Ianosi, ion estetica

a. AdcvdrLll
b. Binele
VII. UNITATEA $I DIVERSITATEA ARTEI
Citeva clasificdri
Ramuri, genuri, specii,
Morfologii, tipologii
forme, formule
Artistul
I/III. PERSPECTIVA SOCIOLOGICTi
Forma
Sensibilul
Concretul
lntimplalc
Realistt-t
Adev6r, llrogres
A.
56
5E
59
61
63
64
6s
7l
77
77
79
BI.
B9
9G
1Oct
150
151
757
164
170
776
lIt)
t76
t7g
c. Sacrul
1.
2.
J.
4.
d. Utilui
3. Singulalitate
4. Naturalete
5. Totalitate
6. ,,Impuritate" arta ;i ideologia
IV. ARTA
Arta
t.
,
3.
4.
Arta
l.
,
J.
Si politica,
Istorismui
Politicul
1.
)
4.
5.
6.
7.
Izomorfism Conceplia despre lume l8a
Arta socialisth, partinitatea ei corriunisli 187
$i poporul, arta gi na{iunea
Caracterul popuJar
Specificul nagional
Cultur';r masei'.masa
792
192
196
culturii 200
207
247
207
249
210
214
PATiTBA A DOU A
1. INTRODUCERE : SISTtrMATIZARILE ESTETICII
1. Estctict-r.l 9i estetici'r
2. Sistem si sistemattzat'e
3. Fondul dialecuiuii
4. Dilroturrnii, trillo: ' r.:
Materialism si cli:tlcctica
CIVILIZATIA CONTEMPORANA
1. lntrebirli ccntemporanc
a. Arla .'
$I VALORILE ESTETICE
100
100
100
10!)
10 iI
110
111
712
112
113
114
116
b. Spirit ?
c. Unicitale
d. Opera ?
e. Ar'uistul ?
f. Criza ?
2. Civilizatia socialistir
216
218
220
a.
ir.
c.
d.
C.
t.
Sensurile imaginii
Re{lectare qi crealie
Gnoseologie gr iclcologit:
Practicd ;i teoric
Valorificare critici
Parte qi intreg
3. Poludri
Bibliogralie
4. Experien{a estet.icd qi urnunismul ooo
233
VI. CATEGORII ESTBTIC:E
Poiariziri 116
Particuiarizdri 11s
1.
2.
3.
4.
5.
125
136
142
Detalieri
Criza unor
Rccapitulali
valori

c'U1It{T 11IA1N?'F.'
inc't r'c: irt, oc'e st ntanuel sri erprrir, sinl,etic .i .i;ite-
rruLli'.-, cilr:r'a clitt.lre. clinrhn"ile si cr.tnxinclerile pt, ,.rrrt
ic ,,;occlr,,s." t:;entialc clttpii 2.3 cl.e ani rle actit.itr:lc rli-
ri:t: ticii.ri 1l rii;/rcislitii irt" dl.nneniul esteticli nrai.,i.r.rlrl.
'ilr,'ritti r.t:(,tL t'trt,ltrtiq(,;jfe l,entotizte anterioa,r.,, tliri lc
i.tt t'r, t,irti nrollirrisil Qt:ttcrtlizLttrrrrr: ; IJialcr. lir.,, si
r:.,1r'1;t'l (ilrlituuL.S/i i??iil'icd, lgTl) u ll,rr l rllii. !...r e1.;,
.slriri:i it, t.rti i: ::i-ttu qitsit 1ncu1 rrrtclc t<,t.trr .!'11;t..,;,;1 i..11-
lrrlc : Sr.hi'lir peniru o estetical posibilti (Edilu:,: :) :.ti.-
?i(.',tr'ir, 1975) o orlir_nilo.t () prin-Ld e:t:pun(tt(, rrrlr,.i,i,r,..lrj
cr ;i' ; i r t i tl e.s | 1 p1'e o c el.ui ",no d proble ntat iri, 1 / I i i,t., r
ili i-
nei ]t',a,::i.! (: i.rt. crLre se intilnesc Jrir.nir.,,rir/ li r,;,, :! . r(:
tenttltrri (.'ott.,r.ijSce nte cu m1-Lilipl.e urniri : l.irrt: I ,irt
e-(tr'1ir.ir ('l'i.i.s,tt1ralir;'f,jnircr:;il;iilii r|,irt.
'[]rir,:u.rc,:i:.
,.'l;: j
a c()tltpl(:L(rL lfibloLLI ht plan tem.atic. rri.lTlii;r:.::t;r ir.
r.rrtor pctrtit:tilttre rteuoi di.dat:tict: si .f or?n$liu1. I ),,..;,5q-
cc'itrn sc'i m,ai jac u.n ,pu.s i"n. calan t'lrtbord-rilr)rn i:1;r1..,ii16/
L'cr'ir .rc ftti, se pere decisit: clin r '..iiin.ul(tri, da: ct .,rib-
.stan'ie1i, rcnunl,(tri, reorCondri,, nzodif icdri .sl (,.rii; ljic_
! ti r i . I r tt t,titd cr, m parati,-u cy srt'i e t' i|e tnelr: cie lLi . t i : i nt e
t's {: iitoi crl seent(L a d.oult parle a cxpunerii. (ti ,,.icc
,,ttttrttugl t!t: cnLtar" el se conlor,rcazti t,ctittlt,lr,t. :nLtri
ctr.r's clt'.s/lr at ittt:(tld,minfuLltLi,srLperior, ctr. Ttre t.d tk:re
urt,or coteglctrii de studenli de lo fcrrntltdl,i ct-t. 1trrt,,ii rJe
.slilrr/c sr.tt'iale si L{,mane, satl de arte, clar orlrr,;nreu.
pe (:are o u.rtn(u.este este realizatd. prin op{hnli. itit_
cenfe .si preau'pdri proprii. Inclinaliite par:ticulcn.e se
itisrrrrr. clealtfel, totd.eauna fi.resc intr-in cadru glo_
ltril.'n li rle uceea pe d.eplin d.e i,nteles ca?Ln (il,l ma-

tlual d.e esteticd, datorat altcuiua, sd Jie relatiu altl'ec
conceput ;i expus ; acu'rnuldrile uor continua prin
efortirile'conjugate ale tuturor celor care studiem ;i
preddm estetica. Lucrarea de fatd este o etapd a pro-
priei mele dezuoltdri, pe care o nddd.jduiesc neinche-
iatd. De perJec{iondrile de care uorn auea in continu-
are neuoie rLe uorn d.a seama i,ncliuid'ual ;i colectrc ;
inclusiu prin d.ialogut' pe care iI poartd scrierile noas-
tre cu toii cei interesafi de practica ;i de teofia artei.
AUTORUI)
TE.ATNTIIR,AP
5
l. TNTRoDUCERE : sTATUTUI EsTETtcn
-.
Estetici.nii iEi
'ecunosc
identitatea de douii secole si un sfert.
El s-ar1 obiE'uit inire timp cu moder'r denumire u iio*"ni"rui ror.
,r!_s!yti9o" u,
"iy]]?
un terrnen curent. Unii il preferd ,,lttuiiitei artei,,,
denumi.ea tradilion,arir a disciplinei; allii iEi concep ,,estLtici.le,, ca
explicite ,,filosofii at" u,t"i;' lale
-u.t"i
gi ale unor zone, eventnai,
g"j_lil,rtirtice"). Fapt este cd epoca de glorie a esteticii, crupa ce
:iy.fq"rt:n, iqi ar an-sase respectiva propunere te'minologica la
^rij_locul secolului al XVIII-lea, a corespuns unui Iarg gi iialt interes
filosofic pentru frumos Ei pentru arta. In abundentra',,drt"1i"itor,, mo-
derne vom recunoaqte, totugi, un semn aI calitalii ror Jcrri-[ate. Avem
in vedere transformarea componentelor unor fiiosofii atotcup rinzd-
toare in- discipline particula'e de-sine-statdtoare, elibeiarea lor cle
sub tutela metafizicii gi treptata lor fundamentare gtiinlifica. $i clacd
acest proces nu s-a conturat incd prea lirnurit in primere etape are
existenfei ,,esteticii", cu timpul el a devenit pronunlat gi neirraoietrri",
prin impliniri precumpanitor' lucide qi exacte.
I. DOUA METODOLOGII, DOUA OBIECTE
.
I."T". ei9 1u pendulat, r3 f9nd, op{iunite disciplinei ncastre, de la
origini ;i pina in prezent. preferinleie au fost ae^parte" unor puncte
de vedere ,,inalte" sau ,,adinci,,, ,,ample.. sau ,,minutioase,,, .,sinte_
tice" sau
',analitice", ,,meditative" sau ,,descriptirre", minuite cle catre
,,glnditori" sau ,,cer,cetdtori,,
- o cezuri
relativd, posibila oricum doar in cadrul
logie tran;anta Ei practic
unui cuprinzatar intreg, o

cezLlrd care permite insa clelir-nitarea, valabila n-iaca| in tleacit ;i la
nrod',rl ,,or,.rrurr1iorlal, a unor optici mai accentuat ,,Jilosofice" silu mai
p,"a;;;"i -;tiinttfice',. Gindite Ei cercetate s'au cuyenit. la lindpl lor,
1r.,ir',ur,-ri'ii art", dornenii corelate ;i distincte nu tnai pulin decit me-
todelr' !or de inr estigut'c'
Inr-ot_-dm nu in,r.iriplator iaturile celor doua unitSli intr-o atare
succesiune, ci pentru a sugera reiaiiile reciproc-e intre polii subsis-
ternelor. cdci daca in arti "vedem
nucleul specializat Ei concentrat al
frumosului, adicd al unui domeniu in planul preocupir-ilor uoastre
intri c,uprinzdtot, dar iinplicat celor mai dh'erse functionalitali, r'om
|ecunoir;te, corespunzdtor, Ei simpatia ma|catd a meditafiiloi' arnple
_. pentr:u i.umot, iar a studiilor minulioase
-
pentru arta'
Electele acestei duble afinitAli s-au constituit intr'-o ,,filosofie a
Jrumosulttf' Ei o ,,gti,irtfd a artei". Dezvoltarea lor par:alela dateaza din
antichitatea elinar'de la op{iunile plat-oniana s,i aristoteiicti
-
opliuni
pl",i fu
""
punct*distincte'qi opus9, dar atenu'ate de momentele ,,in-
ierse., dinau't'ul fiecarei concepfii Ei care au darul sa qi estompeze
opozi{iii lo1 exterioal'ii. Aclversitatea lor o t'eediteazit ins[. ulrti lts(ti-
!it, in antichit.tea
'o'n.ni
gi in evul mediu li-rtin, speculati'is'rr-rl prin
ipiritul saq neoplatonic. qi poeticile, retoricile. stilisticile prin litera
Ior r-ieoaristoteIicA.
Renunlind pentru lnotllent la nuanlari, desprindem o destul de
cla'a schirnbaie cle .cce't de la o epoca la alta. Grecii mediteaza cu
pr.ec,riclcre i-rsi1'rpf ir ideii de frumos 9i asupra -substan{ei
al'tistice : ro-
rnanii analizeaza cu precadere formule qi tehnici expresive. Teologii
medievali.r" p.eoc.rpA iara;i de rraienle inrateriale Ei metafizice'
Renirste'Eir lsi potenfeiizir, in schirnb, interesul pentru
'ealitlrtea
na-
tu|i,ii gi cea uitirti"i. adica pentru structut'ile co|elate ale a|tei cu
ale lumii exterioare Ei , respeCtiv, pentru descrierea migdloasa a ma-
tet-ialelor, procedeelor ;i modelirilol artistice'
s-ar parea. din cele spuse. ci ,,fiiosofia frumosultti" este indrd-
gira de tdtre ideati;fi, in timp ce
',;tiin!'a
aLtei" este o preferi.ta a
Tnateriali;tilor. Obsi:rvalia nu- este lipsita de miez. caci meditalia se
poate avinta spre zolele unui spectilativism celos. iar descrierea se
culipe sa raminl aproape de faptele autentice. Sa nu uitinl insa cd
descrlerea poate, ta iinaut ei, degenera intr-u' plat descripti'is*1. fati
de care a,u,intul se pastreaza oriium... a'intat. $i se-inti'rpia ca ttneie
tratate, cu onestitate aplecate ?sYPLa obiectivultti ior precis circum-
scris, s'a ne plictiseasce, iar gindul iiber 9i larg desfaEurat despre fru-
m.,se1e El clespre arta, chiarldaca inexact, naitr sau pe alocuri fante-
zist, sa ne pasioneze dupa multe veacuri'
Le inr-ociim din nou deliberat impreund, frumosul ;i arta, spre a
"rgu*-ou*ozele
1or, irnplicate in insuEi procesul delirniti|ii' con-
gtiin{a insepi.rr,abilit:lii.finale nu poate op.i totuEi, pe parclrr.s, por.-
nirile separatoare. cdci daca poeticile neoclasicismului fra'cez sau.
tr:atateler despre sculpturd, picfurd ori dramaturgi; ;i;-ii;inisn-ruruiengiez' fr;incez, ca gi.are celui german timpuri"-;"-';dJl;;in prelun-girea .,liniei" aristoteric-renasce"ntiste, o inclinatrie ouiu"iuae qi me_todologiea-perr.u i'eol. un'eal artistic care poate fi elar perceprrt qi
descris * filosolia ciasica ;i cea to*o"1i.a j"ir"""i,'a".l"riJ" a" .rrpresisl'e.r.tiza.i. irchrsir',.i,r
.ntatr estetic, au icor"dat in schimb prepon-deren{d id.ealului, r'ieditat qi speculaiin chip idealiii.
---^^--
IIax Be'se distirge. orientarile ,,garileici" gi ,,-rregeriand,, are este-
lt:ti.:,: :ll:i:-1"$ carefn.parte.se su"prapu-ne celei operate cu plilejul
9e,.1,,I",1'.1rt'e p.eocuparire .nalitic-q;tiinfific-infor*ati'e gi cete.sin-tetic-filo-sofic-speculative, dar n.t-oi in parte, deoarece, spre creose-
bire cle
'-rajo.it;rtea
confrali1or .ii specutifi,ri,'H"l"i'.'*.i;it ri i,-,g"_tndneze ','iziunea larg teoretic:r asupra iaearui.i e?t"tJ.'"J'o deos,..bit
de precisa ;i de pro*iunda receptare ;i anariz;i u p.*t1"ii artisticereaie. antice gi moderne, inauguiind o posibit:r cate'interriediarri de-oseltit tlo fl'rrt.t rt0ilsil.
(iel r esr.e in tot cazur cd, de ra Ka't, constrr,rcfiile esteticii idearistegertnane se situe'zr la antipodul
-prestructurarismului,,galiiean,.
- .motiv esenlial pentru care vor fi vehement .;rom;; de cat'e o
:::f *^l:t:gg]9gii estetice de naturd materiaiistd'sau cioar poziti_vlsta, metodologii efgJe3e, franceze, ruse sau chiar germane, pleocLr_pate de particurarizari fiziorogice, psihorogi<= ,;;d"l;l;;i;e. gi estelimpede cd, incepind cu a douii"ttritrtu a secorurui trecut si i' secorulnostr. cu deosebire, in amintita cornpeti{ie victoiiali ,,rrii" tot i,aimuit .-$tiin'tei despre artd", adtce oiieniarii increzatoai.e-in rucido,exact' ;i ad,i'r. in'estiga'e.,a,fapturui artistic. specuiuti.,ism'l'uare c;rut,re,, in aceste condilii, in ciuda razrefelor il"";;;;i de r.eani-rylare'' Secolul nostru-este a19uit pe gtiinta qi estetica tince sa se satu-reze qi ea de substanta qtiinlifica. procesul
"it"
ti.ur" qi;;lrl", _ pinala punctul in care refuzur necesar al metafizicii ,"
"o"i*teqte
intr-oapologie a ,,fizicii", inatlecv'ta totugi explicitarii
""", ,""fita!i prinexcelenfa umane Ei spirituale
2. O gTilNTA FTLOSOFTCA
Esteticienii contemporanr-_.lilt supuqi asaltului din dou. direc{iiopuse, un,a exclusiv ,,artisticd,. gi alta excesiv ,,Stiinlijica,i.-pri*u nucrede in vreo arta aproximare a fapturui de aria i;;f"r; c.elei ,,sirn-patetice-", in care criticur r" i*pri"i-pi"a r" ioentiticareln'ope.a in_dividuala. individual,,retraita"'si i"6i"ia""r
".L".";,i c., miltoace
10 11

