in sensnl
'de
poietihi dar ea se
naste d,in necessitas (este ,,un meftesug izvorit din
neztoie") Si .ca atare vd d,uea. ,rn card,cter. de ats
nrecnanrca _(operazrone a niano). Coroborarea de
elemente clasice.Si mcdievalc estc aici, prin sinc
i:ts-iSi, sernniJicatiad,. Ea va apirca la'toata niz.te-
lele texnilwi lwi Cennini. Abi; in plin,-t Ranasrere,
ctnd. sc va rclua Si amplit' ica teoria, artei c" ',,
jor-
tn,ttivitate" se aa reusi desprinderea definitiad de
problematica artelor ,,mecanice', in u,mtele unei
iu!('ti,o.tl c errcrgh-bia,- principitt itleatia Si l,litstrttti"
Iar lt jort.t)c: Xlicbelangelo €st( po,tie ex1,yr,j,1
t'€d ntrLi iniltit q ucestei concepfii.
.Apare acurrt. mai clard Si- tlistincpia t'untlitrnert-
tdld h?tt'e Carrea lui Cennini si re'tetat.iile d?tte-
rioarel. Pentrw Teolil, lacrirea 'schedula
di-
versarium artium, avea dre?t tint| ,,tlecorarea
Casei Dontnulai*2. Cennini
^Are'un
ctt totwl alt
scop: area, sd arate cwn se poate invdsa pictwra.
El t'ace. paswl d,ecisiv prin caie pictwra se ah rid.ica
pe prima treaptA a wrci noi- constiirtte estetice.
P.ictor.ul . spfne Cennini
- trebw'ie s.1 aibi ,,in-
chrpurre bqSStd (lantasia) $i iscusinqa in miini,
pentru a gXsi lucruri nemaivlzute (.rscunre sub
urnbra celor din naturi) gi pe care sI'le infiligeze
apoi, cu ajutorul miinilor,
-voind
s; dovecieasci
ca ceea ce-nu €, este" (cap. I).
-Deci, aldtwri de ,,isiusinga' miinilor" pictttra im-
plicd Si ,,inchipairea' (fantasia): aceds'ta este ne-
cesard
.pentru. a gZsi ,,lucrurile nevXzute.. in timp
ce miiestria manwald, e necesard pentru a le t'iia
tlovedind, cd ,,ceeA ce nw e, esten.
Imaginea t'drd realitate materialE (,,ceea ce nu
e") ajwnge astlel sd t'acZ parte din' Iwmea con-
cretii, deaine
-
prin ars
--
o realitate in sine,
clar o realitate parad.oxald: ceea ce na existE, este.
.Ne. i.ntilnim aici Si cw rrarea noutate a, concep-
Siei lui C,ennini, poate intr-wna dintre rnanit'esfd-
rile ei cele mai preSioase Si scmnilicati-"-e.
Fantezia, in sine, nu e exclttsi tlirt teoria artei
tlin Evwl Meriiu.. Pictura
- sciid Vinccniiu' dht
Beawvais,,est i,rnago exprimens specie: alicuiu's
rr'i, cluasi fictwra)1
Aieastii ,,Pi,ctura-quasi fictura" translsare Si in
tlet'inipia lwi Cennini, nu.mai cE Ia Vincenfiw d'in
llcauvais, ca i.n. tot Evwl Mecliw, uirtualitatea ima-
ilinii artistice se tLatora ltosesorului de ingegnun,
,trtorit&fii ecleziastice. La Ccnnini posibilitatea re-
ltraz,cntirii ,,A ceeA ce nLr existi, ca - liind'" este
y,drtoiatA dt: stulu.ra IrLcr.tltiSzr ideatiae cu ce d
ltrotlui:tivi (,,trebuie sJ ai incbipwire bogat| ;r is-
t trsinli in ntiirti"),
Ilste pentru prima oarii. ci intr-un Uatat de'
sprr artele Jigrnati'ue apare sw.bliniatd ac'eastir wni-
tat t'2. I'oetica trecentistd indic'ase insi, irtciden-
tal, a,censtE caracteristici a actwlui de crea{ic.
I)ante este ?ocLte pritrutl care consiclerd cd abili-
tatca tehnici trebt'rie sft lie insoSitit, de farttez,ie
pentru a reprezenta ca real ceea ce de t'apt este
pwri imagine3:
. . . ,,l'mi son wtt che qwartdo
Amor mi spir,a, noto; e qwel ntodo
Lbc clitta dentro, ao sig,nit'icand'oa
Mai concret Si mai lcgat tle problenta artelor plas-
tict este tnsd Petrarca. Cele dow| sonete dedicate
lui Simotze Martini reztrntd, o conceplie novdtoAre,
la (tLre, 1te plan teoretic, o va l)relwa Si Cennini:
,,lIa certo il mio Sinron f n in paradiso
ottlc (l;r.'sta gentil donrta si Parte
iui la oitb, e la ritrasse in carte
per la t'etle qua giit clel swo bel viso.
'L'opra
t'w bin di qwelle cbe nel cielo
Distincgie subliniarE deja de Venruri, op. cir. p. 9C.
Theophilus Presbyter, op. cir., cartea a'III-a, prolog.
1 Specalum doctrinale XI, XIX, apud Rosario Assunto,
t.a Critica d,'arte nel pensicro me,lieaale, Milano, 7967, p. 290.
2 Cf. Lionello Venturi, La critica d'arte alla line del
Trecenta, in .L'Arte", 1925, p. 239 qi urm.
3 Cf. Schlosser-Magnino, op. cit., p. 94.
4 Dante, Diuina Comed'ie, Purgatoriul XXIY, 52-54.
In traducerea Etei Boeriu pasaiul suni astfel: ,,Eu unu am
zis, cind dragostea-nri ,rotbeSte / ascult la ea 5i dup-e ei
poiunci / simlirea-mi prinde aripi qi zirnisleqte / ".
'I
2

ii po1no irnagitt";r, tto qui lt.,t ttsi,
ui'e le tnembra Janno all'alma relti. l
;i
,,Quartdo giunse u Sintr,tn I'alto cottcetto
ch'cl ,nto,nome
-gli posc in ntatt /o stile.
s a,rtess,e dato a l'opct.a gentile
L'olt.t ltgurd .ror.r, <,d iuteleilo
tli srtsl'ir nto/ti rrti sgcnrtl;rttt,rt il petto . . .,,2
.,,..,-,::f .ti: il,,prtart"i
.pt, ,trtist itt lttttrc,t itnaginilor
,t,,!^_t.ir.r,'ttl, (5.i1on tu in par.adiso): aici
*g;refn
,,tttCrilt t ,trDtLtt.t,.iZute', _ Cttttt rtr li SpilS Ceil_
7iy; _ pc u:l,lc z,,g,.ir.rii,,'r.,*'o ii,;rii,iU )"rr_
lor vizilte.
"DiJerenSa
d,intre.in-gegnum-',r; *rr
-i,
fterge: e.stt' insrrsi ingegnunr-z/ (I3;il-;;"ccrro) .c1
care prrtelttrc$te activitatea maitttald eli porJ i,i
mano lo stile.3
, Ac^easti aimost'erd. cultwralii propice ii permite
t,ij,,c:*,1,:!
-'a, !te!ez, pe.nrw f'u'iiiiu imagina-
tlr,ct a arttstulut, in pasaju.I imed.iat urmdto;, Si
care constitwie, in n ri.r, ,in mod-el prnt:r:) tipri ie
paragone d,, n;i tirzitt.:.,,poetttl piin"i:n'str;irca pc
ca,re o are se simte aretlnic Si tiber d, u p,rtro il_
t,',!tti aersttri, de a l,cga i*)rr:un; ;r:
',i
,ln, Si p,
,ntt" dupii cunt ii ola.ce, c{ipd ,rrr'rn s.t, Si picto_
rtrlui dc asemenea ii cste '
,in,;-'t';'irri'nt,.n ,1" o
ptttea ztrtr.iai o. f igrt.rd t'ie in picioar,,,' fie ,it,ii
l,?f.,_!',,,
lro,e
c,al
..(se
atirtge aici dL_a dre'pttrl pro_
t)Ient.t,,htzd,rtr/irt" tt.tt.) dup,i t.::m ii plice, iup;i
inchipttirea sa" .
Iatd d.eci ci Tratatul lui Cennini ni se tnfdpi-
St'ttzi a t'i wn tratat d.espre ar,s, ?.n senswl aecbilor
,.tttr,ttrtlii rnedievale, d,ar despre o ars angrenatd
intr-a Ttrobletnatic& mai coiplexd care absoarbe
tltx.t.eritate,.r, tehnici aldtwri de ingegnum, i.ntr-o
.t(fi'oitdte care tincle cdtre ,,artele liberale" , Pen-
!ru. a se tlesprincle cornplet d,e dogrna med'ieoalit,
concepfia despre artir trebu.ie sd includd i.nsd, pe
lingd- ingegn* ij acea traditio pe care conciliul
riceean
-o
ret'wza artistwlwi. $i aici tnCId a tlatd
Cannini t'ace wn Pas important. In coflrcptid lwi
pictura se poate inr'5ta.
Ideea, apale .Si la .Teot'il (,,ori.ce i:rti _.se htspr'
f(':jte treptat Si pupin dte pusitt . . " X'Iul;u'mitii
operelor multor maeStri 'i'i.r ("refte ind,'nirt;trea tu
artisticd.... SA * swpwi deci sert'itusii srclii ;i sE
te ardd d,orinsa de invd;dtwri" . . .1t ,sj e.sle ti-
picd pentru Enwl Mediw. $i la Cunilni artd "st:
podte, e drept, tnvdpa: 'ua crette astfel ,,indemi'
turea artistici". Ne at'lfim din now in ialtr pro*
l,lcnrci ,,artei ca meseri'e". )Yw trebwie tnsd sfr wi-
tiitn clt o conceplie asemdndtoare apdrwse deia din
ntichitatea claiicA. Horaliw Si Qu.intilianz lA-
t:userd d,eosebirea d,intre versificator Si poeta, d,in-
tre scriitorul care posedd un mefterag ,,tnviqabi-1"
si ,,transmisibil" Si poetu.l ,,inspirat". In abortla-
rca problemelor, pictwrii d,in Trecento se tta t'ace
o diitincSie asemdndtoare intre dipintor ,se maesrro.3
Cennini cwmwleazd d'in nou izvoarele Si se vd'
tleste posesorwl wnwi spirit. clddit pe o bazd. me-
tlievald dar cw aspiratii de tip umanist. El se con-
si.tler| continuatorwl d'rumnlui d'escbis d'e citre
Giotto in pictura itdlianL, prin lwnga filierd a
uceniciilar anteriaare: ,,arn prirnit inti'ile indru'
mdli in sus-nbmita artit, timp de doisprezece ct'nt
le la t'iw! Iw Taddeo, Agnolo, din Florenga, care
mi-a fast maestru, si care el insttsi tnvdSL aceast,l
rtrtii tle Iu Tatltleo, tatdl sdu: iar tatdl silu a fost
t 'fheopl ilus Presbyter, op. cit., Prefala la C:rrtea intii.
: Horafiu, Satire, l, 1, 40 Ei II, 1, 28: Quintilian, ,4rr,i
()rtttoric|, X, 1, 89. Vez-i gi E. R. Curtius, op. cit., p. 541'
3 Astfel Sachetti in Novella i]6 (,Nella citti di Firenze
furono gii certi dipintori, a altri maesni, , ,'),
. 1 Simnn cxre-r urcar pini-n tirie / de ,rrrde ea pogoari
rle dep,rrre / ca zuerivind_.. p. f;,lli","re_i'lo.r,. / t.u_
6'rrul r'hip drepL d[lce ,ni.u.'i. It. n' .r"'.; "i'" chipuir.o
:::,._1._o:.i. /'nrr pe pi,ni,rr, :rici' ;,,j; ..:;;i;":i / sur.terur
not!'u},1il'-P..li,lll
"^
armuri / l. (Trad. n,"-ii"..i"1.--'-"'
-
"Lrnu
rllsDrrat. in mina Iui dibace / le-ndemnul meu
Simone lui. penilul f dacl_gi
_p-urea i,,suflegi,mJdeiui 7 ainau_i
Fj:: ?.:;,:...ts11ri
ce tace i itn.u, ai
-;.r;';r"a;;"o'.ur
." n.:
ii'i'li'trtli %l'lt'o'."J''"':i I pi'.'
l-"Ji;Tt't I ':.'i 't'i"'i
p..'71. 'r,.ia.-L;;
;#i;j:t /' mr sc vade$te promiiindrr
'ri
r C1-. S.hlosser.[eqniro. op. cir., p.9{.

