https://neculaifantanaru.com Tugui, Ion - Sapte ani apocaliptici

1. O carte de excepfie in aria spiritualitifii
rominegti, o carte comparabilii cu cele-
brele Centurii ale lui Nostradamus. lon
fugui a avut privilegiul de a discuta cu
un inigiat, contele lncapucciato, romln
care a triiit ani in Shambala
- tiirim sa-
cru al Tibetului, zona- intermediarii intre
Piimint gi Divinitate, descrisi de Mircea
Eliade sau Umberto Eco. Revelafiile
contelui, uluitoarer explici totul, de la
crearea Universului, pini la fenomenele
psihicb paranormale, rizboaiele con-
temporane sau OZN-uri. Diiruit cu harul
previziunii, contele dezviluie 9i viitorul,
adici ce se va intimpla in urmiitorii gapte
ani apocaliptici, cind omenirea va cu-
noagte risturniri catastrofale. Care va fi
soarta Romilniei? Citind cartea, vom afla
poate ce ne agteaptii ti pe noi, cei triiitori
in acest spafiu, care pare a fi menit spiri-
tualitifii gi salviirii.
Pret 948 +
2TL
$APTE Af{r
APOCALIPTICI
@
iluirile Contelui Incapucciato
lsBN 973-23-M154 950lei

2. Coperta serieie DAN STANCILI
Ion f,ugui
$APTE AIqI APOCALTPTICI
(Dezv6luirile Contelui trncapucciato)
:r.' t /a^
/4' ::,<l /YT !',
; /t't
f/t't'< ",:,t-
1, . 1
tt/
fi *r. i-,. - ,t. 4i.
I
CARTEA ROMANEASCA
1992

3. CTJPRINSUL
DouI intimpliri misterioase gi o scrisoare.....
Chemarea marii cilitorii cu obstacole"."...*-.."-....".."".".....""."....24
Spiritele malefice Ei spiritele benefice."..... ."".".."."...36
In{eleptul qi faga neeunoscuti a Tibetului.. "."""""""..61
Oaspetele aEteptat in mirilica Shambala..." ".."...".."90
Contele identifici obiecte spafiale neidentifieate """."""...."....""....98
Amintiri din oragele subplmintene .."."."............"".....".""""""..."..".10g
Doamna Soarelui a cunoscut lurnea invulnerabilX".........."".."".f26
La inceput Plmintul se rotea invers""..."".." ."...."... t3E
$coala civilizatiilor are un inceput ciruia nu-i gtim sfrrqitul "153
Evolu{ii istorice incompatibilc cu echilibrul spiritual.."."..,"""..l64
Rominia vlzutI de un mesager al Shambalei """"..".""".".""...""."."192
Spiritul vizionar aI infelepfilor avertizeazi ".."".""193
Lumea in cei gapte ani apocaliptici".."...."""...." ....."206
Rominia la riscruce de Univers tridimensional .""....".....""."".."243
Programul planetar de ac{iune urgentI..."".". ..".".263
Citeva cuvinte pentru sfirqitul cirfii ".""""".";"":."...."".."".."""....."".""284
ISBN 973-23-0415-4

4. MOTTO
<<Tot ce qtiam despre llonigberger rni indemna si
cred ci el pltrunsese in Shanbala datoriti tehnicei sale
5'oghine, in care ajunsese maestru inci inainte de 1g5g, dar
ci misiunea cu care fusese incredintrat, probabil, nu
izbutise s-o duci la bun sfirEit. Numai aga irni explic de ce
s-a intors atit de repede din India, gi de ce a murit pulin
tirnp tlupi intoatcere, lisind documentul aceta d*
",iit
de
rnare importan4i in miinile unui tinir nepriceput ca J,E.>
(...)
<<Ayearn totdeauna vic in mintc imapinea
tlriruului nevizut in care pitrunsese Flonigbergcr. Dtifapt,
gtiarn ci acest {irini este nevizutwrmai pentru ochii celor
profani. Mai precis, nu era vorba decit de o lari
inac-ccsibili geogr:aficeqte, pe care nu o puteai cunoaqte,
adicl, dtcit dupi o prealabili gi aspri pregirire spirituali.
Inri inchipuiant aceasti Sharnbala ascunsi celorlalli
oanrcni nuprin cine qtie ce obstacole naturale, munli inalii
sau ape adinci, ci prin spafrrul la care particip[ ea, spa{iul
calitativ doosebit de spa{iul profan., ("..)
<$tiu toate lucrurilc acestea din Iungile mele
transe, cind vid Shambala in toati nrirelia ei, vid
mirrunca aceea verde intre rnun{i acoperi{i cu zipadi,
casele aceloa ciudate, oamenii aceia firi virsti care-gi
vorbesc atit de pulin, degi in{eleg atit de bine gindurile"
l)aczl rr-ar fi ei, care si se roage qi si gindcasc-I pentrr
ct'ilalli to1i, continentul irrtreg ar fi sugrunlat de atitea fo4c
dcnrordacc pc care lumea moderni le-a dezlinluit de la
Rerragtrre incoace" Oare soarta Europei noastre c
pecetluiti? Nu se mai poate facc nimic pcntru lumea
accasta pradi unor tor{e spirituale obsculr., care o duc firi
gtirca ci sprc cataclism? Tare mi tern c6 Europa va avca
soarta Atlantidt'i, gi va pieri destul de curind scufundindu-
sc in api. Daci ar qti oamenii ci numai datorir[ for{elor
spiritualc cntanind din Shambala se amini -"".,, ,"",.
tragici schinrbare de axl a glcbului, pe care geologia o
cunoa;tc fbartc bine, qi care va privili lumca noastri in
ape, sco(ind cine qtie ce corrtinent nou...> |
EflRCEA ELIADE
,,Secretul Doc€orului llouigberger..

5. Doui intimpliri misterioase qi o scrisoare
Anul trecut, dupd ce publicasem mai multe relatiri
transmise mie despre fenomene paranorrnale, intr-o zi mi-a
parvenit o scrisoare neobignuiti, prin eare mi se atrigea
atentia cI va sosi momentul cind voi fi eontactat, gi c[
fenomenele paranormale descrise nu au o amploare
transcendentalS eoncludent[, fiind speeifice rloar unei arii
restrinse gi individualizate pe subiec{i. Acea scrisoare era
trimisi de Majordomul Conteliri Incapueciato aflat atunci in
Tibet. tucrurile se complicau fbrh a se eompleta insh unele
pe altele" Cine era Nlajordomul? De ce aceste denumiri de ev
rnediu? tn{elesesem insd cd Majordomul, personaj misterios,
avea sarcina de a stabili un prim contaet cu cineva anume
din RomAnia.
imi aduc aminte ci am rispuns ironic la acea scrisoare.
Miza ei uriagb gi prefigurarea pentru viitor a unor
evenirnente cruciale, planetare, cosmice, mi se pb.ruseri fie o
exacerbare fantezisth lipsiti de echilibru op{ional al ideilor,
fie o imaginalie puri cu excese de niluciri, fie, in sfirgit, o
insumare pe cale livresci a unor prem,oni{ii celei.,re,
ilustrate deja in atitea opere ale Orientului. in ce16 din
urm[, dupi ce o ironizasbm, am aruneat scrisoarea.
Toate acestea se'petreceau in anul 1ggl. in cazuistica
fenomenologiei para.normale pe care o consemnam
sipthminai in revista ,,Magazin" apdruser[ ]a vremea

6. respective mai multi vizionari ce-qi ofereau confesiunile
tiparului, deci cunoaqterii publiee, men{ionind de regul[ cl
au dezlegarea de a mdrturisi, in sfirqit, despre mandatul lor
de mesageri ai unor rnari adeviruri! Mi-au refinut aten{ia
doul tipuri de vizionari, untrl care prefigura destinul
Romdniei pini la sfirgitul acestui secol, iar celhlalt, destinul
planetei in acelagi ristimp. De aceea am optat cu
consecven(A pentru un al treilea tip de vizionari
-
pentru
profe{iile ce se refereau doar la destinele individuale!
A preveclea viitorul unei {5ri qi a puire in circula{ie
evenimente qi intimpliri dramatice, consternante, sau
misiuni planetare de ordin spiritual, a-i prof'e{i [arii un
destin de factor rnondial al salvhrii intregii lumi, relatind
despre toate acestea prin autoidentificarea cu. un desemnat
al voin{ei divine este un fbpt, eare reclamd. circumspec{ii, iar
luciditatea noastrS. responsabilX se umple de suris. Doar
atunci cind profetiile se implinesc, poate ce alt[ genera{ie
reabiliteazi un erou vizionar, ins[ in actua]itate impactul
previziunilor asupra conqtiin{ei publice are uneori qi urmhri
ce nu se resorb la fel de repede precum s-a dovedit
receptarea lor.
Cine era de fapt Nlajordomul? O persoanb care iqi
ofer"ea serviciile altei persoane, se afla in slujba cuiva,
pentru aceasta fiind recompensat, insd la inceput nu qtiam
cd din punctul de vedere al ierarhiilor ezoterice vizionare,
Majordomul qi Contele erau perfect egali. in timpul absen(ei
Contelui, Majordomul s-a ocupat de treburile fireqti ale
egalului siu qi a consentnat evenimentele paranormale din
(ari, sarcina lui fiind de a acumula qi transrnite. Consecin{a
refuzului meu de a publica scrisoarea dupA pe o citisem si
dup[ ce, nedindu-i prea rnare irnportan{i, o aruncasem, a
fost intilnirea cu Contele Incapucciato dup5 reintoarcerea sa
in RomAnia.
M-am intrebat d,e ce Conte qi de c€ Incapucciato?
Mi-am spus ch azi lurnea modernd s-a dezobiqnuit si .
mai acorde importan{d unor aspecte semnificative care
exi$t6,.dar sint eludate datorat[ aerului vetust gi anacronic
pe caxe il insuflh. Titlurile existente in vremea evului mediu
s-au pestrat, totugi, in lumea modernl doar la unele
pe{soane care nu sunt cituqi de pu{in deosebite, dar, prin tot
ce fac, ele se ridic6 deasupra celorlalgi prin generozitate qi
mai ales prin spirit. lJeci sunt inclinat s6 cred cb denumirea
de Conte (echivalind aici un prenume), are o semnifica{ie
spirituali mai intii, intr-o ierarhie golitl de valoarea ei
tradi{ionalh, aceea de rang nobiliar! Am dedus apoi ci este
norrnal ca un om care a primit dezlegarea in Tibet, de a
vorbi despre cei qapte ani apocaliptici, sb aib[ acest tit]u
drept nume propriu.
Nu o dati in acest timp scurt al nedumeririlor mi-am
adus aminte de o tezb stalinistX care dezvolta intr-o broqurS.
stupidl ,,Rolul personalitS{ii in fhurirea istoriei!" Acolo Iosif
V.issarionovici {inea in miinile lui scurte gi pline de singe
htturile istoriei pini la sfirqitul acestui veac Ai al tuturor
veacurilor! Vorbind insi despre conceptul ca atare, el a
bintuit gindirea ideologicl multi vreme, mai ales in Europa.
Cu aceasta vreau s6 spun c5 suspiciunea scriitorului fa{E de
cei ce-gi arogi cu de la sine putere un asemenea rol este
intemeiatd, fbrh indoialh, qi acceptati ca o fatalitate a
plinsului care nu o dati a inrogit istoria. intilrrim in istorie
vizionari ce-qi transmit de tirnpuriu menirea lor perrtru un
destin global, na{ional sau rnondial. $i vedem ci dupd ee
profeqia a fost pus6 in scene, supravie{uitorii au recoltat
dramatismul unor rS.sturniri teribile! Contele Incapucciato,
degi are un mandat de o anverguri de exc,ep{ie, nu face
parte dintre personalitiqile ce-ar avea vreo tangentd outez,a
la care m-am referit" Contele nu face politich. El a venit din
Shambala cu mesaje!
De ce Incapucciato? Majordomul mi-a transmis c[ acest
cuvint provine din italienescul ,,Cappuceino", in traducerea
sa liberb avind semnifica{ia de,,fa{i care nu se poate vedea""
Exist6, este adevdrat, in italian[ verbul ineappucciare, care
inseamn[,,a-qi pune gluga, a se cilugdri", de unde deduc ch
1l

7. fncapucciato (fhr6 dublarea literei p) este un nume adoptat
pentru sonoritatea lui gi absolvit de rigoarea transerierii
corecte. Dar amdnuntul lingvistic nu are probabil nici o
importan{i, l-am consemnat pentru cititorul care cunoaqte
cit de cit limba italianh qi va fi surprins de felul transcrierii.
Majordomul m-a asigurat, de altfel, cL in respectivui nume
trebuie sh vedem ceva obiqnuit gi natural.
Neobiqnuitl a fost ziua de luni, 25 august 1992, cind o
colegS de redactrie era intrebati la telefon dacl m[ aflu in
birou. Cel ce md cluta sunase de la aeroportul Otopeni qi o
ruga pe'colega mea s[-l ajute. Venea din Tibet qi ii cerea s6
mi re{ini in birou pe la orele prinzului. Paradoxal, in acea
zi se implineau doi ani de cind publicam unele mirturisiri
despre fenomene paranormale inexplicabile. De-a lungul
acestor doi ani mi pomenisem adeseori personajul unor
,,coinciden{e" la fel de inexplicabile. Eram vizitat de
persoane care qtiau precis cd sunt acash qi nu era nevoie sl
telefoneze pentru a-gi anun{a vizita1' eram oprit pe culoare
de citre necunoscuti, spunindu-mi-se pe nume cu o
siguran{i ce mi miia; mi.se comunicau prin scrisori
amhnunte despre ,,soarta mea", fbr5. ca cei ce-mi seriau s[
m5. fi v6zut sau eu si-i fi vlzut vreodatS. Am sim{it, nu o
datb influen{e benefice, dar gi influen{e malefice prin
induc{ie telepaticb. De prea multe ori mb pomeneam cu
imanen(a unui telefon, la care gindeam abstract, pentru ca
in secundele urmdtoare telefonul sd sune. Scriind despre
fenomene paranormale, intrasem in mod fizic intr-un circuit
paranormal. Paranormalul incepuse si intre in circuitul
existen(ei meie cotidiene. Se schimbau doar personajele,
mesajele, confesiunile, dar nu qtiam niciodat[ dacd eu
trebuia sd fiu intermediarul acelor revirshri de informa[ii
din paranormal.
La orele douisprezece, pe 25 august lgg2, a apirut in
uga biroului un tinir. La inceput mi se pirruse ci nu are
propriu zis o virst6, putea sI aibl dou[zeci qi cinci de ani la
fel pum putea sb aib[ treizeci gi cinci. Figurl. de,ascet"
t2
imbrhcat modest, in vegminte de turist" [In suris in care
citeqti bunitate sau indiferen(i la cele lumegti" Er:am sigur
ci nu-l mai vlzusem niciodat5. S-a indreptat spre rnine,
mi-a intins mina:
,,Eu sunt Contele fncapueciato. Am revenit din Tibet.
Putem sta'de vorb[? Vreau sh vI fac mArturisiri foarte
importantel"
Am inceput discu{ia fiecare indrep.tindu-ne spre alt
orizont: eu cdtre neincredere, Contele citre o uqoard
neliniqte, iritatd de blnuiala ci nu va gisi ugor in mine acel
,,aparat" de rezonan$. necesar unor dezvSluiri senza{ionale.
Dupb o jumltate de or5, md intrebam daeh foloseqte
cuiva sI vorbim despre qapte ani apacaliptiei! Oespre
Apocalips. Dupd c.e de multe seccle incoace, din timp in
timp, a existat cife o previziune ce-a riscolit spiritele gi a
umplut de teaml oamenii. I-am spus Contelui eA sunt eu
insumi autorul unei cir{i in manuscris, intitulath Via{a qi
priveliqti din Apocalips, in care am imaginat un eolaps
ecologic planetar, duph anul 2000, investind in fic{iune
stlrile agoniei unui sfirqit posibil prin impruden{a
omeneasci.impotriva vie{ii! Dar l-am surprins pe Conte
eomp[timindu-mi. El n-avea de gind sb.-rni povestease5 un
roman senzafional, cu intimpl5ri zg"uduitoare, ci adevdyul
despre ,,Lumea Cealalt[", ]umea Shambalei, t[rimul ireal in
care, poposind,i s-au transmis lucruri extraordinare pentru
a le face cunoscute in Romania.
Prelungindu-se discu{ia eu Contele Incapueciato, mh
urm{reau miturile, ca gi cum intrasem in ele gi trebuia sA
mA adaptez repede. Mai toate miturile inrportante, prin care
umanitatea :$i spiritualitatea"planetei noaspre iqi iniep
evolu{ia culturii qi implicit a civiliza{iilor, pun.in scenh
spectacolele unor contradic{ii uriage gi personaje potrivite
cu amploarea lor. Rvenimentralului mitologie ii urmeazd
folozofii, ca gi cum ei ar fi avut de la indeputuri drept de
succesiune asupra imagina{iei, judec[{ii gi inteligenlei
divine. il ascult pe Conte depinindu-qi ideile, inainte ds a
13