ariistice sau paraartistice. Estetica se dizolvS, u51f-el' -intr-un act cri-
tic d; tip ,,inipresionist", care d-e fapt urmdre;te dublura originald a
"""i
pr,itoiip artistic triginal. Ne vom preocupa' cu-acest p.rilej' mai
mult cle a doua directrie,
"ale carei amcnda'rente au l5rgit ;i irnbog6-
tit ;;i; .i,-,rput de cercetare al esteticii. dar in aceiaqi timp au qi sub-
minat, citeoclatd, *oluritauie de fiinlare ale esteticii, sau_cel pulin ale
trnei anumite estetici, vreme indelungatf, suprapusd disciplinei ca
atale.
nste vorba de amintitele ini'estigalii pozitive, forind o arie res-
trinsal:roconsiderabiliadincirrre.Antecedenteielorledescoperrm
inca in secolul tt""rri, itr .lr"r-,-,"o tr-ansferultti de interes citre zonele
"tiinri"" ,,de jos", studiate expelimental' sau cltre.o..practici delimi-
taia a crealiei, privita istoric. Explozir particularizarilor scientizate
car.acterizeazi insa, cu aeos"t i.e, t^eoliilc ilrtei in secolul nostru' Folo-
ui,'.i t"r,-,r",rul 1a piural, deoarece pe misura multiplicdrii metodelor
gi-.iriecti'eto. a"^""r-c"iu."
"t"
i'evitabil sa se fi inmullit qi efectele
ior. Locut teor-iei l-an luat teoriile asupra literaturii 9i artei, do^reniul
i* cauz.i se'ranincl qi el unui evantai iarg deschis qi ctl razele din ce
in ce tllai indepartate unele de celelalte'
$i daca estetica de odinioard se reciama unitard, increzdtoare fiind
i" C'"iiiif i-rnificaLor, de la o vreme ea a p59it congtient.pe calea pulve-
iiriiloi -- i' plan iiziologic, psihologic, sociologic, lingvistic' t'ate-
matic s.a.m.d.
-.
sg'rn'litia'pi, parcurs numeroase cunogtinle indis-
;;;;;difi;;eroi"1"i uuerioi. Asupra multiplelor planuri plute;te
ilt; *"Jrtitudine : sint oare toate aceste ipostaze ale esteticii
- cu
aclerrdrat ipostaze ale-isteticirl ? CiEtigindu-se enortn in zonele parti-
;i;t;,-;;'s-a pierdut, pentru o vreme, perspectiva generalar ? !
Intrebarea (finala gi esenlia.la) nu poate- fi ocoliti :. se justificS
estetica alttel ciecit ca
'o
disciplind prir excelenla general6 9i genera-
ii;;;;;";ia nivefuf iniregi,i irte, al tuturor frumusetilor artistice qi,
intr-o anumita mdsurd, lchiar extraartistice ? Este de conceput ea
uiii"i decit ca o ,,filosoiie a artei si (sau) a frumosului", ca o ,,gtiinli
generald a artei Ei (sau) a frumosului" ? !
se ,cunosc incercariie unui gm,p de esteticieni germani (Fiedler,
f)essoir, Flamann, iii{": Liitzeiir,.'Baeumler sau Perpeet) de a dis-
;iil;,.;"t;ti;;;;-aL "siii"lu
genetaie a artei"' $i ele audemonstrat cd'
p"riti" vreLnurile mai noL, ioar siste-matica speculativa-.este ir-rsufici-
enta Ei se impune, corespunzdtor,.o intensificare a studiului istorico-
t;;;ii" ;rl op|relor de aria concrete, ceea ce concordd tendinlei domi-
;;;G; secotutui, favorabib particuiarizSrllor in cunoEtinla de cauza"
,r;il;"lt aceste incercari nu au pus la indoiald oaracterul general,
;;pli"i;";-implicit filosofic, al nici u.uia dintre cele doua cornpar-
timenten'raiorep*"o'tlrut",inclusivalstudiuluidinurmS'maila
obiect, Ele s-au menfinut, ca atare, in interiorul esteticii propriu-zise,
aga cum s--a configurat ea in epoca modernd. .- ehiar si a-eti*itirrd
:,1f.u-.tyl .filosofic (As-thetik sau Kunstphitosophie) de cel particular
i"+ynt!*i::enschaJr", Kunsthi,storie ; Literafzru.'rsscrrscltu[1, LiteraLtLr-
t Li s t o r i c, M u s ik w i s s e n s chaf t, Mtt s ikhist or i e etc. .
. In schimb,-.tocmai po'rirea viorent pozitiva, in sens de particula-
rizatoare-, a-'alitic5, exactd, delimiiata q.a.m.d., caracterizeaz.a, de obi_
lli: -..{"] ll" lingvistico-logice (stilistice, semiotice. structuraliste, infor-
Tatlon?ler matematice) ; orientdrile psihologice (psihanalitice, indivi-dualpsihologice, psihofiziologice, psihoantr6pologizantej ; 9i, pind la
Lrn punct, g,colile sociologice (pe ramuri de aitivitate sau pe foimc de
conexiune cu publicul receptor)
- cercetdri care in mai mica n-rasurd
sorrc.sau global gtiinlific), si mai degrabd avansEazi un numdr de
tn?Ti!.distincte asup'a mai multor oblecte sau mai multor act:vitdti
artistice distincte. sint in afara oricdror indoieli hotnritoar"l"-ilbd-_gatiri oblinute prin aceasta inmulfire a ariilor qi metodero, d"
""r.u-tare. Dar o,are ele s-au integrat esteticii propriu-zis" ,".,-rro. disci-pline
.invecinate, gi nn cunr.,.a repr.ezinti
-- dincolo de r.aloarea lorproprie
^- doar p_remise ajutatoare, ir',portante sau indispensabile,
pentru innoirea ulterioard
'a
esteticii ? in mod ."r""i,- ouignuim sd
asimildm diversele teorii artistice ale secolului
""o, ,.!ri"tici,, com-plete. vorbim adesea despre .,estetica" 1ui Jung, rur s;"h"lard, sau
'rinianov, squ Eco, sau.Birthes E.a. Desem"uruu"ror p.i"'a.er"gi t"r-trlen nu-anuleazd, totuqi, deosebiriie de fond, de vremb ce fiecare ana-
Yizeazl, in mod diferentiat cite o zond relati; ii-th*, gi,r' u,r"t"ura,ici diferenlierile fald de estetica filosofica, atita timp'cif Luttri din_itre aceEti,,annJigti" sint cl.e obicei pulin inieresali de statutut globat
nropriu activitdlilor artistice.
,,-ll^ T-tlP:r,"".opiniei. exprirnate, am invoca Ei atraclia reciprocd
oint'e particularizdrile teoretice _pe ramuri, genuri, specii artistice,
r," {" o-parte, si cele bazate pe diferite p,rnci-" de riedere gi metode,p" ie.altd pa'te. Tr-icotomica speciarizare a gindirii ;;p;" artd, inprofesiunea criticuh-ri (individuaia), a teoreticiinului cle railuri (parti-culara) qi a esteticianuiui 1genera16;, a fost de murt corr-semnatd. Este
insd interesant de remarcit cd
-noile specializari, ou1i""iu ain inter-ferentele teoriei artei cu metodele diferitelor Eiii"iJ-ip.""cupatd de
expresia logicd qi lingvistici, Iegiferarea matematicd,"de activitatea
ill,,""^rlil1,!l?gr",."1.tehnic, organizarea sociatd sau'substratul psi_
nrc), au prererat, de obicei, sd se coroboreze inelului mijlociu al amin_
titului lan! tricotomic. Folosindu-ne anterior de ideea ,,particularizd-rilor"' arn prevdzut tocmai aceastd spontand Ei congtienia Ji:anp intreparticulare]e teorii are arrei (Iiterare, ptrastice, ;;;i;;l;t f particura-
12

rele metode contempo::ane (lingvistice. sociologice' psiholcgice)
-
ali-
anla de care uu pregetd, biireinleies, sd beneficieze atit ct'iticul pleo-
cupat de individualiiill cit ,si esteticianui dornic de generalizar-i.
Intr-un cuvint, analiz,. matematic5 a fo'melor poetice fixe, cles-
crielea structurali a straturilor unei opere plastice sau mttzicale,
clescifrarea arhetipulilot' mitice ale dramaturgiei sau dezbaterilc asu-
pra sociologiei romanului
- deEi nuan!.eaza critica fiecarui produs
irtistic in p-arte qi imbogS{esc terenul sintezelor estetice in ansamblu,
nu lin stritt de aceste in<ieletniciri polare, ci se leaga preponderent
de zona punlilor .,intermediare". Motiv pentru care de aceste cerce-
tdri s-au gi ocupaf cel mai frecvent teoreticieni, anume, ai literaturii,
ai picturii, ai muzicii sau, qi mai delimitat, teoreticieni ai prozei epice,
ai iormulelor Ei procedeelor poetice, ai orientirilor ,,abstracte" in pic-
turd, ai muzicii seriale E.a.m.d. Aceqti teoreticieni, doar ai unei lamuri
sau doar ai unei specii artistice, pot fi numai intr-un sens indirect
qi colrrer-rtional pu;r'riti ..esteticienii'. Teritoriile apropiate de esteticd,
inveciuate sau iuterfel'ente, nu se delimiteaza de ea tlici ;cu r-rlurinli
s,i nici cu strictete. Printre dovezile interpenetrirrilor, am cita pe acei
iitot'ici ai artelor plastic'e sau ai liter:atui'ii, din secolul nostrr-r (de la
Riegl, Wolfflin, W^orringer, Gundolf, Huizinga, Curtius
-
ptinA astazi)
"n."T.
p."o.r-rpinclu-se de-siitematizarea unor morfologii, a unor stilis-
lici sau a unor tipotogii cuprinzatoare, s-,au declarat adepfii unei
largi viziuni asupra artel qi au depagit in permanenld specialitate,a lor
iniiiaia, fie in direclia esteticii ,,generale", fie intr-aceea a filosofiei
culturii.
lir ciuda unor situatii lelative qi nesigure, cu interpenetratii $i
amalgamari, vom considera estetiaa * in inlelesul propriu al teilne-
nului"
- c? pe o filosofie (Etiinle gener,ali, teorie giobal6) a artei 9i
(sau) a frumosului. Orice estetician are dreptul sa se bizuie.pe anaiize
io"ui", dintr-o anumitd lamuri sau specie, cu condifia sa-le conduca
spre generalizAri de ansamblu. EI se poate limita chiar la citeva cazuri
dispaiate, la un singur caz sau la nici unul anume __ d'acd integrarea
obligatorie o ya ob.*1ine in eunogtin!6 de e;luz1., adica im,plicind in
generralizAri toate variantele individuale posibile.
Esenlial pentru estetician pare a fi, prin urmsre, efortul sintetic.
Faptul ca acesta s-a consumat citeodau in gol sau c5
-i-a
lipsit de
mritte ori un veritabil suport qtiinlific, remine un adevdr de uecon-
testat, dupd cum ramine, de asemenea, neindoielnic faptul c5 tocrnai
in privin{a acestui temei gtiinlific au reprezentat ;i continud s5 repre-
zi-nie noiie teorii qi metode un nepre{uit spor de seriozitate. Supor:tul
indispensebil nu se substituie, ins[, unei finalizdri in pl'anul esteticii'
Metoidele qi investigaliile amintite, chiar dacd revolulioneazd, sd zi-
cem. teoria semnelir' ;i sensurilor tipurilor de versificatie, rimin,
pentru esteticd. doirr posibilitatri demne de expiorat gi integrat intr_oulterioard realitate a generalizdrilor. Aceasta, deoarece principala deo-sebire intre estetic5 gi teori,a .t.rei-rumuri, specii sau forme, formuleartistice nu se reduce ta oistanla aJ"it" -sfera cuprinzatoare ;i arialimitati a sintezelor. sporul .""iituii" ui rd.gi,riii;;llJJsartur cari_tativ al viziunii filosofile.
O teorie san o metodd particul,ard asupra artei sint qi ele, in celedin urmd, tributare unei vLiuni titosoiice'd"rpru l;;;."bai acest ,,ineele din urmd" se descifreaza i,' pra"tica aeseori
";
;il;;; al lui ,,in
11t1."..:,:ildirect(,.,,voalat(. In ,"fri*n,- estetica _
""i"" "*t"ticd
_ igima'tu'isegte. explicit qi-obligatoriu. aderenfa la o anumiti concepfiedesp.e om gi societate. Impiigind lucrurile'pina ta utii.n" to, conse_
,cj,?.|: j::T^-.:y: cd esfetida esre intotdeauna o concepfie desprerurlre
- $l despre artd, ca fa-!eta, _parte, atribut, forld a acestei lumi.lr acesr sens precis, ea este intoid'eauna o filosofie, 'o
,,Elil"p filoso_fica", nu in sensul suprasistemic de oin"i;;;:;i'i"",#1.I contem_
P.orap' al irnplinirii unbr Etiinle umlane printr-o
"ot;;p;;;toare teo-rie $.i nretodologie de.sorginte ii a" ."Urtunfa filosoficd. Iar daed multeleorii ;i,metode particulare se-murfume.il; ;;;r; iuiirr"i"i, forme$L st'ucturi, estetica transcende neapdrat aceste zone, in direclia con_li'utu'ilo' umane definitorii, ,
""Jt:-rtotaritoare
prezenfe in pranurideilor, idealurilor Ei ideologiilo",
-ii""i*ente
al opliunilor filosofice.Relativa deosebire a ceror gi"a
"nti.ii.poate
exemprifica aceeaqi ori-
9ntgre teoreticd, fenomenologl,zr de pilda, care cu una din laturile sale{prin experimentarea unor tEhnici si prregee de analiza) a anunlatinr-estigafiile structurariste, iar
""'o L.rta raturd s-a pastrat (de laprimii adepfi ai rui Husserrra Ingardur.;
"u
o estetica d:]ft filosofic,tneditativ gi.chiar specutativ ; a"? o p"llq :;"-d;ti"'i,"'r,"*iologia,rn care
- dincolo de.minulioase ,,analitici,, _'s_arr*""b.rligrrrat, cutimpul, Ei-sinteze estetice ae nat"ra'iiiosofica 1oe
"atre
!"u"'arrrr" t urr_,ger, de pilda).
. In schila istoricd anterior conturatd se cuvin, de aceea, introduseimportante amendamente. caci, daca oLier;;ii; ;; on.,,i;." ra inte-resul secolului nostru pentru studiul exact gi ,iri""!io'. ui-i".,o*".rrr_lui artistic qi, respectiv, dezinteresur sau d;"tr";p;;,i"ti" celoasdqi meditafil vagd a fost.ex-actd, in tinii mari ti"t*'"ileiJ gi pentrucd diversificdrile multiple-ingreuiazd reasambidrile iuo""1i"e) _ indetaliu, ar..fi-Ei superfrciard !i rata ignorarea tentativeror sinteticeale esteticii filosofice- din acest seco-l ,,practi",, fie"iati*rl' prerente,de fapt, in fiecare deceniu ar sau). sd nu uitdm cii acest secol a fostinaugurat de cdtre estetica lui Benedetto croce, p"
"iialliorentd raadresa speculativis-rrlyi.. tradifional tot pe atit de adinc ancoratd
intr-o substanfd filosoficd voitd gi mdrturisitii. D,pu;;;-"" urmat
11
15