botezat de Giotto Si i-a t'ost ucenic timp d.e douit-
zeci Si patru de ani". (Cap. l).
PicLurtt, tttd cunt doreste si o impfrrtige,tst'it
Cennini prin Cartea s4, este tleci pictrtrrt unei in-
tregi tradigii de atelier, Si nw doat insumarea in-
t'enSiilor tebnice; ea este primu.l fir al tradigiei is-
t-orice a picturii iraliene. Aceasta pleacd tle la
Giotto. Prin ce este imtrtortant? ,,Giotto schimbit
arta .picturii, aductnd-o cle la lorma greacd I't
cea latind, modet'n| (. . .); ,el stdpirri arta ceit
mai desil'uirSitd pe cdre a a,uttt-o areodati, cineaa."
Baza culturald a ]Iaestrwlwi ni se indicd a t'i arta
bizantind (il greco); limbajwl pe care il instaw-
reazd cstc insi ceL gotic (il moderno)1 ,,euro-
pean-". Giotto na se liniteazfr insi la attt: pe
t'und,amentul bizariin, pdrdsit ir.t. laooarea lin&a-
iului gotic, el clitde;te o picturd ,,latind':, atlicd o
Stictwri care e. Si ,,naSiotnlA" , it,tlia.ni, clar Si Ie-
gatit de o ambianli istorici tleterminatd: antichi-
tcttea. A<:est limbaj complex il poartii 1te Giotto
la stfrltinirea artei,,celei ntai tlesitLirsire pe cdre
a aaut-o vreodatii cineaa".
Aceasti picktd care ia na€tere in cadrul wnei
revolusii artistice cw largi iniplicagii cwltnrale oa
iortna izvorwl wceniciiloi tiltirioare. IJ cenicia, ca
Si revolwsia giottesclt, nw se pune acwm in primwl
rind, in termeni tehnici ci in termeni tle iimbaj,
in ternzeni de istorie a tormei. Fu.nclamental in
aceastd .privinSd este cel de-al doilea pasaj clin
Tratat in care se abordeazd. problema
-
,,inr.tdSdrii
artei" (repe-tiSiile nn stnt d,t:sigr.r.r acciclentale): ,,Ti-
rn-te de sfatul pe care Si-l uoi da r,u
Cennini -- cci Giotttt, rnare'le rneSter, afd colorLt.
El l-a aant cLt ucenic
- tirnp tle tlotfizeci ;i pa-
tru de ani
- pe T'addeo Ga'ldi, florentinril', t:ure
era t'inul siltr.; la rindwl siiu,'llaeldeo, l-a atsut uce-
rtic pe Agnolo, jiwl siw, iar Agnolo nv-a, ti)rtt pe
mine ucenic, timp de d.oisprezece ani, Si-n t'elul
. 1 Pentru echivalenga
- in epoci
- a ternrenilor nto-
dento-gotico,.a se- vedea E. PanoTshy, Refiartere Si renagteri
hz arta occidentald, BucureEd 1974, p. 54 qi urm. qi G. C.
A.rgan, Storia dell'arte italiga, Flortdia {963, vol, II,
p. .{-5, , ',
tir't'sttt t?1-ci pus sit colot'cz, in Ielu.l in ,'are el,
.'liprclo, a color.tt tnult mai lrunos Si mult mai
striluci.t.or deci,t a t'dcut
'f
addeo, ttticd-siu.t". (cap.
Vr'1t).
I'roblenta culorii este deci o problenZ a ex,pe-
t ir'tt(t:i tebnice directe. Ea este, insi irt. acela,si
tirrtp, Si ttn element d.e lintbai pictu,ral: culoarea
(',t. i)tt)'-ul't lel t'olositn ln r.raniera g,reca Si itz
,,1 t lal irl rnaniera moderna; altcum',ta este inte-
'.;rtti t:xpresiei de cd,tre Giotlo, altcutnt'a tle c&-
trt tlg,nolo. Llrtnhrintl acestc moduri. in dualita-
tla, lor tebnic7 Si expresiad. Si neu.ithtcl c.xperie,Tfa
..tnari:lui. tneSter"
- ne spilne Centi.ni
- se oLa
l,ttlea ajtnzge lrr, o perfecti stdpinire ti peneltiu.i.
'l'oate
aceste elemente ne sint cu. totril stt.t'icietie
l)(nlrtr a pul.ea afirma cd, protagonz'sta Tratatului
Itti Cannini nw mai este s;mpla
"rs
h't acceplid
rttclic'u-ald, a termenwlrti. Lwcrarea sa rdmine ldrd
irtLloiali o incercare de sistetnatizare a experienpei
t,'htict: d.in atelierele giotteSti Si post-giotteSti, a
cx pcricnqei transmisibile . Aceasta este in ltrimu.l
ritul , tle natu.rir, tebnicd. Cantextu.l t'iresc al expe-
ricrtlei artistice apare insd. acu?n A fi pe dc o partc
l.rntrrsia si 1re de alt|. parte tradipia i.storic|. Ar-
tittrrl tlcoine posesorul wtui tlonteniu. cornplex care
ii ,'r,r ret'uz.tt tl.e tlogtna nrcdieaa/ii.' ingcgnunr pj
rr.,rtlirio sirtt ,ibsorbite in cotrceptul larg de ars ,ri
ttu 'i:()r ntai pur.ea li distilsc de aculn inainte d,ecit
prirt brtttale, artificiale Si arrccronice tentdtivc.
ln aceiasi dni c,t. Cenrzitli, Filippo, Villani, aoo-
(Lttul pro,noadrii pictwrii printre artele liberale,
ud. puted sd opereze o distincpi.e de principiu intre
..rnanierele" diaerSilor trecentipti, d.even,i.Si dcum
.,oameni iluStri ai FlorenSei": Giotto cstc Si aci
,,ntarele rnAestru" atit de pert'ect in arta sa incit
rclu.zd cornentariull Ma.so este stilistul prin exce-
lengL, el picteazd mirabili et incredibili rrenustate,
Stelano este neintrecut it't. redarea anatorniei, o
16

ginii, astlel incit poate t'i socotit un nou Vitruviul.
La mijlocul secolwlui urntd,tor Lorenzo Gbi-
berti elaboreazd, pe baza trecentescA prima istarie
a artistilor italieni, care incepe cu, Cimabue, ase-
meni tnarii apere d.e mai tirziw ,z lui Vasari.
Putem spwne deci t'drA exagerarc cd rwdinzen-
tara schi;d a eaolwsiei t'ignaiive pe cdre ne-o
prezint7 Cennini itz linia traditiei. Giotto-Tadd,eo-
Agnola-Cennini este ltrima tentati.tti, nzodestd, d.e-
sigur, de .abor.dare a problemei artei in cornpo-
nenta sa istoricd,. Arta este un lirnbaj
-
spwne
Cennini
-
,rn limbaj care are propria sa isiorie.
Cwcerirea este d,e o insemndtati cipitald, cw atit
mai ,mult, cw cit tot tlcum apczre, alaruri d.e ter-
menii experienSei artistice meclie,uale
- wnit'icapi
-
an concept nor,t: natura.
,,CsteneStete Si cleslatL-te copiind, intr-una cele
mai bwne lucrdri pe care le zte.i putea gAs; Si care
stnt ieSite d,in miinile meSterilor de
-seamd,.
t,
tlacE.te at'li intr+tn loc unde au fost nwlsi me;-
teri b1u'ri, cw atit mai bine pentrtr tine. Dar tgi cliw
ttn_ sfat: bagd, de seatnii Si alege intotdeauna pe
cel mai ltw1t Si cil'e ore cea tnai ntare t'airnd;- Si
u.rmdlinda-l zi cw zi, ar li impotri-oa t'irii sE nw
prinzi ceva d,in modul ;drr de a lwcra, din felul
s4a d.e. a fi.; in scbimb de te apu.ci si, capi.ezi as-
tdzi dupd tneSterul acesta, miine dwpd ceiAlalt, nu
..,
vei izbrni sd prinzi ceva nici din lelul de a lucra
al wnuia, nici d.in al celwilalt, ;i oei ajunge, fArA
.sd, ztrei, an otn cu o incltipuire cam citdalA, cAci
t'iecare mod de lucru a,! citdrwi nrctter iSi ua hr-
lui mintea. Azi, ztgi orea .siz, t'aci ed tnepterwl
drestA, miine rum t'ace celdlalt, Si-n. ielwl acesta
rut ztei ajwnge ,rLreodati sE-I copiezi pe ztrewnul cu
d.esdvirsire. Dacd il u,nnezi neincetat pe wnwl sin-
gwr, nwrnai lipsa de desteptdciune te-ar t'ace sd,
rzw tragi d,in asta vrewn t'olos. $i atanci, li se va
intimpla
-
dacd natwra te va dLrwi cit d,e ctt cu
1 F. Villani. De Famosis ciaibus, fragment publicat de
C... Fr_ey,. // Iibro di Antonio Billi esistenre in' due ropie
nella Bihlioteca Nazionale di Firenze, Berlin, 1892, p. 73-74.
i,t,lti.ptti.re , s,*t ajwr.Sti sll a,i tttt mod al tiu Ttropriu
,1,' ,t^ luct'ttr, fl: r?cc.sfri nLt -da puteil ii det:it hun;
,lc,,ar t:ct: ntin.a * deStepticituted t& liind obiSntt-
irii :i aiu.nc llori - n-ar Sti si, senc.ne spini'
l:ii ctr ltture-atnintc! ccd wexi desdvirSitd' cdlduzi
l,t' c,irt) o po(i etvea, ('(I ;i cea mai b.uni d"irec;ie
'ltr
("1)'e o
'po1i
urnlci, sPr(' Podrtd sitbdtoreascd a
,1,'tcttrt/tri ciste natura. Acast lucrw intrece toate
rtt,,dclaLc Si pc acesta trebttie sh-I urmezi cu in-
ll,icirare . . .".
.'lnt. recurs ld decst ltnr'g citat d,atoriti inzpar'
t,trtlci sttlc ctr. totu.I deosebi.te in stabilirea concep-
lici artisti.ce a Iui Cennirti. Sfaturile sale impo-
t t it,,t cclcctismwlui. 1ilt sitxt intinpldtaarr. Eclec-
ti'rrtrtl rlctitrc Ttasibil t:hictr irt ftlnrnentttl in care
litulta.itrl artistic a atin.s o autonom'ie Si o dile'
t, tt(i,::t'c potriuite ,,tnanierei" f i.ecirril creaLor it't
l,,rrtc. I:.i/er:ti.smtil
-
in sittc
-
este un pericol
',,ttt,ttlcrrt"
, de rrcconce pttt, de pildi, ca ltrobletn&
itr 1ti.t'Lttra rotnanici ori bizantittil . Irnltott'iva
,tr t'.st tritt, c.tl.sri rleslg ttr Lttt rentediu: Iucrtr'l tlu'1ti|
tr,il trri.
'I'rcl,ttia si tre fcriln t{,e o ttpreciere pripit| a
tt,,rrtii(i.lor clc nc<:ontestat lte ccue Ia aduce Cartea
Itri ( )cnttitri.. No!ttra cste Ia el. ,,cea tnai desd.'"'ir'
;tt,t t'iilitrzi", dar ntr Si cerr, tlintii' '4rta se inuatft
itt ,trt'lit'r, d.dt'r)tetttctttvl ,Tl loilea,il ttcerit:it'i este
,,1 ,tl totttrtct.titri ctt ,t.(ttt{Id. Itrin ,tt:easti (o17sc'=
' rr1i,' ,ttclitutdlu.r. se ad ,iittttge I.a :ti.pinirea
ntt l(f n,<t/lti. Si la posc'siunea wtei arte i.ttaILe . Sin-
t,,r,, i,,il,'i rlcpart.e
'tl,:
u.n I.,eonardo rar,:, primu.l.
,lintrr' !oli, Tttl ru[?-tittti sndiu.l natttrii imitdrii'
,', , hilor ntacStri; dar sit'ttctn -- irt a<:eea;i mii-
r11v.ii
-
tLepartc tlc tradigia nedit'r.'alk teprezen-
r,tr,i rle Mar-rualul pictorilor de Ia Athos (.,Errni-
tri;t"), care preved,ea aproape in exclwsirtitate stu'
,!ittl monutnentelor tradisionale. Prin aceastd cale
,le ntijloc a lui Cennini
-
prerenascentistA dar
ltost-nx:d,ie',tald
-
problema statwtulwi imaginii
1 (lf. r. I. Stoichiti, Ucetticia lui Duccio di Bnotziitseg,tta.
ttr,lii tlesltre t'ult,ura fig,urativi o sacttlalti aI XIII'lea, Bvctt-
rc;ri, 1976, p. ?4- -25.

drtistice.prazintd o lizionun.tie t:tr te.tit,J ,1 t1.11.jr
care trelsiie rnit-ar ,,orru, clarlit';'clati."
"" tt|]r1t'
'
_.1::!lr,,,n ,rcltre.zcntit.ii, .a;a' ,,,,i astc lty<fi i77
lf"t"l, este,|rt primtrl tind o lroltl:nti d"' Iimhai.
r erme-ntrI lolostt dt Octtnini fet]!rtr ,t delini t.,t_
portwl crr natur.a este r.itrarre Sj n,, i,mi-tt e (zrct cu.t?t
r,.!r t'i. ca_d.ificat hr sccclul ii *r;|l'r^ (Vasari-
Danti.). Rirrarre inseamnd, ,.n trndirii', ,,A trans_
lttir:,':.
a
^..re-p].ezenta"
.. Carc esrc ae rii,iia ltie to_
rrrltrtf se intteal,,i Cermini. Rispwnsul cste bineu.t_
noscut: gis,eSte lucruri ne.",iizutb, ascrnzse r,,b u,m-
ora celor dtn ttatrryii (. . . voind sd, dorterleascE cd
ceed ce nu e, esIe".
.Aceasili demonstralie
-este insttli actul pictttrii,
adicir.,,tl ritrarre",.tr.aducer.ea..,'.aa_p.ara,rtarea.,.
Raport-wl cale se instaur,eaz,i este ,el'd, [i ii;;i"i
Ia.linbaj, rlc la t'nrm| la farmL. f,l)trr.'iui C;;:
,iutt este na,turd, tipic medievald.: Natu.ra __ Lim_
bal, Natwra
- Cartc.-Cdutart.a sentnilicasiilor as_
cu.nse (le.cose non vedute), actrtl pictur.ii'cteci., elrte
o operalie care angajeaz| in primti rind tiztrali_
taty, lenlniJicasia relasiilor r.,izibile z,or fi arluse
astlel la luntind: ceea ce pare cil na exiitL, este.
Nu pnte:n at'la, crerletn, o t{efiniru *oi eti"i.'ai
miez a intregii pictttri trecntilistc dec'it accasta t-t
(a.re ?te-d ldsat-o insisi cpora. Dacit ..;trrtti pt.i-
rnitiuilor" este intr-adcz)i,. ,,gtrst u! rcuilctici,, asa
c:m .s-.d sttgerat. ittlrtut ,!elel,rtr ,satl (1! trltt ;
(-'ennini a lost ltrimrtl sdtr tcnrt.tician.
.lrtcd, o tleti, txp,erienla artisticir t:stc itttpittsi
+pre sfera intelectului,
-t'apt observat in epocL Si
de
..polul ^,,receptot" aI olteyelor, ,,aiato'rulio
art&". ,,Giotto
- scfie Boccaciioz"
- e acela
care a adus iar la lumir.tE arta ce atitea veacuri
zitcuse ingropath swb r|tdcirea u.norA ca,re zugri-
teau ntai mrilt spre a dest'dta acbii pro-rtimii"de_
ctt,,spre a tnttlqttnti.ntintilc celor hty,clcpll (..1o in_
telletto dei sar-ii")". Contrastti ilustrai de scrii-
tor cste desigur cel dintre gustlrl medieaal al ma_
1 Lionello Venturi, II gusto dei yrimititi,
2 Giovanni Boccaccio, Decantttonu!. 7)rrra a
rc.r a cin,.er /trad. Era Boeriu).
t,'vit,i colt't'ate Si strdlucitaare Si noile prableme ale
) t ptt'zcilte)'ii, iittrotluse tIe pitetic,t trerentisti,
.lug)('tidte in. contextnl spiritual ul tTtrtcii, ateste
I'roltlt'nte ne apar ca rezaLaate de ctrt: Ctrtnin.i
r rr instrarnentele cele mai i.naintate ale gtntlirii
!it:tirri Mediu.. Fdrd, si. lie ruz lilozof, Cennini
,,l,roat'be ltrobabil din atrnost'era oremii o tsrtzit
tt oy1si6fi destul d.e precisd. Aceasta ni se iniApi-
t<'ttzri tt t'i - lucru verit'icabil la toli trecentiStii
t LLtc {u/. scris tles pre artft * t'u'ndamerttal rtami-
rr,listit.
ln celebra sa d.eliniSie datil pictwrii, Cennini
f
,tt) tt LL preconiza a pictttrit ca reptezentare a
',r,it,Lrsaiiilor, dar a uniaersttliilor ca,re se afl:t
,,r rc ,rl cdre ftort sunt fealia, care, d'eci, nu au o
, tisIenld, de sine stdtdtoare decit pe ltlanu'l ima'
,r.irtii transpilse. Doctr o astt'el d,e concelsSie,Per'
tuitt: ,,tradircerea" din linbajul nalurii tn limbajul
l,it'tural. Paralel ctt (tcest incotttcstabil pas inainte
l,t1,i tlc t:radilia rt'tedievali2 .!c ol;serrLi nttttaf ia
,titt:riilor tlc receptare ale operei, criterii inte/ec'
ttr,tlc, aya cttrrt a-m uhzut ci atrtdruserii cleia la
llrt'caccio. Dispare analiza abstracth fdcutd irt rtu-
rttclc rr,nei idei imuabile: pulchritudo, venustas'
ttc. rbtaliza va cu'ta * li ea * lceste criterii
irr rc, ii'r o1terd. Iatd deci ci Cennini ne ,-a vorbi
,l, t1tvs stil, aalorapie, inserpie spaliali, reliel, ana-
lt)ttti,' ('t(.
I'tt'rtt'trc€Ste eletitente noi de euahnile a operei
rl,' ,it I,t uiitlesc apariSia unei conceppii estetice in
I rcr L rrtrr c'are igi'gftse;te .otl()'etizarea in t.tpt>zi(ia
trttt,' tttttil rirr'.rrre"al it"',tur,',1e si 'itetbiul dipingere
,,,rr csernpi,.t. I)ipinger:e ('on esempi() indica itt
,,t,,1 obiSntrir integrarca ctt'tislului intr-o serie ittt'
t ttt,,v,1',1j1c| l,re.tttlbili.t;, de It, cdre orice ctbatere ertt
ntt, r.tisi. Procedettl, dt'i;'trttt de n ntai fi tiranic si
,,l,lip,,ttrtritt, ntdi tt'ancitrtre irtsiL Si in'I'ratatul /rli
Bokr*.rra. 1926',
;asea. portesti-
1 (lt. llosario
2 Assunto, loc.
,,irlism o dcpiiiL:
renneni de ,,cearti
rica Dvului Mediu
rssunto, op. cit., p. 3C3'
cit., vede prin aceasii apartenenli la nomi-
a Evului'II:'Jru, Problima, pun'indu-se in
r u'riverseliilor", apart:nettln Ia problema-
ni se prre a fi, fnsi, indiscutabilS.

