Walter, Carlos - Amintirile sufletului

CARLOS WARTER
Doctor in medicini, Doctor in filosofie
AMINTIRILE SUFLETULUI
Sry+#{a$j

Eu eram incd aici!
Nu mi agteptasem la aga ceva! Dupd ce am vdzut cum uriagul
pdmint se sfirimd gi din el nu mai rdmin decit bolovani, iar bolovanii
se sparg gi din ei se alege doar praful - dupd ce Marele Holocaust
Final, atit de temut gi de atita vreme anticipat, se petrecuse in sfirgit -
am fost sigur cd ultima mea suflare va fi gi sfrrgitul a toate.
$i totugi md aflarn incd aici.
Corpul meu fizic nu era aici. G?ndurile mele obignuite nu erau
nici ele aici 9i nu mai erau nici emotiile mele obignuite. $i totugi eu
eram. Asta ce mai insemna?
$i, mai ales, unde md aflam? Nu exista nici o localizare - nici
urmd de orage, munli, degerturi - nimic familiar. Nimic care sd separe
"aici"-ul de "ne-aici". Nu puteam nici mdcar spune cd md aflu in spaliul
extraterestru - aici nu existau "extra" gi "intra". Nu existau nici un fel de
delimitdri.
Oare chiar fusese necesar sd sdrim in aer pentru a descoperi
cd sintem nemuritori?
lsBN 973- 96003 -2-8 Lei 1950

CARLOS WARTER
Doctor in medicini, Doctor in filosofie
AMINTIRILE SUFLETULUI
Traducere de RODICA ALBU
coleclia ARGO
Editura SAGITTARIUS
tAgt, 1994

Coperta de ELENA DtMtTRtU
carros *"u"??iigb8b Ltfl? M E M B E RS
(9).pentru q{ilia in timba romAnd
Edirura SAGITTARTUS s.n.t. -
Necutau.lg, ST3A/C, d,tOOO lasi
Tetefax og2_1i _Ce:iC - '-''
Rep rezentanta scriitoru tui C;rtoi'vfirti,,. Tn Rom6 n ia :
Rodica Albu, lagi
PREFATA
Psihoterapeut, scriitor gi susfindtor pu.blic al unei culluritranspersonale
a pdcii si a sinerqie-i plahetare qlobale, cercetdtor al metodelor
alternativb de vind6care si de oFtimizaie umand, Carlos Warter
activeazd cu preponderentld in Chile 9i Statele Unite, tiri al cdror
cetdtehn este,'da'r si in difbrite alte cofuri ale lumii (Arisiria, Olanda,
Spania, Polonia, RcimAnia, Rusia,.Japoiria, lndia, prugugy, Columbia,
Aiqentina, Mexic...), unde orqanizeazd, sponsorizeazd sau susfine
cofigrese,' conferinfe, seminairi pe protiterhe de sdndtate, medicind
holisticd. ecolooie. ameliorarea intelioentei umane. educatie. Conduce
Fundafid lnterialionald de Sdndta"te 'pentru D'ezvoltaie gi Pace.
Fundatia igi bazeazi activitatea pe principiul ci adevdrata senetate
insearfind'inteqrarea armonioasi a' aspectelor mentale, spirituale,
sociale gi a c6lor [inind de rela]ia cu 'mediul inconjurdior'- relatii
definitorii pentru fiinia umand - precum gi pe ideea cd'pacea globald
este expresia unei "inteqritdti luminate" in cadrul cdreia educafia,
economia qi ecologia sinttirilite spre optimizarea calitdtii viefii gi sprd
dezvoltarea valorilor pozitive ca expresii ale unei culturi universale.
A fost distins cu numeroase titluri gi premii, dintre care deosebit de
important este Premiul Pax Mundi 1989 al Academiei Diplomatice Dag
Hamerskiold (Suedia) si titlul de Mesaoer de Pace al Natiunilor Unite
pe 1987.'in aprilie 19'93 a participat la inaugurarea in Japbnia a Crucii
Verzi lnternalionale, orientatd spre "o schimbare globald a valorilor".
Dr. Carlos Warter este autorul a numeroase cdr[i, intre care Hijo del
Universo (poezie, 1982), Unidos en Libertad (1986), Despertar (1987),
El Privileoio de Ser Hombre (1988. best seller). Recuerdos del
Alma/Souf Remembers (1991/1bgz),'Paz en el Gotfo, Manual de
Metafisica, Lo Extraterrestre y la Naturaleza de la Realidad (1992),
Recovery of the Sacred (1994).
intrebdrilor esentiale de tipul "Cine sint eu?", "Care este scopul vietii
omului?", "De ce-md aflu in aceste imprejurdri atit de tulburdtoare?" Dr.
Carlos Warter a incercat sd le rdspundd studiind atit vechile invdldturi
esoterice cu maestrii orientali cit si "instrumentul uman" orin orisma
tehnolooiilor medibale si osiholooice occidentale. Volumdl Arhintirite
Suftetului este expresii materialh a informatiilor primite de scriitorlsBN 973- 96003 -2-8