Niholai Hartmann, sau Georg Lukdcs, sau -- la lioi .- Lucian Biaga"
Estetic,a fil0soficd
";;
f;zhiar atii de uitati in acest contradicto-
riu veac, pe cit o. o'li*""ii-pi"u itttocali pozitivigt'i-Ei pragmatici" Ea
a contj,nuat sa ade.e]i;i;J, la o filosofie idealista, in cazul intuiti-
rrismului sau al i"no-erloTogiei, cu preferinle adesea manifest "su-
biective", opuse ."
"-;;;;;i;liilor
,,obiective" proprii
'teoriilor
parti-
cularizatoaie (semiotice, structuraiiste, rnaterr:ratice)' Dar-este care o
i;t;iit"t; ;";ulit" .lrt t:.'consonani5
-
a esteticii ge'eralizatoare cu
idealis'ru1 Ei a celei materiaiiste cu particularizar:ile ,,scie.tizate" ?
Nu este posibila, oare, unificarea' pe segmentul s.upelior aI spiralei
e'oluti'e, a celor a".* ,,ii"ii" teolelice. descinse diir p|eferir-rt,ele lui
iri;i;' ,i'rrirtoi"r il'f" -r'ir,e
caz, estel.icienii nu au tnotirre tt"mei-
'ic,e
de n r.enu'{ii lo ,.ir:tr,!lto {ilosofice ale disciplinei.lcr, i. absen{a-
crir.ora nici nu..'" irir"ii"ii" r-in .'iitoi: a1 ei l'elativ di:-sine-stataioi: ei
Yor- trebtii, Oinrpotli"i, "* i"t*t"" vaiol'ificarea qi dezvoltai'ea conti-
nuii a accstol- iiltt.,ii, tn:ri cu $eartta in calitatea lor dc treneficjali ai'
unei incheg,,t";l .,iiir.'"tlur',i"
"on."plii
r;tiin{ifi.c^asrt'ra irni'et'sltf i'
.,;;ir; ort-ri,iiti;i a lo|teJoI iui eselliiale de nii'i:rii'r':;Lltt"
3. Mh"IERIALISMUL ISTORIC $l ESTETICA'
I)aciiirr'fisadatamactuiderragterealesteticiimarxistedinanui"
184a i;_i dati*r i..tru,,,"6.." in teineiul textuiui tirziu descope'it, pu-
[ii.ut'li A""u'rit Morr.r.rs crise ecottonico-filosofice)' ar.insenna ca isto-
ria esteticii rtarxlste ar:e considerabila virst6 de peste un secoi si nn
sfert ; iar dacii .,o,'r"!ir" ;".t; gi cle i'elati'a modernitate a esteticii
ca disciplina spirituaia-de facturi lilosofici qi in acelaqi.timp relativ
aitti"Ja,
"i".r.i
u, i"tu-"t implicit s5-i recunoag-tem orientArii mar-
xiste a esteticii o istorie ina'guiata scurtd vl:eme d*pi inflorirea este-
ticii clasice gel'mane.
OimportantSEiapoiesenlial6or.ientareaesteticii'incepindcu
miilocut secolului tr""li, ar Ii a1ad,,r. in drept- sa fie recunosc'ta prin
atributr-rl de ,,m,arxista'i- Dar are ea oare,- din capul locului' acest
;;;;ti ;" l,.t"rpeteurl ,,',"'"t' adeplii altor orientdri anume speciali-
zate in moclatitirlile-trumosutui 9i'centrate asr-rpra im-plicaliilor artei"
6;;;" ;,
",
*A""Aiut asum,a de h inceput acest caiificativ, in con-
dilille in caLe ,p".i"ii""iite Ei centrarile au intirziat sd se producet
;ffil,''o.'ilra" "rt*rn."
o'"ti"15!ii lui MaLx, Engels Ei Lenin ? Ei
in ori"e i,ii.z prin tratate exterioare operei ior ?
lieeel u elal:orai o estetica hegelianu, Ct'o-ce-_-^o
::l"li:,i croceanS'
Nikolaii Il.r'trnann
- o estetica hlrtm*n*ian5. $i Georg Lukdcs a con-
figurat o esteticd lukdcsiani ; o esteticd p€
-cgre
sintern in drept s-o
nirnirn totodatd marxista. Dar gindirea lui Marx conline ea oare' c'a
^t"r.,
p*inilittlile unel esteticii Bste Marx intemeietorul propriu-zis
al esteticii marxiste ?
O primd prernisi negativd se impune cu putere constringitoare:
nici A{arx, nici Engels Ei nici Lenin nu s-,au considerat esteticieni ori
t""oi"aioii speciailzali'ai artelor, dedicali generalizdrii acestui dome-
niu. Filosofi ,chiar si T" f"ararile lor de'eibnomie, istoriesau gtiintd
potitica, esteticieni in schimb ei nu au fost ;i lu aY dorit sa fie' Ei au
io.i,-a""ig,rr, cititori-ai,rno, tratate de esteticd, deqi
'ici
mdrturiile
acestor lecturi nu sint prea numeroase qi prirzesc in principal-Esteticti
lui Hegel; qi au fost mai ales cititori de poezie,,ron)an'
-111-n'numar
incidental pr"o"rrpu1i, in scftitrlf , de, arteic plastice sau inuzicale' doar
cind ,;1 cini prezc'n1i ia expozilii, concerte, spectacole de teatru' Dia-
pr;;;"i tecturitor ior literare este vast, deqi circumscris unor epoci
istorice sau unor orioti preferafi, de obicei cu un rost functional fafit
O" pi"o""pdrite lor domi'ante. tntrcbarea de cdpetenie nu poate-fi qi
nu trebuie sa fie o"oUta a;adar : a''em dreptul, pe baza unor frag-
mente teoretice explicite relativ pufine, pc baza unor comentarii asu-
pra scriitorilor dirr diverse timprrri, dar cu precSdere modernr 9r rn-
a";bEA aparlinir'-d citorv'a mari naliuni europene' si vorbim despre c
estetica o t.ti Mnt*, nngets Ei Lenin, despre o teorie..a lor cu privire
La s'bi*rn!a, evoluiia gi aestinut artelor, despre o filosofie marxista
a literaturii gi artei ? !
D;rcd am fi obligati oareclrm arbuziv, desigur, si incadrdm ideile
estetice ale intemeleiorilor noii coriceplii deipre lur;-ie in dihotomia
Iui {ax Bense, atunci am opta mai degrabd pentru descendenlu
"!"-
gJiane" decit'pentru cea
',galileica",-nu
numai pent.u cd llegel a
ieprezentat principala tutii a dialecticii lor, ci pentru cd arta i-a
inieresat in muit irrai m,are masur5 pentru iegaturile ei context',ale
decit pentru pura ei textura; Ei pentiu cd, in -onsecinla, privirea lor
asupra artei era precumpanitor-sintetizatoare' O dominantd nedes-
fiinlind intotdeauna opusul ei, pe oare il poate implica sau cu care se
ffiil fupl"ti, analiticl ,,textuiii,, a fost cu vigo'are probatd Ei ea in
iaport cu cite o operd de artd concreti. Nu acesta este totugi elemen-
tui principai Ei cu deosebire innoitor adus in esteticd de intemeietorii
*o"i?riii*ilui Etiinlific, ci viziunea lor-asgpra valorilor estetice Ei asu-
pra configurdrii asamblate a artelor. $i daci, in cazul altor discipline
sociaie, u"nii cercetStori din zi1e1e noastre n-rai pot argumenta ipoteza
n""""f""p1 ,,Etiinlei;i asupra ,,filosofiei"o fara sa fie capabili s[ de-
inonstreze aceastd diferenfa ipecific6 in sensul unei opozilii sau
incoi.rpatibiiitdli, in cazul esteticii nimeni nu poate umbri dominanta
filosofica a revirimentului inaugurat de catre Marx ; reviriment Ei
16
2 - $stetica cd. 268 17

pentru faptul de a fi fost oblinut cu aiutorul unei fiiosofii in esenla
,",t-:ltt^ttlfi:?1 1!?p""YtativA
gi antispecutativa, in
"""ri
r"", nehege_
uana gr antihege.liana.
$i mai explicit spus, nu atit prin corobor-aroa multor observafiiparticulare pertinente, despre cite un autor sau cite o etapa a isto-'riei fiterare, se va demonstra ce1 mai eficient trouu gi.rai.e esteticd a
lui Marx, Engels qi Lenin, cit mai ares prin referirl r,a acea viziune
'cuprinzdtoare a lumii care s-a rdsfrint in mod obiigatoriu gi asupra
valenfelor estetico-artistice ale acestei lumi. Nu i"?ape-i"aoiald ca
viziunea se bazeazd pe fapte; dar, evident, viziuneafrimeazd, qi in
'co*partimentere in care este explicitata prin *r, p"rrtr,-, tupieru J"arta, gi in acelea in care acest riport este ao"r pri*p"s Ei mediat.
'$i. tocmai din pricina acestei metodologii, deci i *"i utitrrairri auprincipiu, s-a intimplat.oa reconstruclia esteticd sr poafi{ fi inifiata de
c6tre ginditori carora nici prin gind nu le trecea;t ;;;;;;;aicb arept-specialigti esteticieni.
situalia nu este singulard, deoarece, daca estetioa ,,texturii,. a fostpromovatS de cStre
lrytti ,,,p.ostgalileeni" din tabSra structuralis*utui,
.a sernioticii sau a inforrnatiiii iunii, adepli ai unei
"iri""i
a. ansambl,u
a a'telor, aifii, refuzind necesilatea unel asemenea viri""i aar nereu-qind intotdeauna sd-$i extinda forajele parcelate pina la ni'u.elul degeneralizare prop,riu.esteticii), in schimb'estetica pi-"*ru--u"-, putea-o
nurni a ,,contextelor", in care faptele de artd nn
"n",t
p.irrit" autonom,
i:jl,glpls asamblSri Ei de dragur unei ampre
"or"in'14
a reuqit fdratnoorald sd se constituie in tot,atitea estetici propriu-zise
- idrd ca
intemeietorii ei recunoscuti sd fi fost esteticieni. Vorbim curent de
,,estetica fenomenologicd",_ fdrd ca Husserl sd fi fost
"iteticier,,
dur,chiar.aqa sEnd lrrcrurile, er este aceia care deschide d^.-uiite pentru
investigaliile spqgiale..aLe unui Ingarden sau Dufrenne ;- vorbim de.,,estetica psihanaliticd", fdrd ca Fr6ud sd se fi pretins esietician, dar
i:::q:,tjlg o posibild oale de studiu ulterior ;-
";;birr,,
;; oareear.e
rnoreptalrte rezer'e, de ,,estetica existenlialistd,,, fdrd ca sd fi fost,
Llli$l t,, Kierkegaard specialist in domeniur frumosurui Ei ar artei.Dcnrmbrnd cere ce se, cuvin schimbate, de ce n-am admite o situafieasemdn-dtoare qi_pentru,,estetiea materialisrnului i;to;l;,,, datoratneesteticianului Mar.x ?
cezul cel rnrai aserndndtor, dintre enumeririle de mai sus, ceruiurmarit este a,l lui Husserr, c.el rnai putrin preo"rpri de esteuca qi
totugi raspunzdtor d-e
-nagterea celei mai ir'portanle, probabil, esle-
tici filosofice a secolurui nostru ardturi de cea -"oir-ta. bacd ,,for-malismul rus", spre pildA, pornind ae l,a apiof;d;;;ilufioasd a
unor tehnici gi procedee litenare
- reveLator expli;te-i;-s1ne'qi perr_
Jru o noud teorie a poeziei gi a prozei moderne
--;; ; ieuqit 9i de
fapt nici nu a dorit sd-qi largeasci analizele pind Ia o estetici de-sine-
statdtoare (configuratd in toate structurile ei), fenomenoLogia lui
Husserl a putut fi imediat Ei din ce in ce mai amplu valorificatd, ca
viziune Ei oa metodologie, pentru generalizdrile estetice prelungite de
Ia Geiger gi pina dup6 Camil Petrescu. Motiv pentru care qi Lucian
Blaga,-din eitA St ualoare (parte a unei triade Ei de fapt a trei triade
filosofice corelate), este estetician in mult mai mare mdsurd decit o
serie de istorici sau critici mai minutioqi ai literraturii, p),asticii ori
rnuzicii-
Estetica este tributara unei viziuni filosofice, de aceea a 9i fost
ea expusd influenlelor idealiste gi spiritualiste mai degrab6 decit
unele particulare interpretdri a1e fraptului artistic. Trecerea catre ma-
terialism (sau c6tre pseudomaterialismul pozitivist) se putea obfine
Ei prin renunlarea ia filosofie
- ceea ce a atras insa dupd sine, volun-
tar sau involuntar, Ei renun{area I'a esteticd in favoarea unor tehnici,.
procedee, mecanisme sau structuri iimitate. Noutatea manrismului
constd, intre ,altel,e, in fundamentarea Etiintei exacte pe filosofia vastd,
in conjugarea ,,adincimii" cu ,,ldrgimea".
Marx, Engels gi Lenin nu au scris nici o lucrare speciald de este-
ticd. Opera lor std totuqi la temelia unei noi estetici, a unei noi
,,gtiinfe filosofice'o despre artd. Aceasta, deoarece au reuqit sd impUce
arta intr-o supli, asamblatd gi mereu reverificatd viziune. O viziune
filosofic5, dar nespeculativd, ancoratd in proc.esele vielii materiale.
O viziune asuprla crealiei omului real in structuri sociale reale. O'
viziune sistematici Ei totuEi neinchisd in tiparcIe vreunui sistem pro-'
custian.
Frejudecata, reluatd in atitea r'induri irnpotriva 1or. meriti s-o po--
zitivam astfel : ei au fost politicieni, econornigti, filosofi
-
qi tocmai
de oceea esteti,cieni ! Ca sA putem rdsturna argumentul invocat se
cuvine insa, drept prernisS obligatorie, sd renun!5m la orice purism,
estetism, autonomism, in folosul unei mai suple perspsctive duale :
opera de artd devine finalmente un gnivsrs de-sine-statator ;i in acest
sens autonom
-
dar grafie unui proces de formare prin excelen{a'.
eteronom, pe parcursul caruia benefici'az[ de toate imixtiunile unui
mediu inconjurdtor ,,strdin", la remodelarea 9i dezvoltalea cdruia con-
tribuie, la rlndu-i, neincetat.
Pe cei trei ginditori ii preocupa mai presus de toate a'cest proces de"
constituire organic, cu traturi interconditionate gi reci'proc determi*
nante ; de aceea esteticul ei iI explici in strinsa gi pernnnentd lega-
turd cu extnaesteticul economic, politic, etic, filosofic, in a cAror per-
spectivS qi numai {n a caror perspectivd el ajunge sd fiinteze in cele'
18
19