8. ne intilni ca s5-l inso(esc pe itinerariile sale o'rientale cu
intrebSrile mele gi banda magneticd. imi vin in minte
reprezentirile strhvechi, mai ales ale in{elep{ilor chinezi qi
greci, care intuiseri in materia cosmicl primordiali o
substan{5* Iipsiti de echilibru qi logic5, ceva in genul
nonsensului, ceea ce a reclamat interven{ia Puterii Divine
Creatoare. Straniu ni se pare azi cL miturile strivechi gi
filozofii aveau o intui{ie crea(ionistd clreia ii distingem qi in
timpurile noastre actualitatea, Prin ce.ra{iuni ale omului de
acum citeva rnii de ani, celor patru elemente din concep{ia
greaci
- 8pa, focul, pimintul qi aerul, li s-a adhugat
intui{ia eterului? Cum a fost eu putin{5 ca miturile
cosmogonice si-l asimileze pe zeul creator al inceputurilor,
cu ,,principiile energetice divine"? Neorinduiala ini{ial6 n-a
putut fi suportatd de Creator, gi astfel. s-a sim{it nevoia
decantirii elernentelor gi recompunerii lor intr-o ecua{ie
riguroas[ din care si rezulte o lume,,vizibill gi fecund6".
DespSr{indu-mi de Contele Incapucciato care md
vizitase la redac{ie qi stabilind prbgramul intilnirilor care
au urmat, pistram in memorie atmosfera incbrtd a unei
discu{ii stranii, de inceput qi un text adus mie de Conte
pentru a-mi face o plrere despre felul in care va fi condush
Romdnia d_up[ cei qapte ani apocaliptici. Citind gi"recitind
textul despre STRUCTURA ORDINULUI UNIVERSAL AL
LUMINII, o clip6 am trdit senzalia ci aq fi fost integrat
intr-un partid politic fhri sd mi se cearl consim(imintul.
Nu fbri ezithri am convenit s5 fac cunoscut acest text inch
de la inceputul cbr{ii; apoi am in{eles cI era necesarX
introducerea lui in acest capitol pentru ch, rhai tirziu, dup6
ce cititorul va parcurge intreaga carte, va sim{i nevoia si
revinb la cele cinci puncte ale unei viitoare posibile
arhitecturi, administrative ini{iate in RomAnia, salvati de
Divinitate din cei gapte ani apocaliptici!
Iati structurile ierarhice ale virtualei ocirmuiri:
L. Nucleul Ordinului va fi'compus in exclusivitate de
cdtre eei mai potengiali biaenergoterapeuQi gi cei mai
t4
avansa[i c]arvd.zdtori. Centrul Ordinului iI va constitui
Cantele Incapucciato impreund. cu trei dintre cei mai buni
energaterapeufi.
2. Ardinul Universal aI Luminii va avea cite un poten$ial
centru in Transilvania, Moldava gi centrul zonei sttdiee a
S{rii, Bucureqti. Fiecare centru din eele trei va avea gapte
subcentre dispuse concentric. in aeest fel, aproapeiiate
zonele (Arii se vor afla sub influen{a energiei benefice.
3. Fiecare centru din cele trei zone va fi condus de
cdtre membri cu energie beneficd crescutd,. Fiecare centru
va avea cinci membri, iar subcentrele cite Sapte membri.
Atit membrii celor trei centre cit qi cei de Ia subcentre, in
fiecare sfmbdtd gi duminicd, iqi vor concentra patengialele
mentale pentru a radia in toatd tpra energie benefrcd sub
formd de gfnduri pozitive. Centrele qi subeentrele se vor
conecta., desigur, "in zilele amintite, cu nucleul Ordinului
atlat in Bucureqti.
4. Ordinul [Jniversal al Luminii va trebui sd facd posibild
aparifia in Rominia a unui sistem a]ternativ Ia guvernare.
Sistemul alternativ va coopta qi partea pozitivh a bisericii
ortodoxe, iar structura sa va trebui sd arate fn felul
urmdtor:
Sthtul lirii, format din frlozofi, tealogi, intelectuali
evolua{i, profesori universitari, clarvdzdtori
- to{i in
numd.r de 100.
Eeste Sfatul ldrii se va suprapune Consiliuf ,Sacru,
format din gapte oameni * filozofi de inalt prestigiu, tealogi
qi clarvdzdtori.
Deasupra Consiliultti sacru va fi Triada, formatd din
Patriarhul RomLnie| cel mai bun bioenergoterapeut gi cel
mai prestigios filozof aI Romniei.
Acest sistem alternativ Ia guvernarea Rorn1.niei va
trebui introdus in viitoarea Constitugie. Sisfemul alternativ
va trebui investit cu putere de deeizie, pentru a analiza
activitatea guvernului. Guvernul va fi obligat prin lege sd
prezinte sistemului alternativ hotdririle pe car"e Ie va lua.
l5

9. Hotdfirile ajung Ia Sfatul ldrii, Ia Consiliul Sacru ari la
Triadd, in funcfie de intportanfA. Toate deciziile importante
ale guvernului vot" trece spre analizd. prin Sfatul ldrii
pentru verdicte. Apai transmise Consiliului Sacru, care la
rindul sdu pune un verdict gi transmite decizia guvernului
spre Triadd, unde cei trei vor analiza dacd decizia este bund
sau nu. Aceste circuite de importan{i vitald vor trebui sd
func{ianeze in cel mai scurt timp cu putin{A.
Sfatul'!'irii, Consilul Sacru qi '{riittla var trebui sd
inlocuiascd treptat formele incompatibile: guv'ernul cu
minigtri, parlamentul qi fune{ia de preqerlinte al (,irii. Ast{el
Sfatul fdrii iqi va spori numdru! de membri, fnlacuind
Parlatnentul. Cansiliul Ssc.r'u va numdra de gapte ari qapte
membri, inlocuind guvernul, iar Triada va inlocui funciria de
pregedinte. Forma politicd incompatibild va fi fnlacuitd cu
cea noud, formatd din filozofr, universitari de inalt presf;gfu
gi alte personalitd{i din celelalte categorii arnintite.
Orclinul Universal aI Luminii va trebui eonstituit legal
prin hotdrire judeedtot'eascd, pentru a se putea impune m'ai
tirziu in via{a {arii. Toate persoanele ce vor face parte din
Ordin, din Sfatul ldrii qi din Consiliul Sacru gi din Tyiadd,
trebuie sd fie oameni pozitivi, cu o marald strict benefrcd.,
pentru a nu cddea sttb in{Iuen{a energiilor negative"
Dacd va fi necesar, Ordinul Universal al Luminii fqi va
cr e a c one xiuni i nte rn alio n ale.
Este cu putin(a ca acest text si-gi piardd din aparenta
desuetudine dupfl ce cititoru] va strlbate revela{iile gi
mesajul referitoare la RomAnia qi cei gapte ani apocaliptici.
Este limpede pentru mine, mai ales dupd ce am epuizat
convorbirile care fac obiectul acestei c[r{i, c5 ar fi ned.rept
s1-i atribui Contelui Incapucciato c vocalie politici in sensul
in care in{elegem o asemenea vocalie in lumea de azi" Aga
cum la fel de limpede trebuie s6 transparh faptul ci nu m-ar
fi interesat in nici un context gi in nici o imprejurare sE
scriu o carte ce-ar avea fenomenul politic drept materie
primi de ilustrat gi argumentat.
Vom reface agadar o cilitorie neasemdndtoare cu
vreuna cunoscutA pind" acum, o c6l6torie spre ,,a doua lume
a Terrei'.
Citeva considera{ii sunt necesare.
O remarci insinuanth spune despre medicii psihiatri ci
dupi ani de contacte cu bolnavii devin ei inqigi nigte oameni
bolnavi; acelaqi lucru s-a spus adeseori qi despre alte tipuri
de maladii ce gi-ar tra.sf'era caracteristicile in cei care li se
dedici cu anii, luptind cu suferin{ele qi devotindu-se
profesional qi morai eradicirii unor boli. La fel se poate
spune cd neavirrd nici o chemare pentru pictur[, spre
exeurplu, dar stind cu anii in preajma qevaletului pietorilor,
la un moment dat inrirdznegti sd pictezi. Aeest,,pr.incipiu al
contamin[rii" poate fi dus mai departe, probabil pin[ la
muzici qi la cosmonau{i.
Ce nu aveam s[ prev[d de la ineept, consemnind o
seamd de fenomene paranormale, a fost tocmai ,,integrarea,,
fdrd de voie a existen{ei mele intr-un angrenaj ezoteric
c6ruia ii deveneam din zi in zi un intermediar solicitat. De
la primele articole publicate pe tema ilimitatd a
paranormalului, insSqi via{a mea a luat alt curs. S_au
deteriorat prietenii pentru a se ivi altele; eram ,,citit qi
evaluat" energetic qi moral de practicieni gi ini{ia{i ai
fenomenologiei para'ormale inainte ca ei s6 m6 fi vdzut sau
eu si-i fi cunoscut vreodatd; vasele comunicante ale
fenomenologiei respective incepuser5 sd. transporte spre
mine e'errintente, clarviziuni, revela$ii. Avertismentele mele
prin care afirmam ca sunt str6in de orice practicb spiritistA,
de orice tip de magie
- albb sau neagrh, _- n-au reugit si.
curme valul de informa{ii Btranii, ce mi se impuneau
automat, ca qi cum eram un receptor intr-un angrenaj de
neinteles sau un terminal chruia computere ascunse ii
furnizau date incredibile.
l6 17

10. Unele fenomene paranormale ar trebui, fHrb indoial5,
studiate investindu-se in diagrama lor abscons6., adeseori
ira{iona16, tehnologii de virf qi cunogtin(e din qtiin@le aqa
zis de grani{5. Mai cu seamd ci fenomenologia paranormald
are in Romdnia un cimp foarte intins qi bogat de elemente
greu descifrabile, uneorri senzationale, de regul5. foarte
puternice gi nu in ultimul rind profunde gi pitoreqti.
Suntem probabil {ara cu cele mai numeroase viziuni qi
previziuni pe kilometru pdtrat de spa{iu locuit de oameni.
De aceea cred cI eflorescen(a rapidd ;r. acestui fenomen ar
brebui si re{inl aten{ia, in nrodul cel mai serios cu putin(5,
fizicienilor, medicilor dintr-un multiplu de discipline (nu
numai psihiatrie), biologilor', filozofilor (mai ales
metafizicienilor), psihanaligtilor, antropologilor, exege{ilor
gi in sens integrator in{elep{ilor pe eare biserica noasfrd ii
are, din fericire; gi care se pot apleca asupra aeestor
fenomene nu numai in chip util, ci gi catalizator din punct
de vedere spiritual cregtin.
Pentru scriitorul eu r: culturd istoricI din nevoi
profesionale relativ corect incheiatS", cu o cu.noagtere
religioasb insuqith in timp din nevoia elementarei inzestrS.ri
cu o biblicgrafie morald qi cregtinS., intruziunea in fenomene
paranormale -- dincolo de farmecul senza{ional al aventurii!
- este inc[rcati din principiu de numeroase scrupule gi.de
temeri. $tim prea bine din Biblie despre ,,f'algii proroci" ce
vor bintui lumea, propovdduind neadevdruri pline de pdcat
in numele adev[rului; qtim despre interdictiile referitoare la
anumite aspecte cifrate qi conexate in Cartea C[r{ilor la
tilcul mesajelor divine; a nu trezi spiritele, ci a trdi in
credin(i qi in legea dumnezeiascl, a urrna cu smerenie ca]ea
salvatoare a invd{iturilor aduse de Isus oamenilor *- iath
un ,,tablou" elementar al comportamentului civic, rnoral gi
spiritual cuprins in mod explftit in postulatele creqtine pe
care le slujeqte biserica ortodoxb, gi care sunt garantul
pentru noi, fiin{e muritoare, in perspectiva transcendental*
de dobindire a mintuirii.
Se intelege aqadar ci nu-mi rezerv in aeeastd carte
plini de revela{ii cosmogonice avind drept surs6 inspira{ia
divin5, revela{ii care pot goca cititorul, indiferent ie
pregdtirea hii culturalS sau apar[initoare de o religie sau
alta, decit rolul de gazetar care asculti gi transcrie corect
ceea ce aude. Ar fi in totul artifieial qi abuziv ca cititorul sh-
mi atribuie vreo participare convinsi in spiritul celor ce
urmeazi a fi relatate. Fe parcursul diseu{iei rnele cu cel ce
qi-a adoptat numele qi prenumele pre{ios de Contele
[ncapucciato, am fost nu o dat[ stupefiat de tot ce auzearn,
qi m-am strlduit mereu si scot esen{a relatiriior, a
senzaqionalelor dezvSluiri c6tre o judecati tributara culturii
gi articulati de ra{iune. Dar nu am reugit" Dezv[]uirile
excedeazl ra{iunea, otrligindu-mA sd renun{ la orgoliul
logicii qi sr mi las eondus de interlocutor intr-o lume atit de
familiarb lui qi atit de fictivd pentru mine.
Este adev[rat ci am fost cucerit de farmecul inedit al
acestei lumi
- insb din punctul meu de vedere, gtiind cb
imagina{ia mea poate, la rinduj ei, sd construiasci iumi
inexistente pentru a le infh{iga gi extinde narativ, la fel de
.,viabile" precum sunt atitea realitd{i care nu au nevoie sh
imprumute for{a fi c(iunii.
Am fost asigrrat ci tot ce mi se dezvhluie este absolut
real !
Tocmai de aceea nu sunt in stare -_ gi poate ch nici nu
e dreptul meu s[ o fac! .- sh-l asigur pe cititor ci de_a
Iungul discu[iei cu Contele rn-ag fi aflat in e]ernentul meu.
Ce mai pct spune este ci arn stat de vorbl cu un tinir lucid,
cn o cu.ltur6 bine rinduit.A gi corect gospodlritl, de o
coeren{d impecabili in expresie qi argumente" Un tin6r care
are deja experientp unui virstnic ce-a vfzut atita lume gi a
c5lStorit prin lume spre mister. Circumspec{iile mele se
dovedeau treptat inutile. La fel gi inten{ia, cind scriam
ilceastd carte, de a urma eventual o metodh stilistich
previzuti cu ceva asemdn6tor protec{iei la goc!
18 19