Ccnnili: Tncepe, apoi si clesenezi dupl nrc,<lel (corr
esempro.) tlrcrurr cir nrrli ugoare cu putintl ca ii_ri
otrrfnure$rr mina (c,rp. I lll1. f ot- astl,ll iL vom
,,:.tl!ru evocat Si de Dnnte.in purgatoriLr (... come
prntor che con esernpio pirrge disegnerei),' ,..t picta
d.wpi tnod.el" (dipingere ion"...,rplo j jlrsista doar
ca o treapta obltgatorie a rtceniciei Si se conf undii
cw stwdiwl
. maeStrilor ,,pe.ntru obisnttir..a m.iinii",
care trebute ttrntat apoi de studju.l tt,.ttttrii cc ,,in-
tretc tad,te rnadtlele". Acest program tlual ,,1 i,rr.,
rtit'i,ei de.pirt.,y t.rtrt,'"t l,triirti /tittJL l,t cel ttt,ti
elabortt. ittviyirttittt,rt.dlt,ntit al'alttttij ttrtt,!a,111,.,
44, Zamtslt tt!7 ttotr (:ottrcf)1, tafe dl)ilt.(,-* ,*l ,,/ _
Penlrtt printd oat'it irt'irecenro. ,,l,t,"rIa eif. ,,di"
pingcre per l.,rrrira". ptintrt sa rirr,rSlr,,irrr"r, i.t t.t,t.t-
Stiinfa estetiri tret'enlistit se gisclti, irr relel,r,t dis
cugie. desX:re rauzele. dituirii r:rtJiliei pier:,,t:alt:
corzginwtd ale una tlitttrt ,,i.rto, i,rurrlr,l' iNovelle
Li6) lwi Sathitti. Nu esti'li!,sit lt: it,tsennittrt,,
t'aptul ci cel ctre ince.a.rci sE'dea aici o exptlit::r,tSie
atestor cduze est( Tatldeo Galtli _ strLmoSul tti_
rect al lwi Cennini.. Per cerro assai valerrti'dioirr_
tori sono srati, e che hanno .dipinto p.i f"i",-,
T.rp questa arte i renutl e vrene nrona^,ralo trrtro
,lil;-, OlrT conceptttl de . t'ornti i iiir";t iij"
eclttztalcnt ctr cel de valoare csteticil. Dipingei.c
per for-rna subsuttteazd atit pe ,itr"rr.- *f naturale
1it. s,i pe .lipilgql.^.nn .r.nlpi,, (';,t ,rii,,t ,*erciliu-
lut J.ornta,l), i.ndicind ciztlarea im,tgittii _ nu atit
rpDntctt, ctt
,Jtg.t.tra.tia,1._ astJel ittcit actti pit.tttrii,
,,tr.aducerea" limbajulwi realitdpii vizibile'ht lin-
t2al ptctural, sil aibi sorgi cle inplinire.
InSelegen,_"astt'el
- dualitatea iititni a intregii
strttcturi a 'I"ratatului lui Cennini, tlu,,tlitate re se
ret'lerri in msi hate. pasajrf, ;,;i;;;i;".'"e,it'ii,
dupd ru.m s-a tnni ol,rirloi, Cr"i,,'i"i,rrlid'lu-
1 l)anre, Di,uina Contetlie, pargatttriul, XXXII, 64.,_.drii, in
:.1:^.1'l:-1,.i
lirei, Boe.riu, ,,."
-pi.,o?i,i
arpl" *"iA,' r; ., /' *i
zIgravt (unr adorrrrii pe plai /i-.
t,titt,L solas'd. din stinga ta iiintl t'ea ntai ind,ic:atit
,t,( nt nt obginerea celoy mai pot.riuite eiecte cle
,l,oobscnr (cap. VIII), in acelasi timp apar rcdi-
It,iiriLe tipic nzedievale ale clarobsutrwlwi, aSa cwm
lr' r'nnod,ftet?t d,in Ermtnia tle la Atbos: pdrpiLe sub-
Itrti,Ltt: cu wntbrc trebu.ie s,1 Jie nasui, bu.zele, col-
ltrrilc gwrii etc. (cdp. LXI'll). Tot a;a, tn pasa-
lt lt' ctLr€ se ocLt pn d.e elententele de peisaj d,par sn-
'., ,tii. trin't.itaare de ,perspectio aeriand" (cind ai
,lc l.rcut munqi care par r-nei in depirtare, fX cr'-
l,'rilc rnrri inchise, iar cirrd vrei sI pari mai in
,r,r,'piere ii cr-rlorile mai cleschise) (Cap. LXXXV)
1,, )rtnL c,:t intecliat dtt.pit aceea si revind la abar-
,1,,,,',t tr.nui exenrplunr degbizat in intlicarea pro-
, , ,l, trlrri t't:prezentd.t"ii nutnfilor tltr.ltd bncilgi de
' t irtr ,'t ttduse in atelier (cap. LXXXV lll).
l)t' o tlotitate e:rcmpLari t'ap;t de Evwl XIed.iwl
{ .r rcir lui Cennini ?ttt est.e tnsd. decit ,tn pre-
l,,rlitr lu teoria wmanistit a artei. Lipseste din oqtera
.,t irtlclcgcrea anticbitEsii, itt afari tle acel apel
| , trtt lititbaj ,,latin" al pi,ctwrii, care d.upit cttm
trtt uiizr.tt dre potlte in primul rind, inleleswl d,e
,lrtrtl,tlj rtayional" Si abia apoi ,,clasic". 1n con-
", iuqii, ,u'or ji aici explicate existenfa nutlnrilor
,tttt)r r' ftrin calclsierea ntecanicd a ligurii wmane
,/ i, (',, ardta aproape indwioSdtor de naiv cind.
.,i ,,t,1,',r.zii problemele anatomiei: Birbatul are in
t, ' rt.r sling5 a pieptului o coasti mai pulin decit
l, rrrcr.r (tap. LXX).
I u loLrtc acestea Cartea lwi Cennini confi)ne
1,tttn,t abot'dare largd
- dwpd cea a lwi Vitru-
, ut -- a. teoriei proporfiilor (cap. LXX), deschi-
.,irttl calea u.nei intregi serii cle specwlasii ewritmice
,lrrt t:poca Renasterii. Dar Si aici aPdr inerente
.,,,r1,i;tuit1r,i. Cw toate cJ aJlinn acelasi mod de ra-
1,,))t,{re a.l intregwlu.i la urt. modwl
- ca la Vityn-
, ;tt (.lll, 1), ,,t'aSa capulwi", interain Si contrasLe
I ut t))ildte care d,wc ct,t gindwl Ia o discrepanf ii
.
2
"Ltgrl*a. ci ,ru erisl:rr n.rrilli Irictori clc
picr.ru
.inrru.,frumuseqer forr,,ei,' dj. r".;.;i
fr. conlrnua.sa se prardi incetul_crr.inc""rul.,. J
nrno, op cir,, p. 95.
valoere qi c:rre
arrl a inceput
Schlcrsser=Mag-
I -rrrrrr,t€lr apare clr atit mai semnificativl cu cit in plin
,,,1 rLl -'r le;r in F.uropa se nrai scriu incii trat.rre de tipul
, r,lrrionrl ;rl ,,releceriilor" meCievale, precunr cel clin 1431
r lri .le rrr Le Blgr:e din Pnris (cf. Sclrlosser-trl,rgnino, op. cit.,
I' it).

rtt"t:ttllwtitA t'afi ,lt ,.rutrintl clasicl. I_.tt l/ irtu.,
;
iy. "lf_"i' :e cttprirtrlet t{c, zt,cc, ttri ilt tt trp Si tttt
t,ttttrnl>litor: nvnirrrl 10 se pliazi tuttr.i iiteal d,:
lrumusef e matematicd tleja . stabilit in epocitz.
Ia.Cutnini,,l ntn^ se cu.prinde de opt ori Si'cli,tud
t^retmt, it't tt.'ult.. De aici, repercusiu.ni nenitmdrate
tn ccte ntat mtcr raportwri proporpionale.
,llult mai aproape,ni sc irafi a'li o;i; Crrn;n;
d,e tratarea.proporliilot. umdne lAcwte de Dionisie
ttttz f wrnd. iri Erminia lt la Athos. S_a pres,tptts
ci llrminia (ctmosctttlt intr-a reclactare din ,rrilul
a.l l- I I I -le)7. lt rcia sttgt:ttii, a;r
'
jlr,r,
r,risterea ittt
uctfl"tJ. ,lnalua atentj -J,it
ttLt. tlc pun.ot'skl,a
t rlemt!tstrnt itt<i 7te dcplirt al Ca,zltini este inc,-t
leRal
,dc ,t Ltncep.(iu ltitantitti (1 p).ol)o).tiott,tlitAlii,
cate ld ttttdttl et ?ur t.te de or-igitte tlasici, ci ar,t..
bd. Cennini se nrenl.i,le ctst!e.l"in dorrlctltiul strict
til ,,rlimt.nsitnjlor tehrtict" rrle curp,,lt,i trrtt,ttt, li
lt.i.ce pentru o tnentalitate t{ontht,i,1 itltr:j de
'te,n,
dinSa scbematizit ii bidinrensjonale.
Deosebit de elocvent pelttrt, cltralitatea concep_
Siti lui Cennini este rnatfttl d, ,rzotr'iii- r, 1,ioit'r-
mei spasiwltti. Dualit.atea.ni se int'dpiSeazi t )j
aici de lapt u epocii artistiL:c p,
-rnri
Cirrrerr r.r
Ieoret.t.zea,z,i. EtperienSela cele ntaj hnhttate a/e
arttsttlor tttcentiSti nu ajutseserit la t.rearea urtui
spalilt oDto[<eil nl intu,gi.rtii: Giotto sau /ntbrogio
Loretuctti !)'et po4tc -dirtcolo
d,, sirjltplt t,ttot,;u.i
in "tccasti priainSd ajunghtrl lu ,tl,r).t[trr,,t ttttci
perspect;p-e empirice, tn,rt;b;l;i irt ,.s,,ttga ei le lut
o operi.la operi. Dar, desigttr, ,r,orri, pits s/)re
per.spectiild marzoculard ,r,t l,,rrrc iuci f-dcr,tt.'
.. La Cewtini incertitudbrcc. cpocii npare clat
ilustratd. intre ,,ptmerea in pogi,ri" S'{'rorrrrpr_
t,,t ';pali,rlititlii imaginii existi lrn hiatus. Zidul st
i r r t 1
"
it I t' L'ortl ornr' prece pt t elor bitl itttctttiot talisnzuhr'i
, ,t l,. LXV'll). Sugerarea, adincimii prin t'eprezen-
r;tilr tle arhitecturi * pe care o preconizeazi
r', utti,rti
- i;i ps.tr.eaz|_Ltn a.l,g aer ocazi,onal. Si,
ttt .tice caz, emp;ric: ,,Corniqa pe care o faci tn
, ir I rrl clldirii trebuie si coboare, miclorindu-se
,ir" ,us in jos; corniqa de la mijiocul clidirii tre-
l,ric sii fie peste tot egal; gi la fel; iar cor'ni;a de
l.r re rrrelir clSdirii trebuie sX se inalge in sens
'r ('r's corniqei de sus, care coboar[" (ctlt'
/ 't'11).
li,rltorLtrl tlintre t'iguri Si sltal,iu rirrilne in tt'est
l,l ,trrtlt),qurt. ["itrit si aibi u.n principiu ortLonator
,,rrr' r,i gttaerneze str;r,ctttra bt aclincirne a imagi^
ttt, ,u listul epr-,cii
- ,,primitiz,ul" - cornbit'td
,1,, 1',i ,',|ttr-'i personale o trdtare plani, bitlimen-
, t,nrrl'i, cu stt.gestii de ambientare persPectinald
;, in t'inc - cw t'iguri care ttebrtie sd. aibd ,,re-
/,, i" (r'ilievo).
li,t1tttil reprezintA insi, o importanSd deosebitd,
l,t1,i tLc tradiSia medievald. Oricum ar t'i ele re-
.,,1 t'.ttt,, noile conc'epte ale practicii d.e atelier Si
.,i, ..r:riticii de artd" trecentiste (il naturale, lo
lrrrrr,rlc, I'ignudo, la ,maniera, il riiievo, etc.)1
,,rrlr'ru prin insi;i apariSia lor existenpa ului cli-
nt,i! nor":ator,tl plin de sugestii t'ertile pentrw
ltt ttrlr Cennini
- teoretician al giottismwlui
-
,f ilicvo cste o consecinld a clarobscurulwi: I,:ga-
,l,rr rr,rnlrind lumina din oricare parte ar veni
,'.,, r l.r re lief ul prin tonuri luminoase sau intune-
, i',r,,e (r'ap. IXj. Observd, insi cE la Agnolo Gaddi
l,,t nt,t ltlastic| erd atinsd, in printul rintl, pritz cw-
l,,,ttr' (cap, LXVII). Caracteristic pentvLt todtL
, l)()('tt dptre t'aptwl cd, nw existd incd, la nivelul
t.rnctic, o t'wziwne prot'undi. intre lu.mind,-cwloare-
,
l,,tl irr. Avem d.oar elernente ale unei incipiente
nrt,'rtlcpend.enSe: lwmina sau c'uloarea dau ,,relie'
I trl" ; f igr.tra plasticir se inscrie irfir-rtn spaliu bi'
1 E. Penofskl,, Il signi.ficato nelle arti ttisiae, Torino,
1962, p.79.
., -2 ;nticii au considerat ca _perfect numirul 1O cici e1 a
loi! Inrenlsr
,drrp.i, numdrLrl degetelor nriinii 1...), la feJ i
l l -i'*lut
yt, lttt
,.['lalon cJ. ;recst nrrrrrir c fe;lc;1, it)lrucit
rnrregul rezulta dln zecc unirili cirore grecii'lc tic nto,tadrs
(Vitruviu, D c s ltre Ar/:i tc,:rrrr,i,' liLrcureyli-ilO+,
-p.'
f cZ, ti*a.
G. M. f,rnr.rcLizir,o).
r J. 5chJu'.,cr--l.rgnino, op. cir., p. 92.
a E. Parrofsky, op. cir., p. Zz -Al.