din urma detimitat Ei singurarizat in opera de artd. str.uctura depindede geneza, structura estJ parte a itru'Lturitor, care devin s,i redevinfdra incetare, modificindulgi i"
"o"r*i"!d partea. Lucien Gordmannvorbegte de un ,,structuralism g"truti";', dar ar fi t;"1" ;;i nirnerit un'accent inrers, in sensul acelei"geneze
'structurante
in cautarea cdreias-au angaiat rnai toli esteticieiii marxigti,."", i,"i".J"", ttuhrirrg,Liebknectrt, Gherea, elehanov, no* i""u".burg, crara zetkin,Luna*,cearshi, Gramsci sau Lukdcs.
chi'ar daca este in continuare negat de cdtre adversari mirturisiliai marxis'ruiui sau de cei ca.e se rzvendica f'rt te;;i-i" tu M"r*,istorisnml ni se nare a fi ca atare axa ,oetocrologici innoitoare a este-ticii marxiste. situata
""
inti-prat.; i" aparilie, in prelungirea este-ticii hegeliene. dar
="l.ll,:"":
qi tiij, inversat : materialist. Su o.g"_ttizeazd' intr-o unicd viziune pcrspectir.. ,,vertioalir,,, a succesiuniior
:i-llTl,^it cea ,,orizontatd,,, a o..ior-ri.itor:'"o,."o,rrii*le"iir'spatriu; o!'rzlune care va aduce improspatiiri decisir,,e i" teorrio ,iri"l. o teoriea artei, privitd in interferenlele ei cu teorin econo'rica gi sociard,politicd gi rnot.ala.
Materialismul istoric este termenui de rucru prin care se desem-
:*q"+. indeobpte acest demers torarizat; i;;;-;#"ii,,
"li""ea ma-:ierialistd asupra istoriei reprerrrrla-nucleul_ Ei pirghia revoiuliondriipuncturui de vedere
-estetic, a unui punct d"
";d"?;l^iri*t in sis_Lemele gtobaie de referinfi..ri exptiiiiut i" ,"upoii cu-tofiiut ae arta.ArLa este, pentru aceasta
'iziune,
in primut rind o dimensiune im-plicata in consider.lr] d?. onrorogie qi- fro."otogie. axiorogie gi ideoro-qie, o confirmare .si particurarizire a ?orerariror sociare fi istorice de..ontotogie axiotogiba;, 9i a",,g"or*"rJgt" ii;lr;id:', ;i"#ai intr_unp,lan secund qi subordonat ei"este r' i.li"r, ar analizelor locale de_sine_statatoare. Materi,arismur gi dialeciicu,-a"tispecutatir,tsmui!i anticapitalism-ul, perspectiva comunista Ei ,.n1iiut"i"-i"iir'"i p"irii.i's"ciarism-- iatd cadrul in care se insereazb ia"ri" esteticien'or -"oigti. e"rr_
lty :r"" nu accepta cadrul,
", "o"iuura
nici tip"i r"tp""ii" ar ide'orestctice' pentru cei situali ra antipodul auto'omismutii purist gi ato-
'rizant, premisete fitosofice Ei .o.io1ogi";;;;, il;i;: :;i$"remeieriestetice gi
'alorificdri artistice. Estetica marxistd nu poate fi, in pri_vinla ntrcleului sdu, d,ecit estetica fitosoliei ma*iste. cu acest statut,ea apa'e insa i' mod inclubitabil. din ce in ce mai circumscris gi c'o putere crescinda de explicitare'r.
4, METODE $l METODOLOGII
Secolul postru a consemnat numeroase incertitudili in privinla
,couflr-rntarii modaiitilii specifice marxiste de investigare a literaturii
1i ru'iei cu alte diferite moduri de abordare a acestora. PeldulSrile
:-j-att inscf is, pe prarcursul deceniilor din urr:-rd, intre repudierea a
tot cc pArea ,.iitf"t" conceput sau aplicat 9i acceptareu interacliunilor
plna la nir.elul unui principial sau prractic .,ia fe].". In propria noastrS
-experienli
a,.r persisiat o vreme tentativele de a izola r-na|xismul de
,irice fel cle orieptdri de aiita naturS. paralele in timp;rlup:1 curn s-a
intilirplat .- si se mai intimpla
-
ca-dialogu)", reciproc avantaios, de
r.oci ielatit, distin,cte, sa fie inlocuit prin amestecuri eclectice, de
iaylt livelatorre.
Sr1 pornim de la distinclia intre ,,metodd" Ei ,,metodolu€i"", relativd
qi conveniior.-ald, se inlelege. Conform unor defini.fii de diclionar cu-
:rente, priinul terrlen ar constitui un ,,mod de cercetare Ei de expu-
l1ere,J, inclusiv a1 literaturii Ei artei, de factura n-rai degraba anali-
ticri, particularizato,are ; pe cincl cel de-al doitea ar viza, datd fiind
irnpletirea dintre ,,methodos" 9i ,,Iogos", o ealitate rnai accentuat sin-
tetica. generalizatoare, inclusiv in planul unui coerent ,.ansamblu de
rnetode"*. Distincfia este convenlional5, devreme ce 9i termenttl de
,,metcrdi,, se folosegte intr-o acceplie cuprinzatoare. Adoptata insi
pentru mornent, ca cezurf operalionai!, ea poate slgji in eyidenlierea
'ideii mai denrult urmdrite.
Este vorba cle convingerea cd, potrivit acestei deiimitdri, marxis-
trrul nu este o metoda, ci o metodologie, adicd un riguros gi supiu
intr.eg de gindir.e, in cazul de fald ,,metodologie" nef_iind decit rever-
sul iistrumental al .,r,.iziunii despre lurne". Nu existS, insd un raport
stabil gi pentru totdeauna statornicit intre respectiva viziune-metodo-
logie Ei multitudinea me-todelor de cercetare ;i expunere aplicate,
pa"rticulare. Dimpotrivi, acest raport ne apare c,a unul suficient de
mobil qi cle ,,deschis" pentru a se improspdta contingu-, printr-un
:]fiux de metode care nici sd nu contravinl metodologiei de ans'amblu
rii sii Ei contribuie Ia perfeclionarera ei.
Citeva exernple exterioare esteticii au, poate, darul de a 15muri
sugestia. I,{arx a folosit. in economie ca ;i in filosofie, rnulte din me-
tociele gtiin{ifice ale pre,Jecesorilor 5i contemporanilor s5i, evident
in1ru eiaborarea p{'o}ll:iei slle conceplii asllpra respectir.elor domenii.
l,-I gi-a il.rtenrciat gii-rc{it'ea, iuai aies, pe dialectica pe care insd o
experimenlasel'ii in clir-erse .si chiar invet'se felul'i nun-reroqi ginditori,
cie lir cei antici pinri ia }Iegel. Ne arnintim insa cie celebrele cuvinte
din postfafa la edilia a ioua a Capitalultri : ,.Metoda ]r]ea diaiecticd
* Vezi qi Manual de estetic[r, Tipografia
capitolul I X.Iar:r, Engels, Lenin: bazele
ntarxiste (pp. ;._Zi).
Univercit5fii din BucureEti, 1926,
istorice ;i teore,tice ale esLeticii
20

este
- in ceea ce plil,e;te baza ei numai diferita cle cea .r luiHegel, ci este exaci opusul. ei". trsenliala in aceastd mdri*r.isire r"rtetocmai par:antez,a:,-in'ceea ; pri.,4;" baza ei,,. Cu alte cur"inte. dia_lectica, din idealisti crevine *ui".inurte- i"i"r.arii" ternrinorogicecorespuncl unei inversa.i de fapt ; ,,diarectic"
"i*t"ri"rirt_-u.,
u" tr.uns_figureaza in ,,nrate'ia-rrsm diJi.ti"Ji a""rta din ur'ra inceteazir simai fie o metodd gi clevine o r.*ioOotogie, u' coerent si totalizatorpuncl de
'ecie.e 'supra u'ir-ersului ci ;-r-"pro *,r-ii"r: r"i ."'stituLir-e.Reiese din acest exempiu ca
-,,*!ioao,,,
ca i'strument rerati,,. 1o_calizat, are si o reraticd. i"ittiiti'ttii i' r.aporl r-u conrep{ia i' s.._viciui careia se afra. -{rtminieri;;;;; ii f*i"prr'iiir'1,,'i,,',,, * s,i ,-i.,s_copere ,,simburele ei- rafional" ,,sut invehgur nristic',. Se r,u-,.ine totusisd ne.mai temperam din zerur .ii*"iuii", fiindca iuriintit.:r nctit'iLrit:itenu este in cele din uuna niciodata totala, d" i,.;,r;;';;l;;,.r." parte epusd anume in slujb'a an'anrblurui , iuarx
'or.be;te,
i' ar.clasi texr, cre,,latura mistificatoare a dialecticii hegeliene,,. genitir,.ul se;ltriiicii_rci_- in cazul de fala _;i o i"r"pa.ofiiiiate.
In masura in .are separarea este totugi posibilii ;i ,tiii. s-o
'1.,r.-rim in continuare.. pentru
" ;" ;; L'**,,'pt., ciir viaiar soriaiir, i,or.r.raminti cd o serie cie firi nesociahsL;" i"';;;.,1";i"".:];:,;ere,, rrri_eate in {:)r'ile socialiste. experi-u;;i;d" sa zicenr, i ir.tu{ilc pianir.i.rr.iiin^ condiliiie. propriei tor'ori.,auiii.'a'"t* limp.rlc r.rr clt, 'ait.i
rrr; scpoate corrchide vreo ,.convergenfd,, a sisternei,,r. socitrl.i'otrur" _ irrceea ce privesre baza ror. nir tqt
"tiiJ" ""i,i;,.'i;';;',,;1.i'rer.r,e_renlele in toate acere zone
"u."
r'intl-pir" r",,r';;;";,,.li',,,,, nerirr.c
i:rfiXilfi:"#jc
_- iar ai".or""a"^'J"ii ,'u,,"urgic p.,.,ct-.-i,it. ,t"ri,4..,..
Problema centrara ramine derimitarea acestui ..punct c.itic,,, pi'iila care reciprocele in:plicari ri;-;i;;"ra esenla struct,riror, ri iifo.tifica dei'oitarea. in cfrii rp""iti.iLtea ei, ;i de la c.are intr.a irrjoc alterarea siste,mic;, ;;-f";4.;':rF;;i' r.ffi#'i[ exiote,.rrirsaurnentaie, pini atun.ci in ansamblul ei fideli .;o*;Dacd ne-am referi acum ra rt"ai"il#*"i;;ii't;i ar artei. a' r.e_anrirrti delimirarea int.e metocr"t" J" i.,.*stigare
";;;'r; pr.eti*d cris-ar inscrie sub vreo srrpola sistemica ,rr."r" qr comund, qi cele car.e.din capul locului, ,.",,*,rdi"a o atrr.c i;#;;'"'i1.,'^T1,11?:ilM;;rili"d;:;;il;;";i;';i";fr,T;i#;,1:,H,""Hli,::.1:?':l;Hi""^,1:T:
telor artistice, studiu care in ultimeie a"o"rrii. qi chiar-in'.,tti-ii u,ri.a repurtat succ€s€ deosebite $i,este dirrce in ce maiasiduu,prac6cat.nu ar trebui sa fortam sartur de la acesie microanarize tra macrovizi'ni
:l]ll-i.::'l: cir. tinip mulli dintr" pro-oto.ii lor nici nu pretind saleatlzeze un atare salt. In genere, ie A."gur
"up.i"a"ri'i^?e5.lrn6,n,lrLr;artistic viu, ar trebui sa oeirmitam;ii;;; ,ifi;;^;;p;tii,ii i.,,,.nti_
galiiie de ordin tehnic Ei cele ner-r-rijioc-it ideatice sau icleologice.. Un
i.n.rtit al neaderenlei exerciliilor dogmatice la multe din innoirile
reaie produse in cirnpul investigS,rii artelor ra fost obsesiva ,,ideologi-
zare', a fieCSrei ,,tetrnici( in parte, idiosincrazie care a dus nu t'rumai
1a stir-rtelc- r'arnrrreri in urma in donreniul diferitelor tehuici rnateriale,
Cin ;tiinle a1e naturii
-
de pildd, cibernetic'e, blologice sau agri-
6,'sls
-,
ci ;i la ce'ie din domeniul Etiinlelol Lrmane ; Stiinle din capul
,ol:u1ui'progt'arratic itucol'ate in gpliuni ideolc;gice adveLse. totttsi nu
intr-atita incit sa nu adtnita inti'uzitlnel t'elol lnai ciir-e'r'se tehnici de
i'e'rr'etale, relativ neutre in r,aport cu numitele opliuni.
..Neutru.( inseamnd, in acest context, posibilitatea irnplicarilor qi
rJreptul aplicdrilor feiut'ite. Neutralitatea este desigul abstracta ; in
r.:oncret, flecar"e ,,tehnica" se incilze;te pott'il'it cu circttitele gindirii
]te care o slujegte. Hotaritoare rdmine insa inrprejuralea ci, prin
cventuaie transieruli libere de la o conceplie la alta, o poate sluji,
desigur, cu necesarele corectir-e de detaliu sau chiar rnai irnportante.
-serilrenea transferuli sint din ce in ce tnai curente in ceea ce pri-
te:;t.e diversele metode lingvistice, setrlarutice. senriotice sau cele in-
lor:malionale, matem,atice, cibernetice, ciesigul c,ornpatibile cu di'"'erse
unghiuri de vedere globale asupra a|tei. Com'patibile, de fapt, ,,pina lii
un punct", cici instlurnenta{ia semanticit se poate transforrna intl'-o
{iloiofie a limbajului (aga cum a fost ea imaginata de cAtre Suzanne
Langer, de pilda) sau informatica intr-o filosofie inforrnalionala (aqa
"uCa i'ost ea dezvoltatd, tot pe baze setnttntice, de catre IIax I3ense,
.1e cxemplu;.
_dici intra in disculie insugi statutul esteticli, r'espectiv dife|enfa
r>pecificA intre generalizarea globaid. de tip filosofic, pe oare o pro-
mcrveaz:i in.deobgte aceasta disciplind, qi nivelul de generalizare. prin
for{ar impreiur:irilor mai restrins, cu cale se rtrullumesc diversele
teor'li particulare asupra artei. Diferenla este din nou relativd, in
secolul nostru cu deosebile; cAci s-a intirlpiat ca o serie de teoleti-
cieni ai unei ramuri, unei specii, unei forrne sau formule de' artA sd
se intituleze ,,esteticieni", chi,ar 9i atunci cind nu urmarisera ie;irea
clil ]imiiele perimetrului aprofundat de ei ; qi, int'ers, ca o selie de
efective ,,estetici" sa se fi configurat, aproape pe nesirnlite. diu arse-
llren€ra studii parcelate. ln orice caz, in viziunea pe care de la inceput
:rn'i in'rpirti15ii-o, estetica este o disciplini filosofica, o ..gtiinla filo-
sofi';'a", in consecin!;i sistemica, totalizatoare. Estetica nu se poate
menr*ine nici Ia nirrelul tehnicilor relativ reci qi ,.neinsufLeiite", nici
la nir.elul unor metode I'azlele; care numai prirr organir:ir lor imple-
tire devip capabile sft se ,,insufiefeascA" ;i sa probeze o cuprinzatoare
viziune esteti.ca. Ilstetica este tocm'ai aceastd organica impletire, spe-
cificA la nivelttl fiecarr,ri curent de idei in parte ; ea este de fiecare
2, 23