11. Tot ce aflam de la zi o la alta era qocant. Cum si accepti
in secolul al XX-lea c5 existS cu adevlrat,,Lumea Cealalt6"?
Cum sd-{i insuqegti necritic imaginile surprinz[toare ale
acelei lumi? Rispunsurile Contelui v€neau atihde sigure ci
phreau s6-mi parodieze chiar intrebdrile. Invocind semnele
vizionarilor, tocmai in acest sfirqit de mileniu, se pare ci
trebuie sd acceptdm existen(a ,,altei lumi", paralele. $i din
nou imi spun c5 disponibilitatea min{ii omeneqti de
imaginare a unor lumi diferite sau lumi para_lele este
virtualmente nelimitati. Autori celebri Ei-au inclus in
travaliul lor oniric qi nbscocitor acest oficiu de transplantare
de ,,realit6{i imaginare" pe eare le solicit[m cu pasiune,
inso{indu-ne satisfac{ia lecturii de un permanent
subconqtient privind,,pl6cerea adevArului" citit.
Contele Incapucciato s-a ar6tat foarte mirat sesizind ch
il suspectez de fabulare, qi astfel m-am pornenit in situa{ia
de a stoca in memorie doud mistere. Md intrebam tot timpul
dach ele vor conduce la un singur adevir, cel chutat" Primul
mister vine din faptul existen(ei cu adevdrat a ,,altei lumi"
pe planela noastrA; al doilea mister pune in eviden{a insiEi
autenticitatea accesului tolerat al unui romAn la
cunoaqterea acelei lumi. UIi integram in ecua{ie
intrebindu-mh de ce tocmai acum, cind se incheie cel de-al
doilea mileniu de spiritualitate cregtinA gi civiliza{ii
succesive, a devenit posibili tolerarea unuiTnirritor in acea
lume? l
'Pe seama sfirqitului acestui mileniu s-au fXcut atitea
proorociri gi s-au scris numeioase c6r{i, au cirdulat qi circulA
numeroase'ipoteze ce inclurl avertisrnente,alarmante, ag
putea cpune',ce :oxisti :la ora,aceasta o:rliteraturS'a
,,sfirEitului lumii'i cireia nu-i scapi nici un detaliu
catastrofic, nici o nuan{[ din marele colaps prefigurat!
Niciodath ca' azi, intr-o lume culturalb, cu acces firesc la
lecturi qi avidd de cunoagtere gi informare, Apocalipsa
Sfintului loan Teologul n-a fost rnai pasionat achralizatd,
mai permeabilizath la analogii dintre cele mai,consternante
gi mai libere in curaj, acestea toate in ciuda interdic{iei
exprimate special in Apocalips privindu-i pe rhsthlmlcitorii
textului biblic. S-au emis cele mai ni.struqnice qi mai
infricogltoare ipoteze, s-au fhcut calcule subtile qi evalubri
-qtresante, n-au lipsit din ,,cercetare" nici computerele gi alte
tehnologii de virfl S-au efectuat analogii istoriie qi mai ales
evenimentiale, dar gi morale, intre .realiti{i socio-politice Ei
textele din Apocalips.
Nu putem nega cl astfel de analogii par plauzibile qi
capitA certificat de sincronizare prin rezultate c'e impun idei
qi reconfirml extraordinara inldn{uire de fenomene qi
evenimente coirgruente cu previzipnile ultimului capitol al
Bibliei. Versetele ezoterice cuprinzind enigme cifrate
rrumeric, prin parabol5 sau metafore. sunt perme-abile la un
rnultiplu dd iriterpretdri. Dar prea multe dintre acestea nu
sunt strf,ine de concretul evenimen$ial afirmat qi confirmat
de cursul istoriei omenirii.
Ni s-a dat oare putin(a de a cunoaqte sau de a descifra
ce anume vorn avea de intimpinat,,qi ce urmeaz5 si fi., iar
prin gocul trezirii, in ceasul al doisprezecelea, sd mai putem
indrepta din propria noastrd evolu{ie neorinriuiala qi
maleficul? Dar Apocalipsa pare pe cit de ir.reficierrti, pe atit
de implacabili. Opera sugestivi qi avertizantb a Sfintului
Ioan Teologul nu a reuqit sb ne remodeleze moral, sI ne
reorienteze cursul vie{ii qi al destinului global, dincolo de
pildele individuale care se pierd in globalitatea plini de
entuziasmele autodi struc{iei.
Este adev[rat ci nu speram si fiu c[utat de cineva care
sI vrea sI-mi vorbeascd despre gapte aniapocalipticicu care .
noi qi miliardele de contemporani ne vom confrunt,a,
devenind personajele active sau neutre, implicate sau
protejate, ale unei scene de: s{irgit de mileniu fabuloase qi
infricog6toare! La sfirgitul acestei cir{i, cititorul se va
intreba desigur daci vom trii Apocalipsa sau nu vorn rnai
apuca sI o trlinr.
2A
2t

12. Ca sd capdrt curajui de a scrie aceastI carte a trebuit sd
fac exercitii de amnezie, si-mi uit pentru .o
vreme
convingerile, sd-mi ascund sim[hmintele gi sh in{eleg ch
trebuie s5-l iau in serios pe interlocutorul meu revenit din
Tibet ca mesager investit sd facd mirturisiri uluitoare.
indrdznesc presupunerea cI nu. pu{ini cititori,
parcurgind filele care urrneazi., vor conbidera cd cele mai
multe descrieri qi mirturisiri ar putea fi rezervate
domeniului ira{ionalului. E adevlrat ci eu insumi am fost
deseori vizitat de aeeast[ expresie, pe care incercam s6 o
depigeso gi s[-i integrez mecanismul intr-o ratiune. Dar
ceea ce eu incercam s6 ldmuresc era de mult limurit de
unul din cei mai mari filozofi ai spa{iului spiritual
romAnesc, Lucian Blaga:
,,Ra{iunea nu se resemneazh uqor. Ea vrea cu orice pre{
si ajungi la o formulh. Curn realitatea e de naturd
ira{ionald, ra{iunea va incerca chiar o formul[ a
ira{ionalului. (...) Nu tre}:uie s[ ne speriem de aceste
formule ale ira{ionalului. Ira[ionalul intr5 doar ag;a de des
chiar gi in ipotezele qi teoriile acceptate de gtiin{d.
Matematica superioard e plini de astfel de formule alogice.
in calculul infinitezimal, bun6oar5, infinitul mic e luat cind
egal cu zero, cind egal cu ceva, cu o m6rime care adiugatd
de nenumirate ori la sine ins[gi dd infinitul mare. Aceste
construc{ii care desfid logica sunt socotite chiar intre eele
mai indrhzne{e fapt;e ale r;tiinlei. Pentru formularea
dogmaticd a realit6{ii, formulare ce nu se sperie de ira.{ional,
ci il primeqte ca elernent constructiv, e poate instructiv
cazul Einstein.
Se gtie cit de nrult a dat de gindit. paradoxul
experimental al lui Michelson unei genera{ii intregi de
fizicieni. Fiind de un deosebit interes, il vom atinge in citeva
cuvinte. Optica inv6(a ci lumina se propagi cu o iu{eal6 de
300.000 kilometri pe secundi in Univers. Astronomia inv6{a
ci Pimintul se migci qi el cu o iu{eala de 30 kilometri pe
secundi. Pe temeiul acest,or premise era de agteptat ca
lumina s6 aibi fa(a de pimint, cind un minus, eind un plus
de iu{eal5, dupi cum se soeotea in aceeagi direc$ie ,ro in
direc{ie contrara ci.r migcarea Pdmintului. Experimentul lui
Michelson arrta insb in toate cazurile o iu(eald invariabili a
luminii. Totul se petreeea ca gi cind Fimintul ar sta pe loc
in Univers. $tiin{a ajunsese in incuredturd serioasi. Se
creau ipoteze tot rnai cornplicate pentru expliearea
paradoxului michelsonian. Dar complica{iile teoietice nu
sunt niciodat[ chemate s5. rezo]ve o problemi. $tiin(a se
gisea in plini crizh, qi n-a putut sA iasd din ea decit prin
aeceptarea unei realitii,i ira{ionale ca atare" Fapta Iui
Einstein consti tocmai intr-o indrhznea{h formulare
dogmaticl. El a spus-r: hotdrit: nu trebuie sI tot tdlmdeim,
gi sh rdst[lmicim prin ipoteze experimentul ]ui Michelson.
Experimentul acesta tysforrie pur gi simplu primit.,,
1t

13. Chernarea marii cil5torii cu obstacole
Stim fa{d in fa{1. Sunt preg[tit si ascult. Banda
magnetofonului ruleazh in liniqte. Instinctiv, pun prima
intrebare: E
,,Conte, care este atitudinea ta faA de f)umnezeu, fa{i
de Iisus?"
,,Este atitudinea oricdrui creqtin care trAieqte cu
credin{a in Dumnezeu ,si in lisus Hristos!"
,,Orice cAlltorie care dephqeqte spa{iul ciruia ii
apartinem prin nagtere, se intimpl5 sl aibi un numir
restrins de motiva[ii. I)intre acestea se pot consemna mai
intii aventura, supravietuirea, apoi setea de cunoaqtere gi,
i4 cazuri excep{iorrale qi cu destuli pruden{5, destinull Ai
pornit in lunga chlitorie conqtient cd i{i urmezi propriul
destin?"
,,Arrt krdit cu m-ul|i ani in urmd congtiin{a chemdrii
cdtre Absolut. E ceva ce vine din adincul fiin{ei. Aceastd
chemat"e nu este prezentd Ia nivelui ra{iunii, ci al intui{iei,
al subconqtientului. unde se petrec marile reac$ii sau. marile
epurdri de energie. () revelatie sau o chemare sunt lansate
din cele mai inalte sh"aturi de energie vibratorie, unde se
a{Id Ahsolutul!"
,,I)er:i aveai presentimerrtul unui destin?"
,,Dar este o ironie, pentru ed destinul paate fi schimbat
in momentul cind omul gtie precis caraeterisficile impuse de
" ":$:f;;bind destinut, poli prevectea viitorut prin
mecanismul intui{iei? Prin intuilie pogi prevedea eeea ce se
va intimpla?"
,,La omul neqtiutor intuifia nu funcgioneazd decit in
propor{ie obiEnuitd, adicd normal" in momentul cind se
descoperd acea scfnteie, misterul, apdrut inaintea
conqtientului, in acele clipe se produce o primd miEcare spre
cunoagterea mecanismului gi a destinului ce se impune
conform pricipiului" Deci insumind aceste legi ale maietiei
despre destin, intuifie qi principiite care le guverneazd, se
poate spune ed numai o fiin{d caye a atins un anumit stadiu
de evalugie le poate depdEi pr-rn fnsugi mecanismul pe care
acestea iI pun in miEcare."
,,Cont;e, trebuie s5 remarc cd tu ai modificat pu{in ideea
de destin. Cel pulin pe aceea care a fhcut obiectul
specula{iilor metafizicienilor romAni. Observ ci ai introdus
in ideea de destin concept,ul de intui{ie" pe mine mI
intereSeazd acum obiectui acestei convorbiri: Exist6 la
oamenii care la un moment dat se pomenesc eu o ginclire
vizionarh, sau cu an vizionarism gindit, privind evenimente
fundamentale sau destinul global al unei qari, de pildd,
presentimentul cb ei au fost chema{i pentru un rol foarte
important, in acele dimerrsiuni ale vie{ii, istoriei qi
existen{ei? Simpia intui{ie mA indoiesc cb este suficientb
pentru o revelatie. Md. interese azh aqadar dach ai avut chiar
revela{ia unui itinerar care te-a.-condus de fapt la mister qi
uJterior la. dezlegarea misterului..."
,,Vd in(eleg nedumerirea. Gfndi|i omenegte. Intui{ia
este exact acel mecanism care praduce in congtient sau
suhconqtient acel impuls care^{i dicteazil limpede cd trebuie
sd te duci acolrt dnde de fapt eqti chemat!"
,,iqi aduci aminte eina
-a;
gtiut ci sosise momentul
cirembrii? Cind ai luat hothrirea? Nu era la indemina oricui,
cu arii in urmi, si obqin6 un paqaportl',
24 ?€