dinertsiontl t:rcli..v.it in proltr.n'zirtt: (le tltntltte/e
iirbit t r'l t irrrlt etc.
Dar poate concel)trtl ccl mai intpot'LLt)tt cdre
apare la Cennini, Si pe care se va clddi tnai tirziu.
tod,til ('x
Peri,enSa spasial1 totaliz.anti a llenttSterii
este Il disegno: ,,Baza artei qi inceputul rururor
acestor lucrlri flctrte cu ririna, afll cX sint clese-
uul gi culorlce (...) Ala ch.rpi cunr sm spus trc,
lruie s:,i iuecpi prirr ticscrr" (ctp. Il'*V).
ln SclieclLrh Lui'I'eolil pe ioct'l lirittt apiire,t
culoarea * sctnn a.L unei ntantditc"tli trt,LiiSionale
care t'etle,r irt srtt'cirtrt pictoruiui, inainre de toate,
grija pentru. clecorunr: Orice artii se insrifelte rrep-
rat yi incetul cu incetul. Prirnul pas in rrrta pic-
tu'rii este compozigia culorilorl.
ImportanSa pe care o ca.phA ,,iescitttl" l,t
Cennini ntu Are sennit'icaf ia inlocwirii eKbres;ei
cromatice ('t4 utTA grat'iie. ConcepSia despre' desen
ra liniarrren,.a apdruse deja la Teot'ilz. La Cennini
insi,,clesenttl" t,izeazd raportwl irnagine-realitate,
ca proiect f tuzdamentrtl ce tind,e sE includd toate
celelaite tleterminiri li;;ttrati'oe. Dese rLti! este u,n
princioiu atit artistic cit ;i t.ehnic (baza artei ;i a
tuluioi' rirestor indeletniciri ale rnii;rii) el cste i;i;t-
inte tle todte un proiect tie naturi httr:lectuali
(,,1o inteiletto al disegno si diletta solo"; ,,il di-
segno dentro la testa tua"). Anticiltinil toatit gio-
rioasa carierd a ,,tlesenulwi" in teoria ci,rtei re-
nascentiste, abordarea dcestrti concept l)e care o
lace Cennini tinde sit acopere, cct tlt:tcrniitt"tre
mentali, zona t'anteziei ;i a regtllii (incluzincl aici
ru.d,im.entele de perspectivd, de clarc,l,scur, Lle teo-
rie a proporliilor ctc.) pentru a nc oferi solttgia
teoretici Si tehnici a t'mttlamantu.lui filozolic al
fratatrrlui: prir clisegn o de z:itrc posihili ,lcnton-
stralia ,,c'eea ce 771.t €, cstt:" .
ilfheophilus Presbytcr, op. cit., Certe:r I, Pref,rr,i.
2 L, Venturi, op. cir., p.83, ccnsideri,,desenul" 1ui'l'cofil
in sensul expresiei psihologice, in timp ce nj se p:rre :r fi
vorbl mai degrabX despre opozigir delinirii frgriratire e ima-
ginii Lrti de definirea decoratila, oferitd de culo;rre.
Acestea ar t'i, deci
-
in linii ntari
-
coorda-
rr,Ltrle tern'etiie care fr,trtrtcttzi sttPortill Cirlii /rri
( .'trtnini. I.ut'r,n'ea ritrrtirtt insi inainte tlt trtate tqr
',t,iJ prat'tic ,tl trttst'ti,'i tlt' pictt'tr' I:'t. treltuie
'iitit;i'-
ttzi
- crr' t'ortltiinS,t iubstr,itului rtott tle
,,'nsibilitdte drtisticit care.l Senerat-o' Dacit ne
,'tttn apropia de Cartea ltri Centtini ca 'le 'ot
,,ricdre^ ,,ri9etaritt" tnedieval , rtrt ii rtottt puted pd-
r,rrrtde irpiletul, S; dcedstd pentrtt ci ir"tsttsi awto-.
t t,l se desprinde htcottestctbil tle cortc.e pltd
'tttt't
,L)[L' (.. siiptd abilitatc tttLrtttrLtli' Riintirte insi ctt
,, pri!rlr^i' de rno.xintt itrtport,t.ttli st,ibili,te't loctt-
1,,'i trttic intervirtt rolttl hot,irilr-tt .tl ttlvicii ar-
ri,,tir,,lr'. Iar aici intilnim, itecocabil , condiSia dua-
listi a lui Cerntini,
,ll.crialitatea Evtlui lle diu absorbise , irt genc'
t,rl, tvta in prodttc1ia practici izaor)ti rlirl neces-
,iras, dal oierindrt-i iti acest contert urt loc -spe'
, i,tl ,' lc ,,,1r)rr, c(t proiuclie ltcrlecti Si exct.rr'plari'
l1v1r,1iJct'tt {trtisilc:i rlirr l'recento e .irtci itttpreg'
rt,tt,i tlt' dceastd' conceplie mcdievald. ConStiinsa
, ,tlrtrii artistice, ,a ,aloare itleald separatd, de pto'
,l rrt (i,t economicd nrt existi. Aceastd concepfie pe.r-
',r,t,i parsial pin| it't p/ln Quattrocento'- cirtd amin-
ririlc'urt'ui aitist mliurtt cltm a lost Ncri di Bicci
n,'i'or trartsmite mtlrtm'ii prelioLtse asttpla pro'
,! tr, ti,'i znci bottcsa ilorentiite: tablonri, blazoane,
ltt,rrsii, ntodelt d"e r;piscric Si broderic, tlet'orasii
l,r'tttrrt serbiri etc.1 Dit't a'lte surse afldm . de
1,illi t:1, ranta Si attrirea tr,ttt'i it'oane erau' mai bine
'1,l,ttitt tlecit iroortu insitSi.2 Iar .C.ennitti irtstrsi
'.,,'
ocrrpd irz Tratattrl siu tlc actit'itdli crt tottrl
,,,,triliriale mt'st'riei ile pictor cton ar t'i inrLica'
liilr: t'osntetit'e din titirtta p4rte 4 Cirgii ('nP'
t i '.l"1--{ltX.-{). ,4p;r insil Si elenenrele' unei
1 ( li. A. I-lauser, StrLria satiale ,lell"vtt, '-l
orinr:, 19{r/'
r r,rd. it. de A. Bovero ti lvt. (;. Arnar"rd, vo)' I, p' 34?'
2 'czi Fr. Antal, op. cir., p. 4Ol, n' lS .care cireaz-i un
1 ,r1 clocvent mai aies
-prin
i"rptul ci ertisrul in cau;'ri esrc
rrrrr.rl tlinrre numele celi mei
-,'nrri
ale vremii lui (lennini:
''r 1J85 abarele de la Santa Mari;r Nrtor':r din Rom:r plfte;re
5J florini pentru o rami, 1OC pentru :turire. 5i 100 penrru
eKecrrtarea unci icoane de cftre Spinello Aretino'

r,iziwni centrAre, ce lregitesc Renasterca. Ata-
,'intl aceeasi ltroblemi L( l.1partilhti dintrt ;trtft Si
producPie, dceste.t riud sit t irt'LttnsL rit' Itnontettul
artistic, legintlu-l tle o ltrnte t t,alorilrt'itlealel
c.are ntai tirziw, in Renastere , tror constitui it?srtfi
j undamertt ul noii itle olo gii.
in spasiul cle conlluenpi dhtrc accste dotd tert-
tlinSe antitetice se plaseazd Cartea lui Centini,
care nrt rejlectd, nici concep[ia medievald artiza-
nald, nici pe cecL lsegamonic-elitari a bu.rghezici
ilorentine d,in Quattrocento, ci niaelwl ritlicat al
unei Kumstindustrie, al unei ,,prodrtcfii artistice"
iwtdamentat1, rchnic pc de o pil'ta Si argurnett-
tLii;i teoretic pe tlc alti partt.
Il libro dell'arte ar t'i in tralu.cerea cea mai
exacti Cartea rneseriei t'ard s; ii, -- clupd citc
am incercat sd, d,emonstrdrn
- o luct'are despre
ars in stricta accepliu.ne nrcdievalh a terntentrlu.i.
()etmhi ?)tu este ttn teotctici4n, el rr,tlau.g,i cloar
* Si aici ni se pare cd tLnt prt.Lea gdsi nld)c"t ut-
setnttiitate a (arli
- tertnenwl care lipsea cul-
turii artistice clht'I'rccetfio: teoret;zarea crrlturii
tehnice.
Poetica vrcntii este ilwstrati de ciitre t'ilozot'i
Si umaniSti:
'l'onta
clin Aquino, Petrarca, Dante.,,,
probletnele vizuaLitipii iSi gd.sesc deja o amplii tra-
tare Stiittpit'ici in stutliile lwi Vitello, cele icono-
gralice continui trariipia med,ieaald; in line este
acunt clarit'icatd Si tlivulgatd tehnica artistici, prin
opera lui ()enrini .
I)in accastti c6utzi credent., trebuic si ne ie-
rint in t'ctttsitlertrt,l iLnome nulti artistit: globcJ
tle sirnpliJiciri cxt'esir-,t. I'roblenta raporttiil dht-
tre drti Si tehnicii lrebtrie integratit in istoria cttl.
turii artistice la jel ctt proltlentele aizualitisii, cu
cele ale poet;cii, s,tu ntiri t{cparte cu. intplicrtsiile
ce L)in tlin ntoral,i ;i relfuie s,rrt, itt general , ,lit,
1 Extrenr de semnificativi in acest ser)s este
pcvestiti de Sachetti (Norella 5JJ 9i preluati apoi
dupi care Giotto s-rr fi revolrat la cerinla unui
artelice de a-i picta scutul. ,,Ninreni n-a inclriznir
si-mi aduci scutul spre a fi pictet de nrine"
-
maestrul.
t,i ttortrtl cu. ideolrtgi,l T'7"ctttii. Raportti arti-teh'
tt t,,t s,1tt tebtici-ertd trLi i;t rla * singtr'r
- tn:ttrr(
,,,., i personalititi sau a rtnci e poci, artistice, ci doar
!'itrn i dc celaltlte nttmit'cst&ri, legate sart int'pli-
;tt' rle ct'ealia ,trtisticd, 'c:tt cot*ribtr,i la de li.nirea
t ri.,t; .j a Icy,,t,tttUitti.
( .r tntitti atirtg,e doar ntarginal problcnele care
i ,,'; lirtcalo di' pt,rn nrrtrrit tlc
'
pictor-, dat ele
,i s(')',.csc tlrept cadnt teoretic tratirii rchnice. Ar-
! r,tttl , t'ti ;niiuid hierasat trt cot'tstittrire a tle va'
,1 .t j ,':tpliss, iSi aswn& i.n la(a telnicii o.titittrlinc
,lil,');ti Iapd de ccc. d Prod.ttc&torrirti obiSrutit cle
i'rrttrni ttldteriale. Tcl:rtic't at'tistici, (LSa ctLttl o
t ,r, ,;zi Cennini , t):t d rro pic 'rrt(1 de artizatnt
. ,; rlin contrd ii of eri tr'?t stcttttt 4Parte; 1i ace asta
, ttrrr ci ttsi,stilni actrnt lri" aborclare,r, tehnicii sub
,,,t;.',1'ittl culturii rchnice ,sl .r/ ltiinlei tehnice' Car-
' ,r iri i:in'tft;e;te o bogati tr,:di1ie l,icttu'ttli cea
., ,,t,'!i,lrelnr giottett; Si pastgiottcsti din Trecento.
I , l't:i,,t cstc nteditat'i si uerilicatd, istoric: trata'
) ,t t,t' (.1)r' o Iacc C,:tt'ttini c-stc stiintifi'cd'. ln acest
,/ /'/)r.-(id StiinSit'icd a cx,perienfei trtractice (ars
i rr' 'cicrrlia nihil est, spunea
- redn-lil'rtint
-
u'n
)tr lt'rt i)ot'ctn aI Iui Cennini) f ornte azi baza pe
,i('(.' '.,t inilsa prcstigiril cttltttral ,el n'oii arte.
( I i,, r,i r(.zultJ rlinir-tttt lrrocclcrr -te-hnic, tlar 1'e
I' '.,,t rrnai et;perient;c globa.le a rcalrtlui cc sc cott-
t tltri,' inlr-rut proccs atttcrior ccltr'i tel-tnic
,': ';ttirl itlcatiii
-,
,'cl tehnic liintl tloar acluali-
./l rl (ii,
I tr,'iliLrilca .i,,tttot{erttilctlta" ltti Cutrthi apar.
,1,, o lccttnE ttLentd a texttilr'ti, cottstitrt'it'ttI astXzi
,, ,rtlr.,.tlrati srtrprizL. Tratarea tebrticil constituit' un
" rttt t tle irnp'crtantri f wrtdantentald, dar, -singurX
:, ir:t,.'ttr/u'td, )'tintic." ... Eu iqi dau ca pildX Car-
r :r eceasta
-
scrie Cenni.ni.
-
Studiincl-o1 zi 9i
,o.rpte (....) t-t.t tei aiunge niciodati la ccva' nici
,,'r r,'ei putea stx li1 un loc de cinste pr;ntre mx-
, .,i Il
Ctrcintele sale ritrtitt,:xern l,larc.
VIC TOII. TE,ItONI}{ S IOI(-] II-I'A
anccdota
de Vasari,
grossolano
pini acuin
.Lr fi spus
J
t
i
{
1
f numai pe aceasra, N.R.].