data un ,,cnt:ent de idei,,,. adicd, in accep{iunea promovata, o rneto_dologie
- ,,in cee,a ce priveEte'bazi ei,,,
^,^?or?
nu priverste insa .tiecare element constitutiv in parte. Acesteerernente constilutire (care igi pot fi suficiente ror ingiJe i'eazur rrnorinventarie.i, analize sau chiar'luminari ale microstructurilor literaresau
,srtis-tice) se implict funclional in coreriirile filosoiice pe careestetica le nrmdregte. La niverur acestui intreg u*n*L]", mimareaunor viziuni seru rnetorlorogiistrdine nu este nici'de oori{ ii nici utila"Intrebarea prir"'eqte citin-rei a" transilr accept'biJ. gi fe'til de tehnicigi de metocle.
Fapt este cd in rapor"ta.ea ror fata de alte nroclaritdfi de studiu alartei, ma.x$tii slnt marxigti,
"o
.".rrr.o*" Ei pot fi recunoscu,ii car atare,t.'ntai i' pl'n filosofic. estetic, ideatic. o rlstricfie i,i,r,,r-,i; gi cr.r ac_c€nf jn1:g1's.at : in plan,fitosofic, estetic, ideatic,
"i'".t
p,ri',,"!i.'a dccitca-nr;rr:iisjti. P'imir sur:liniere clezavieazd restrr"liiie- dogmatice laaclresa L1r10r zone siilu a Llnor aspecte nelegate clc vrco Jui,lr.rrr., 1,',U_priu-zisi; cea cle a.do'. -,,,bunavort-t1u,,irt*'oii i'i ,:,,p",:t cu a.res_tecuI de ideolocii. ,'mbe]e accente poremice nu slnt, a,,'niir"r, pr.'priiin exclusivil.ate n;u'xismrr-lui, partenerii gi opcnentii l,,i."ir-.riui pro*cedeaza dc frpt ia fcl,.inciu.iy in piivinti accstrrirr, ,i,j t^ crj.e alrpt'e.)uat gi preiau serectiv aspecte r""are, co"rp;i;;ii"
",,
prop,.i" io,viziune iat,'ci cincl aceasta este coniigur,ata), ng $i .rpi.itul ..;irlr deansarnblu. l/lnrxisinul este filosofia cea ilai influenta ;i',ri,,i disc,lrtat;rla crrasitot.litarea
'euniu'iior interna{ionut"
".,
o ,,"j"i,it)lt" nerrar_xista ; istoria i-a obligat pe rn'lli cercetatori de aita or.ic'tare
^rinumai sa rccunoascd necesitatea diarogurui, dar sa p...rr*,r,"ze chiar.
11?,1:-f"'.]t'
inclusiv prin preluar"u -.rito"a dintre sedimenlar'.J stu-ur'0r ruarxrsle cre aproape un secol si jumatate. LAmurirca mocrali_tali1or in care diatogur se cuvine puriat pentru ca dezvoltarea sd fie:optimaia este, astfel,_o preocupare a luinii.o.rte,npoiurre-ir,-a'saniurur
ei, fiira
'e''n!area la fiecarg iclentitate in parte, ,ioi.."i"i _. gi cant0re r'{:,Cognoscrlbila.
I' ceea ce prive;te marxisn-iul Ei interesele ceror care il promo-rzeazd in Comeniul c_xegezei,artistice, es.te limpede cd, in principiu,el nu poate sa treaca nlepdsdtor pe iingi rezultatele nieiu,,ui cerce-tator autentic al acestor specifice'p.ooG" spirituale ; gir.aiio".rt ,.rr"._xist contemporan va rd'-rine aes"rris-ie"arei gindiri
";fi;;;; in parte,anun'e pentru a se fortifica in calitatea sa marxistd. practic, acest ru_cru insearrna cil nu existd vreo metodd d* i;;;;"li"d;'it"gvisticd,semanticd, semiotica' structurala, informalionard, r-',Liu-"tica, ciber-neticd, concret-sociologica sau pa'ticurar-psihoiosi.a'-+.*".r.a.y caresa-i fie straind .,in sine:', pr"o..rpitrdu-l toate acuriuldriie lapabite dea lumina din mai multe.unghiuir, prin
"lt
*ai--"ri;;;;"il de adin_
,cime, fenomenul artistic.,,Nontransporribilitatea" opereazS nurnai la
"*"I"il
metodologiei gi aie viziunii Din acest pgn-ct de. vedere' nu
;;;;;* r, ti p"osibil amestecul de principiu gi.de principii intre
irrui*ii* Ei fenomenologie, intre marxism si existenlialism, intre
;;;;il Si psihanaUzit"-' pentru a cita trei exernple de evidenti
;;g;iliirie metodotrogicd Ef ideaticd, trei viziuni cu care s-a incer-
caf si se mai incearcd]ain lrnUAe direclii) incheierea unor ,,cdsnicii"
neviabile. Ceea ce nu dovedeqte, pe de altd parte, ci elemente' com-
por'r*rrt", metocle gi tehnici reiativ independente de ansamblul dat nu
ir p,ri.u fi preluate din fiecare conceplie in parte, 9um s.a. Ei preluat
li c'rrm continua sa se preia cu succesf inclusiv in critica 9i teoria lite-
lar'-artistica. Aceasta, intrucit Freud, de pildd, nu a-elaborat numai
r-iziunea psihanalitici *npru oinului (,,1a baza- ei" diferiti de trrar-
xism), ci qi numeroase cai de investi,gare psiholo_gice de o certd efi-
cier:$ insirumentaln. $i dupi cr.un adepiii psihanalizei'au putut tnans-
p;;- i" proptiu lor viziune componente ale marxisruului (nu qi
rnarxismul ca atare), criticii marx$ti se vor putT eletsg in folosirea'
"i""ia
gi amenOati'ia nevoie, a diverselor metode de critica descinse
din Freud, Adler gi Jung.
Evidente sint ambele evldenle : 9i reciprocele interferenle de deta-
Iiu, gi noritransponibilitatea de principiu. In specialitatile mai limitate
"a
Liie filosoficd, aplicarea lor eite ceva mai simpla ; in estetici
-
mai
compticata. Dar'nici in estetica nu au penqg ce. fi gitYite cir-cuitele,
qi este bine ci prorrrovarea lor a fost vie in ultimii ani. Nici marxismul
",r ""te'
dealtfel, uniform, 9i deosebirile dintre divergi cercetStori
marxigti de seamd rbmin evidente ; Ei foa1t9 bine..cd rdmin evi-
dente'- dirrcolo de o ,,bazd" a lor comund. FiindcS, dincolo de dife-
,,"rr1"1" specifice, inaiviauate, d9 af-init5{i elective, de accente prefe-
,."niiale, be puncte de vedere'schimbatoare, se pistl'eazd-desigul Ei un
numitoi
"ori.rrr,.,
in afara clruia nici o rriziune despre lume nu s-ar
putea recunoagte ca atare. conceput ca mobil in toate compartimen-
tele sale structurante Ei genezele iale istorice' rnarxismul i9i pSstreazd
.-prinele;igralielor-overticalitatecareSecut'ineS_orecunoas-
teri consubita"ntiita. Aceastd vertiealitate este conlinr:ta ir:r chiar for-
*ula ,,materialisntut dialectic gi materialismul istoric". trn planurile
filosofiei marxiste a artei, acesi lucru echivaleaza cu atributaZe pre-
zenie de ontologie, axiologie, gnoseologie gi sociologie' .!.inern
minte
cle la Spinoza ci,,iubstanli"'riu poate fiinla in afara ,,atributelor" ei.
Itar.xismut Ei-ar pierde sensul dicd, cle pildd, nu s-ar recunoaEte dia-
lectica obiectuluf cu subiectul, rnijlocitil de catre practica social-isto-
lica; dacd in genere practica nu ai fi recunoscuti ca temei Ei criteriu
a[ teoriei ; dacS nu S-&r implica arta in totalitdfile ,,orizontale" ale
sfructurilor gi supnastructurilor unei anume realitdti sociale 5i in
21 25

totalitafile .,ve.tieale" are unei innoiri neincetate ; daca s_ar. renu'tala istorisrn ca viziune asup'a pirfii 5i irsupra i'tr.egului. Enunrer.lreirar putea sd continue, icieea est" inra ciard qi in temei'l celor i'vo-cate. Trebuie sa ne exersdr.' continuu in a face deosebirea di'tre,,'atribute" si ,.modu'i", intre ;;l;,ilr" definitoa'e ale unei
'iziu'i siinodalitSlile diverse p'i' co'e $iil";;; ea se incorpo.eazii. Substa'tase innoieEte contintt.tl ;i g.alie o"u.tioi:.. din
''rra , dar- in afara celor-dintii ea nu poate fiinia.'
5. VIZIUNI ROMANESTI
-. ,I: Mesajul adres'r. cerr-ri cle-al vrl-Ie' congre,s I'ter.ralionri deEs,t9tic.?, organizat c. o- r'ec.noa;tere a contribuliiior Ei perspectir-eicl.esteticii ronra'e.sti. ra rJrrcrr.r'sti,'i" rsiz), tovaraEur Nicorae ceausesc,-rpt'ecr:uiza deslAsru'irle;r r rrrri i,,,1,, ";,"^;1,"::.. :.^^;:.:1,-'
i,;;';,,1";.o'.1'"'i,',:l::'l,1,",1i,iilii,,]i Y,?;;T.i;t'l:'i,li
"ru,':l
:i*_
ti Lr il contribr-ri ra r:l'e.srer.eru r.olrr rui ei in societate, atit in crii.eCtiaslirlulii|ii inrloririi alt.loi. trr.,rg,.,,ri.t,r-,11, ." ,,ur-,rucr.a innobilarii oi'u_
Jil;,,9if .;i in ciirec{i. crciiiii
'ri'i ir'rbi..ic, a'nonio.se a r,ie{ii coi.c_-_ti'' it.rtii cal e :ir r'.rsprirrclu ,.*, u'r.,io,]" .i" l)l.ogres ule rprcii (.{)n_telnporane''. i'se''rit,rea sociari a<:'r.cl,ta esteticii si incrir,l*.eap|ir-I'itirfiLor_' priri carc sii sr: oblinii ,..;;ir;;";" r,""*it'n'eze.":e .rp'c'ccupat P*r'ticlul ccir''nist Ror'an l" t"ii
"""iti'""i,'r"#risa ,si i'P^r'ogrlin]ul cic--iatl|i|e a socicla'eii socialiste truitilateral rlezvoltirter sirn'rntare a i:io'aniei sp.e' .ot".u"rr.riir, er.og.r,,;'--;;;t"i"'i:;",;ide-al Xj-iea Ccurgles al tr.(t.It.
Filosrii.ii jrrir cr-rr-rct:pti. r-iespr.e r.r're pe (,iii.e o promoi-enza
lt:.*::ll.:l:td _,.onrane
, ..,, ,," ,
"
i,"nu;i"
*o,:.d";;;
t,;iii;ilil T",1,.,,,1i;
l"jl:ll ate ar.rei, i,r r,rriate ,"iiiillii"p,;";'t #'jilll1r'i;l ,lnoi i'rtilrliIUr ,1ii)i i
ilitjtl;,]",..l.i.
spir.trrrate
_
proprii cir-ilizaliei :;ociaiiste. Este
'orb:r.
ir.r
l?i*,l" tiit'r'iinclis,r"i,ii .r.' *'r"r,iri'r.,."iiil'iiii;ttl'i!rl'"j'?"",:i
j:l:gf ,.t^,j:::T,., estc11,:3 ;:,;-;.'r#.i;;';;;;;,::,"1i",i?:..:J."'i:.,
:l*: j: l"lr-"1,.1,"
ii".:, r.i{ ; ;;,J; ; ;
^
;1 ;#jJ'o'JL. il "::$iJ.:l",,.::obiecte in continua clir,elsificar=,
"u
,,I: fi ilri' Ii in pcr.icrrl su esucze int:_undesuet ciestrr.iptir-is;1.
filosofiee perrnanent reverifj,cate, Ei a unor instrtrmentalii Etiinlifice
variate, a unor modalitali de cercetare interferate, cit gi a unor se-
dimentari deisive in plan practic, civilizatoric qi cultural'
pr.actica social-istorica ieprezinta, in cele diu urm6, mobilul 9i
t'ostui activitdtii esteticianului, urmirind formarea viitorului absol-
vent al invifSmintului filosofic, filologic qi artistic, sau elaborarea
Itnor contribulii gtiintifice inrdividuale qi colective' Impre-iunarea se
i:ur,ine cu atit mai tdios reamintitd, cu cit practica secolului nostru,
:ii mai cu seamS a edificirii societSlii socialiste, irnbogileqte in mod
substanlial, adesea prin rapide mutalii de pianuri.--va1orile cstetic-
artistice. ln aceste cbndifii,-o ,.reti'agere" in telitoriile clerr-rttlt Etiute,
experimenl,ate gi ce|cetate, ar echiv,Cla cu abandonarea acestor- paipi-
tairte zone conteinporane. Observalia nu lizea:zit. lsc intelege. procesul
de laloriiicar-e a n-to;tenirii artistice ;i estetice^ acliune indispensabilS
Si I'rotaritoare. ,anume, pentnl configulnlea prezent''liui Ei a ziditr-rru-
1ui s:iu, con;tient de sine usi de antecedenteie sale. ultimii ani ne-au
inilt:ri:alit pr:iptr-o ct'eltele cu aclcr,aral gcolr-rctlic:i a asinrilarii I'alo-
liic,r trec,.itului clintr'-o perspectiva c:orttc'tnporilnil ;i cle dragr-ll inno-
iriktl viitoai'e
-
inclusiv in domeniul esteticii. Remarca anterioard
nti poate privi, agadar, clecit cel mult o anl'llrl€r clispr-oporlionalitate in
deii'.r'oarea probiematicii ,.de ultiriea ot'a" 9i lril'.i ctt se:rirri cazurile de
conser.vatorism, cle repetare a lucrurilor cunoscttte. 9i in raport_cu
vir'lori.ficalea tfecutului, dar Ei in raport cl-t aprecier"ea prezentului-
Decisi';a riirnine, oyicum, lntoarcelea cu firla sore experienla artis-
ticl Si estetica romAneascd din actuala etapii a coustruilii societatii
socitlliste rnultilateral dezvoltate. lntr-o legirtr-lrir strinsa qi leciproc
feliilizatoare cu criticul, istoricul 9i teoreticiar-rui diverseLol ramuri
iie urtd, esteticianui trebuie sA ia ca atare parte activii la evajuarea
i'esponsabili a proceseior qi produselor cor-lci'cte de arta. Plin speci-
fici-r1 domeniului siu, el este apt pentrr-r genr:raliziiri ctlllrinzitoiire,
care insa ar pute,a sa gi intirzie datorita dificultalilor lor deosebite.
In ilcest Sel1s nu putem sd ntl recunoalteiu cli'torijl': pe care estetica
le r.liai are fa![ de literatura Ei arta c'onten-rporanii ronlfineascl, fald
de procesele de naturi estetica din cad1u1 ilnoirii ciyilizatorice in
ansiirnblul ei. sintetizarea expet'ien{ei cstetice i'omirne.lti. plin prisma
Itraterialismului dialectic gi istor:ic. r'iitr-iiue principala noastri inda-
tolile Ei ilr continuitr-e'.
rceasta experiella nu mai poate fi I'ednsa ils5 la domenii bine-
cunoscute gi pe mai departe esentialc, precun li.teratura,-artele plas-
tice sau muzica. Pe linga ele, trebuie regindit statutul Ei rolul unor
activititi multifuncfionlie, arhitectura sau cinematografia fiind arte
ireductibile doar la componenta lor artisticd, 9i specificul estetic al
unor mi.jlcilrce de comut-ticare de masa ,si spre mase. pt'ecum radioul
Printre invdfrimi'tere hc'ta'rtoare pe care
'i re ofer.a tractiliileesteticii .omanesti. Maio'escu_ si crre,iea, Ibr.airea'u si Lovirrescu,Bt:qg g.i Jtatea, batinescu gi vianu. t" "ii,rrJ#'uj'."l"iir.'situare aesteticii in punct,l,de confl.e'f:r'a iintezei Ei analizei. . rriziuniicup'inzatoa'e.9i a ;rtenreror er-alr,rar.i ae-ctetoiiul N;il;;,ir"re noa.rtrenu se poate altfer dezr-orta stii^!,. c.steticii, beneficiarS a u'ei teor_ii
26 27