14. ' ,.Lucrurile sunt pu$in altfel, sunt mai complicate. Este
adevdrat cd dupd ce a avut loc explazia de Ia Cernobil, care
a ldsat victime Ei spaimd, rd.ni ,si holi, am simlit cu adevdrat
o chemarc inexpritnabild, dar vbnea de undeva de departe,
iar eu nu o puteam defini. A.ceastd chemare, ceva
ireprimabil, nu mi-a dat pace pfnd frt rrtomentul c'ind am
hatiit-i't si plec din fard."
,,Cum ai plecat?"
,,Cit pt"ivegte plecarea, ea nL] s-a produs in condigii
normale. Sau cit de cit norntale! Este vorba de faptul cd nu
am posedat nici un pa,laport;binetnfeles cd taatd lumea qtie
cum se ttb{inea in 7986 uI} pagapot't. Vd ofer deci o istorie
medie a ceea ce s-a intintplat".. Neavind un paqaport, am
apelat la un prieten care lacuieqte in Constan{a, iar acest
prieten, la rindul ui avind a cunogtin{A, urt cdpitan de vas
(de mdrfuri) de eursd Lung"d, m-a sfttuit sd aqtept ptnd se va
nimeri o oeazie. $tiam cd urma sA cdlhtaresc spre
Arhipeleagul Polinezian, deci spre Indii, spre partea
orientald a globului. tn momentul eind s-a deeis plecarea'
acelui vapar [n cursa respectiv, deci candi{ii]e normale
pentru echipaj, cu citeva zile mai inainte am ajuns Ia
Constan{a, am luat legdtura cu acel prieten qi, prin el, cu
cpitanul vasului, explicindu'i mativul dofin$ei mele de a
pleca. Binein[eles cd asemenea aatneni, pentru cd erau
supuqi unar controale minu{ioase qi drastice din partea
arganelor respective, nu pt"ea tolerau astfel de cereri. Dar
am awt convingerea ci voi fi fn{eles. $i arrt fcst tn{eles, cu
taate ch mi s-a expus aspectul urmdtor: 1a destina{ie
cdpitatul avea sd intimpine dificulti$i d.irt cauza acestor"
vamegi severi, din cattza autoritd{iior" Dar trecind peste
toate acestea, pinh la urmd ne'afft descut'cat."
,,Consideri interesant sau imp*rtant aspectul
c6ldtoriei?" t
,,Timp de mai multe lurii cdldtaria pe vapor a fost
relativ plcutd, deqi md gindeam tot l,impul Ia mine, gi nu Ia
cdpitan, la situa{ia nepldcutii fn care tl pusesem, Ia cu"m se
va descarca tn fa{a autoritdfilo.r avind Ia borrl o persoand tn
plus, fdrd forme legale, un romi.n rdtdcit fntr-un vapar!
N-au lipsit senza$iile negative, rdul de mare, am traversat gi
o furtund tropicald. Aceastd cdldtarie era, ea sd spun astfel,
linigtea dinaintea furtunii ee avea sd urmeze pentru mine irt
Orient!"
,,inainte de-a ajunge *ln furtunh., qtiai cd o vei intilni?,,
,,Aceea6i intui{ie ireprimabild eonl;inua sd md cheme
spre Arient. I)espre acest aspect n-ag vrea sd vorbese mai
mult. De ce sprc Orient? Pentru cd acolo spiritualitatea a
rdrnas intactd in ciuda a pesie a sutd qi eeva de ani de
colanialism
- deci un spirit nu poate fi chernat decit de un
facar spir"itual! Este exact ca un magnet mare gi puternic,
care atrage tn cimpul sdu abiectele mai mici, taate metalele
din jur" Merg'fnd pe acest fir intuitiv nedefinit, fnsd. cert
spititual, am reuqit sd ajung gi sd paposesc in India filrd
prea mari problemg. din partea autoritd$lor indiene,
deaarece la'inceput am fost considerat un refugiat, dar,nu
unul politic, ci un refugiat spiritual, ceea (e nu-i acelaEi
lttcru."
.,,i., ca.e port din India ai coborit de pe vapor?"
,,Trettuie sd spun cd dupd ntulte discu{ii a tyebuit ca
vasul sd aleagd un alt port fafrrt de eetr stabilit inigial prin
;tctele respective, pentru a nu strica rela$iile intre cele daud
[dri, pentru'a preintimpina une]e nepldeeri fa{d de
autariti{iIe indiene "..4t
,,Te referi 1a faptul ch pe vaporril respecti.v c6l[torea o
lrersoanS ffiri acte legale?"
,,Legile interna$ianale nu tngCuie pe un vas, orica7"e,
deett acel echipaj stabilit prin norrne preci,se, cu un numdr.
frx de aameni, cu incdrcdtura prevd.zutd in acte, frd nici a
abatet"e, frd nlci un adaus.. "'( .
,,Se ocolim amdnuntele legale, omeneqti qi lume.gti.
[nainte de acest drum, aveai deja o preghtire spirituald
rrecesard contactului cu India, pentru a-{i putea crea. relafiii
acillo?"
26 ,a

15. ,,Nogiunea de pregdtire spirituald este relativd'
Reprezentdrile pe care Ie exprima[i re{Iectd o gindire de
scriitar. Eu nu gindesc aga. Dupd cum se gtie, conqtientul nu
dd voie, Ia nivel ra{ional, sd descoperi ce se intimpld fn
subconqtient. insd in subcongtientul meu s'a petrecut atunci
a dezgropare a unei sim$iri intuitive, sau dacd vre{i$
spirituale. Aceasta se afirma din ce in ce mai pregnant
i:ocmai pentru a pune in valoare atrac{ia cdtre
spiritualitatea Orientului. Este vorba de ehemat"ea care se
naSte Ia un moment dat fn subcongtiEntul unui om,
indiferent de natura chemdrii" Deci cam acesta este
mecanismul prin care am fost chemat pur gi simplu, spre
nigte tdrimuri unde prin ra$ionakent Ei in mtad conEtient nu
puteam visa sd ajung."
,,$i ne intoarcern din nou la destin! Se spune ci precum
dragostea, destinul este orb. Acest itinerar extraordinar te
chema, gi nu era o aventur5, o cblitorie turistich,"nici o
provocare a setei de cunoaqteqe. Ce qtiai atunci despre
Shambala?
,,Ca un mic artificiu de calcul, pat spune cd in cazul-
meu destinul rdminea orb dacA eu aq fi ignorat acest lucru.
Dar nu l:am ignorat. Cit despre spit"itualitatea orientald
cat"e se aseamdnd cu un purgatoriu pentru oricine se
indreaptd spre India, pot spune cd acel tdrim spiritual
fo'zirte dezvoltat este un tunel secret. Dac,i a,i chemarea qi
voin{a de a-l strdbate, eI te fndreaptd cu certitudine spre
lara misLerelor
- Shambala"
n Ce qtiai cind ai plecat despre Shambala?"
,,Nu qtiam nimic pqntru cd nu sosise fncd momentul
cunoaqterii. Pe de altd parte, nici n'ar fi trebuit, cred eu, sd
qtiu prea multe, deoareee aveam de infruntat un drum pind
a qj,unge aco|o, un,drum plin de neprevdzut. in momentul
ctnd intilneEti neprevdzutul, trebaie sd iei o deeizie fermd,
implacabild, frrd putin{A de intoarcere""
,,Dar erai singur acolo:.."
28
,,Din punctul nostru de vedere eram singur, dar aaele
fiin{e cu cate md intilneam fiind axate mai mult pe
spiritualitate, este de Ia sine inples cd acord.d ajutor taial
eelor ce vin sd le viziteze. Cu atit mai mult
"u ^-i*
bucurat
rle aceastd.Iege, cu cft eram Ia limita supravie{uirii!,,
,,Eqti foarte tinir, atunci erai qi mai tind..r, deci ce
inseamn[ acolo a supravie{ui? Ai cunoscut caznele, le_ai
invins?"
,,Dupd ce m-am reintors in {ard caznele de acolo nu mi
se rrar insuportabile, dar binefntples cd in anul j.gg6,'cind
am plecat, pentru un om obignuit cu un minim de confort, cu
unel.e camoditdfi ale vie{ii civilizate, trecerea intr-un ipa6iu
lipsit practic de orice auxiliar material comparabil isti o
performanfi qi o aventutd care sfideazd ignoran{a qi haosul
ca principiu. Dar trebuie sd spun cd in momentul cind am
pdrdsit RomAnia, pe cale intuitivd mi s-a transmis cd esti
necesar sd fae acest drum, este oblfgatariu. Nu aveam sd
qtiu de Ia inceput unde vai ajunge, cum, ce voi vedea Ei ce
voi cunoaqte in cele din urmd. Nu-mi era limpede'nici
misiunea cu eare sim(eam cd fusesem investit. Acest
itinerar prin fndia era doar o pregd,tire, pentru care eu nu
eram format decft din punct de vedere geografic, eu
cunogtin@le necesare; dar n-a fost deloc ugor. $i n-are rost
sd' mai continui aici cu aspectril material gi existential al
cdldtariei, pentru cd nu acesta este obiectU ai"i"6;")
noastre. Am.vazut gi am trdit printre cerqetori. Am vdzu't gi ,
am trdit printre yoghinii care disitre|u;Lsc orice formd de'
canfort sau /u.y, indiferent cit de md.runt este acel lux.
Privitor Ia limita supravie{uirii, aceasta este ceva de
neimaginat pentru un european..."
,,I[ipo{iamintiacumo.zidinvia{a.ta.inIridia?+.
, -,,2?tigur,
dar s-ar putea ca eititorir sd fie pugin uimigi.
[n India nu se poate do.rmi cum se doarmi di pildd ia
Bucureqti * aSa este, bineinfeles, in"olssurils, p"itru care
eu a trebuit sd optez! Nu exista acolo unde
"u
im trd.it, un
pat, deci se doarme pe jos sau pe nigte rogojini de rdchitd.
V^am oferit doar un aspect..."

16. ,,Un'aspect neinclus in via{a moderni de,acolo""" .
,,Fireqte am specificat. in continuate, este vsrba de
faptul cd nu te po{i trezi mai tirziu de ora Eapte, este ceva ca
o forSA care te determind sd te trezegti Ia aceastd ord' $i te
trezegti bine amor$it ca sd dai de o realitate total difetitd, cu
care trebuie sd te acomodezi, sd te obiqnuieEti cu acea
imagine seacd, goald, din punctul nosfru de vedete, educa{i
fn legite sa{ietdfii. Fiecare zi pate o cddere fnspre partea
nevd-zutd a lucrurilot! Este adevdt'at, o Etie oricine, cd India
as'e o vegeta$ie abundentd, de tip tropical gi subttopical, este
o .[ard'foarte rnare, existd Ei zone cu pdmint uscat, dar toate
acestea vin fn contrast cu acel spirit oriental care se
comportd ca o frntind cu locuitot'ii autohtoni. spiritul indian
este caractet'istic prin dotin{a sincerd de a primi pe olicine,
de a-I facb oaspete penttu o noapte sau m'ai multe' Indienii
nu cer nimic fn schimb.; doar sd fie respecta$i fn calitatea lor
de g"azde qi sd li se recunoascd efortul de a gdzdui pe cineva
qi de a face bine. Apoi problema mincdrii, foarte impbrtantd'
La ineeput am reugit sd md hrdnesc cu fructe, ei mi Ie
ofei'eau pentru cd nu aveam ineredere in mincdrurile pe
care ei Ie preparau^ $i cind spun aeeasti, ntd' refer mai ales
la gust. in primele luni, via{a a fost destul de chinuitoare,
uniori exasperantd. Dar eu qtiam cit trebuie sd md adaptez
repede la acele condiii pentru a trd,i normal, ca orice frinfi,
dioareee druntul nu se optise in India, aveam de fAcut
nnarele drum. Discutam tot timpul eu loealnicii, sdteni, care "
aveau cunogtin$e suficiente pentru a ne tnfnlege in englezd"
Am'intilnit fn aceste locut'i stresante oaneni foatte
impartan{i; dar scdpdta{i din punct de vedere material, t:at"e
totuEt igi asumau rolu] de cdlduzd. Astfel am tu'dit in India
un ieri;*p'destul de lung, insi fn permanenfi tn cdutarea
acelei ehemdri care md ftcuse sd pdrdsesc Rominia, qi incd
nu-i gdsisem semnificaQia, mesajul explicit' In fiecare zi,
aco7o, cineva sau ceva fmi spunea cd eu trebuie sd'mi
continui edldtoria. " ."
,,Ai pomenit la inceput in aceastll discu{ie cu.vintul
chemare. in tot ce ai tr5it, ca revela{ie gi mesaje, expresia
aceasta eap6t[ un sens. Mai tirziir ne vom apropia de qoc, cle
acel incredibii petrecut aievea. De unde venea chemarea?,,
,,In intui$iile mele, de care sunt sigur ed.-mi fuseserd
intr"oduse in simfuri precum o ecua[ie fntr-un ealculator,
pdstram sugestia tyansmisd probabil telepatic, ed. acea
chemare nu poate fi urmatd decit scarmonind pur Ei simplu
in toate acele locuri in care exis;td tentple sau md.ndstiri, dar
gi acele colibe sdrdcd.cioase fn care se manifesii neqtiu{i de
nimeni maegtrii yoghini. tn drumul meu am intilnit tot felul
de aarneni, cum este lesne de in/;eles. in una din zile am
cunoscut un bdtrin yoghin care se asemd.na cu un cerqetot.
Dar era vorba de un om care sfida realmente via{a pe
aceastd planetd. Dupd infr[igarea hui, dupd inteligenta gi
misterul evident ce-l imbrdca'in gesturi qi pdtrundere, mi-
am dat seanla cd. acel om trebuia sd gtie foarte multe
Iucruri. Simfisem falA de el o atrac{ie speciald. intr-o seard,
adunindu-se cu eei din jurul lui, prieteni, rude pi cei care
Iocuiau in satul aeela, a inceput sd-qi depene amintirile. Am
sesizat cu ugurintfr cd de fapt nu erau amintirile unei vieli
lirnitate, amenegti. EI vorbea firesc gi adevdrat despre un
timp pe care fl strdbdtuse de-a lungul citorva secole!
Batrinul varbea datorindu^6i experien{a qi cunoaqterea
maeqtrilor sd.i anteriori, eI cuprindea un timp intins, bogat.
Vorbea qi despre locuri vechi, pldcindu-i parcd. sd
aminteascd de ceea ce el 'insuqi numea "a legendd.,, o dard
subpirnfnteand, care se numeqte Shambala! Am inSeles cd
rnulte secrete sunt lasate sd viefaiascd in legendd,, pentru cd
oamenii nu sunt pregdtifi pentru aceesul Ia ele. Nu uitam
:tcolo cd 6i Miycea Eliade iEi dorise sd. bunoascd. Shambala-..,'
,,Bitrinul yoghin a in(eles cd tu erai preg[tit, ci. aveai
ingdduin(a de a cunoaqte Shambala Ei de a vorbi despre ea?.,
,,4 vorbi despre orice fel .de lucruri, despre Dumnezeu
siru despre Rama
- in religia lar, este ceva obiEnuit, deci cu
30 31