i
i,
I
21
il
1i
jr
il
NOIA ASUPRA EDtItEt
Desigur, Prczenta trctducere ht t'ontdneSte tt cd.rfii
lui Cennino Cennini cla Colle cli Valdelsa; Il Li-
bro dell'arte (Cartca meseriei) d.esltre cdre
Roberto Longii spttne c:t rezuinA ,,intre"g" .*p.-
riengX a nrarii tradigii giorteqti"l
-
rcltrezintd, o
incercare temerard, dati Jiincl bogata bibliografie
cenniniand, (din cctrc nu dltnt insit, itt subsolti
paginii, dccit doar citeva titluri2, Si care ne-a obli-
1 Roberto L,onghi, Lctter4trrrd artistit,t e Ietteratrttt tnzio-
rrrrlc, studiu apirut in ,,Paragone', nr. 33, 1952, p. 7-14.
2 I{ANUSCRISE: Codice Lau,renziano 2.1. P. 78; Codicc
Riccatdiano 219C; Codice Vaticatto Onobotiaito ?974.
TFXTE TIPARITE IN ITAT.IANA: Di (lenni:ro Cennini,
Trd!tdto della pittura. meso in lucc per la prim:r volta con
annotazioni del Cavaliere GiusepPs I'ambroni, Ron.ra 1821 I
ll Iibro clell'arte o Trattato della pit.ttra, di (lerrnino Ccnnini
da Colle di Valdelsr: di :rirovo pubblicrrto. con nrolte corrc-
zioni e coll'agqiuntr di piir c:rpitoli tretti dai codici fiorcntini,
per cnra di Claeteno e Cerlo tr{il:rnesi, Firenze, l.e Nlonnier,
1859; Cennino C-ennini da Colle di Valdelsa, II libro dell'artc,
edizione per cura di Renzo Sinri. Lanciano-Carabba, editore.
19J1; II libro dell'arte o 7'r,LIttto della Pittura, a cura di
Fernando Tempesti, Long:ure:i et ()., Milano 1975.
TRADUCIEII,I: A Trearise on paltiing raritten by Cennittt:
Cennini in the 1'e,tr 11.17 . . ., rrenslatecl by P. A. Merrifieid,
London, Edward Lumley, 7844; D,zs Buch von der Kunst
oder Tractat der Malerei des Ceintiito Cennini da CoIIe di
Valdelsa, iibersetzt, mit Einleitrrng, Noten und Register ver-
schen von Albert Ilg, Neue Ausgabe. ,'ier.r. Braurnijller, 1838;
Le Li"cre rle I'Art ou Traitt de la Pcinturc par (.)enritto
Cennini, traduit per Victor Mottcz. Ribliorhiqrre de I'Occi-
yat. fireste, la laborioase oPerarii de colasiotmre
}--"t'tiiAJr, efecnrate i'n rnai-multe etape, i'n fttrtc.-
't";r"ii-
tiit^r'e tiphritwrd' * 'leche satt noua
-' la
c4Te rensed)7, sa aaem Lcces'
ittf ,i, intr-o etapd d,estul de iydcpilrtard (19,5.87
l()(,C ant. ef ectttit prima colaliortarc: codtc'ele
V",il"no Otioboniano, ctt edili,x ingriiitft de Ren-
't,t Simi, Si operalia s-a soldat, din pdcate, ctt o
r, arlrcei e' intia totwl ne s dtis fi c;1t o are ;, intr -o'tltfr'
,iani (1972-1974), allindu-nc l't I:lorertla' am
,,r)',1,t p'ritrjrl sd re-colasio.ttittt editir Simi ct4 co'
,t;lrir' flo'rentine Lattrenzieno
"i
Ri' carrliarto' ,ri'
,t,ri i;;ia cd intimplarea factrse cd i?1 acela.si timp
,i iAi fi peste idiSia anastaricd a text'ilLt; cen-
,;,r;oi' i,ler[i;t au iatoler,,l Gitrseppe T.anbroni'
,',riri' ,i 't-i netezit spre realizarci unci qrers;ttni
,nr,,inurt; multrtmitoaie. As,r, ni se pdrca la acea
,1,,',i,rl.'Paraenindw-ne , insd, in 1976 editia lui Fer'
,t,utdo Tempesti
- ap|rwtd in 1975., Si, bazatd p.e
,l,l;-,;o ni,,rrh astdzi ciasicii 1i grert de depdgir ptil't
pr ,!,11oiuo ei stiinpil ich' a I rttli.lor G.aet.atto,5i
-Carlo
'lltilanesi
-, ne-An7 vdztt't obligafi sd.reltt1m de
l.t t',tDitt -r,,rro dc colecSiottdt'c (t text(lot, ctt spc-
,,t,r1.t de a atinge cit de cit ;'ittupile 4cesf'ri surn -
,',,'ri of exegezii cenrtit']iene, ciln esre considetatit
,:;i;ii"
-t;p'.sti.
ft aceastit etapit am ?ndi
-facut
,, r,il si Ia iersiwnea francezit a lui Victor Mottez,
, l, l;'i,, aceea romfrrxedscn a ltti Dinitric Belisare'
"
ilir,"ir-'i-iost necesarft toatd aceastz mu'ncL de
,,,,,Ir,,ntare'a cod,icelor, (itit ctt' cele mai L]aloroase
,',li1ii italietlc, cit si t'rt' traducerea francezd -
,i,,'i1','rri
-ir)diirrrc strai,,;i Pe cdre dttt
^(lvttt-o
Ia
,tis'j,j4;, -, cd si, crt' traducerea ronirteasci?
b;iir" inc'eptlt, uebwie si spunent' c-d tcxtwl cen'
,,;,,i)i,i-'-'-l;i' ,ri dit, codice) fie cel din ed'i;iile
i,i,,,t';rl"u
-,'
jrrzintA doud int'portante dsp:cte filo'
1,,',ico-Iinpl' ii:stice: primrrl .ri. cel al dialectritti
.t,,*a',in,
intrrpolat
'ctt'
idiotisme padoaane Si vene-
,ir:rt. P,rrii lC-lXI; Cctt:ri't.,
ll lii,rt, J"ll'an". rr,t',.1atcd bv
l9)2:'l"ratatul dc 1:ictttti al
cn..,l,"t de l)imitrie Bclisare,
IlLrcuregti (f5ri derl)'
Cennini da (.olle di Valdelse,
D. V. ThomPson. New I'Iaven
lui Cennino Cett,titti. tradrrs si
Tipogrrii,r ..Finrinl Darrrrilor',

Ii,'ttc; t! Jcti.lr,i c:tt tel ,il ,,ttrntinolo[.<iti tt:!,nici"'
t.lt:
, trlii, itt i4arrcr,i/., yi tlc pit:ttn,i, in spct'i,if , ttn-
ltclc ,is f ccLc ltttrtind in trtr.rd. cI)idclt lt<.cctc,i iilo-
io,;ic<t-litt,qr:istici rl'l'rccento,l/ui 1s,:colrrlrri d
.'11 ' ic,r) it,tLiarr, r:1tocJ bt. c.trc rt, t'ost scrili (,1) tctL
'icr.'.r1c doili dspact,: lilologitoJirtl-qi'isti.ce nc-,rrr
int1,tt,,dtit .[ ohtsirt:a jtt'cvenli tt ltcrilr'Lzcl.r.r; ,ii ri
Ir,rntelt,r tlc c,r,1trirn,u€ ?)ttri a"proliiate dc scttsihili-
Itilr',t ntrtit')nA (t cifi.l(trtiLri, c'tt Si t:itutarca un(t
nttc) ltul('(ii tn,ri sitttp/t, cit Si gisir.ed tlt1e1. cillt.
,.,lrn(,' tlt ltttttin,,lu|i, spr', iticit,t)l(lo) 1,1,,,:t,r',
i,it ,tri tLe ci.ta ori ant cr()ztrt cit Iradrrccrcd ttci..-
:il,i t:r1;licaiii st.tp/intattl.i.l c, -ciu (j n-d.nj reulit si
rlint. rttt in.Sele.s tlep./in (uutltlitor r:xprcsii silu. tct.-
t)i.tti, dnt ittz'itat cititortrl si cottsrtlte -- la sIir-
;itrtl tclu.nttirti
-
utt dfd).it criti.c irt d (.irtr; (t)t/t.-
l)otlet1i"i irttrii ttotL: cil. tifdt(itt ,itit ctlrtr m,ii L-tr
nos.ttli c.rege li t i'ttniniciti, t)t yi tclrri (:Lt.rc tL l) !tili!
l,; tt tl ttc,:rea tlc la;i,
TRATATUL DE PICTURA-
* lrr r'rrigi,r.r1: Ii /il,to,lrll'arte o l'ttttl,tto,lrllt fiLttir't
( lrrn irt ir,rliar,:r vc.lte, r'oe:ti;tt1:r ,,rrL.-" .rrc irrlclc:trl tlc
lttesetit. yrrtt'esie, 1)t(ft(;tt, consiclerinl cit cel lrlrri ex,tctl
rrldttcere' ,r
'tirltilLri
ar
'[i': (:,ttea ttteseri.ei sau 'l ;,Li,uul Llt
t,'ttturi. Ptntrd a clr, insi, o iorn.rtll:lre nl:i scttrti, :rttl re-
ntrnlilr ll Irinl:t Ir,trte a llrllLliri'
13 (Nr.tt* IrtJ.)
N..l

PARTEA iNTiI4
Copitolul I
AICI INCEPE
CARTEA DESPRE, ARTA
FAURTTA $r |NTOCIITTA DE CrNN/NO D,4
COLLE, II,{TRU PREAN.TARIREA LLII DUM-
NEZEU, A FECIOAREI MARIA, A SF|NTT].
LL)I EUSTATIU, A SFT:}'{T'TJLUI FRANCISC,
A SFTNTULUI IAAN BO'TEZATORUL, A
SFINTULL;1 ,4N7ON DIN PADOVA 51 A
TUTLTROR SFIN'!'ILOR $t SI:INTELOR LUI
DUI,MEZEU, $I |NTRU VREAMARIREA LUI
GIAT'rO|, A LUt TADDEOZ $t A LUI
AGNOLO3, ],IE$TERUL LU] CENN/NO, ,S1
INTRU FOLOSUL, BINELE 51 CISTIG{_]L
CELUI CE VII VO] SI IZB|NDEASC:I I}J
f T'{ S LI SI RF. A STi S -I'I T] M IT EI AR,T I!.
I.a iriceput, 1)rtnrrrczettl ,'torpttter-nic a i,tctti c.--
, r'1 yi pinrintul, iar t.uri plesus cle toate liinleie
1i luclr-irile 1-a ziLnislit nrai inrii pe Lrirl'at, ap,'i
pe lc,ueie
-
dtrpJ pr,rpr:iul siLr chip
-,5i
i-.r in-
zeslrilt crr to,rte rnsr-rliIile. Nurllai cii, clin ne nl.'-
loi ire, rdanr f u piz-ttnrit c1e Lucilter', calc. pr irr
laLl trrte ;r f i .rgelirrie .r rttirrlii slr1c, il inrpinsc sii p.i
citui,rsc)i intirotrivl 1,..rr.r,rncii 1r"ri I)unirlezeu, (:rcli-
ci, pe F,va rnai irrtii, ii-apoi liva il irr.ririnse 1'c
Aclanr), fapt pentlr-r cttrc I)ittrtuezett se n.rirrie pc
rianr, ;i-1 ptrse pe Athanghei si-i izrlorle.rscI clirr
r',ri, pe el ;i pe stta{a ltti, sprtntnclr'r-1c: "Dat fiind
,,r l-l1i ascr-t]t;rt cle pilrttnca pe c;1re I -o diclu
I)rrrnirezeu, c'le-lcutrr ilcolo r'5 r'eii clr-lce vi,',1tr
r , Lrtlincl ;i ntrrncir-rtl ltec()rtlertit('. l)r'ept crrle, Acl,.rllt
- pe c.1rc I)urtrnezetr il irrzestr',rse in chip atit
,1,'rrlcs, 1i pe c.rle ni-l hirizise clrept riclvacini,
,,bir'1ie ;i pir iirte a1 ttostr'lt a1 lutttroL' *' rectl-
rroscirrdr.r qi greqealrr sivir;itli' igi ltti ginclul cle
l.r lriintii 1i se apr-rci si c;rr,tte un ntiiloc de a trlri
nrLrnciLrcl cr.r bralele; Ei, astfel, Adam ir-rcepr.r si
s,r1re, iar 1l.r'a sI toitlcii. Ieuirir la rincl urulte
rlcttelug,r-lri, niscute clin tlevoie, ;i nerscttlini-
li);u'c urlul cu a1tu1, qi fiecrire cerir-rcl rl.ri nrttltii
l,''icepere clecit rltrrl, cXci nu ptlteiltl fi to,rte cle-
,,lrtrtrit'I, cleo"rrece ;tiiLrirr, ei.l e cea rlri'ri r reclLri.:)i
,lc ciLrste. I )Lrpii asre, trlmii ttr-r tlleltef tlg ( ilre c()-
l,,,.rrir ilin sriintii crtt'e-fi ,rrc t,ltir'5ie intl iltstr, 1i