gi teleriiziunea. Este lirnpede cd acel conservatorisrn Ia care fdcearnaluzi'e se po,ate manifesta^ qi prin igrr;u."" fie a unor arte (sau intru-c{tt'a, arte) noi, fie 3 uro.r. arte tridilionale, dar supuse totugi unormuhfii decisive
- iir arhitecturii i s-ar pu'tea ardtur,a aici gi o seriede specii uterare- plastice, ;;;i;;, teafrare, i.,
""." clntinuitalilegi discnntinuitalile -se
impietes" irr#u' chip complicat.
secolul in ansambiu gi orinduirea sociaristd ,cu deosebire au maiimpus qi o serie de experientre est"ti"" exterioare artelor propriu-zise.
,, Esteti@" cetor mai
-diverse
prqg".qu ;i i;;;;;^;";;rioaf i'a us t"i ut",a interretafiitor umane in cbnaitrii &iri^t"J"""iri.aji"j a mediuluiambiant si a ceremonilor proprii'acesdilh;;;"itdi';:
"it
au indu_bitabile pe atlt de goc'ante plntru cine nu vrea sd ia- act de reaEe-zarea din temerii a varorilor gi varorificdrilor u"t"iio* nsi" ir.'""ep_tabila orice atitudine elitara. ii. ruporT"11 aceste configurdri estetice"nu nea.pdrat gi artistice. Societatea socialista iEipr""bii" Jd recuiascarupturile ce_ opusesera factorii rnateriai qi spiriiuJi;;i;iur;ric si cur_tural, restabilind cir,c'itere org,r,ricc-are unei vieli sociar"";i',lirr'"X;tnuitilaie.ale- strategie.de asanla'g Ei Je-conrtruclie careia nu-i lroatefi strai' ntci domcii"i uL,"""iior; qi iatorito,
"ri"ti"*-ilrept care enecesar ca esteticianul
.sa se ocupe mai intens a" ,o.r"1u ,,cie gra'i1a,,sau amalgamarile spirit-uar-tehnice, estetic-funcu"""r", iiltusiv
""tefala dc eure
'a
t.ebui sa p'ecizeze' de-abia de acurn inc.oro lni:iuraapartenenlei gi influenlei ior estetice.
_ ,,F,stetica
- Freciza_ tol,ardgul Nicolae- Ce,au;escu in Me.sajuladresat celui de-al vll-rea co"gies internalional de estetica
- con-stituie, desigur, generarizarea eip"iienlei umane i,. creariu ,artisticr,dar in epoca nrodernd ea nu ponl" u,r"f
"" "il""t'",ril-,iitop"ru i,rai-vid'uaki, ci in mod necesar'-igi'rargegte tot mai rnult sfera de cuprin-dere,, aria de preocupari, in rrd;";" noije cerinle ale existenleisociale. Astdzi oamenii ,ru.,u ,roi pot lirntta d;"; i;-;;"iJirplarea fru_mosului in expozitii qi sali de spectacoie, la contactur c' oplre de artiizolate. Pe masura
^evoruliei
.o"i"ialii,-
"mul
aspira sa integrezc totmai mult frumosul in existe_nfa sa cotiiiand,
"" "t"-"rrt inJispensauital ambian{ei sociare generare. Aceasta cere impricit gi--esteticii saabor-deze tot mai dir-ect pronte*"ie organizarri ansambtrrtrri ,,i"1iioamenilor, ale cadrului i'care ei muncesc Ei traiesc, ale instituliilor
de utilitate publicd, rocaiitdliior urbane qi rur:are, are rocurilor de
odihnd gi agrement.
Estetica nu poate neglija, de 'asemenea, aspectele caritalii artistice
a bunurilor de larg consum' care, irnrblnate cu utilitatea practicd, asi-gurd consumatorilor satisfaclii cit mai depline. contribuind in con_tinuare la progresur crealiei oa*eniior a.'"*1,'"rt"Ti."".-lo' put""
"ut_
fel sd participe in mdsurd sporiti la efortul de a face viata oamenilor
ctt mai frurnoasa gi mai p16cuti".
Im,perativul fdunirii unei ambianle armonioase a vietii colectivi-.
telii obhge Ia aceastd hotdritd lirgire a investigalii-lor estetice actuale,
Ia care frot partici,pa reprezentanlii mai multor discipline gtiintifice'
flnvecina'te. Rezultd cd estetisa are dreptul Ei datoria s[-Ei afirme
specificul in r,aport cu nulneroase procese globale qroprii edificdrii
"i..iti",a1iei
sociatiste. Interesul sdu prioritar pentru dinarnica artelor
se va impleti cu interesul pentru dinamica diverselor sectoare ale'
existenlei gi congtiinlei sociale, de la industrializare Ei urbanizare 9i
pini la foirnarea urtei constiinle mor,ale inaintate. Aceste conjugate
acfiuni pozitive presr.lpun, drept complernentar revers al lor, critica
militantd a ideolbgiei
-burgheze
in toate rnanifestdrile ei privitoare
la artd gi esteticnl dupd cum presupun Ei corijarea simlului estetic
sau a gustului artistic
-deficitar,
ac.centuarea rosturilor formativ-edu-
cative ale fiecdrei manifestdri artistice.
,,Activitatea ideoiogico-edu,cativd trebuie sa fie pdtr;r.rns5 de spi-
ritui umanist al concelliei noastre revolulionare, sd punil in centrul
ei omul'.. AcEastd indicalie a Programului P.C.R. std la temelia intregii
activitili din domeniul esteticii
- Etiinla socia16, fiiosoficS, ideolo-
gicd, eminamente formativd. Estetica romdneascd nu-qi concepe
existenla intr-un strimt spirit ,,de cabinet" ; ea iEi rosteEte 9i iqi va
rosti din ce in ce mai autoritar cuvintul in conirun;tdrile 9i infrun-
tarile ce caracterizeaza epoca noastrd, va lua din ce in ce mai activa
parte ]a educarea omului nou, in spiritul umanismului revolulionar"
28

VALORI ESTETICE
I. ESTETICUL
E drept ca preocumpdnirea Jrumuselii clasi,ce, instituita cu nepic-
ritoare vaioare exemplard in spaliul rnediteranean antic-elin Ei apoi
renascentist-iterlic. a fost ir-r zor-ii secolului nostru identificata cu un
atit de exclusivist dictat. incit unii iau recomandat, cornpensator. qi
nu mai pulin unilateral. sa se renunle 1a orice invocare a frumusetii.
valoare suspeciatd de un conservatorism inadecvat miqcarilor artis-
tice de avangarda sau celor estetice de substan!5 revolulionara, in
plina desfSgurare. Frumosul astfel dezavuat (de pilda, in avantajul
..cxpresivitalii") s-a dovedit a fi, insd, intr-aderrdr doar rrarianta sa
clasi<r-c:lasicist-r:lasicizanta, irlceti{enita in arta europeana prin rrigu-
roi-rse traciitii qi cale si-a mai gdsit apAr'5tori qi dupi diatribele nova-
torilor. Mult mai importanta decit disputa dezlanluitd intre acuzatorii
Ei adepfii frumuselii artistice armonioase, organice, mdsurate. rotunde"
echilibrate, ni se pare a fi incetAlenirea para1e15, mai intii spontanti
gi apoi con$tient5, a frumuselii intr*o alta, de fapt strdveche 5i r-ncreu
reluata, accepliune : una mult liirgita, neingraditd de canoar-re, cal'e tt
aiuns in cele din urmd sinonima cu orice valoare estetica din oticre:
domeniu al activita{ilor umane.
Daca Ei pina la acest moment frr.rnrost-ti fttsese, in fapt. ,si fr.lsese
recunoscut, de drept, atit dimensirurca rlefjnitorie a artei cit si l zo-
nelor estetice prenergatoare sau ext€lrioale ei. slatutul sau gLobal el
gi-l dobindise ins5, de obicei, in virtutea unor ttasaturi ale sale locale,
a unor experienle care, chiar cruciaie, se n-renlinuserri in sfera loca-
lizarilor, Ei anume a localizarilor deosebit cle ergreate cie o parte a
omenirii, istoric privilegiata. interferenla acestor ptrrticularizari. cu
desetnnarea generald a virtu{iior' ..estetice" a ac{ionat. fire::te. gi ina-
inte gi dupa cezura terminologica a 1ui Raurngarten, din 1750. A fost
necesari insA o categorica expilnsiune ontologica a terneiurilor. der-e-
nite tocmai de atunci gi treptat ,.estetice", pentru ctr ol.rienirea sir
devinA congtientd atit de calacterul limitat al formelol traclilionaler
de frumuse{e cit gi de cel ldlgit a1 folmelol ei rn,ai recente si rriitoare :
gi pentru ca sa abandoneze treptat sensul profesoral conlcrii ,[r'urr-ro-
sului in atitea tratate acadonrice gerffrane (qi negermane) de pinA spre
sfirgitul secolului trecut, crl numeroase semne distinctive lredanle,
clase subordonate Ei categorii del'il'ate ; si opteze, adici. in favoar"ea
unei inlelegeri mai simple ;i rnai suple a,dimensiunii estetice. pe care
de- t.ot sau nurnai in parte se intenreilza. de asti data, nu numai altele
pt'opliu-zise, dat' gi o seirr-ni de configurafii estetice evident ,,extra-
artistice" (termen convenlional, de fapt inrpt'opt'iu in nriisnra in care
ritrnine derir-at din criteriul artistic) ; o inlelegere prin care sd ne
arogam si libeltatea cle a reproiecta aceasta dimensiune asupra epo-
cilor strAvechi...
Estc irro'rnentul sti.rlistingelr: intlc ,.r,r;t,-rtic," ;i ,.ar.tistir,.'. i)l.inrulindicd u' cerdru
'ai lar-g. .ii i,,-,li-iciieir .,; ,ri;;i:..;^.r sdu. peca'e convernlional l-ar',pu1rir.gi'cri ra 1ii'd
",,r""rrtrr.i-;i slreciarizat.ullme sutr r.aport estetic. Diflrenta ;; ;;"-;;-il;"ijca, ea pri_
'e5te
indeo'sebi p'actica epocii n,-,ust.e, i' c.r.e o ua"ir."ti exi:l0zieit domeniilor ;i fo'meror eitcttri
"iiii"ut" fi niciJecu,rr r"ai,r,i la 1.rie_zenta un'. speciale d9n1e1ii
_9i {o'rie' artistic:e;- i" ;r;;"pa'e sa se.onfigureze chi'r o rerativii dii"ri;;l;, nu totdeauna favorabird arte_iot', ci u'or rrarente estetice ,",ariate il'rnobile ; remancabiieror. ruc'arilite.rre, plastice r""--""GI;ii; ii""ga uritut ,r,r,,'u.oase Ei fetu-t'iLe aite nr,'nifestdri estetice, .ii"oiJ'p" ca.iri aparent rdturalnicerala de cee.r ce s-a cr-rnsiderat
"Ti,""girt.nru a"riSrtirli*teror,,ru,
;,:,?i:.r",r,;nd
sau sernnelizincl i.rroir.i Gto.ir.e clintre eele nrri irrrpor_
,,,.,.i,1.^,1."1:tir
pc|spectiVil. se cuvilLe iri-irLgin.rtir o altitucjirre cic. la carelirlrrlea si imbrA{i;eze.intregr-il orizonl ploblematic iI--frumosufuic oltt emp or an,'n niver cle ref e'iin1a .;t;
-r,i
;i;;il;;:";,i"r varianteleql
'arialiile frumusefii. Faptul ca difere'lere se r,or pdstra gi in cazulacestei perspective o dorredesc chiar se'surile ,.frLrrnosul,i,., unulIn,ai rest'irs gi rnai lir'pede, attul mai cuprinzato,. ;i ,r.roi.rug. Opri_unile in .aport cu ele corespuncr. in cele clin u''a. polariziirii amin-tite ; pe'tru cd neincrederii in acea stricta frumusele configurata petemeiurile unei anumite arte europene, i s-a opr-rs i'crede.ea intr-olarga qi fluida frumuse{e, a.tistica gi extraartistici, europea'a ;i neeu-lopeana. tradifionala si rnodernd.
30 31