17. atit mai mult despt$ ShambaIa, care nu se poate identifica
ri 1lnsatutul Diiin. Se pot aminti insd cfteva lucruyi' in
treacdt.
'Dar esettfa o uoi hotd'i gi cunoaqte (nu qtiu cit din.
ea!) mai tit'ziu. Revenind Ia bdtrfnul yaghin' cu fiecare zi
,urlr tl,r"rr*^, privinrJ la eI, nu-mi venea sd crerl ci via{a poate
i tniiti, gi mA refer la principiile pe care Ie impune via{a
t-tricdrui on. A minca o datd la trei zile' a nu bea-dectt o.
;i"g.tt; datd pe zi Ei a sta izolat tni*a calibd de r"4chitd mai
'
^rh
a" fi oie din 24, iati ceva care, din punctul nostru de
verlere, s{tcleaziprrr Ei simplu evalu{ia-materia}d' stat'ea de
a fi a arnului frt aieastd evolutie' Iar acest bS"trfn era
'mu,t6unr;t.
Era fet"icit pentru c2, dwnl eurn a'leaIn si atlu'
,p;ritA s&u evoluase faarte rrtult' intrind in acel dameniu aI
energiilar vibrante care te paartl ire rJrumul spre Absolut!"
-
,m" vom mai opri probabil in aceasth discu{ie la energii"
ttr;entalli "lucreazl" ie secole 9i milenii cu biocimpul' cu
energiile. Ce !i-a spus acel bltrin yoghin despre 'lucrul cu
energiile"?" udecfu'$i sau confuzii
,,La nai existd deja nunter"oase preJ
fn aieastd dit'ecfie. Sa tnq"l"gtm cd un yoghin nu ':e-
paate
"io*pur'u
cu un hioenergoterapeut de la noi' Un yoghin este
muit mai evoluat, p"ni'u cA, renunfind la un mare numAr
ie principii lumeqti, se autoperfec[ioneazd pind cind ajung2
Ia'ace| moment in care cirpul sdu devine ca o carcasd
'r:uginite,
in timp ce spiriiul triumfd' se aureoleazd'
coistituii totul ' .."
,,Pentru acegti oarneni 'viata de dincolo" incepe a fi
,,1ocoit6* inci de aici, de pe plmint? Noi europenii' suntem
construi{i pentru' a ne trdi via{a qi uitim sau negim
existenqa aliei lurni, dincolo de viatp ac.easta' Este adevlrat
ci avem conqtiin{a mor{ii, dar ne preghtim pentru trecerea
dincolo in mod cu totul accidental, nu tr6im de fapt misterul
trecerii in lumea cealalt6 decit ea pe o ipotezI careia ii
ciuthm argumente qtiin{ifice' in cazul bitrinului pe care l-ai
cunoscut, gi care a insemnat; un moment important in via@
ta in India, el pare si-gi fi pregitit via{a etern6!"
32
,,Agi denumit apraape exact hucrurile. Spre deosibire de
moi europenii, pringi zilnic in tot felul de probleme 6i treburi
lipsite de importan{d pentru bdtrinul amintit, la yoghini
principiile energiei gi ale vie[ii insumeazd, drumul spre
Absolut. Spre eliberarea din aceste matrice care constring
omul Ia o via(d mizerabild tn fond, eu tot confortul care
existd in conqtiinfa omeneased.,in chip artificial..,"
,,Acel bltrin {i-a vorbit vreodatb despre feiul in eare
trdiegte el insugi accesul la spirit, la comunicarea cu
dimensiunea subtiil a universului, cu lumea cealalt5?"
,,Acest bdtrfn, qi ca el mulgi alQii in intreaga Indie,
comunicd ziliic, aproape din ord in ord, dacd o doresc, cu
spit'itele evoluate din alte lumi! Ceea ce afirm este cft se
paate de real, este un fapt de necontestat. Numai cd nai nu
pric.epem cd acegti oameni nu daresc niciodatd sd-qi facd
cunoscute aceste petorman{e. De ce? Mi-e g'eu sd rd,spu.nd.
Atn {ast, chemat spre acele locuri mai fntii, probabil, pentru
a putea fi pregdtit din timp in vederea intilnifii, in Tibet, a
adevirului tulburdtor, pentru care depun mdrturie" Din
punctul de vedere al bAtrinuiui respectiv, a camunica fircsc
cu spiritele din alte lumi nu este foarte irnportant, mai
importantd este integrarea sa, incd din via{A, ea spirit, in
Absolut,, in Eteyna Pace
- in Nirvana."
,,Este un mod superior de a-gi pregiti_inci din viafl
starea de spirit, adicd viitorul etern. f)ar ei gtiu totul despre
spirit? O intrebare care este comuni curiozitl{ii noastre
europene..""
,,Despre spirit? intr-adevdr, o intrebare stranie, dacd ar
asculta-o chiar bdtrfnul de care am vorbit. $tiQi cd noi
gindim astfel de lucruri statistic. Deci pot spune cd ei cunosc
de o mie de ori mai rnult despre spirite, decit noi, europenii.
l?esrgur; au cunoqtinle temeinice despre spiritele malefice, cft
6i despre spiritele lrcnetice. in aceste spirite benefice intrtnrl
qi categaria zeitd.gilot". Ce se mai poate spune? Fiecare

18. .yoghin ur"mdrc$te de fapt perfec(ittnea. Acea perfec[iune
amintitd qi propovdduit de lisus EIristos. Care este insdt
scopul yoghinilor, principiul f'undamental? Ei cautd sd se
ridice, mai mult sau mai pufrn, deasupra zeitd{ilor!"
,,Dar aceastS aspira{ie nu este in eele din urmh un
semn de arogan!6, de infatuare, de sfidare? Din punctul
meu de vedere, ne afl6m, vorbind despre competi{ia cr.l zeii,
in plin[ mitologie. Iar tu ai avut acces la cealaltd lu.me,
deioc mitologicS, ai vizut-o! Curn putem impica sau evalua
cultura noastrl mitologicl, in reia{ie cu o mitologie care
insumeazh realitlti, ci nu fic{iuni?"
,,Din nou judeca$i ca un scriitor, dar asta nu tnseamni
cd pdcdtui$i. Nu, nu este un semn de arogan(A, infatuare,
sfidare, dimpotrivd., este o cursd in care se aruncd. fiecare
inifiat in lupta pentru a ob{ine de la Divinitate binemeritata
rdsplatd dupd via{A. Este o luptd intolerantd, eruciald, dar
nq in ,,domeniul" spiritului
-cum
spunem noi, ceea ce
pentru ei inseamnd a wlgariza qi a fngusta adevdrul
- ei o
muncd asidud chiar cu spiritul!"
,,Conte, i{i propun sd incheiem aici amintirile din India.
Marea ta cilltorie este abia la inceput. Aceasth preurnblare
prin generaliti{i necesare aq dori s5 aibi rolul de
catalizator. Pin[ la pbtrunderea in mister rnai e ca]e. Nu uit
ci Mircea Eliade igi dorea atit de intens sb ob{in[ gr"a{ia de-
a piqi prin misterul Shambala. Egti agadar singurul romAn
gi poate ch unul dintre pu{inii muritori care au cuncscut
Shambala. Deocamdati eu m[ simt dominat de curiozitatea
ldmuririi celor douh alternative ale construc{iei Universului,
dar gi ale fiinlei umane, ale sociebitii, istoriei, ale destinului
- dihotomia dintre trine gi rhu" Fiind asigurat de tine eb
revela{iile, rnesajele, intregul itinerar pe care-l vei dezv5lui
nu {in de paranorma}, mb ineit5 limurirea asupra celor
doud spirite. Miine putem ineepe dis*u{ia prin care sper sd
flacern un pas in plrrs spre Shamtrala "fizic[", sau <iltf,meaD pe
care ai privilegiul de a o descrie material -- qtiut fiind ch
existd r;i Shambala interioarS., un fel de "regat al
congtiin{ei", ciruia exege{ii ii atribuie elementele scenei
fabuloase ai cirei actori suni intrupagi doar din imagina{ie!"

19. Spiritele malefice Ei spiritele benefice
Oamerrii de qtiin{h gtiu azi ed sistemul nostru solar. din
care face parte qi Phmintul, este o zoni iiniqtiti gi calmh a
galaxiei Calea Lactee. Pe o razi de 20 de ani lumin5,
pornind de la Soare, intilnim aproximativ 100 de stele, adicb
o densitate de 0,01 stele pe anul lurnind cubic. De aici qi
concluzia cS in ,,suburbia" Galaxiei, unde ne afl[rri noi, se
afll destull tihnd cosmicd.
Acest succint'tablou liniqtit pare periculos dacd nu
avem in vedere for{ele care guverneazS. Universul nevlzut qi
diminuat din perspectiva ,,altui tip" de prospectare. Contele
Incapucciato nu-i neagd qtiin{ei cuceririle, insi revela{iile
sale, dupi marea experient$ tibetand, difer[ de eunoaEterea
noastr5.,' aqa zis pozitivi
,,Din punctul de vedere al structurii sale- imi spune
Contele in ziua a doua a convorbirii noastre
-, [Jniversul
aratd. cu totul
"i
cu totul altfel decit irsi inchipuie oamenii de
gtjinp, metafizicienii, fiIozofii sau alte categorii de invd{a(i."
Il intrerup pe Conte, iar el pare sI qtie ce-mi trece prin
minte in momentul acesta. Suride ca qi cum m-aq faee fErh
de voie vinovat de o eroare mogtenitd... prin qtiin(d!
,,Dar oamenii de qtiin{5 sunt ultimii care s-ar sim{i
satisflcu{i triind doar inchipuiri! Oamenii de gtiin(i au
ajuns mereu si. cunoascS! Deci putem inlocui tnchipuirea ut
cunoagtereaT'
,,Vreau sd. spun cd Universul este tot atit de misterios
ca qi Divinitatea! incepind cu primele faze ale Big-Bang-
ului, ingiqi oamenii de gtiin{d au dovedit cd Universul a
tnceput sd trdiascd 6i sd ereascd" Dar eu qtiu ed aceastd
parte din teoria materiald" care explicd inceputurile qi
expansiunea.Universului, este doar a fdrimd din Marele
Adevdr. Aceastd fhfimd a venit la noi, totuqi, prin mijlocirea
Divinului, pentru ed altminteri oamenii de qtiinta s-ar fi
ineurcat tn tot felul de teorii gi n-ar fi aju.ns Ia nici un
rezultat. Cu taate acestea, teariiJe actuale nu pat explica
dacd Universul este fnchis sau deschis, deci'in expansime
sau se va restringe ctndva, tntr-un viitor indepd.rtat, pentr:u
a exploda din nau,''
,,L)in ce punct de vedere abordezi structura
Universului?"
,,Firegte, nu vai aborda structura Universului din punct
de vedere religirss, rnetafizic, fihozofic, ci dintr-un punct rle
vedere imparqiat"^iletaqat de orice realitate, dar nu qi in
afara revela{iei! [n tridimensianal;' in in[elesul material,
[Iniversul are structut'i ce nu pat, fi caleu]ate de nici o
tehnologie omeneascd. $i totuqi aeeastd vastitate, acest
incomensurabil in principiile sale este guvernat dp.
Divinitate, gi existd reguli faarte precise care dirijeazd in
permanenld tot ce caprinde metagalaxia ca sistem constant
de energie vibranti, pind la cea mai micd particuld
subcuanticd :* aFa zigii quartzi, neani, Ieptoni, neutroni qi
aga mai depafte. Deci principiile care guverneazd. acest
univers
- nu vorbesc de altee, pentru cd existd qi altele!
-
postuleazd o seamd. de legi, in numdr de cinci, dat" eu o voi
antinti doar pe aceea care se referd la un inceput Ei Ia un
sfrrqit" Agadar [.Jniversul fn care trdim are o ]imitd. Ca
urrnare, frecare din noi ne ddm seama cd universul fizic,
altfel spus, a! nostru, are un fnceput gi un slhqit. inceputul q
fost acum mai bine de 25 miliarde de ani, qi el va mai
continua sd trdiascd incd multe perioade de zeci gi sute de
miliarde de'ani" Deci avem in fa{a noastrd un ,,teritariu"

20. imens, care nici. mdcar nu poate fi cuprins cu mintea, Dar
fntr-o bund zi, dupd o anumitd perioadd de evolugie,
Universul se va retracta din eauza atraa{iei reciproce dintre
toate corpurile cereEti, formindu-se din nou aeel glob
fantastic, din care va reizbucni un nou Big-Bang..."
,,De la aceastd expunere pe care o recitesc ca pe o
informalie transmisi de un centru de cercetaie a originilor
Universului, irni este foarte greu si te intorc in mister. Ai
vorbit despre acel univers pe care qtiin{ele moderne il pot
prefigura. Dar ce inseamnd pentru tine universul nev5.zut,
gi care are o funclie uriagA in destinul omenesc, spre
exen'lplu.,."
,,Universul nastru ean{ine energii pe care oamenii de
gtiin[d nu le-au descoperit pi nu le var descoperi nici in
secolele urmd.taare. Dar se poate spune, ca un tablou
general, cd existd o scard gradati, faarte largd, care
porneqte de Ia energia vibratorie de esenfi purd, care este
insdqi Divinitatea, cohorind pe multe trepte pind Ia ultima
energie ce corcspunde ultimului strat, pe care se afld acea
lume a spirif,elor malefice, obligate sd coboare pind Ia
ultimul strat dintr-a cauzd anume pe care o voi expune ceva
mai depat'te."
,,Sb ne apropiem pu{in de lumea noastr6. tnqeleg eI
energiile universului nostru includ qi pianeta noastr5.. in ce
m[sur5 ins5' qi destinul omenesc?"
,,Lumea noastrd, Pdmtntul, se afld pe un strat de
energi.e destul de avansat. Pdmintul este o planetd de
gradul Eapte. Energiile care se vehieuleazd in aceastd. zond. a
sistemului nostru solar sunt imense, sunt mult mai iaste
decit ne putem inchipui cu mintea noastrd de pdminteni.
Abardind lucrurile din punct de vedere aI energiilor
vibrante, se poate spune cd Llniversul nu este altceva decft o
uriagd uzind in care trdiesc qi se manifestd extraardinar de
aeut multe vibra$ii energetice. Se mai poate spune cd aceste
energii vibratorii qi pulsa{iile pe care le genereazd ele sunt
infinite
- ta desfrgurare numericd."
,,M-ai sfituit ca anumiLe intrebhri sh nu {i le pun,
pentru cA nu Ia toate intreb6riie eurioziti{ii mele ai
dezlegarea de a rhspunde. Dar despre "clasificarea' acestor
energii, ai voie si vorbeqti?"
,,Din acest punct de vedere, da,.
'in
cLasificarea acestor
energii se poate vorbi despre extremele acestara: este vorba
de Divinitatea Ei de starea energeticd. apusd Divinitd(ii! Mai
t'hc precizarea cd Universul nostru se afJd in conexiune ctr
un numdr infinit de univeysuri, iar toate aceste universuri
sunt dispunse sub forma unui cerc -- pentru cd. cercul este
forma cea mai rigidd, cea mai puternicd farmd de energie.
lar Divinitatea in mdre{ia qi grandoarea ei dirijeazd qi
cantrolpazd. evolulia tuturor acestor universuri, eare.la
rfndul lor sunt limitate..."
,,O imagine terifiant[, formati flip "piese" complexe ale
unui organism viu, de necuprins Ei de nein{eles. De ce
aceastS fragmentare?"
,"Fragmenfind aceste qiruri de universuti, coborim in
Universul nosfru" $i putem spune urmdtoarele: pentru
ihgelegerea omeneasci, Pdmintul fiind a planetd de g-adul
Sapte, este normal ca explica(iile pe care trebuie sd Ie dau sd
se lege de o prezendd mai simpld a acestar straturi
energetice" Este vorba de aga zisele lumi de dineola sau lumi
spirituale."
,,Spuneai ci universul energetic in care trb.im este
structu.rat de la Divinitate Ei pinb la ultimul strat, al
spiritelor malefiee. Este o idee, sau revela{ia unui adevdr!"
,,Ca sd nu vd contrariez, voi privi in ordine inversd, de
Ia malefic spre Divinitate, pentru cd. acesta tyebuie sd fie
drumul, de la rudimentar Ia Absolut. Spuneam cd pe
ultimu! strat trdiesc spiritele malefice gi repet acest adevdr,
in {bnd nefiind vorba de altceva, deeit de ceea ce numim
diavoli, demoni gi alte creaturi de acest tip. Ce nu s-a putut
in{elege, ehiar dacd omul a simlit mereu malefrcitatea
demonicd, este cd demonii nu au propriu zis spirit, ci sunt
obliga{i mai degrabh sd trdiascd fntr-un fel de carapace
energeticd,.."