li,
{
ti
cxre se cleprinde lucrind cu miinile: gi rcesr rneS-
telyg. p,.,.rrr,i tlcnur,rilc"i dc 1,is'111,-,',, ,i per)1nt l
te incleletnici-cu. e;r, se cer-e sri ai fantezie ;i iscLr-
sinqi in rrriini,.sl gisegri iucruri neinairizuie, (as,
cunse sub umbra celor din naturXs), qi pe care
sI le infSli5ezi apoi, cu ajutorul miiniiorl
"oin.l
si d,rvedegti cX ciea ce nu existi
- este. Asa ci
i .
se. c.uvine .
pe buni dreptate sX treaci pe locul
al doiiea, dupi qtiinql, qi si fie incununatX de
Poezie. $i aceasra ca urmare a faptuh.ri ci, daclr
poerul
- prin insugilea pe care o ,-rre
- se sinrre
vreclnic 5i liber de a alcltui versuri, cle a lcg,r
impreuni p€,,Lla" gi,,nu", dLrpi cum ii plat:c,
dupi vrerea sl,5i pictrlrLrlui cle ascnrcrre.r ii err.
dati liberrarea de i putea zugrlvi o figurX fie in
picioale,.,fie stind jos, jumltir€ om -J jutnXtate
cal, dupi cum ii piace,
.dupX
inchipuirea sa.
. A!" ",i-i preguiesc mult pe toli aceia care simt
in ei calea sau mijlocul de^ a iz.buti sau de a pu-
tea-adiuga cununii acestei gtiinle de clpXtii weo
pgdoabi in plus, ca gi acelora care, inltr-ader'5r,
fIrI.pic_ de sfialS se fac demni de a fi luali in
seamX,. diruind sus-arnintitei gtiinge pufinul pe ca-
re-l gti".r gi pe care Ii l-a dlruit'Dumnezeu.
Ca mic ne$te;ugar ce se indeietnicegte cu arra
picturii, €u, Cennino, fiul lui Andrea Cennini,
niscr-rt 1a Colle di Valdelsa6, am primit intiile
indrumlri in sus-numita afil., tirnp de doisprezece
ani, de la fiul iui TaddeoT, Agnolo, din Fl-orenga,
care mi-a fost megter, qi care el lnsuqi inviqX
aceast; artl de la Taddeo, tatil s5u; iar tatll sir,r
a fost botezat de Giottos, fiindu-i ucenic rimp
de douXzeci gi patru de ani. Giotto schimb5 arta
picturii, aducind-o de la forma greacl la cea lati-
n5, modernXe; el stipin; arta c& mai des5virgiti
pe care a avut-o vreodatX cineva. Spre folosul
tuturor acelora care vor si-gi insuqeascX aceastX
art;, voi insemn,a aici tot ceea ce arn invSlat de
la Agnolo, megterul
.meu,_ca gi tot ceea ce am
lncercJt cu proprla-lnl mlna;
dnr', mai inainte de toate, voi chema in spriji-
nul meu pe inaltul gi Atotputernicul Dumnezeu,
adici pe T'atIl, pe Fiul qi pe Sfinrul Duh; apoi,
pe acea preaiubiri protegll;toere i tuturor p.rci-
rogil,rr, frecioara NIaria; pe sftntul I-uca evrrnghg-
listul, irrtiir"rl pictol cre gtin; irc sfintul Eustaqitr,
proteguitorul rneu, li, indeobgte, pe roli sfingii yi
sfintele dirr rai. Anrin.
Copitolul ll
CUM UNII VIN SPRE ARTA
DIN DRACOSTE CURATA,
rAR ALIil DrN SETE DE Ci$Ttc
l.lu. firl un prrrernie imbolel srilletesc sc irrcl'eapri
unii spre irtlr ice.1stx, sirnlind perrlrll ea o drr-
goste fireirsci. I)esenind, destc;inici:r IoL- sc rle s-
f atI singur 5, cici n;]rura ii irnpinge de le sine
spre asta, firl sI-i ciliuzeascX vreun rneSrer, ci
din imbolcl sufletesc. Pentru a ajunge insi la
aceastX desfitare, trebuie
-si-qi
giseasci u.n n.regter
cu care si se pregiteascd, gi clruia si-i dea cr,r
plScere ascultare, stind in slujba 1ui pentru a se
putea deslvirgi. Sint al1ii, in schimb, care se in-
clreaptX spre artii din pricina siriciei gi din ne-
voia de a tr5i, adicX pentru ci;tig, precurn gi din
clragoste pentru ea; dar, mai presus de togi, demni
cl,e laudX sin,t acei ce vin spre arta mai sus-amin-
riti, din dragosr"e ;i din simgimiirtele Ior alese.
Copitolul lll
CUM TREBUIE SA SE PREGATEASCA
MAt ALES CEL CE VREA SA-gt INSU9EASCA
SUS,NUMITA ARTA
Agadar, cei care din imbold sufletesc se simte
atras de aceast; r'irtute, gi care vrea mai cu seami
si-gi insugeascl aceasti artX, sX se impodobeasci
mai intii cu acesr vegmint: adicX, cu iubire, cu
team5, cu ascultare qi stlruingS. $i, cit poate rnai
repede, si intre ucenic la un meqter, care s5-1 in-
drurne; gi si-l pXrXseasci cit nrai tirziu cu pu-
tingI.
36 37

Copitolul lV
CUM ITI ARATA REGULA
DrN CITE PARI| Sr RAMURI
SINT ALCATUITE ARTELE
Baza artei gi inceputul ruturor acestor luclirri {'ii-
cule cr.l mina, nfli cir sint desenrrl 1i ctrlorle.t.
Aceste clouii piirli cer si Srii: sii freci, s;rtt sX tla-
eini culorile, sii lipeyti, sit inrinz.i o pinzi pe c:rl-
dru, sX o g;untuiegli cu ipsos, sX rlztri ipsosul, si-l
netezegti, sir ornamentez.i ctr iitsos, sir pui llo110, s.i
poleie;ri cu aLir, sii lustr:uiegti, sir legi crtlorile crr
diferire cleir-rri11, si colorezi [onclurile12, sir se.r1i
tiparu,l unui desen folosindu-te c1e cirbune pisatll,
si adinceqti contururilel4, si cizelezils, sir reliefezi
contururile'16, si colorezi, sir ornezi ;i si vernisezi
pe lemn, adicl pe panon. Pentrtt a lttcra pe zid,
irebuie si qtii si Lr7i, sii te rrcuie;ti, sir f aci i'iz-e,
sX netezegti, sir deserrezi, sI colorezi irt lrescoll, s't
cluci r:inI 1.1 cap)it pictr.rr.r in secco11, si faci tenl-
peralt, si ornatneniezi20, si tern,ini pe zid21. $i
iceasta e regula maril..rr: megteri, clespre care eu
-* cu pr-r1ir:ril pe care l-';1111 invXgar ;i ;r iLr
anr si-1i r,ortres.c part€ rlr parte.
Cupitolul V
iN CE FFL TREBUIE SA iNCEPI
sA DESENEZI PE TABLITA,
$r lN cE RINDUIALA
Aga, dupi curn am spus, tr-el.'r.rie sa incepi prirr
desen. $i mai trebuie sI qtii in ce rirrduiali pogi
incepe sX desenezi cit mai bine. Mai intii, trebuie
si ai o tXbligX de lemn de meri;or, cu fiecare fatrX
de mirimea'unei palme, bine curXlatX qi netecli,
adici srrilatl cu rrpX curat;, frecati ;i curXlit[
cu ,epii, clin a.:eer-de crre se slujesc giul'aergiii,
la iniip5rituri. Cind tXblita ace r.stir e bine tts-
catX, i; destul os, micinat bine , tirnp cle clou:i
ceasuri, ci nu-i urttlt, cleoarece, cll cit e nrai rnl-
runt, cn atit mai bine. Apoi, srringe-l 9i pXstrea-
zX-l infXsLrrat intr-o hirtie ttscatl' ier atunci cincl 3S 39
$i dq
mal
ai nevoie si pregitegti tlbliqa cu ipsos, ia ceva
mai puqin de o jurnitate ele bob din aceasti pulbere
de os, sau qi mai pugin, amestec-o cu scuipat gi
intinde-o cu clegetele pesre roat[ tdLrlila; nrai ina-
inte insi de a se usca, {ine ribliga cu rnina stingi,
qi cu br-rricul degetelor mtinii drepte bate in tibligi
pinl cind vezi cd s-a uscar bini de rot. In felul
acesta, tlblila este ecoperiti deopotrivi cr.r pulbere
de os22, atit intr-un loc cit qi-ntr-altul.
Copitolul Vl
CUM SE DESENEAZA PE TABLITF
DIN DIFERITE MATERIALE
Pentru acelaqi scop e buni pi tXbiila cle lemn de
smochin foarte bltrin. $i n-rai sint bune qi anumite
tiblile de car:e se foiosesc negustorii, qi care sint
clin porgarnent pregitit cu ipsos, gi acoperite cu
alb de ph.rmb ames,tecar cu ulei. Pentrr.r i le aco-
peri cu pulbere c1e os, urmeazl sfatul arXtat mai
sus.
Copitolu'l Vll
CE FEL DE CASE SINT BUNE
PFNTRU PREGATIREA TABLITELOR
'l'rebuie si gtii care oase sinr bune pentru o astfel
cle treabS. Ia oasele de Ia coastele gi de la aripile
giinii, sru claponului; cu cit sint mai bitrine, cu
atit sint mai bune. $i aqa cum ie gisegti sub ma-
si, ia-le gi pune-le pe foc; cind vezi cI au ajuns
nrai albe decit cenuga, scoare-le afarX, macini-le
birre, pe piatrS, iar pulberea folosegte-o in chipul
'ilratat mer tnarnte.
Copitolul Vlll
CUM TREBUIE SA INCEPI
SA DTSENEZI CU CONDEIUL,
$r cu cE LUMTNA
Mai sint bu,ne 9i oasele de coaps5 de berbec,
spat; de miel, gi ars€ ror aga cum am $pus

sus. t)upii aceee, ia rrn condei de argint s'an i.le
arami, iau cle oricare trlt tnate,rial, r'irful, irrsi.
tre br.rie sX f ie cle argirrt, bine asculit, lustrtrit ;i
frumos. incepe, apoi, sir desenezi, dupX rnodel lu-
cruli cit mai-ugoa?e cu ptttinl;' ca si-1i obignuieqri
,rrina; condeiul trebtric
-si
alunece pe tiblilir atir
ele liu irrt,it de:irbi;t s.r se poati vctlea tlin 1''rirna
r lipi eee;r tc ince'pi sa f.rt:i, inrrir ind tr isitur ile prr
1i'ri ctre pLrlin, ;i rer'cttittcl tie nrtri trtttitc ,,t i lerr lr u
,r faec trrnlrrele: l;r i';tpcLc : tle r'r'ci sii lie irttrr'
rrccelc *-, r'evino cle tnli nrLrlte oli, i.lr la r'clietturi,
elirnpotr,ir:ii, re vino tlc ntai pu!illc.ori. (.ilrnrr.;;i ci
liruzi in ('ce.r cc poii vecle;r pe riiirlitri, sii ti lie iLr
rnina sorrelni, agerinrea ocltil,,r tli, ;i rnirre ta. Circi
firi aceste ttei lircnrti ntt poli f:rce nirnic tlc t.'.ttrt't'
Cind desenezi, a1rrz.;i-te in ililrt lcl ca str ai lu
rnina pc,trivita, ilr s,i,areie s5:1i hat'i tlin peltea
stingi.
Piegurir asticl, poli irlcepe sli te '-icpr
inzi I tic
serre =-- clesenintl pulitr irt fiec:rlc 'ti '--. 9i ;r't'r
penlru 11 ntl tc pliltisi, pentrrr e llll te <lezgusta.
Capitolul lX
CUM TREBU!E SA IMPARII
*lN iecnluRA cu LUNlTNA PRIMITA -,
TONURILE LUMINOASE $l INTUNECOASE
PE FIGURITE TALE,
DiNDU LE ASIFEL RELIFF
Dacli, dirr inrimirl"rre, atr"rtrci cirrcl clese,rev-i setl
copiezi in biserici, sart color'cz-i iu alte locr'rri care
n.i sint prieilice, s-ar intimpla cir ir;min"r si nu-1i
batl .diri partea sringi, ,a.t ittrt-rttt ehip care si-1i
convrna, !lrllrexza sr dui relicl tll ligurilor tale ,
san deseiruiLr,i t,itt, irr legXtur){ cLl agezilr'e!1 felcstrel,rr'
pe csre le gise;ti in sus-zisele lo-citt'i, qi prin -c'.rrc
irelruie s) 1-rrinte 5ti lurnina. A.5atlar, Ltr'marinrl lu -
rnina din ui'i.or. parte ir veni ee, cli relie{ui plin
tornrri luminoase san irtttille co;1se' ill felul arItat
mai inainte. Irr daci s-ar intimpl.r ca lumina sii
bati sau si strilrrcersci clin [r1i, ciz-incl chiar pe
mijloc, di relieiul in acelali ltel: prirr tonuri 1u-
minoase s:ru intrtnecoast', ala cuIl l1llr mai s1'us,
I
il
,+01.
I
fi r.lacI lurnirta rf patl urr{1e printr-rr lcrcattli
rarc i1r i'i ruai inlrc cJccit eelelelte cai'c s:ar al-l.r
iu acel loc, ia-te rrrtcle;run:r cL"rpI lunrina cea nrai
puterrricl-i, ulnrirrc5tc,. r'u i..igalq clc sc,irtrii, 5i a;:
1c1'nc-o cLr gr:iji, clct,.rr-ct'e., lipsin.c] .lrriniira, iucra-
lc;t 1:1 tt-ar urai ,rvea rrici trtr reliclt, ;i ar rl iunge
rrrt lucnr oilrecar"e) firr,i vreo lnsrrlile.
Copitclul X
lN cE FEL $t lN CE RiNDU|ALA
SE POATE DESENA PE PERGAMEIIT
$t PE PINZA DE BUMBAC,
sr cuM sE POATE uMBiil cu TINTE
1,r t t,r'cin tl,.r-nc asllpra nrersului iusenrnXrilor r;.oas-
i l e , :oril alit;r cuttt se poate cleseitl pe pef garrlent
;i pc pinz.i rle burnbac. Pc pcrearncnr poli desenrr
( il collrlc;ill c1c cltre arn arrriritit nrai sus, nu rtrai
irrainte irrsir 11c.r li pr:eslrat ici;i colo clin prrlhc-
'c.t
clc os, clesprc cirre ilnl nr-ri r,crrbit, ;i r1L: ,r ii
rtctczil ,, ctt Irrlrrt dc ieptrt'c, pc pcr-qilllrfqtrtl rrs
r:rt, lr lcl c,r l)c un ltlaI siru (il Ie un lcnt.i <],e
r, r'is. l),icii r,re i, tlup)i ce ri dcscn.rt crr c,.rndcirrl.
',i Irrclczi rrrrri lrirc p,irgilc lrrrrirrorsc rlin dc.rerr.
.rtLrrrci inriirc5tc c,r tcr irr:;r15 rrr;rrgirrilc ri lcculilc
ir clririrtci,r;tsc. ,lrt,i, rrrrrbreptc ctrtelc e r.r o lcnt)i
,lc r'cr nc'rl;i: ;rrlicii. ;rpii : ,:it intrii intr,o coajl
rlc rrrrc,i -. lr t'louI piciituri cle cerircalii; unrl)rele
tlii-1c cu o pensuli cu lirf as(ru1it, ficuti clin pJr
,lc coaclii clc vevcliti. Si-n felul acestir, clupl cum
, cl torrrrlilc inturtecoa:ic, intiregtc lent:1 cu citeva
1ric,;irr.rri rle r:errrclli'i irr p1rts. l)e asenrencir, pelttrrl
.r ..l.r urttblc, te poli frtlosi ;i tlr: , uL,ri irr t rrrtile?3,
.r:a ( !r-r]r ,.bisnuie sc nriniaruri5tii, :i pe .'.rre tr-elrurc
'.i 1e leg,i cir ;;rrrnii ,lc lii.ir '',t" , t, elh,rl tlc' ,.rt,
l,irte 1.'';itrrt li lir:lrid.
Ccrpitolul Xl
CUM SE POATE DESFNA
CU CONDEIIJI DE PLUMB
pregatrrca
de plurnb;
Se mai po:rte desena pe hiitic
-
firi
ci cu pulberc cle os
- 5i cu concleiul