Frumusetea ca variantd a esteticului, ,mai rnult sau rnai pufin rds-
;pinditd, rarn:lne un punct de vedere posibil, {pe care il vom putea men-
iine gi la care vom purtea reveni, cu precizdrile de rigoare. Deocam-
datd vom opta, totuEi, pentru rsinonimia frumuseli-i cu es,tetic,ul.
Aceastd sinonirnie prezintd neindoielnice avantaje, ca ipotezd de lu-
cru. Mai lntii, ea exclude subterfugiul definirii ,,in'cenc,; ;a esteticului
prin frurnos, sau invers (ten:tativd comodd gi irelevanta). Apoi, ea are
avantajul cd dezvdluie raportul dintre artd qi estetic (flu,mos) ca
di1lre parte qi intreg, dintre acel amintit nucleu ,,concentrat Ei ipe-
cialitlt" gi sfera cu,prinzdtoare in care el se rinscrie. ln fine, pind la
disocierile cantitative gi calitative, acest Iucru obliga si se recu-
noascd qi sd se releve comunitatea apartenenlei 1or la o aceeagi struc-
*urd valoricd.
2. COMUN|TATE, DTFERENTE
Se deconspird, astfel, un laitmotiv al meditaliilor urmdtoare :
convingerea cd arta gi frumosul au o naturd axiologic identicd.
Aceastd identitate fusese de ia sine inleleasd pentru cel convingi cd
rnu existd decit ,,frumosul artistic" Ei cd, in consecinla, arta justifica
fmmusetea, sau invers. Ea se cere insd de-abia dem.onstnatd de cdtre
cei dispugi sa admita, in egald mdsurd, indreptdlirea ,,frumosului
'extra'artistic" Ei oare nu numai cd nu confundd identit'atea de struc-
turf, cu identitatea de obioct sau de sfera, ci lin si releve, dimpotrivd,
prezenla celui dintii in absenfe celei din urmi
- o demonstiafie, sd
recunoagtem, destul de complicatd.
,,Extraartisticul" gi ,,artisticul,' se situeazd la antipozi, chiar qi in
plan terminologic. Cum ar putea fi, oare, o evidentd opozilie suLsu-
inatd unei comuniuni superioare fimdrei com,ponente Ei cum ar putea
'ea sd le inglobeze lintr-un chip suficient de suplu ? precard ni se
pare,- in orice caz, postuiarea ,,im,periu1ui frumosului,, printr-un gest
:simplu gi intr-un elan elementar de supraordonare in rapo,rt cu-do-
menii altminteri diferite. Arta ii aparline acestui impeiiu in chip
neindoielnic, gi inc5. tra un nivel de conqtientd rafinare a valorilor
estetice ; ,,esteticul extraaltistic" este, in schimb, estetic numai prin-
tr-o latura a sa, rde obicei ajutdtoare fafa de cealaltd, efectiv ,,extra-
esteticd". Cum ar putea fi aduse, de pildd, rosturil,e industriei, prac-
tice gi function'ale, la un numitor comun cu menirea spiritual-ideali
a artei ? $i in ce fei s-ar putea izola Ei extrage, de dnagul omo-
genizArii spirituale, acel ,,eoefi,cient estetic,. al produsul,ui indus-
tria.l
-
care slujeqte gi eI, sau,ar trebui in orice eaz sd slujeascd, inte-
gral, functionalititii practi'ce ?
I
l
Ir
I
I
Aceastd intre are rdmlne pind astizi principale piedicd in calea
unificdrii rapide a produselor cu destinalie prin excelentd esteticd gi
a celor cu,scop estetic partial gi subordonat, prin exeeJenld zzeestetic,
daca e sa spunem lucrurilor pe nume, Iati ce ingreuiazd, mai cu
seamd, studiul lor comun, proiectarea, producerea qi cercetarea lor
cornund, chiar Ei Ia nivelul citorua,,estetici industriale", car.e privesc
diJerite idustrii, cu toate cite le sint proprii. Insagi inleiegerea
artei ca ,,domeniu superior specializat al valorilor estetice" apare
atunci amendabiia, pentru cd treapta ,,superioard" nu se preteazd. la
o raportare directa la produse in realitate nu atit ,,difuz'., ,,diluat"
sau ,,nespecializat" estetice, cit mai cu seami urmSrind satisfacerea
altor nevoi gi dispunind de alte necesitd{i interne ; vrreln sd spunem
ca ele nu sint situate pe aceea;i scara de valori, incer.carea de a 1e
constringe Ia o competifie directd cu arta deturnindu-Ie de la rostu-
rile ior Ei dind involuntar ciqtig de cavz6, unui ,,estetism" desuet prin
uniformizare.
Anatomia orn'trlui este cheia anatomiei maimulei
- acest celebru
enunt al lui Marx a constituit temeiul metodologic pentru o conse-
cufie rdsturnatd, comparativ cu geneza efectivd, prin oare sa se deduca
economia formatiunilor precapitaliste din economia capitalismului.
Patrunzdtorul demers gtiinlific putea fi efectuat, de werne ce desd-
virqirea ,,superioar6" conlinea in sine, rezumatir', Ei propria ei treaptd
,,inferioard". AceastA metordologie se cuvine insd tr''ansferata
-cu
extremi precaulie asupra produselor estetice : studiul artelor v,a fi
insuficient pentru dezlegarea tainelor frumusefii produselor industri-
ale
- chiar gi in cazul relaliei, mai strinse, dintre artele spalial-plas-
tice 9i formele industriale de tip design, beneficiare ale unor viituli,
la rindul lor, pl,asticizatoare, dar pentru un scop aderent practicii
nemijlocite.
$i demonstnafia inversd este intrucitva adevaratd. Intre funcfio-
nalitatea gi artisticitatea construcliei arhitectonice existd doar o
o legdturd organicd, chiar dacd astdzi nu mai Etim cu precizie rnd-
sura in care arhitectura aparfine construcfiei-ingineregti, pe de o
parte, Ei artelor, pe de altd parte ; dupa cum gi design-ul urmdre.gte
fuziunea intre menirea sa practicd gi cea esteticd. lnsearnnd cd pun-
tile de legdturd se stabilesc cu precddere intre componentele aceleiaEi
organicitdli; dar ele nu sint excluse nici intre organizdriie diverse"
care se interfereazi in oarecare mdsurS. Daci vom renunf.a la orice
distinclie intre ,,superior" gi ,,inferior", ca involuntar sau voit este-
tizarrta, nu am putea reline mdcar aceste interferenle ? Acele teri-
torii. adicd, in care sd se evi'dentieze suprapunerea anumitor cali-I
I
32
3 - tst€ttca cd. A68
33

t5tri ? $i chiar dac5. n-am persevera in construirea unui unic ,.sistem
solar" al valorilor estetice, cu astre gravitind in jurul artei, de ee nu
ne-arn imagina un Eir intreg de atari sistetne, din diverse unghiuri
sistematizabile ? Ipoteze potrivit cdreia frumosul rimine, totugi r-rn
posibil criteriu de ordonare. Frumosul inleles nu oa o valoare printre
multe alte valori estetice definitorii, Idmuritoare pentru o anume altd,
ci infeles ca ualoare& esteticd, prin care diversele produse ale feluri-
fil'or producdtori sa dobindeascd o apartenentd, fie gi relatirr, parfial,
trecitor, comunA...
3. TREI DOMENII
Sint impregnate de prezenla esteticului, deEi situate in afara artei
proprin-zise : natTrra, rnunco qi relafiile unxane.Independent de pon-
derea acest.ei calitati in raport cu alte determindri ale fenornenelor in
cauzd,
-
gi pind la tentativa definirii ei conceptuale
- sintem cu
tolii famiiializali in a recunoagte, filesc ;i spontan, ca pe o trisaturd
posibila, efectiv raspindita Ei de dorit, a proceselor naturale, a pro-
dusului civilizatoric Ai a mediului cultural ; mediu in care speciei
noastre ii e dat sd trdiascd qi sd se afirme, inclusiv priu fir-il"irea de
bunuri Ei valori estetice sau propriu-zis artistice.
O elementard tentafie inciti la descrierea acestor zone in ordinea
citdrii lor : natura este doar primordialS, iar activitaliIe Ei raportd-
rile umane au fost ulterior derivate din ea. Nu vorn urma acest drum
doar in aparentd logic, pentru cd in pr.actica Ei prin practicir s-au
intrepatruns de multa vreme nu doar subiectul cu obiectul, ci :;i so-
cietatea cu natura
-
factori secunzi Ei primari nttmai in plan gene-
tic sau gnoseologic, nu gi in circuitele ontologice, in care se implicd,
in cazu.l omului qi omenirii, gi ceea ce indeobgte se nume$te ,,ontologie
sociala". Factori, intr-un ait plan opqi, s-au transformat, remodelat
;i innobilat reciploc in magica retorta a rnuncii nascdtoare de bunuri
qi vaiori. Munca a conferit determinari axiologice oricdrei ontologii
unane. Iniliala .,e)itr.aneitate" a naturii fala de om ;i a onului fald
de naturii se rnlirdiaza qi prinde via{i prin reciproce intruziuni ;i in-
tr"epatrunder-i. Valoare fiind, frumosul insuqi nu poate fi, ca atare,
altceva decit un atribut direct sau indirect uman, calitate sau conse-
cinta a unei lumi umanizate prin muncd. direct sau indirect. Frumosul
nu are sens decit pentru oameni
- cici este sens a1 unor obiecte, pro-
cese qi raportiri. Ca nonsens, el este nonexistent. Eventualii nogtri
vizitatoli de pe o aiti planetd, anume cei incapabili de a ne descifra
semnificaliile, nu vor avea cum si-l descopere, r'or trece nepdsatoni
pe linga el. Dupa cum o buni parte din realitatea lui ii va scdpa gi
primitivului pentru intiia oard nimerit in plin6 civilizalie
-
pin5
cind va fi in stare sd se implice Ei ei in corespunzdtoare circuite civi-
Iizatorice.
lnseamni ca temeiurile existenliale, pe care sintem negreEit datori
sa le luam in considena{ie Ei in oazul frumosului, lin de o existenld
Lrlnan gi social reorinduitd Ei cd aceasta iqi va fi pus pecetea gi asupra
existenlei naturale, cu care s-a corelat, in care s-a implicat sau pe
care a remodclat-o. Nratura de tot naturald, care si existe in starca
ei imaculat-primordialS, absolut independent de actiunile omului, s-a
redus considerabil, m5,oar pe aceasti planeti a noastrd, in ultimi
instanfa pind la o ficfiune sau un vis... al oamenilor, binein{eles.
Aceasti existenfd, inilia1 de nimic gi de nimeni tulburatd, a fost prin
miilocirea muncii introdusd in miracuio'ase schimburi de substanle :
osmoze care au infralit natura cu societatea, au potenfat gi dinami-
zat subiectivitatea gi obiectivizdrile omului ; care au transformat Iu-
crui in bun, in bunuri capabile sd raspunda interogatiilor reaie, sf,
satisfaca nevoi, sa fie inzestrate cu atribute valorice Ei sd emane
semnificalii ; valori ;i semnificatii in acelagi timp umane Ei obiective,
obiectuate de Ei oiriectuale pentru umanitate.
Frumosul ocupd printre e1e o pozi{ie nobila. El reprezinti o spe-
cifici existen{ir-semnificatie, o particulara ontologie-axiologie, care, gi
in eventualitatea premiselor naturale, s-a irnplinit gratie ,,jocului
secund" civilizatoric Ei cultural. ,,Fr:umosul natulal" conline, in uitima
analizd gi mai cu seamd pentru adeptul materialismului istoric, o
contradiclie in termeni, deEi din motive cu totul opuse decit pentru
ideaiistul speculativ : eI ;tie bine ci Ei materiile prime s-au ,,istori-
ctzat" in contextele diverselor activitafi produciive conEtient impul-
sionate, dobindindu-Ei stralucirea esteticd, printre atitea noi trasa-
turi de-acum neindoielnice. Materia, retrasd gi ferecatd in indiferenla
ei inifiala, nu are cum si fie estetica; spre a-qi dobindi aceasta ine-
dita calitate, ea trebuie si devina ,,fremdtdtoare", prin noi si pentrn
noi ; sau, poetizind un pic pe mai departe, sa ajungii, din ,,opacd,,,
,,tr,ans1ucidd", gralie sensurilor pe carc ochiul nostru i le poate smulge
pentru ca activitatea noastrd i le-a daruit.
Toate teritoriiie estetice, toate zonele de frumusele vor fi, de aceea,
obligatoriu gi constant derivate dintr-un unic nucleu: viala genericd
a omului ; r.iala diversifieatd sub forma relaliilor, activitdlilor qi me-
diilor lui, inclusiv a mediului sdu natural inconjurdtor ; Ei potenlata
din punct de vedere estetic de citre produsul d-e arta.
u 35

4. OBIECTE UMANIZATE
OmuI impune mdsura speciei sale tuturor calit6fi1or, actiunilor Ei
produselor Iui.
a. Corpul omenesc este prima evidenti care permite veri-
ficarea aceitei corxtatdri ; inclusiv felul corpului omenesc de a fi
frumos.
BioJ.ogic determinat, intru existenld 9i perpetuare, corpul omului
se intregegte prin muncd Ei pentru munc5. Reproducer4 sale ,,natu-
t:ale" i se adaugd capacitatea
-
artificiald
-
de a fduri bunuri mate-
riale gi spirituale qi, implicit, de a se remodela pe sine. Corpul devine,
din propriu-zis zoologic
- omenesc, pe mdsura ,,prelungirii" sale
func{ionale, adecvatd unor nevoi yeaie Ei cu timpul recunoscute ca
atare. El, corpul, ,,rdspunde" acestor imperative istoric constituite qi
se reconfigureazi prin ,,ecourile" sale Ia un mediu determinant '5i
determinat. Sexul. virst-r, proportiile, culoarea $.a., toate insemnele
apartenen{ei iniliale inmagazineazd din ce in ce mai numeroase ros-
turi coreLative, prin care fiecare individ ajunge, sub diverse unghiuri,
,,important" pentru ceiialfi : apropiat Ei apropriat de ei. LJn anume
raport al coinponentelor fiziologice se constituie, istoriceEte, intr-o
intocmire ,"armonioasd" ; $i tocrnai de aceea presupusa a fi o astfel
de intocrnire. Tinerefea sau ma uritatea, inaltimoa sau vigoares, PU-
tinfa de a vina sau de a nagte dobindesc felurite sensuri in contextul
feluritelor rosturi. Albilor Ie pare firesc sa ii se pard fireascd pielea
alba ; iar negrii e imposibii sd nu se increada in propria lor culoare.
Atractia eroticd se intregegte prin ,.afinitdfi elective" suplimentat'e.
'faranui Ei laranca se aieg datoritd unei ,.rime" cizelatd cu migali de
comunitatea lor multisecularA : afectivitatea lol' are o provenienfd
efectivd !
Aceste exemple elementare vor sd sugereze natura ,,suprastruc-
turat6" a frumuselii corporale, frumusele apdruti pe baza, dar ln
prelungirea structurii biologice : posibilitatea se transformd in reali-
tate de-abia in condiliile vielii sociale. De unde decurge atit comuni-
tatea frumusetilor de un anume tip, cit Ei variabilitatea, in timp Ei
in spafiu, a tipologiilor respecti fiecare cu determindrile ei, in
care fiziologia se ingemineazd pina la inseparabil cu istoria, cu eco*
nomia, cu morala. Pentru a fi simtita qi gindita (de mine, de tine, de
el), frumuse{ea trebuia sd fi existat, mai intii, in chip nelndoielnic.
Dar chiar inaintea acestei anteriorit5ti, ea trebuie sI se fi constituit
prin stabile qi relative deterrnindri ale unor relatirre gi stabile con-
figuratii sociale: existenla ei se situeazd, de fiecare data, Ia capdtul
unei derreniri, fiiinfarea ei este rezultatul unei indelungate istorii. Pe
drept i s-a con{erit noii viziuni asupra urnanitdlii calificatir,'ul de ma-
terialism istoric: istoria omului a fost recrrnoscutd, astfel, ca olfa gi
orrlego destinului sau.
Exemplul frurnusetii corporale este cel mei clar deoarece este cel
rnai sirnplu. EI beneficiazd de o mai evidenti statornicie, izvoriG
dintr-un temei biologic cu un grad mai redus de mobilitate. De aceea
gi permite evidenlierea unor identitdli mai cuprinzdtoare Ei mai certe.
Frumusetea adolescentinA se pdstreazd aproximativ aceeaqi pe intinse
secliuni teritoriale sau ternporale. Dar Ei ea igi deconspird istoricitatea,
determindrile direct sau mdiat sociale, in raport cu cerinle obiec-
tive ale unor constituiri gi impliniri urruule. Frumuselea feminind
beneficiazd Ei ea de continuitate, in pofida unor discontinuitali so-
ciale sau de rasd, regionale sau na{iorrale. $i in aceste din urmd
perspective, femeia pare, insd, frumoasd intotdeauna in masura in
care ea apare realmente astfel ; impresia pe care un individ sau un
grup de indivizi Ei-o formeazd despre ea preia gi variazi erpresia pe
care o dobindeqte prin ea o anurne viald determinata ; tertul se defi-
negte confertual, cu sau fdri Etirea receptorului, a carui subiectiuitate
penduleaza, oricum, intre granite obiectixe.
Mai este oare nevoie sd ne dezvdluim conr,ingerea c5. o sirlilar.a
dialectica a elementelor absolute gi relative, colective Ei individuale,
naturale Ei sociale, existenliale Ei de conqtiinta va fi prezent5 __ in
variante din ce in ce mai complexe
-
in trecerea de la frurruse{ea
corporala a omului la frurnusetea lui sufleteascd, la frumuselea felu-
ritelor lui relalii statornicite sucresiv sau concomitent, a activitalilor
sale mai mult sau mai pulin estetice Ei a urmarilor acestora, inclusiv
gi cu deosebire in producerea qi in receptarea artei ? !
b. Suf letul il vom re{ine numai in treacdt, in interioritate qi
exteriorizari, deoarece nafura lui se preteazd mai anevoios la o sesi-
zare gi interpretare esteticS. Lirnpede ni se par', in or:ice caz urmd-
toarele : mobilitatea nu exclude nici de astd data stabilitatea code-
finitorie, care se cuvine Ei ea definitd pina Ia urrnd ; sufletul este o
entitate suficient de cuprinzdtoare pentru a integra in tainica lui fesa-
tura valente rationale, afective gi voli{ionale, aceasti capacitate liber-
integratoare avind o mflre valoare anurne pentru valorificarile de
ordin estetic ; natura explicit umand a substanfelor, rnanifestirilor qi
raportdrilor sufletegti e suslinuti tot de motivatii istorice, iar subiec-
tivitatea se alimenteazl. 7a izvoare obiective.
Demn de remarcat este faptul cd, in situaliile care ne preocupd,
,,sufletul" este privit strict obiectual. El se pdstreazd subiect inti-o
subordonare gnoseologicd fala de corp ; ontologic coordonat cu acesta,
el este in ega,la masurd obiect. Pentru receptorul apdrut pe temeiul
qi la capd,tul nenurnAratelor procese umaniz;rtoare, sentimentele sau
36 37