21. ,,Interesantd idee
- dach-mi ingddui s-o apreciez astfel,
dar insuficienth. N-ag fi singurul care plaseazl o asemenea
ierarhie in contr;ul supersti{iei! $i in universul t,ridimensional
existh aqadar constringeri la nivelul energetic viu Ei
funclamental?"
,,Poate ed eu insumi, inainte de a ajungc in Tibet,
acordam superstitiilor valaarea pe care o au. Dar eu atn
revenit tn {ard dupd. a experienfA trditd cqncret. Aceasti
constringere a spiritelor maleftce este o realitate, ea a fost
fdcutd de cdtre Ilivinitate dupd ce a avut lac acea rhzvt'dtire.
acea rebeliune ponenitd in Biblie, ryi care este un adevdr, nu
o legendi, nu o ,supelrti{ie."
,,Cum po{i explica acest adevhr?"
,,Referitor la acea rebeliune, se poate spune cd" fn urnd
cu miliarde de itrti, de {apt, de ciciur"i de evolutie tn Opa! --
care este ultimul strat de energie, in sens superior, respectiv
sdlapul Divinitdlrii Si aI celor 54 de spirite giganLice care
set'vesc Divinitatea, deai in Opal a avut loc cu ioarte mult
timp in urmd o rdzvrd,t;ire a unor spirite pe cal'e Divittitatea
le considera ca fiind de ajutot" in ceea ce omerle1te arn putea
nunti cantrolul evolu{iei universurilor !"
, ,,Ai ajuns cu revela{ia la in{elegerea sau la intui{i:r
c:ruzelor care au dus la vhzyritirea acelor spirite
dizgra{iate?"
,,Noi gtim cd Universttl gi tot ce se afli irt eI este u'ea(ie
dumnezeiascd. Spun c.fi "gtim" pentru cd qtiin{ele conduc pe
o cale sau a,lta Ia aceeaEi afirma{ie, chiar dacd, spre
exemplu, unii savan{i nurnesc aceastA crealie computer
fdbulas sau in multe alte {eluri. Ce in,seamnd spiritele
rdzvrdtite? Ele trddfnd pur qi sinplu u'ea{ia Divind, insiEi
Divinitatea le-a exilat
-
pefitru a folosi o reprezentare
arneneasci, Le-a expulzat din sh"atul de energie vibratarie,
in alt strat, care, de altfel, contrar imaginii noastre, este
foarte slab, este un spa$iu intunecat, deci unde nu existd
lumind, obligindu-he sd. trdiasch acolo pind in momentul in
cate vor fi dezin'tegrate printr-a anume interven{ie
inaccesibilfr. in{elegerii noastre. $i la acest nivel cosmic aI
creafiei a existat acest conflict, insd nu^l putem eehiva]a cu
ceea ce in{elegem noi prin acest euvfnt. Spiritele acelea,
henefice Ia inceput, rlupd ce au fast aiungate s-au
transformat in spirite malefice, respectiv spfrife negre,
invadfnd acea zond a fJniversului lipsitd de Jumind. Tot
omene$te vorbind, acea zond fiind pe placul lor, Aflate in
tribert,ate, altfel $pus, ielqfr?d din Ordinea Divini fn
dezordinea la ca.re aspirau, aeeste spirite malefice au
invadat multe sisfeme planetare, printre care Ei acela in
care se afld Piimfntul!"
."Pimintul -- un corlr {leresc lipsit; de protec{,ia
Creatorulu-i? I)acil acr:ept ce-ai spus drept un adevAr, atunci
irigriduie-rni sI rn5. cutrenrur! Fhmintul --- subjugat de
malefic qi aflat sub un controi tolal al maleficuiui?"
.,Le fel m-af,n fntrebat qi eu cfndva, Dar qtiu td
Divinitatea nu a ld.sat, Xucntrile sd deeurg-6 a1a precum au
dorit spiritel e malefice."
,,Existl insl gi adevlruri care fae part,e din fondul
spiritualiti{ii noastre. De pilda in cultura muitor popoare
dirr antichitate, existd atitea legende despre r6zhoaiele intre
zei" Lirnpede qi conving5.toare in acest s€ns rrri se pare
epopeea greae 5.. Legendele gJreceqti dau foarte multe
exernple despre felu] rie a se rlzboi al zeilor rhi cu zeii buni!
Zeii 6i chinuiau oamenii, zeii buiri ii ajutau. Ne afllm oare
in legendi sau in adev6r?"
,,Ne afldm daar in intui$ia unui adevdr! I)e aceea s-a
ajuns sd se confunde zeitifile fntre ele, cele bune fiind
uneori definite ca rele, frind scoase deci din acel refugiu
maiefic. S-a spri.s rle pitrdii despre ingerul rebel pe care
oamenii ?I numesc Satan, cd ar fi insugi zeul Soarelui, la
egipteni numit Ra, iar la greci numit Apallan. Este total
eronat. Un diavol, respectiv conducd.torul spiritelor malefiee,
nu poate fi gi nu a putut fi un zeu al Soarelui, pentru cd o
asemenea rdstdlmdeire vine fn cantradicgie cu insegi legile
universului stabilite de cdtre Divinitate! Satan a fost cel
care s-a rdzvrdtit impotriva Divinitdfii, re,Spectiv tn vafianta
ut 4t

22. greacd a fost cel care a dorit sd-I detroneze pe Zeus ridic'ind
Ia luptd Titanii qi o altd. categorie de divinitd{i inferioare qi
semizeitd(i. Nu trebuie sd confunddm focarul de urd, care
este Satan, cu Divinitatea solard. Md intreba{i unde ne
afldm? in descrierile fcute de epopeea gt"eacL, este fitarte
sintplu de vdiut conflictul intre zei, respectiv fnf,t e partea
care slujeqte -Divinitd.{ii qi partea eare slujeqte forgelar
malefice.t' '
,,Sugerezi Si-i atribuim epopeii grece$ti rolul de izvor al
cunoagterii in crea{ia cosmicb. divinS, gi nu doar unul cultural,
tributar exclusiv imagina{iei creatorilor care erau ca gi noi,
oameni. Ce se mai poate spune despre acest subiect?"
,,Mergind pe o altd lature a acestui aspect, intre malefic
gi benefic, se mai pat spw)e incd multe lucruri, iar unul din
ele at' fi explicarea, acum posibild, a locului unde se afle
aceste spirite malefice
- sau mai bine zis, baza unde sunt
coordonate toate aceste spirite malefice" Dupd exilarea lor
din OtrtaL, cobofind din strat in strat gi deci ajungind pe
ultimul strat de energie, la nivelul planetei naastre,
spiritele nalefice au fost obligate sd trdiasci fn centrul
pdmintului. Nu trebuie sd confunddm acest centru cu
miezul planetei noastre, miezul fizic, in caye existd acea
magnti incalziLd ta mii Ei mii de grade" Este v-orba d.e un
plan energetic asemdndtor suprafe{ei terestre, deci de o
mah"ice a suprafe{ei Pdmintului coboritd Ia nivelul ultim de
e:nergie. Acesta este olocul" unde igi duc existen{a spiritele
malefice...'"
,,in ce situa{ie ne aflim acum , la nivelul planetei,
privind ac{iunea spiritelor malefice?"
,,In mamentul de fa{d pot spune cd pe suprafa$a
Pdmintului ntiqund. foarte multe spirite malefice. I)e ce se
intimpld aceasta? Este un ami.nunt foarte important, pe
care doresc si-l abordez ceva mai tirziu..."
,,Ce inseamni de fapt la nivelul congtiinlei, al
existen{ei, al moralei, al socialului gi al istoriei la urma
urmelor, cele dou[ spirite atit de flagrant contradictorii?"
,,Vorbind despre malefic qi benefic treeem la o altd
Iature a fenomenelar eosmice. Ce inseamnd. malefic Ei
benefic? Este necesard o precizare, pentru ed Ia un mament
dat oamenii obiqnuigi pat confunda malefieul eu beneficul Ei
invers, cunl s-a fcut de atitea ari fn evolugia umanitd{ii.
S-ar putea erea iluzia cd totugi un spirit; benefic ar fi in
stare sd facd rdu, respectiv prin aplicarea unei pedepse, spre
exemplu, iar un spirit malefic ar putea sd facd bine unui om
-
pentra a nu md referi la dimensiuni soeiale sau istorice
-, fn sensuJ cd acel om face totuEi un pact eu acel spir'it
malefic. Trebuie spus qi trebuie fn{eles cd un spirit henefie
triieEte pe un strat de energie mult superior unui am. tqi
trd.ieEte viafu pe acel strat de energie un timp oarecare,
Iimitat sau nelimitat, dar esen{a viegii aeelui spirit benefic
este de a face bine, numai bine, adicd, altfel spus, de a sluji
crealia gi tn esen{A f)ivinitatea."""
,,Aceastd lege este absoluti, detfrritr:rie in planul
existen{ei noastre etice gi morale?"
,,A sosit momentul sd fim lucizi, sd'fini in{elep$i, sd
in{elegem cd un spririt benefic nu poate face niciadatd rdu, fn
nici o imprejurare qi nimdnui. Gindirea umand, aamenii
formagi in soci.etate qi tn prapriile lor limite ar putea specula
aceastd idee afirntfnd sau chiar creztnd cd este perfect
"dialectic" ca un spirit benefic sd intre in ebnfliet cu un
spirit maLefic. O asemenea speculafiie se bazeazd'pe un
adevdr mic; spiritul ntalefic se axeazd pe distrucfie, pe
distrugere, semnificfnd deci noncrea{ia" Aga cum trebuie sd.
in{elegem cd spiritul benefic se opune ac[iunii de distrugere.
Dar aceastd luptd este cu neputingd de explicat prin
reprezentdrile noastre, eel mult putent face unele compara{ii
care lin insd de bagajul nostru cultura| Cum sd explici
faptul cd energiile malefice dispunfnd de a energie
vibratorie faarte joasd, nefiind fn stare sd ajungd la acea
capacitate spirituald superioard, de a crea, se axeazd in
principal pe distrugere, pe descompunerea strueturilar, atft
in plan material cit qi fn planul viului?"
43

23. ,,O curiozitate omeneascl.
copildriei, md face sA te intreb de
axate pe distrugere?,.
nesbltatA de la nivelul
ce spiritele malefice sunt
de vibra{ii fine, caracteristice nivelurilor energetice foarte
ridicate" $i nu pentru ce ar fi .pizite.. Cred c5 este o lege
Divind care determini aceast6 imposibilitate!"
,,Spiritele malefice, care au a energie maleficd, pot
dezagrega legile care guverneazd straturile de energie
vibratarie inaltd, distrugind astfel o mare parte din legile de
bazd ale Universului! trmporbant este faptul cd aeeste spirite
malefice, Ia nivelul lor de existenfA qi evalu$ie, au distrus
pind.in momentul de fafa faarte multe sisteme planetare,
incluzind in aceste sistene de planete, cometele, stelele Ei
inclusiv viaga ra{ionald" Privind partea nevdzutd a
lucrurilor, se poate spune cd acest fnger rebel
- Satan, pe
care orientalii iI numesc Mara, adicd .Cel vfi1t", urmdregte
tatuqi in ideile sale malefice incercarea de a impune
Divinitdgii imaginea sa, de mare conducdtar aI unei pdr[i din
Univers. Judectnd prin toate mecanismele eangtiente gi
subcan1tiente, aceastd alternativd pe care a impus-a Satan
este foarte adevdratd. El guverneazd a parte din Univers,
dar a guverneazd distructiv, sanJ, crJ un cuvint omenesc, a
guverneazk pt"ost! De altfei trebuie qtiut cA in universul
nostt'u au fast distruse mai multe sisteme planetare fn care
e xi sta s er d fi in @ r a[ian ale a se m d n dto ar e o am enil ar ""
,,S-ar putea s5 fii contrazis de cei ce qi-au ficut o
presta{ie notorie in domeniile cosmologiei qi cosmogoniei. Eu
rhmin in locul "copilului curios', imaginindu-mi-i pe cititori
ing6duitori cu o fireasci retardare in planul cunoqtin(elor
mele despre mecanica cereasci. Revela{iile tale observ ch
distrug multe cunogtin{e fixate axiomatic. Accept[ oare
fizicienii. astronomii; biochimigtii, filozofii revela{ia energiei
benefice qi malefice?
,,Va sosi qi timpul sd vd tndoi{i de multe "adevdruri" ale
cunoaqterii. Eu nu explic lucrurile, ci vorbesc despre adevd.r.
In fncercarea sa de a se apune Divinitd(ii, Satan a ereat in
urmd. cu sute de mil sau miliaane de ani sssls "gduri negreb,
unele localizate de oamenii de gtiin$a fn [Jnivers. in aceste
gduri negre au fost distruse multe sisteme planetare."
,,,4m antintit faptul cd spiritele malefice au fost exilate
pe ultima treaptd, pe ultimul strat ener-getic, deci ele nu
mai sunt in stare sd recunoascd fnarta energie vibratorie
care le'a fost caracteristicd in vremurile d.-e fncepi{ uju
LIniversului. Energia inattd fiind caracteristici fnseqti
DivinitA{ii, ne intrebdrn cum a fost posibil, deci lofic
vorbind, cum a fost posibild sciziunea? Acest sspec,t, irfr^;
acest aspect nu este ingdduit si se cunaasca iic; a" ,irrlu
min{i}e unor spirite care evorueazi pe straturi superioare c}e
energie, deci superioare omului qi, implicit, ,u uitt _^; ;;i
nu este necesard., nu este posibiti cunoa1ter.ea de cd.tr"e
mintea omeneasei.
la in[elegem clat cd a cinoaqt" ,riil"t
sciziunii ar putea adury o ofensd. insegi Divinitdgii.,. ' - - -'.'
,,Dar noi qtim cd din punct de vedere spiritual, dac:i ne
privim pe noi inqine. ca qi materiar, totul
"rt-,"p", ""*i
evolu{ii. De ce spiritele malefice nu ev-olueazi},
,,Este. aici o nuan{d in marele mister, doar una
aqcesibild.noud. $i spititele malefice sunf supuse evaluqiei,
insd unei evolu[ii lente qi degradante^ Dar este momentu] si
sp^un
_cd
cei ce-qi fnchipuie cd spiritele malefice uuu o,purt"
din ele pot evolua spre straturile de energie inalta, isi'fac o
i.!u1ie
ltri mej di oasA, com it o un o,. *;in;;';";'r;;;;;;
S1ttt'rtele malefice 4u pat evolua spre stt"aturile de
"n"rgiu
superioard. Ele nu sunt capabile sd ajungd in ac:ele straiuri
pentru cd. sunt supravegheate de spiriteTe benefice ,rru n,
Iasd sd fie invadate s-traturile su'periou,r"e i;
";";;;;,';",
cdtre aceste spirite malefice. Intrini tn straturil" ;;oz;;;^"r;
de energie, qi lipsite fiind de scinteia divind, *iii"'t"
malefice pot pt ovoca grave dezeehilibre, care pat uduce chia:.
la dereglarea intregylwi mecanism al dniversului.,,
,,Am dedus pind aclm din argumentele tale ci aga ceva
n-ar fi posibil! Am in(eles ce energiile malefice p.ln natura
lor, prin vibra{iile lor grosiere , nu"potpAtrunde in straturile
+Ll