,rclici, ftiicr-rt din cloui pir-1i plurnb qi o parte co-
sitor, bine bltr-rte ctr ciocina5ul.
Copitolul Xll
cuM PoTr - DACA Ar FACUT O SRE$EALA
IN DESENUL CU CONDEIUL DE PLU14B *,
SA STERGI ACEA GRESEALA
Pe hirtia de burnhac potri desenrr cu corrcleiui de
plun,b, pregitind sau nu hirtia cu pulberc de os.
gi dacX 1i s-ar intirnpla vreodati sI greqeqti qi si
vrei sI qtergi r-reun sernn f icut cu condeir.rl de
ph.rnrb, ia un pic de miez de piine 5i freaci cr,r
e1 hirti,r in locul cu pricina, qi-n felul acesta vei
tterge ceea ce vei vrea. Ile asemenea, pe hirtia
de L.rmba., poii da uurl:re cu cern€al;, iu c,ulo'r'i
in t'.rrtiqe, despre care arn mai vorbit, $i cu tem-
pera.
Copitolul Xlll
CUM TREBUIE SA SE DESENEZE
CU PANA DE SCRIS
I)upi ce tc-ai indeletriicit cr-r ;1cest exercii,irr tintp
de un an cle z-ile, sar.r nrai mlrlt, sau tnai putin,
dr,ipi cunr vci li prins gllst sar.1 pllcere, te poti
,rpuca de clesenat L.e hirtie cle bunrirac cu o prn)i
cle scris, care si fie bine ascu{it;: nunrai afa tri-
siitr.rra icse sublire de t,.t, rrr.rnrai es.r tonurile ies
luminoasc, sau pe jurnltirte luminoase, sau intu-i
necoase, putind sri te intorci cru pan:r putin cite
pulin li de mai muite ori in clesenui ,pe care-l fr.ci.
Si clc vre i ca descnele tale s;i lie cit mai desi-
lirq^ite, di-1e citeva tente, aga cLlrn am ar'5tat mai
sus, cLl o pensul5 cu :irf asculit, Iicutri din pXr
de coa.JX de veverilX. $rii ce 1i se va intimpla
inclcletnicindu-tc cu descnrrl cu pana de scris? Vei
aiunge tare inderninatec, priceput;i in stare si
ciescnezi nrultc lucruri care-1i trcc prin lrintc. ,r{
I
Copitolul XIV
CUM TREBUIE SA ASCUTI PANA
FENTRU A DE5'I..IA
I)acI vrei sX ;tii cunl se ascute o pairi de giscii,
ia o pani foarte tare ;i line-o clc-;,1 h-rngul a dor"rl
c{egete cle la mina stinga, 1)c (los; ia, p.e,lirni, un
cLrqitag bine ascutit, ;i t;iic cu el, pe f ilirne, rrrr
cicget din h-rnginrea penei; ascrrte-o, apoi. triginci
cutita$ul spre tine, in a6a fel ca t;'rietr,rra sI f ie
deopotrivi, li prin mijiocul per.rei. Apoi, prure
r.lin nor-r cuiitalul pe una clin riiargir-rile penei, adicl
pe latura sting!. dinspre tine. qi golelte-o, 5i as-
cute-o apoi, la virf; iar cealalti m:rrgine taie-o
rotund ;i micqorcaz-o spr-e acest virf. Pe urm:a,
intoarce pane in jos gi pune-o pe unghi:r dege -
tului cel mare .'r1 rliirrii sting,i. 5i, u;or, puqin cite
p:r,r1in, goleSre 9i taic accst r.irluleg; tiietura poqi
s-o faci groasi s,ru sublire, clnpi cum ili trebr.rie:
fie pentru desen, fie peutlu scris.
Copitolul XV
CUM AJUNGI LA DESENUL
PE HiRTIE COLORATA
Pentru a descoperi treptat 5i rr incepc sii gX-
scfti ca1ei1 care cJuce la poart,r cale se cleschide
spre arta color:Xrii, trebr-rie si rlegi ur-r a1t chip
tlc a deselra, altul riecit cci despre crlre anl rrorbit
1'tini acurr. $i accasia se chearnii ai'te clc a de-
scnit irc hiltie cololati, aclici, [ie pe pergament,
iie pe hirtie de bumbac" L)acX vrei sr"r 1e colorezi,
lc potri color;r 1i pe ur.r:r ;i pc ccalalLl in acela;i
fel, gi cu aceeali tcrnpcril. $i poli si-qi faci culo-
rile, fie roSu aprins, fic ctrloarca inului, lie verdc,
1-ic azurin, f ie cerrr.rsitr, .rdicii culoarerr plumburie ,
f ic ctrloarca carn:1Iici, f ie oricare , clup;i culrr igi
place, clci toate cer ace,ieaqi tempcre, acela;i timp
pentru a freca culoriie, 5i cu toate se poate desena
in acelaqi chip. E, drepr ci culoarea .'erde, inde-
oblte, este fc'lositi de cea nrai niarc parte din
lrrrne, qi din cc in ce rnai nrult, fic peirtnt a da
43

ulnbre, fie ,per.rtru a .da tente
^vii .gi luminoase24;
cu toate ci-1i r",ri arita rnai incolo cum se aieg
culorile, care-i natrrra 1or, Ei cum se alxestec; in-
tre ele, an: sI-1i dau aici, pe scurt, un mijloc ugor
de a colora hirtiile de care ai nevoie pentru a
desena.
Copitolu! XVI
CUM SE FACE CULOAREA VERDE
PENTRU HIRTIA. DE DESFN,
5i cuM sE FoLosE$TE
Cind vrei si colorezi o coalii de pergamentj sirlr
una de hirtie de br.rmbac, ia cite o jnm5tare cle
nucX cle r:Xmint-verde2s, jtrmltate din aceasti can-
titate, de ocru, qi pe jumXtate din cantitatea ocru-
lui, de alb de plumb; mai ia cit rin bob de pulbere
de os (ciin aceea de care fi-am mai vo,rbit in ca-
pitolul cle sprc desen), 5i cit o jumitate de bob
rle cinabru, ;i freacX bine aceste culori pe p;atra
cle lr"ecatr frcacX-ie impreun[ cu ap5 de pu1, satr
rlc fintinl, sau de rlu. Si freacX-le atita c?r te
trin puterile si freci" clci niciodati nu pot fi fre-
cate prea rnrrlt; Ei-apoi, cu ctt le freci mai mult,
cu atita ;i culoarea iese mai liripede. Pe urm5, ia
lucrurile inqirate mai sus--qi amestcci-le cu un ulei
a c5rui uirie se trage din urmitorul amestec: o
bucati de clei de la spiqerie, dar sX nu fie clei
de peqte, gi pe care o pui intr-o crXtici,rarX in
cale torni atita apl limpede pi curati cit por'ltc
sI intre in cloui pahare obiqnuite, qi o la;i 1a
inmuiiar timp de Ease ceasuri. DupX aceea, ia crX-
ticioara qi pune-o la foc potrivit, iar cind fierbe,
ia-i spuma. Cind a fierr puiin, atit cit i-a tre-
buit cleiului ca sX se topeascX, scurge-l cle dou[ ori.
Apoi, ia ur) 'as de pictor, destul de mare, cit
sX incapi in el cuiarile frecate mai ina,inte, si
peste care toarnl din cleiul topit, atit cit culoa-
rea mai curEIe bine de pe pensulX; gi ia o
pensrtlS de pir de porc, care sX fie moaie.
Hlr,tia pe care vrei s-o colo,rezi, trebuie sX fie
pregXtitX, gi, cu pensula pe jumXtate uscatX, in- 44 45
cepe sX intinzi culoarea peste cimpul hirtiei, fXrX
ri te opre$ti, plimbind mina ugor, cind intr-o
clirec;ie, cind intr-aka.; gi-n, felul acesta dai de
trei, patru sau cinci ori, pin5 ce vezi cI hirtia s-a
colorat deopotriv5; intre un strat qi altul, agteapti
ca stratui dinainte si se usuce. $i dac[ in tirnp ce
vopse$ti 'r'ezi ci hirtia se zbircegte sau, se int5-
regte, e semn ci amestecul este prea t.rre. I)e aceea,
de indati ce ai dat pr,inrrrl. strqt li bagi de searnii
ci se petrece un aselnenea lucru, apuc;-te ;i drege
stric5ciunea. Cum? Turnind in anlestec apX linr-
pede qi cildicicl. Iar cind coala s-e uscat gi. e
gata, ia un cutitat gi treci cu t5i$ui pesre ea, r'i-
zuind ugor, ca sX inlSturi orice urm:r zgnrnguroas[
care ar fi rimas pe hirtie.
Copitolul XVll
CUM TREBUIE 5A COLCREZI PERCAMENTUL,
$r lN cE FFL TREBUTE SA-L LUSTRUTE$Tt
Cind vrei si colorezi pergamentul, se cuvi,ne ca
mai inainte s5-l uzi c,u api de fintini sau de
pu1, pini ce ajunge moale pi neted la pipiit. Apoi,
prindeJ cu gintiqoare pe o scindurl, inrinzirrdu:l
ca pe o piele de tobl, gi, curn am rnai spus, d'I-i
culoarea irr straturi. Daci se intlmplX ca perga-
mentul, sau hirda de bumbac, sX nn fie intinse
r.lupX cum doregti, ia-le 9i irune-le pe o scinduri
de lemn de nuc, sau pe o piatrX netedi qi crr-
rat[. Apoi, pune o coall de hirtie de bumbac,
fo,arte neted5, peste aceea pe care ai colorat-o,
;i ctr o piatri _de lustruit
^3u.y1,
incepe .gi ^lus-
truiegte cu toatl puterea miinilor tale; 9i in felul
acesta pergamentul va ajunge mo:rle gi lustruit.
ll-adevlrat cI unora le piace rnai mult si iustru-
irrscl de-a dreptui pe hirtia colorati, $i ssta fiindci
piatra de lustruit, plirnbindu-se chiar pe hirtie ,
ii di un pic de lustru; fX, insi, cum igi place,
dar si gtii ci primul meu sfat e cel rnai bun. Iar
pricina e aceasta: frecind cu piatra de lustruit
pe culoare, pentru a o lustrui, dXunez,i iustrului
condeiului cl1 care vei desena, ca 9i tentei pe care

o vei cla, cici nu vor mai apirea nuanlele gi ro-
nuriie lurninoese, lucru care nu se va intimpla
rle urmezi prirnul meu sf;rt. ,Sit nibil horrtirtiL'us26,
fi cum vrei.
Copitolu,l XVlll
CUM TREBUIE SA COLOREZI HIRTIA
iN NEGRU, SAU iN VIOLET
$i*acum, pregltegte-te si faci aceste culori. Cla
si-1i colorezi hirtiile irr negru, sau in violet, ia *
pentru numirul de coli de htrtie, de care am vor-
bit m"ri s6527
-, o jumXtate unciezs de alb de
plr.rnrb, gi cit un bob de lapis amatita2e, gi freacl-le
bine impreunii, cir poli mai mr,rlt, cici, cu cit le
freci nrai nrult, culoar:ea nu se strici, ci totdeaun,a
se imbunitiqe;te. rpoi, arne stecf, ctr clei, tn chi-
pr"rl a.''itrt rna,i inlirrte.
Copitolul XIX
CUM TREBUIE SA COLOREZI HiRTIA
iN CULOAREA INDIGO
Culoarea indigo. Ia acelagi numXr de coli de hir-
tie, ca mai sus, o junritate uncie de a1b de plumb,
gi cit doui boabe de indaco tnaccabeo31, qi frea-
c5-1e bine impreunS, cXci frecindu-le bine, cu-
Ioarea nn se strici. AmestecS, apoi, cu acelagi
clei, in felul arltat nrri sns.
Copitolul XX
CUM TREBUIE SA COLOREZI HIRTIILE
lN CULoAREA ROSTATTCA,
SAU APROAPE DE CULOARFA PIERSIEII
i)aci vrei si colorezi in culo,area rosiarici
- tor
nun.rirul de coli de hirtie, ca mai sus -_, ia c)
jurnltate uncie de pirnint-verde, la doui boabe
cle irlb cle plumb, yi cir un bob de sinapia cbiar*31.
Freaci-le in chipul ;tiur, 9i amestecl torul cu clei
sau tempera"
il
{
46|. o,
Copitoiul XXI
CUM TRESUiE 5A COLOREZI I-JiRTIILE
iN cuLOAREA CA.;RNAT|Er,
ADTCA. RO$U-APRir{S
Ca si faci culoarea de un logu*aprins, ca a car*
nrrliei, trci-.uie s[ ici '- pentrrl acelagi numIr cle
coli cle liirtie --, o jumitate de uncie de alb de
1;lunrb, gi mai puqin cle un bob de cinabr:u. Tre -
buie si le f leci inrprei"rni ;i sri le arnesteci cu
renlpere, in chipul lriitrit mai inainte.
Ccpitolul XXll
CUI/ TREBUIE 5A COLCREZI F{iRTIILE
it.i cULoAREA cEi.,t u$t E,
SAU PLUMBUP"iE
Culoarea cenuqie, sau piumburie, o vei face in
acest fel. Mai indi ia un sfert de uncie de alb
de plumb, apoi cit un bob de o,cru deschis, gi
rnai ptilin de-o jum.Itate de bob de neg'ru. Frea-
cX-le bine impreunl, dupi cunr am rnai aritat. Pune
ciei, cum am spus qi ia celelelte, gi adaugl t,rt-
deauna fiecXreia cel pugin clt .gn iob .de. pulbere
cje os ars. Ce-ai inv5gar pinl aici gi-ajunge sa
gtii cum si colorezi hiniile in toate culorile.
Copitc,lcri XXlll
iN cE FEL POTI COprA pE HiRTtE DE CALC
PARTILE CELE MAI DE SEAMA
ALE UNIEI FIGURI FRUMOASE,
sAU ALE UNIUI DESEN32
TrebLrie sI mai gtii cI se gXse;te o hirtie care se
cheani hirtie cie calc, gi care iii poate fi de mare
folos pentru a copia un cap, sau o figurS, sau
o jumitate cle figuri, dupl cum sinr iegite din
mina megte rilor de seam5. $i penrru a purea
scoate bine cont,ururile
- fie de pe hirti'e, fie de pc
scindurl, fie de pe zid
-, r.dind intocmai trt-
siturile originalulLri, a;azii aceasti hirtie de calc