ideile predecesorilor ;i ale contemporanilor au o realitate la fel de
indubjtabild ca gi realitatea nateliirlai care le decianlase inilia1. Datele
secunclare .,pentru e1e" sint prituordiiile ,,penttu noi" ; conEtiinla de
ieri s-a asociat existenlei de azi ; sr,rbiectivitatea celo::}a}!i gi-a dobin-
dit un loc obiectiri in l'iafa mea.
Tt'ansl-uutarea rt"ceasta nu poate sti nu presllpunii qi sd nu geneleze
t'orr.:spunzdtoare exteriorizit'i, materializnri, obiectivari. Un gind, un
sentiment, o voin{a existd intotdeaur:a in mdsura in care se exprima :
Po{i lua act nun-Iai de o actiune !.Spre
a erridentia sitr-ratia printr-o supralicitare, am susline chiar
ideea clupd care irauifestdm un eviclent dezinteres estetic pentru .,su-
fletul pur", pentlu pot'nirile suflete;ti deloc sau in prea micd masula
incoly,;-orate. Un loc in r..ilir:c caz plivilegiat il ocupa, in tabelul valol'i-
lor estetice, corpul ; si esteticienii calc i-au recunoscut scr-rlpturii o
pozilie centralii-il morfologia ratttitrilor dc alta. pe de-a intregul
adecr,atS. st;-rtutuluj vnlorii cstctice, lrLr dovcdil o fina intuire a aces-
tei stari de lucruri ; dupl'r curn nll au .qre;it tlici cei calre au suspectat
teniatir.ele tirzii de' r'eceltrare a ar'telor pe flctorul muzical,
"ci
ig
intimi .,muzicaliz:rre" it tuturor celorlalte riunuri, fie dc un rafina-
n"lent neconforne robustefii artistice ini{iiiie, lie de o alLinecare a pre-
ferin!e1ol cltre pet'iferia artei, invecinatir spilitualitil!ii irnaterialc
-
cu toate ca nici tnuzica nlt-gi poate susline, pini la capat, veleitalile
accentui'rt ideaie decit pl-in matei'ializari obligatorii. Orictlm am pri"'i
insir acc':;te opliuni ;i -ontrcverse moderne, puterea ,,plasticizatoare"
n orituiui parfial sali in intregirne arrtist ne apare ca cel mai inse:.nnat
ternci genetic qi ca cea mai insemnata dov:rcl5 placticii in sprijii-rul
capacitililor lui estetice (cr,icienla ccnfirmatd cu o noui strdlucire,
.5i pe ciii lzariate, cle ci"tr': secolul nostru). Clorpul sau, ill setrs tr-rai larg,
inCcirpoi'arile leprezilta paradignta rtalot'ilcr estetir:e ; ;i, interpretat
intr-o cuprinzAtoare rriziune rnetaforici, el. corpul. r'elrrezintii uu
nutnai una ciintre principalele forme estetice, dar forma esteticA ins59i.
SufLetul ni se pitre, in consecinfa, a fi obicct estetic nuii-rai in ma-
sura incorporarii lui. Mai eterica sa alciiiuile ne illdealnna, in orice
ca.z, sii acorddm'intiietate obiectelor mai cer:te. acelora care pot fi
vdzutc, pipaite, misurate s;i descrise cL1 un pl-r:; de precizie. Sa tru
pierden'r din r.edere insi rer.ersul situaliei; toalc obiectele care sc
constiiuie intr-o llpre er ourului, Ei sint modelate de c.Itre orn dil
fibre rnai subtile satt nrai robuste. se pistreaza in toate etapele exis-
ten{ei ior drept obiectit'dri ale forfelor sale esenliale ; rnotiv pentru
care cliferenla dintr:e obiectir,'drile rnai certe ;i cele mai incelte nu este
decit r:na de gradualitate in cadrul aceieiagi fiinltrri de principiu. Nu
ntrmai sufletui se incorporeazi itt bunurj. ; in condiiiiie umi:nizdrii,
corpul insitli estc un pl'o,dus al ,.ir-isr:flelililor". l'{arx a fost cel care
a demonstrat aceastd intrepatrundere subiectiv-obiectivd, subiect'.ral-
obiectivata ; prin prisma ei, ,,industria" i s-a dezvaluit oa o ,,psiho-
logie" rdsturnatd, o psihologie reificati in orice caz, dar gi alienatf,
.;i alienantd in condiliile social-economice ale capitalismului. ln inte-
racliunea dialectica gi teleologica dintle intenliile gi realizSrile sale,
omul iqi proiecteaza fortele dn lume, gi le redobindeEte din Ei prin
lume, intr-un neintrerupt dialog practic Ai intru continua lui peifec-
fionare ca ins qi ca specie.
, c. Industria, in accepliunea largd de totalitate a bunurilor
faurite de om cu scop utilitar, pentru satisfacerea nevoilor sale civi-
lizatorice, reprezinta, de buna seamd, unul dintre principaleie clo-
rnenii posibile, daca nu chiar cel mai cuprinzator Ei virtual. cel mai
important ciomeniu al,,coaguldrilor" estetice obiectuale. Generate
prin munca umanrl, aceste concentrate valorice se desprind de om, se
instraineazl de ei intr'-o re]ativa autonornie, pentnl a se reinfriti. in
chiar calitatea lor de .,strdini", cu fduritorii lor gi cu urmagii acestora.
Omui naqte bunuri, iar cordoanele lor ombilicale odatd tdiate, bunu-
rile iEi incep erisfenla de-sine-stdtatoare gi re-aclioneazA ca Jii.n[dri
intrucitva asemanatoare Llnor fiinle. Omenirea i;i poate autocontem-
pia in ele, ca in reificate ,,oglinzi", nivelul implinirii : bunurile certi-
fica energii, inmagazineazS. dorinle, vizeaza trebuin!e, concienseazd
r-oinle gi ac{iuni. Numai aparent osificate, aceste bunuri replezinta
de fapt memoria vie a umanitSlii. Nivelul lor tehnic probeaza nivelul
Ior istoric. Proiectindu-Ei esenla de specie gi atribut-ele ei perfeclio-
nate in obiectele fdurite de el, omul igi demonstreaza implicit elibelil-
rea de servitr.i{iie biologice, saltul efectuat din regnul anirnal intr-rrnul
productirr, clin faza procreatoare in cea creatoare
-
temei calitatir; al
tutulor activitatilor sale fauritoar.e speciale, inclusil' al artei.
Faptul se verifica Ia diverse trepte civilizator.ice, de la produ-
cerea obiectelo:: celor ir-rai banale pina la cele tnai mdiestrite prod'"rse
de artizanat sau de arta. Comparativ cu saltul c:-rlitativ rnc.nlionat,
deosebirile in gradul de rnaiestrie (intre pi-oducerea or.icilrei mese
obignuite Ei a uneia ,,de stil") ni se par secnnclare gi, in optica pre-
zenld,, cantitative. Orice produs dovedegte, in principiu Ei pr.actic.
capacitali creatoare ; ;i, odata ajuns pe primele trepte a1e sr:Arii valo-
rilor, fauritorul de bunuri va putea, fara indoiaid, urca in 'n,c.rie spr.e
inallimile ei : din clipa cioplirii primei unelte ne afldrn in fata r,rnui
virtual cioplitor de scuipturi dintre cele mai subtile I
Premisa decisiva a frumuselii ca valoare este deci prezrn{a nnei
lumi modelate prin eforturile ,,omLrlui umiur.". Toate bbiecteLe me-
diului produs pot fi privite drept ,,cdr!ile" l,arg deschise ale acestei
insufleliri
-
de unde gi posibilitatea gi firescuL intocmirii ulterioare
a carlilor propriu-zise. Fiecare roatd, plug, ciocan, ceaqcii, scitlln, ceas
38
39

merita sd fie contemplate ca .,oper{:" in germene
-
de unde Ei posi-
trilitatea qi firescul constituirii ulterioare a operelor artistice efective.
Cdci pentru cine nu pricepe sensul timpuiui, uu exist'ii ceasul ca ceas ;
iar pentru cine nu existA sensul metalului, ir-rtrebuinlarea llti, ,,rds-
;runiul,, dat de el neyoilor oinenegti, nici rnetalul ca metai nu existd
-- cu toate c5 temeiurile lui fizice au existat qi ar exista ;i in absenla
totala a omenirii.
Am avertizat irnpotriva gestului prea el-einentar de unifir:a1e i] frll-
museiilor subordonate utiliaalii nemiilocite qi a celor ..suprautiie". ca
atare siegi suficiente ; iatl ca acum r-elevam tocmaj legaturile dintre
,.supraetajalea" artisticf, gi temeiurile ei ,,industriale". Aceste lega-
turi 1u fost demonstrate, dupA curn se gtie, prin studiul genezei isto-
rice ir valorilor estetice. ;i Plehanov a intreprins rtu impor'l,ant demers
in acest sens. Eie ,pot fi insd la fel de arnanunlit probatc pt'iu rapor-
turile r-'ontemporane industrial-artistice. de nraximir insernnltate'
Aceasta, deoarece geneza valot'iior, ir-ielusiv geneza valoriior estetice,
rS.rnine un proces neintrelupt, iai fiercare teirnica prodr-rctivd poate
da nagtere uuol produse funclional difelite Ei, totodatd, corelate prin
5s15f, sou, intrucitva. prin menile. $i nu este nr:apirat necesar ca
seur.gerea timpului si redircit functionalitatea pl'ac'ticl a produsului
tehnic, eliberindu-i prin ,.neutilizare" settsul estetic. ala cum se in-
timpiir in tnuzeele de etncgrafie slru. ttrai recent, in ,.tuuzc'ele settului"
patriarital, in care obiectele sint contemplate printr-o prismi pre-
cumpanitor esteticS. raportate unor sensuri pe eit de gcnuine, pe atit
de ina,ctuale, care lin de o preistorie il noastri irecuperabili in fapt
.5i recuper"abili doar in idee. Important cu deosebit'e ni se pare e'for-
tul contc'rnporaneitalii de a lanruri nirrelul .'si rostul prezen{elor este-
tice dintr-o produclie tehnic5 pe deplin actuali 5i in nurnele prezen-
tuiui necesari ; anutne pl'eccuparea crescindi a societSlilor conqtier-rte
de intreaga gama a muncilor indeplinite de ele -si dornice de afirma-
rea cuprinzdloarc Ai corelatS. a tlltul'or resutselor materiale qi spiritu-
ale de care dispun _- pentru ceea ce, prin termeni din ce in ce rnai
uzuali in r-ocabularul nostru, obignuin sir denrmim fie ,,estetici in-
dustriala" (dupa francezi), fie ,,design" (clupd englezi). Artele aplic-ate,
decorative gi design-ul se afia in centrul preocuparilor contemporane :
ca qi o serie de alte forine specific ,.intermediare" intre artd qi indus-
trie. printre care arta pinA nu demult socotitd a fi ultima in gi.rul
artelor, ireductibila totugi la o vaior-izare ,,pul'" esteticd, Ei anume
cinematografia, sau arta socotitd atit de mtllta vre:rle cea dintii din
qirul artelor, dar care in rrariantele 5i varia{iile sale, inaugurate sim-
bolic chiar in 1900, se lecunoagte mult tnli mult decit numai o artA,
Si anume arhitectrtra.
d. Urb an is tica meritd intreaga noastrd atenfie, in mdsura in
care implica in stlucturile ei arhitectura
-
care presupune, la rindul
ei, frumusetea ca pe un dat urmarit in chip programatic ; gi deoarece
ea exelrrplifica pregnant situalia esteticd. proprie nu doar bunurilor
ciisparate, ci unor intregi ansambh-ir-i valoriCe, mai cu seami ale
celor ce se disting printr-o specificd amalgamare a componentelor
materiale 9i spiritu.ale, tehnice gi ideatice.
In legatula cu arhitectune pot fi adoptate doua unghiuri de vedere.
Pe de o parte, se poate atrage atenlia asupra nevoii de a disocia
trompoir.entele artistice Ei func{ional-utilitare, disociere ingreuiati.r
prin caracterul iutcrmediar, tranzitoriu, fluent, dinamic ai unui do-
meniu cri ciubla inrarhcinare 9i apeten{d, rnai cu seamd in secolul unor
succesive revolu{ionali tehnice. Pe de alta parte, tocn-rai in virtutea
organicitafii acestor innoiri revolutionare, se poate evidenlia unita-
tea e'fectelor valorice ale obiectualizariior realizate de Ei pentru oa-
meni, de la cele economice pinii la cele artistice ; gi rnirriurisim ca,
din acest punct de r,'edere, ne incintd anLlme predon'ri'.anla migcir-
rilor osmotice, inr:ertitudinea delimiiarilor precise gi ir inr:luderii fap..
telor _* altminteri seriate
-
intr-o singuii clasd de r,,alori, trainlc
circurnscrisii.
casa este' prin excelentd ..umand" prin proi.ectare, zidire gi clesti-
nalie. celebre comparatie, datorata lui Marx, intre arhiteciul car"e
iqi suborcloneazi r-oir-r1a unui scop bine delimitat gi atnirra involuntrr
qi incon.stient ,,maestrir"_ in fiurirea fagurelui ei (,,ceea ce deosebe:lter
i'sa. de ]a inceput pe arhitectul cel mal prost c1e'irbina cea mai per-
fectii este faptul cii eI construie;te celuli in cap inainte cle a o cou-
stlui din ceari"), r'eprezinta un nrodel pentru fnlelegerea teieoiogiel
umane_: omul igi impregneaza produsul cu inten{iile iale. nar accL;.i
exemplu n_u inalla o're pe arhitect Anume intr-un model tipologic al
omului ? Nu confera eL activitalii constructoare, ziclitorare o valoiLle:
paladigmaticd pentru orice activitate specific umand, ale carui rostru-j
aju3g sd fie-.transferate unei pe deplin reale fiinfari ?
Largind disculia, nu ne va fi greu-sd demonstriim o similard obiec-
ti"'itate axiolcgica in cazul produsului urbanistic global. oraEui ,,este,,
intotdeauna ,,a1 cuiv'a", al o'amenilor care il populeazd, il infeieg, lliubesc. Dep,opuiat, in veci al nimanui gi in nici un fel raportabii'la
alte
-age-23:'i
omeneEti, el inceteaza si mai ,,fie" ca orag, iedevin,_. r_r
ingramadire de pietre. Nici o clddir.e, nici o.strada gi nici un cart.ier
nu ar putea sa existe in afara semnificaliilor secular acumulate : din
surse istorice, econotrnice, politice, etice Ei, nu in r,rltima instan{a, este-
tice. $i, invers, cu cit mai ampla va fi inciir-cdtura de sensuri suc-
cesiv implintate in fizionomia unui oraq, cu atit mai ,,viu,', interesant
qi atrdgdtor ra fi qi ne va apdrea eI sub toate felele'iui, inclusiv cea
41

Ianosi, ion estetica

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (19)

Similar to Ianosi, ion estetica

Similar to Ianosi, ion estetica (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Ianosi, ion estetica