24. ,Ne apropiem treptat de cei gapte ani apocaliptici. Mai
avem inc6. de parcurs un itinerar pdm?ntean, pe care te voi
inso{i. Cu ceea ce am aflat pin6 acurn cred ci putem p"p"ri
pe planeta noastri, pe planeta oameniror. cr." urt*"n"r-
ostarea de spirit" a for{elor malefice?,,
,,In acest sfrrEit de mileniu lumea intuneca{ilor _ a
spir"itelor malefice
-, considerd ed a sosit momentul. A
venit rindul sisf,emului nostt"u solar, deci g; A femtntului,
de a fi distruse."
,,De ce se pldnuieqte distrugerea sistenrului solar qi a
Fimintului?"
,;Pentru cd Satan incearcd sd rupd mecanisnntl cauzd-
efect, care este de fapt una dii legile de bazi ale
Universului, pentru a-qi asuma iyuvernarea absolutd in
planul fizic, deci al materiei, dar-Ei in planul astral, deci
planul in care se manifestd., ca firmd de existenSe'posi-
rnortem, spiritele umane qi cele care sunt egale din punct
de vedere energetic spiritelor umane"t!
,,Ceea ce aud este infricogitor, este cutremurltor! Cum
po{i argurnenta ci aceasta este realitatea?,,
,,Re eritot: Ia acest uriag conflict dintre Divinitate Ei
for{ele malefice a$ vtea sd md opresc Ia sfirEitul uc"itr}
capitol al discugiei."
,,Si acceptim agadar ch spiritele malefice sunt un fel de
"conqtiinte individuale>, cu o personalitate proprie?,,
,,D.a, aceasta este absolut sigur. Ca ot.ice om, care are o
congtiin{d, gi aceste spirite malefice sunt de fapt nigte
conqtiinfe, dar niqte conStiinle intunecate, lipsite de^ cea mai
vagd, scinteie de energie inaltd. Ele sunt supuse acelui lan{
al reincarndrilor pe pdmint, fn lumea noastrd, sau sunt
niqte fiin{e de naturd pur spit ituald.!^
,,Imi este greu si in(eleg, dar mai ales sI accept aceastl
asociere prin egalizare. Cind spunem despre ci.reva ;t;;;;
o "fiintb pur spiritual5" aceasta ?nseamn[ un grad de
valoare remarcat!"
,,Pentru un scriitor, desigur, aga par sd stea lucrurile.
Dar eu am dataria sd ldmuresc aeest aspect, repetind cd
,,spirit malefic" ;tutem numi gi spiritui dezfncarnat aI unui
om care a fost un ueigaq sau o brutd'in istorie, fn grup, in
societate, iar ca spirit, eI "face rdu", este deci malefic,
apar{ine acestei categorii demanice. Men|ionez ed spiritele
malefice se comportd in evalu{ia lor ca 6i fiin{ele umane
nemalefice, adicd au un spirit (dupd curn am vdzut), au un
corp fizic (dupd cum cred cd s-a fndeles), dar acest corp paate
fi luat numai atunci cfnd el ajunge la suprafafa pdmfntului.
Atita vreme eft spiritele malefice sunt constrinse sd-qi ducd
existen{a fn acel plan de energie, canvenfional nunit
anterior *centrul Pdmfntului", ele sunt simytle spirite sau
.cangtiin{n malefice".
,,Orice evolu{ie spiritualA qtim ci trebuie sA -imbrace-
un corp uman _- iar evolu{ia ca atare va fi rnai rapidl sau
mai lent6, deci spiritele malefice pot avea aceasth gans6,?"
,,EIe pot sd-gi manifeste capacitatea maleficd, pot urca
la suprafa{a Pdmintului qi pot lua infd{iEarea omeneascd
normald, naturald., pentru cd fnsuqirile fizice ale corpului
unlan permit infuoducerea spiritului malefie inh'-un strat
imediat superior din punct de vedere energetic, dar qi
manifestarea lor" Aproape tofi oamenii planetei dispun de
caracteristici care ii situeazd la un nivel de energie nu
foarte tnalt ca vibra{ii. Deci un corp ornenese poate fi un bun
ldcag pentru un spirit malefic gi avind eapacitatea de a se
manifesta"" '
,,S[ recunoaqtem un adevhr in remarca bine cunoscut[,
cd cineva 31 fi "posedat de demoni"?"
,,Eu nu m-am referit ls"poseda{i,, *- revelafiile me]e nu
au nimic de-a face cu folclorul! .*, ci Ia pasibilitatea unui
spirit, fie el maleflc, dar pedepsit, de a se intrupa in corpul
uriui ant, unui nott ndscut. A.ceasta fnseamnd deja un sa!t;
energetic pentru. acel spirit""""
,,Ipteleg ca ar urca pe o nouh treaplS, dar aeeast5
rreaptb superioal"6 le convine spiritelor rnalefice, pentru e[
47

25. nu intre in conflict cu respectivele straturi de energie
vil:ratorie mai inalt6., ,r." u* ,ltrr"rr, cu mult deasupra
nivelului omenesc!,.
,,Aceste spirite malefice sunt ruptepurpi simplu de
realitatea divind care gltver.neazd [Jniyet-su]. in consecintL.,
lumea demonilor este
'barte
autenii. S;
";'";;;;;,"';;r"
exemplu, cd un yoghin poate stdpini foirr"ii""1'"'Jiiu
malefic, cu alte cuvinte, il poate ;;ij;g, Ei se poate folosi de
el ca qi de un se.ruitor adevirai,'in rurn" gi oase. in
m e n ta Ii tate a, o a strd e ur op e a n d. s - a'in fi ltr at d
"
;
"i;- ;;, ;;_
ideea cd un demon poate face ,d,u oricd,"r;-oi' :_"tii"ZZi^t
g: egitri. penh.u cd avind;r, ,.ede,r ,,d eiAratele eatsacif,if.i nl,
fi in @ i u m A n e, c a p a c i t i Si,p i,l i
"
o iu"E ;";; ;i;r;T;i;il :;1
divine, omul, indiferent' ciid qf
"rd;'rraiegte, rlacd. vrea si
d e s c o p e r e r e a I e ie c a p a c i.t d 6i sp ; iiu-a t e i ii |"- a| *'i2 ";,
subjug'a nu nurnai spit"itcle
^ottrfi,")r."iur
prrn gra(ia divind
care i-a fost acordatA poate ,o-u,riu chiat" foafte multe
zeitd(i!srgur cd in orieit yt" yogn';
"" se teme niciorlatd sd
cltey,te .la ordin,, la ascultai.eZ" ,i-;r;r malefic, indiferent
dacd este mai mult s.au r.nai p"ii"["l"r"nic. Aq remarca un
fapt care desigur corh.ayiazdi oi",t'i"iern, europeanul ss6s
oblig;tt sd incheie un.pact.prin care spiritul malefrc se oblistt
si-l slujeasca in schi-mbul'.unat. iuni|i;, d";;;;;;;", ;:;2.;
cd in lumea moderna spiritui
^ririr'irlrreazd cu omul de ra
egal la egat, pe cind.fn tum", ,,";;;;;i;'et estepur gi simpl,
suhordonat tdyd nici o condiqie ;"i,r;;;;; it cheamd..,,
,,Dar care este codul prin ca"e iu poate realiza in
favoarea omu.lui o subordon"._- a_
"""rt
fel, anihilindu_se
raul, maleficul?.,
,,.Trebuie cunosc.utd acea lege cu mecanismTtle ei, care
face ca spiritul malefic
"e
n* Z"iiri)t, p"ntru cd in caz
contrar, acesta se noate manitbsti ii iut"t ud", ;;o;;r;;;
d ife r i te_v dtd m d r i, i ai a le s d
"
;r:;;; ;;;;;r.,,
,,Mesajele cu care ai venit iiri iin"t includ ideea
,,sfirgitului lumii"" Vorn st*.rui *ui'rr"it asupra acestor
nresaje. Te irrtreb acunr daca este ,.o.ta,-
..idee" sau de pr*Llniu*...,. cum am spus, de o
,,Acest sfrrgit de lume nu este un sfirgit aI lumii totil,
adicd distrugdtor aI Pdmintului eu tot ee se afld pe el. Este a
rd.scruee, a micd, rd.scruce insd, in drumul civiliza{iei
terestre, fie cd este varba de cea aeeidentald, fie de eea
arientald' Pare cd omenirea trebuie sd se apreascd inainte
de a face urmdtorul pas."
,,Te referi la o pedeapsh?"
,,Lumea modernd. s^a obiqnuit sd dea importan[d
suprem d lucrurilor min ore, materiale, n e socotind i sen;iahil,
cum ar fi capacitatea spirituald sau posibilitatea de a face
mai mult bine Ei de a crea pozitiv. pimintul este de fapt a
gcoald fn care oamenii au fost ol:tigafi sd-gi trdiasca iialp
pentru a se perfec{iona prin propriile lor experien$e. Sub
in{luenfa spiritelor malefice, omenirea a uitat de prir;cipa}ul
sdu scop
- acela de a evolua spit-itual. insd Divinitatea gi
slujitorii Sdi nu au ldsat ca lucntrije sd decurgd dupd voia
spiritelor nalefice. Au mai fast multe fncercdl:i, dai nu s_a
reuqit tocmai pentru cd spiritele malefice s_au opus de
fiecare datd misiunilor mesagerilor divini",,
,,Presupun cA vrei sd te apropii de pilda supremi.,,
,,Cel mai impartant mesager divin a fast |isus f{ristos,
{,Inii pot spune cd inainte de lisus au mai fost gi atfii, deEi
nu de o egald importanfS. Voi spune deci ci nici un
^"i,urgi,
nu a avut o impartan{A atit de rnare precurn a avut-o lisus
Hristas. sd ne rcamintim cd straturile d'e energie vibratorie
ale Universului sunt sttucturate precis dupd legi foarte bine
stabilite de cdtre Divinitate. Fdcind o legdturd intre venirea
Marelui spirit AIb
- respectiv risuq gi straturile energetice
ale Universului, tridimensional, de energie, uycdm pi cele
ale celor ce trd.iesc pe un nivel supetior de energie dacd_au
meritat-o conform legilor [Jniversului, apoi urmeazd., fn
ardine, c]arvdzdtoare * stratul de energie in care trdiesc
numai spirite ce au acces la clarviziune, urcind mai departe,
Ia nivetrul spiritelar benefrce care au acces la fn{elepciunea
tatald, apoi, rind pe rind ajungem la penultimul strat
energetic, numif Ora5ul de Aur, strat clin care a coborft nu cu
49

26. *utt","rote in urmd. eercare a intemeiat rerigia buddhistd.
in ultimul strat de energie fn care trdieqte Divinitatea sint
cele 54 de spirite gigantice, care iI ajutd pe Dumnezeu fn
conducerea universurilor. Din acest sirat a fost trimis lisus
pe Pdmtnt, deci pe un sfu'at de energie care vibreazd harte
slab in compara{ie cu Opalul, rjeci ci Cetatea [)ivini.66
,,Vreau si-{i urmiresc mai departe ra{ionamentul
evitind sl te intrerup cu convingeri diferite, care {in de
apa_rtenenla mea la religia qi credin{a ortodox5. piasezi
figura lui Iisus intr-un loc pe care il cunosc doar din lecturi.
dar nu Ei din suflet!"
,,Vd mulfumesc cd-mi reda{i monologul in
eventualitatea unei-poremici! vreau sd spun cd-Iisus a
acceptat nisiunea sa de reabilitare spirituald Ei energeticd a
PAmintultti, gi cabartnd din strat tn strat, in ordine
descrescdtoare, a fost nevoit sd imbrace find pe'rind diferite
inveliquri energetice, ajungind sd intre in corpul omenesc
pentru a apdrea intocmai ca a fiinfA omeneascd. Iar esen{a
Lui Divind s-a pd.strat in centrul spiritului sdu.,,
,,Despre venirea Mintuitorului se gtia cu mult inainte.
Iar misiunea Sa pe Pimint nu putea s[ aibl decit o mlreqie
divinS!"
,,Cu privire la misiunea lui Iisus pe pdmint se poate
spune cd. inainte .de venirea Lui existau 6apte spirite
benefice trintise de Divinitate pentru u uupr^r"gLuu gi d;r;iu
evolu{ia umrand.. Trei dintre aieste spirite se aflau in Tibet,
zond. care a rdmas qi in prezent foarte.spirituald; un alt
spirit se alld in China, un atu| in India, un altul in Israel,
iar ultimul se afla pe terit,ttitil vechii Dacii. .(Jltimul, nu
inseamnd. ,,cel din urmd,,.ci unul din cele ga12te, qi care se
numea Zamalxis, Pentru a-qi putea duce la indeplinire
misiunea divind intr-o lume bintuiti de- spit'iie iarefice
extiaordinar de {brace, qi pentru ci pe gtia de venirea Lui,
fisus a aspiiat i' eI toate aceste qrrpti spl*fe refnviorind
energertic, spiritual planeta gi omenirea""
50
,,Planeta ins[qi fiind un eorp ceresc, prin diruirea cu
via{i reprezenta un etalon al Crea{iei Divine. Misiunea
Mintuitorului, din perspeetiva revela{iilor qi intui{iilor tale,
t are,in principal indreptarea pe calea adevlrului a vielii
oamenilor, sau gi beneficul pentru Pimint?"
,,Pd.mintul posedd, pe lingd toate inveliqurile sale fizice
qi geografice, un spirit qi a aurd" Iatd ee nu gtiu oamenii, gi
trebuie sd o qtie. La vremea respectivd, fn molnentul venirii
/ui lisus aura spirituald a Pdmitului era foarte sldbitd din
cauza acelei atrac{ii 6 "gdurii negre> create de Satan" Cu
toate aeeste'a, cu toate impotrivirile spiritelor malefice,
Marele Spirit Alb
- Iisus Hristos a reuqit sd reabiliteze
Pdmfntul, energetic gi spiritual, davadd fiind faptul cd
omenirea a mai trdit gi a evoluat incd aproape doud milenii.
Dacd n-ar fi fost reechilibrat acest strat energetic al
Pdmintului, planeta noastrd. s-ar fi ofitit probabit ca*o floare
sau totul ar fr degenerat in ceva ce nici o minte omeneascd
nu-gi poate imagina!"
,,Ai pomenit de mai multe ori despre rolul malefic al
"g[urilor negreD (black hole), care la scarA cosmici afirmi c[
reprezinth <<capcane> demonice. Aceste .gduri negre" sunt
intr-adevir fealitl{i ale Universului" definite de qtiinta
drept obiecte ceregti ih interiorul cdrora for{ele
gravita{ionale sunt mai mari decit oricare alte for(e. Se qtle
ci particulele sau radia{iile de orice. naturi. nu pot p6r[si
aceste obiecte cereqti. Se mai qtie cb ele apa, pe bolta
cereascl complet intunecate, iar in interiorul lor d,ensitatea
atinge vdlori inimaginabile, infinite. Dar aceastd ipotezl a
"giurilor negre> apare in Europa de pulind vreme, dup6
emiterea teoriei gravita{iei,a lui Einstein" Autorul teoriei, K
Schwarzschild, a prefigurat o imagine a spaliului in
vecindtatea unei mase. Oppenheimer qi Snyder vorbesc
despre faptul ci sursa de energie termonucleari epuizindu-
se, se petrece un proces de contrac{ie gravita{ionalb rapidi
care a primit denumirea de "colaps gravita{ional"
- ceea ce
duce la.transformarea in "gauri. neagr["..tn fine, astfel de
5l