pe figr-rra slru pe clesen, ;i lipelte-o lrinipor' 1r cele
petru colluri cu pulini ceerri ro.gic sar.r verde. I)e
inclati, prin hirri,'r de calc vor apilea figura, setr
desenul, de cie,Jesubt, in aqa fel ci le vei putea
vedea deslu;it. rtunci, ia o panl bine ascutir;,
sau o pensul'i din pir de veverili, gi inmuind-o
in cerneali, poli incepe si urmlregti coirtur:uri1e
desenului de dedesubt; de asemenerr, prin calc,
apar gi u,nele r*rmbre, pc care le poqi vedea ;i co-
pia. R,idicind irpoi hirtia, poqi si adaugi citeva
alhuri ;i reliefiiri, dtrpX cuni iqi place mai mulr.
Copitolul XXIV
PRIMUL MOD DE A FACE
O HIRTIE DE CALC DESCHISA
DacX i1i treb'uie hirtie de calc ;i n-o gise;ti gata
f5cut5, fi-o in rnodr,rl acesra: ia o coaii de per-
gament gi d5-o unui papetar, qi pune-I s-o rizuie
i,ntr-atita ir-rcit si rirnini pulin din ea, dar si
aib5 griji s-o rlzuje deopotrivi peste tot33. $i e
strlvezie de Ia sine. Daci vrei si fie nrai deschis5,
ia ulei de sirninqi de in, curat $i limpezit, 9i
un'ge hirtia cu o bucati de vati imbibati in acest
ulei; 1as-o si se
';suce
bine, timp de n.rai rnulte
zile, qi r.'a fi minr-rnati ;i geta de h-rcru.
Copitolul XXV
AL DOILEA MOD DE A FACE
O HIRTIE STRAVEZIE, CU CLEI
DacX vrei si faci hirtie de calc intr-un alt mod,
ia o piatri de rnarmurl sau de porfir, bine lus-
truitX. Apoi, ia clei de pelte, care se gXsegte la
spileri, gi ustr.rroi. Clei'ul pune-l la in'n-rui,at in ap5
curat;, iar intr-un castron
- tot cu api curat;
-,
pune $ase c51ei de usturoi. D'upX ce cleiul s-a in-
muiat, toarnl-l peste usturoi ;i amestecX-le; pu-
ne-le sX fiarbX, qi dupi ce au fiert, scurge-le de
douX sau trei ori. Dupi aceea, ia amestecul acesta
de clei cu usturoi, bine limpezit, in stare lichidX,
;i c5lelicel, gi, cu o pensulir. tli-l -- ir-r acela5i fel
culll ropseiti irtrriile -*r pe supralaq;r acesror
pietre, care -t.rebuie si lie curilre; pietrele acestea
rrebuie sX fie mai intii unse cu ulei de rnisline.
$i cind amestecul acesra pe care l-ai dat pe pietre,
s-a uscat bine, ia un cu1it, 5i
-
cr-r virful
-
in-
cepe si clesfaci pe r.rnele locuri irmcsrecril acesta
de pe piatri, a;a irrcit sir poli iua cr.r nrina aceasti
pojghigi ficutir ala, ca o hirtie. 'ezi, insa, ca rnina
si-1i umble cu bXgare cle searni per-rrlu ca pojghiga
aceasta s-o poii desface de pe piatri firi s-o srrici,
ca ;i cunr ar fi o hirtie. I)aci pojghila, sau hir-
tia aceasta, r'rei s-o pregitelti n.riri inainte de a cr
desface cle pe piatr'5, ia ulei cle siminll de in,
bine fiert, culr am slr te invil la capirolul mor-
dangilor, ;i cu o pensLrlS moale, di o dati peste
tot, gi lasi pojghiga sI se usuce rimp de doui sau
trei zile, ;i vei avea astfel tr buni hirrie de calc.
Copitolul XXVI
cuM PoIt FACE HiRTtE STRAVEZTE
DIN HiRTtE OBtSNUtTA
Aceeaqi hirtie strivezie, despre care aln vorbit, se
rnai poate face din hirrie de br.rmbac, obi;nuit.J.
l{irtia, insl, tlebr,rie si fie subgire, nerecli ;i foarte
albi; unge-o cr.r uiei c1e sinrinlir cle in, cum anl
mai spus. ra irfunge strivezie;i brrni perlrru
I ueru.
Copitolul XXVII
CUM TREBUIE SA TE STRADUIESTI
A COPIA SI A DESENA
ciT POT| MRr lauLr DUPA ME$TERI
Acum, pentru rine e de folos ca sI-1i urniezi clnr-
nrul, ca sI poli pune in practicl ceea ce ai in-
vilat din sr,rs-zisa ;riinq5. fi-ai ficut hirtiile co-
Iorate. Sarcina ra este si te 1ii de calea pe care
ai apr:cat: te-ai incleletnicit o vreme cn desena-
tul pe tiblili, afa cum te-am invilat la inceput;
I
I
I
l
48 49

osteneft€-te $i desfati-te copiind intr-una cele
mai bune iucriri pe care lc vei putea gXsi gi care
sint iepite din miinile mc'qterilor de seanri. $i daci
te afii intr-un lo,c unde au fost mulgi rnegteri bun'i,
cu atit r:rai bine pentru rine. I)ar ili dau un sfat:
bagX de seamX gi alege totdeaunjl pg cel mai bun
gr care are cea mar mare faim5; qi, urmSrindu-i
zi cu zi, ar fi irnpotriva firii si nu prinzi ceva
din modul si,u de
-a
lucra, din fel,ul sXu de a fi;
in schimb, de te apuci si copiez,i astXzi dupi meq-
te rul acesta, miine dupi ceiIlalr, nu vei izbud
sX prinzi ceva nic,i din felul de a iucra al r-inuia,
nici din al celrrilalt, gi vei ajunge f Xrir si vrei
un onl cu o flcliipuire eant ciuclati, cici fiecare
rnocl cle lucru al cutXrui seu cut"irui rne;rrr tqi va
hXrgui rnintea. Azi, vei vrea si faci ca megterul
acesta, rniine, cum face cel51a1t, gi.n felul acesta
ru.r vei ajunge v,reodati si-l copiezi pe vreunul
la desiviipire. Daci il urmezi neincetat pe unuL
singur, numai lipsa de deqteptX'ciune te-ar face
sX ir,u rragi din ista vre'un folos' $'i-atunci, 9i s-e
va intimp-la
- daci natura te va fi diruit cit
de cit cu inchipuire
-' sI ajungi sX ai un mod
al tiu, propriu, de a lucra, 9i acesta nu va p'u-
tea fi alifel decit bun; deoarece, mina
- degtep-
tXciunea ta fiind obiqnuitX si adune flori
-, n-ar
gti si semene sp'ini3a.
Copitolu'l XXVIll35
cuM, MAI MULT DECIT ME$TERIl,
VA TREBUI SA DESENEZI
TOT TIMPUI- DUPA NIATURA
Fii cu luare aminte! Cea mai desivirgiti cXlSuzi
pe care o poti avea, ca gi cea mai.,burrl direciie
pe cafe o pogi urma spre poarta sSrbitoreascS a
-desenului,
e-ste natura. Ea initrece toate modelele,
qi num,ai pe ea trebuie s-o urmezi cu inflicXrare,
i5 te i.tcrezi totdeauna in ea, gi mai cu seamX
atunci cin'd vei incepe sI te pricepi cit de cit in
ale desenu,lui. SX luirezi fXri intrerupere, si nu
laqi sX treac5 vreo zi firi si fi desenat ceva36,
cXci, oricit cle puqin ar fi, mt va f i ceva, $i t e,
va cluce la clesivir$ire.
Copitolul XXIX
cuM TREBUTE SA-T| DUCI VIATA ClNsTlT
sr cu GR|JA PENTRU MirNlLE TALE,
$l-N cE TOVARASTE,
5r-N CE FEL TREBUIE SA iNCEPI
A DESINA DUPA FIGURILE DIN BISERiCI
$r CAPELE
Viaja trebuic si-qi fie intotcleauna curnpltatii, ce
5i cum rri l:i invilicel in teologie sau l ilosof ie,
san irr oricare alri ptiinl:a, aclici si nu lii lac,,rrr
lil rnincare ;i Ie birrtr.rr:i, si rninir-rci cel nir,rlr cle
doul oli pe zi, luind mese ugoarc Ai silio.rse, btnd
vinuri si,'tbe, pisrrindu-1i mina sinitoasi ;i fc^
rincl-o cle oboseli, ca aruncatr.rl ;lie trelor, suli1e-
lor, qi cle multe alte lucruri ce sint potlivnice
rntinii, care ii pot fi vitinritoare. $i mai e incii
ceva cale
-
de nu vei pistra misura *, ii poate
dluna rniinii, fXcincl-o sd trenture, si zboare prin
aer mai ceva de cum zboari o frunz-X in vint.
$i aceasta se va intimpla de-gi vei petrece tot tim-
pul in rcviriqia fenleilor. l)ar si ne irtoarcern
la treburile noastre. N{ai ai uevoie de nigte scoerte
rifoare, ficute din foi de hirtie incleiate, sau din
scinduri sublire, de formi pitrati, 9i de mirime
cir sX poati inc;pea intre ele o foaie de hirtie
de format dublu, sar.r o jr-rmXtate; scoarlele acestea
igi vor foiosi ca sX-1i 1ii desenele, qi, de aseme-
nea, pentru a putea pune pe ele coala pe care
desenbzi. Apoi, rnai e cevi1. Pleaci la drum tot-
cleauna singur', sau insolit de oameni care au de
ficut ceea ce faci tn, qi care l)Ll au cum sl-1i
ebati gindul cle la treabl. $i cr,r cit acegria or
si fie mai pricepuli irr ale desenulr.ri, cu rrtit va fi
rnai bine pentru tine. Cind te afii in biserici sau
in capele ;i incepi si tiescnez-i, r.riti-te mri irrtii
cir de nrare {i se pare cii e subiectr"ll sau f igrrra
pe care lrei s-o copiezi,5i uitii-te uncle sint to-
nurile intunecoase, cele pe .jr-rmitate intunecoase.

9i cele iuminoase; aceasta inseamnX cI ai de dat
umbrele cu tent; de cernealX, cX ri cls pistrat
cimpul pentrr.l ronr-rrile pe jumltrti: intuneeorsd,
cI ai de dar luminiie cu ali: ele pluml; etc., etc.
Copitolul XXX
CUM TREBUIE SA iNCEPI A DESENA
PE HIRTIE CU CARBUNE,
$r cuM TREBUTE SA r E iNCREDT,NTEZT
DE MASURA FIGURII,
$r sA INTARE$Tr TRASATURTLE
CU CCNDEIUL DE ARGINT
Ia rnai intii un cXrbune asculit, la fel cu o pan[
sau cu un condei; gi cea clintii misur; p€ c;rre
trebu,ie s-o iei
- mai inainte de a te apuca cie
desenat
-, este aceea a uneia ciin cele tiei plrgi
pe care le are fapa, gi care-i impirliti irr trei
misuri egale: capul, fala, gi bXrbia cu gura37.
Luind una din aceste misuri, igi va sluii clrept
c5lX,uzi pentru intreaga figuri, pentru clicliri, cle
la o figuri la a ta; gi cXlluza aceasta a ta e de-
slvirqiti, cici
- slujindu-te de inteligengi
- vei
gti cum sX foloseqti mai sus amintitele m;isuri. De
aceste mijLoace te vei folosi cind subiectul sau fi-
gura vor fi la inillime prea rnare qi nu vei ajunge
cu mina la ele pentlu a le iua misr,rra. Inteligenla
u:ebuie sX te i'ndrumczc, gi r.'ei gisi adeviii'r.rl ui:-
rnind aceastl cale. $i daci prima tr'[situri a fi-
gurii tale, sau a subiectului t5'u, nu se potrive;te
c,u mXsura luati, cu armonia intregului, ia atunci
o. panl de giinX sau de gisci, 9i cu lulgii freaci
gi scuturi ceea ce ai desenat cu clrbune: desenul
va dis,pare de ?trd;,rX. $i reincepe de ia capit, 9i
aceasta de-arltea ori pinl ce veei cd misura fti-
gurii se potrivegte cu aceea a modelului; gi-apoi,
ctnd i1i dai seama cri-i destul de izbutir ce-ai f;i-
cur, ia condeiul de argint gi urm[regte conturu-
rile 9i marg,inile desenr-rlui tXu, atingind'u-le uqor;
gi fX la fel qi cu cutele mai d.eosebite. Dupi ce ai
fXcut aceasta, ia ciin nou pana gi freaci bine cir-
bunele, gi-1i -.a rimine desenul intirit cu con-
deiul.
Copitolul XXXI
CUM TREBUIE SA DESENEZI
5I SA DAi UMBRE PE H|RTIE
COLORATA CU ACUARELA,
SI-APOI 5A DAI LUMINI
CU ALB DE PLUMB
Cind ai clpltat lnderninarea de a cla umbre, ia
o pensulX moale gi cu virf ascutit, gi c'u ccrneali
subliati cu ap5, pusX intr-un borcinaq, incepe si
tragi cu pensula rnigcarea cutelor mai de seami;
apoi, potriveg'te urnbre e cutelor, dupi migcarea
lor. Acr.rarela aceasta trebuie sX fie f5cutX cu ap5
puqin coloratX, gi pensula trebuie sI fie toldeauna
aproape uscat;; nu te gr;bi, gi dX umbrele trep-
tat, intorcindu-te merelr cu pe,nsr-rla in iocr"rrile
cele mai in,tunecoase. $tii ce se va intir-npla? DacX
aceast; apX e pulin coloratX qi dai umbrele firX
sX te gribegti, ;i cu plicere, ele vor ajunge sI fie
strXvezii, ca un fuln. Nu uita sX mtnuieg'ti pensula
totderuna pe lat. Cind ai terminat de dat um-
brele in niod deslvirgit, ia o picXrurl sau dou5
de cernealX 5i adar"rgl la acuarelX, anrestecind l.,ine
cu pensula. Pe urmi, la fel ca mai inainte, caut;
gi adince;te cutele cn pensula, dar fii cu multX
bXgare de seamX I,a prim,a lor formX, avind tot
timqul^ in minte .cX datul umbrelor trebuie im-
pirlit in trei p5rli: una
- umbra; alta
- culoa-
rea cimpului hirtiei; ultima
- datul luminilor.
Cind ai ficut aga, ia un pic de alb de piurnb,
bine frecat cu gumi arabicl (ma,i incolo am si-1i
arlt curn trebuie sX snbqiezi qi sX topeqti sus-zisa
gumX, gi'arr si-1i vorbesc 5i despre toate tem-
perele3s;) in orice caz, e d'e ajuns puqin alb de
plumb. SX ai intr-un borcXnaq apX curatX, in care
si inn,oi pensul,a gi s-o freci apoi cu albul de
plumb, mai cu seami dacX e uscat. Apoi, intinde-l
in podul palmei, sau pe degetul cel marc, indrep-
tind Ei storcind pensula, si descircind*o de vop-
sea, c,a sX fie aproape usLat;. $i incepe si dai,
cu latul pensule,i, in acele locu,ri unde trebuie sX
fie alburile pentru relief; 9i, firX intrerupere, di
53
52

Cennini, Cennino - Tratatul de pictura

Cennini, Cennino - Tratatul de pictura

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Cennini, Cennino - Tratatul de pictura

Similar to Cennini, Cennino - Tratatul de pictura (20)

More from Rebel

More from Rebel (8)

Cennini, Cennino - Tratatul de pictura