glx[*,f":llFl,"^p.f1l,"j"j^:lf]gtlir" m_urtipre de existenfd. La
5il,;?ff l*;fl f, *,:qiiiitis:r{i{HEss#'dli'"t'""3;f T3'"!3
:l*?lyllgj"'*1""^p:_?kigglii;ri;;:'Fiilj's'i:b'i,ffi iii'bB%:TEcontureazd perspbctiva coiniica 5-r6fitiJ"'"rq
er ' vrrrwru ue ea se
vrzrunea asuora scooutui omrrrrri srrrarrrri,i ll';]:t^pl-.q individualitdlii.yl/_,:lr.y*'dzd perspecuva.cosmtca a relationdrilor Si a i
vrzru nea asupra scopulu i omului, S uf letu lui sld i.ri"r,],,inoue conceplie asupra originii sufeili;I Ji' ft ti-i.
giCreaiorului; precum gr o
R.A.
Se dedicd cu draqoste totala eurilor esentiale ale lui Eliyanand
si Aeterna. ale cdror prez-"enle m-au insotit in miSiune cu mult'inainte
ia ei sd iie numiti booiii rirei de cdtre constiinta comund. $i, de
asemenea. fiintei bevoiate care intruchipeaid llbertatea tota'ld de
exoresie. divinel oartenere din multe calatoiiiintreprinse prin vastitatea
evbtutiei, co-credtiei si infdptuirii atitor acfiuni minunatei impreund in
cadrul naraliunii iosniice a Congtiintei UniVersale.
Totul se intimpld astfel de parcd viata noastrd spirituald ar fi
fduritd din aroint: de riarcd viala subramentald ar fi fduri{d din aur; de
parcd intrea{a viald'spirituald de aici de ioq ar.fi fpq.ritd din vibralie
'arointie, car6 nu bste' rece, ci, pur €i siritplu, lumind, o lumind ce
m-eroe oind la aDocteu. o lumind burd, purd'si intensd, insd in cealaltd,
cea"siprameniatil, existd o bogdtie,' o forld gi o cdldurd cu totul
distincte.
DEDTCATTE
- Mama, din Sri Aurobindo sau Aventura Congtiinlei