27. obiecte ceregti au un diametru de ordinul kilometrilor, iar
ma-s? l?r enormi face canici fotonii si nu le poat5 pe.esi. S"
mai gtie cd. in exterior aceste *giuri nugr", se manifeste
printr-un cimp gravita{ional intens, care antre neazh
celelalte corpuri din_ vecindtate. Spuneam cd a"u.op..iru"
apar{ine acestui secor. Tu atribui acestui fenomen cosmic un
rol-malefic ce {ine de lucrarea iui Satan. Altfel spus, un
3!19. de distruc{ie in Universul supravegheat 9i cona,_,s Je
Divinitate, un mijloc conflictual, op"J niri"iiaili, i_ri
insuma aceste obiecte cereqti c., aderrArat d*morrie
"
cunoscindu-le capacitatea de atrac{ie gi de "priboEi.u" u
corpurilor cereqti din jur. Te intreb acum daci nu ..rauu p..i
un nurne diferit, unui fenomen real, denumit de qtiinqa
black hole? Cu alte cuvinte, un fenomerr cosmic prefigurat
fizi-c,,material qi ene.rgetic, il denumegti print._o .upuJit"t"
malefici, a lui Satan!.< '
,,Nu neg nimic din ce-ali spus, cu deosebirea cd. eu am ,
dat un nume celor spuse. Eu qtiu cd black hole fnseamnd
cauzi, iar etbctul . maleficul, adicd Satan. Afi descris ptoces-e
gi ipoteze materiale, eu m_am referit la adevir. Ca ia pat fi
fn[eles in continuare imi reiau ideea. De mai bine de Z00i
de_ani, datoritd spiritelor
^ut"nru
ie^rnrut trece printr-un
colaps extraordinar de spiritualitate. Daca lisus
"" ^,
i r""i
rdstignit pe cruce, probabil planeta noastrd qi omenirea ar fi
fost salvate, iar astd.zi am fi avut colonii nu numai p" n;"a
Ei Marte, ci poate qi pe arte pla:ngte ale sistemurui silar. Dar
lurnea rlemonicd s-2. opus cu v-ehemen$d., zdddrnicind;; ;;
multe ofi finalizarea misiunii lui lisui.i
,,Vorbind cu inima, ci nu cu ra$iunea, imi este greu si
accept cI demonismul ar fi cucerit in sens nJgativ,
distructiv, o asemenea performan{i cosmich!,,
,,Desigur-, a fost o victorie temporard a lumii
intuneca$ilor, deaarece Divinitatea a hotdrtt cd. omenirea
trebuie salvatd. Trebuie sd tnferegem cd rdstignirea lui lisus
pe cruce a.cutremurat intreg Universul, acest fapt ajungtnd)
<,
cu aproape doud mii de ani fn urmd., la cunoEtinfa tuhtror
lumilor evoluate din universul nosfru , Binetn{eles ed
Divinitatea a hotdrit distrugerea definitivd a lumii eelor
intuneca{i, a cauzei, cum spuneam, care'emand gi intrefine
. maleficul ca efect deopotrivd casmic, dar gi fn destinul uman.,,
,,Conte, a sosit momentul s[ rostesc cuvin_tul Apocalips.
I)e fapt este ideea centrali. a acestei cbr{i, spre care ne
indreptdm cu lentoare, pentru a in(elege pe parcurs multe
alte elemente ce-au condus la premoni{ia Apocalipsului. in
aparen{i, un text indescifrabil. in esen(i, interpretabil, de
la caz a caz, intr-o multitudine de nuan{e qi sensuri" Ai
venit din Tibet cu" mesaje extraordinare. Ai descifrat
{pocalipsul?"
,,Apocalipsul este scris in chei filozofice, astfel incit nu
orice minte omeneascd Ie poate descifra. De fapt cuvintul
Apocalips se traduce revelalie, descoperire. putem spune cd
Apocalipsa biblicd nu este altceva decit redescoperirba
adevdratului Dumnezeu, reintoaycet"ea la origini, Ia
Divinitate. Trebuie avutd ideea elard cA ceea ce se prezintd
in Apocalipsa biblicd este a descriere apraape metafaricd.
insd realitatea este zguduitoare! Toate lumile evoluate din
universul nastru sunt angt"enate intr-a urigd |uptd contra
Iumii intunericului. Amploarea canllichtlui dintre cele daud
for{e qi energii este de neinckipuit."
,,Mai e pu{in gi, dupi ce te voi inso{i prin Tibet, i{i voi
asculta mirturiile despre drumul spre Shambala" poalo ci
ar fi trebuit sh incep aceastd earte cu sfirgitul cdlhtoriei tale.
dar nu cred ci ne*am fi putut face fn{eiegi. in cititor ar d
rd.mas qi ar fi ddinuit poate dcar gocuMcum putem evoca
Shambala?'
,,in Shambala, acola unrle am aiut unicul Ei uriaEul
privilegiu rle a pdtrunde, existd multe instrumente foarte
precise qi foarte subtile, eare mdsaar6. aceste doud. farfe
despre care am discutat pinA acum: fo$a energiilor benefice
gi forga energiilor malefice. Echilibrul (omen€qte vorhind!)
intre cele daud forge a fost men[inut pfnd. aeum numai
pentru a nu cauza distrugerea unor legi ale [Jniversuluf qi
53

28. pentru a determina ca planul Divinitd(ii, de epturare a
Pdmintului,_ s7 fie explicat exact la *o*untul
"rirukt.-
in
mamentur de fa{a, dacd. s-ar dezechilibra aceste doud. enersii
tntr-un sens sau altul, efectul asupra ptu"iiii
"i;;r*;f fi
ucigdtar!"
,,Ce in(elegi, ce-intuieqti prin cuvintul ucigd.tot?,,
"Q9va
de genul cd planeta noastrd ar crdpa tn bucdti!,,
,,I)in nou mi-e greu sd accept ca niui"ilat"" L fi
.vulneratrilh"! $i cI ar accepta
"
u*u^.".r*" finalitate.". k- - '
,,Subs criu re m a rcii,. e s te
1d
ey ya t, D iv init iii-i-nu p o utu
aecepta o asernenea.catastr.of- Mesagerii trivini t" iieliri
sd-gi dticd la indeplinit.e misiunea de-salvare
^
pd;;;;i;;"
ceea ce se gi intimpld in prezent. in Shambala am ;;;"1;;
acest lucru. De altfel, semnele conflictului d" ;^;"-;;;;;;;;
au inceput deja sd apar(. privifi ,oniirt"t" i;;;;";;;;;;;;
noastre.
.Privjti gaana nebund a amenirii dupa acii;,"f;;-;;
averi, de pldceri Ei iluzii degarte, tr:t mai strdind ii
spiritualitate gi de oredin(i.!,'
,,Vorbeai de mesagerii Divinith(ii -* despre Shambala,
ceva mai incolo."
,,Mesagerii divini igi vor duce Ia hun sl?r"gjf misiunea, iar
scena conflictttlui finar dintre cere doud for{e va fr ir;a";;i;
,O afirmalie care consterneazl! "rq vrea ca acurn cind o
f". pq hirtie, sd fiu convins cA este vorb, J";;;ii*"j
Dupd Iungul periplu prin dimensiuni cosmice sl'fort"
c_olosale, mi se pare de-a dreptul i;i;;;;;j;;';
deznodrmintul la care te-ai referit eu atita certitudine sa se
focalizeze intr-un sp-afiu gi intr-un teritoriu i"r;g"if*;; i;
raport cu dimensiunile despre care arn discutat!,, i
,,Este sigztt cd. nu^sunte{i singurul careituiecd afrrmafia
mea in felul acesta. Dar a sositinomentul-sd
^i"iii,rJ'a
punctul energetic al pdmintului a fost traii'i;r:;l;;
R9y:nia,.i1ttre paralele energetice 26 gi 2B gi meridiaiu-lii
gi 26 * cifi"ele sunt aproximitive, insi centrul fr* ra acesiii
nucleu de energie aI pdmintului este in Mungii B;;;;;,
respectiv axa perpendiculard care intrd. in Vtifu O;iri"
Oyigine poate verifica aceasta cu instrumente adecvati,
.di
pildd instrumente laser ile mare fine{e.,,
54
,,Revenind pentru o clipd la *caracterul energetic" al
conflict*lui, se pune intreLrarea: dac6 spiritele rnal*efice igi
trSiesc existen{a pe ultimul strat de energie, atunci *o* oo,
putea fi ele distruse?"
,,Nemaicunosctnd sau nerecunascind ele insele legile
'{Jni"versului
stabilite de Divinitate, ele nu pot avansa pe
straturile superioare de energie, din eauzfr cd se prodic
deregldri. L[eeanismul r]e distrugere a lor paate fi unul
singur, qi anume atrac{ia spiritelor malefiee ed.tre straturile
superioare de energie
- adicd tn stdri energetice de
existen{d qi insogite de aparigia fenomeneror de inaltd
energie vibratorie, atunci strueturile malefice de energie
negativd pot; fi distruse, altfei spus, prin scoaterea lor de pe
ultimul strat qi ducerea cdtre straturile superioare de
energie sub un control qtrict, unde vor fi dezintegr.ate prin
tnconjurarea cu un fel de alveol qi se vor topi coisumindu_
se ca ceara unei lumindri".."
,,Aceasta in planul fahulos al for{elor de care vorbim.
Dar noi suntem oameni, Conte" gi vrem sA qtim despre noi,
despre destinr-rJ nostru in aceasti miqcare cosmici. Noi
oamenii .copiem" comportarnental, spiritual, moral energiile
respective gi discrepan(a dintre ele? Suntem la fel, benefici
qi malefici?"
,,Mai intii voi spune cd fn conf'lictul pomenit amenirea
va avea multe de indurat. pentru cd. gi aamenii sunt
impdr{i{i in doud categorii * benefici gi malefici. Cei eare
vor fi de partea spiritelor henefice vor primi protecfia
acestora, pe cind cei care se yor da de partea male{icului ior
{i distrurci impreund cu respectivele spirite demonice.',
,,Te-ag intretra in ce fel gi cum putem qti noi ingine de
care parte a *frontului cosmic, ne situi.m, clar presupun ci
ai aeelagi rhspuns: discernhmintul, morala, credin{a! Nu
trebuie sd-mi rispunzi, ci revin ia ,ruru final[ a
eonflictului, eare va fi in RomAnia!,,
,,In Ramilnia credin{a s-a pdstrat in ciuda vbacurilor de
tiranie maheficd. Ceauqescu a fost ultimul pian satanic. in

29. ciuda unei istorii extrem de frd.mintate, istarie trse care nici
un alt popot" nu a avut-a. Iztr prin pazi{ia sa, Rom6nia este a
t"dscruce intre cele doud pirgi ale'rumi'i, cl"i*rlaiur- gi
Occidentalul. Cu toate acestea, repet, credin{a s-a p,lsttit
aici nestirbiti, necrintitti, chiar qi atunci cirtd a,amertii
aeestui pdrnint s-au t:anf.untat cu cea miti rtificili 6i mai
asprd existen(i. C7 sd fiu_ mai contplet;, trebuie ne ,anug ;e
i'r't centrul cdii Lactee se ar'Ia a rurne faari"e evaria-ti
strtirituai, ,untitd. Hirania f'okao qi r:are de mii de u"i , iori.n;,t
lupia impott'iva iu-ntii intunericztlui. Din Hi,ania Loka a f-ast
d-eschis, prin spafiu energetic _- qi nu cel tizic! *_.un twne,I
de energie beneficd ce cade per,stenCicula;. pe trr;toliu't
Rorc,Q*iei, intrind prin ceni,r.tl tsilminl:ului unde se afli
lumea spiritelor narefice --- am vizur; rle artfbr expi;n i,.rr"o
acestor spirite qi in univej s, acum md r.efer ia planet:a
noastri" Pentru tz se putea opurle t:nergie:i ntgativi cp uese
din centz-trl Pdmintului, energia henefici trintis| ,lin
[Iirania Loka se irchide in afaia p]ienetei ,,rr,ii,l* ;;;r"'r'r';
tunel riin qapte bucle...,,
,,De ce exact gapte bucle.l,,
,,Ilentru cd Pimitul este a planeti de graduX gapte, este
cifra numrtrului continenteJ.oi existente, numirul celot
sapte mintzni ale lttmii, zilelt: srtptimfnii etc" etc. ceea ce se
va fntimpla tn urmdtorii qapte ani va zgudui orice
canEtiin(a, rlar nu treltuie sti mire pe nimeni*acum c-rnd" o
,;pun. RcmAnia va fi teritoriul unrje se va da lupta pentru
credingi, pentru a fi de part:ea benefied ari"de;_;";";
maleficii *'imprlis;1' aic:i este racur suitravieliirii aritenirii,
s.au autodistrugerii ei! Mesagerii Divinit:nfii tqi vor
intensitica acf,ivitatea mai ales fi zona Rominiei. vreau si
se gtie cd fn afard. de acest tunel de energie beneficd
lucru.rile var lua cursul trtrestahilit de cle*e firfu"t"
malefice.. ^"
,,Vreau sd rememorez faptul cd orice previziune,
prof'e{iile qi viziunile cu o implicare atit de ma.e qi dt;;;;
nu intr[ sub inciden@ spiritului justi{iarl MI gind;sc d;
50
pil<i[ ch Rorndnia este o {arh, una din p5rile Europei. Ce se
va intimpla irr jurul si2"
,,I)espre asta ceva mai t'irziu. Deocamdatd. nu se poate
spune c,i *nlarginile" tuneXului au a acfi.une cft, ie cit
beneficd. asi].pra spal,iilor vecine cu tpra rtoastrd, de;ii, cum
ant ztrd.tat, cea mai mare parte din energia benificd se
scurge ir: Ra.uania. Deja mulgi rlintt'e rcr'1ini sirrrt actiunea
acestei enet gii i-tenefrce..."
,,I)ac[.r.r simt cu adevi.rat, eu d.e piida nu gtiui Cum ar
f reLrui:i c r,inrla?"
,,C* ps *.n gal in carpu| Ior, ca pe teva care Ie sustrage
t:,ergia nt:gitti,i rlin nrlt, dar energia iterteficd rr* prit*
l:ace !;rttu]. 'lrei:u.ie acordat| a importan$.i i:;'ucialit t:s:is:ien{ei
spititi:*lt, existen{ei spiritelor I:ene(ice.,S;i nr.r uitdm ci
:;ttiritual, flominia va fi facarul credinSei unice pe aceastd
planet:ii.. Este evident cd mulgi rom.rtni var idcjea sub
influen{a s.:iritelar male{ice. De a'ici se p*ate trage c**ctruzia
td in Rarni.ni:t va avea loc un canfli.ct mai mult sau mai
jttitiri tragic ftttt e cele doud farfe...,'
,,A.9 vrea sh detaqdm aceste generalitSqi pentru a recolta
diri intui{iile tale qi rnesaje}e primite in sharnbala fapte
pentnr eare i{i asumi responsabilitatea rastirii Ior!,.
,.I)esig'ur. in anul jggS este foarte ptosihil ca sub
influen{a spiritelor m,ahefice RomAnia sd intte pe rtina unei
dictaf;*t'i militare. insd a dictaturd milit,rii, un sistern
dominatar nu poate exista prea mult, nu ya supravie(ui. Dar
conflictt-z"l intre cele douA for{e va dura qapte ani.,,
*Dar tu ai cuprins in Sharnbala, prin revela{ii. rlestinul
insuqi al i:ianetei .* este unul din rnotivele care mi-au
sugerat sii scriu aceastd carte! ._, deci ili po{i arunca *ochii
premoni t r_'iri
" rnai departe?..
,,()eea ce se va intimpla tn jurul RamAniei poate
constitui un subiect demn de cele mai spectacu.loase sienarii
de groazL' oricit gi-ar inchipui cineva amploarea eonfricteror
dintre cele doud for{e, nu poate fi camparat cu ceea ce se va
petrec* i'n realitate!"
57