... .. Apa.rifia [nei noicivilizalii ne permite sd operim din perspectivd
mufintmenstonata; tn acelagi timp, perceptia sinelui 'nostru
rrormensronat evotueazd cdtre o mai exacta bbngtiinld a marefiei
Fiinfelo.r care..sintem. Aceasta ne ajutd sd constientiiini-iaotui'ia nu
!n-q -tJg-Dgre ,sa ne jucam de-a m.o.artea pentru a iransforma fiecventele
noastre cle lumine in sensul vietii etern-e. Nu mai trebuie sd distruoem
sau sd prelucrdm totul, ci doar'si deschidem supapele eaie in-qeEuid
9 .g{pan9lu.ne mai Tare a, congtienlei gi sd ne identificfm cu
tndivldualitatea noastrd cosmicd.
.. .Structura gi funcliile, relafiile 9i rolurile, genetica si cadrele de
qta.nlqstarg- specitic umane ne ascund de multd vreime mdretia
uprntetor. slntem, ln consecinld, incetul cu incetul reproqramati ca 3d
deveni m traductori/receptori peniru i nformati ire cosmlCe l?re nE dxti nd
congtienla Misiunii noastre divine asupra difdritelor ptanete si unvdrsuri.
. ---***---
Aceastd carte transmisd (channeled - n.tr.) a prins conturul
inilial in gaptesprezece zite, cind dutorur s-a apucit sa <iadittooiitieze
o carte de medicind holisticd la cererea fostului decan 'al unei
prestigioase gcoli medicale din Argentina (care stia cd scriiloiutierceta
gt practtca mat cte mutt tehnologii terapeutice alternative). informatiile
pare au curs guvoi-erau radicat diferite de materialul mediial traoitiofiii
lnca inainte de a fi terminatd, cartea gi-a indeplinit rolul de a-i ihiesni
scriitorului transmutarea vechiului proc'es oe reiotvare a unel piooleme
tridimensionate. Manuscrisur - in engrezd, spre qeoie.oire j;?ii;;afui
-a fost trimis editoriror, dar nu a fosftipaiit,'in ciud;Ebtului di-Eapt6
9p4j cgrg aveau.sd-i urmeze au devehit o'estseiler-uriTn Ameiida'oe
sud. Autorul a trimis manuscrisul prietenilor, din care multi i_au Jcrii
spunindu-i ci. te--a schimbat cursut vielii. Maieriitut-a ioSi tio?rif in
ygls^yle-Tjniota pentru a.fi fotosit in ceicurite de lucru gi semiriarii, iar
reLclL?-,.p.,a[i_cjpan]ilor..a fost gi
-ea .entuziastd. Se fare, Oeii,' cd
mareflatut transmis atinge o profunzime a congtiinfei'in cbre ari toc
7
schimbdri profunde, iar arhetipurile sint transformate. Se mai pare cd
poate activa codurile ADN care deschid calea spre memorie gi spre
identificarea cu Sinele cosmic.
lndrdznim sd sperdm cd este vorba de unul dintre multele
instrumente generate de Spirit care in prezent (1) ii elibereazd pe
oameni, prin rememordri rapide, de dependenla fale de o autoritate
externd, tendinti ce a molegit umanitatea atita vreme; (2) duce pas cu
pas la expansiunea care ii fermitie individului sd-gi recunoascd propria
esentd divind; culmineazd cu (3) co-crearea viziunii addpostite genetic
in fiecare celuld a oricdrei fiinfe de pe aceasti planetd: Raiul pe
Pdmint.
ln aceastd viatd scriitorula avut ocazia sd treacd prin institulii
academice. traditii soir'ituale. medicind si osiholooie: sd stidbatd soaiii
interioare si lumi'exterioare: 6i sA lucrez6 si sd sluiea'scd in multe tuhciii
oficiale si bublice. Si totusi'c'ea mai inaltd'si mai orofundd cdldtorie drn
toate e
-arientura
Spiritului care Sint Eu. Acela,'inspirat de Misiunea
Viefii in sens larg, este pagaportul divin prin care Cel Care Sint Eu
?ntruchioeazd Cohstiinta Universald si cu smerenie imoarte darurile
Creatorului cu tin6, drieten draq si tovards de drurir in aceastd
aventurd. Acum a sbsit timput sd'se'inalte miteria $i sd vind Spiritul,
indiferent de infdligare, rdsd, crez, culoare, profesie, sex, religie,
imprejurdri, ori chiar de origine - fie cd eSti din interiorul pdmintului, de
pe'suilrafaia lui sau din alt"e lumi.
Ne ?ntilnim in Esenta divind si acolo co-credm si ne rearanidm
destinul din aceste lumi pei care le
-strebatem
cu lubiiea divind d lui
Dumnezeu.
INTRODUCERE
ZARKAR
Sedona, Arizona, 11 ianuarie 1992

PROLOG
lati-ne, in sfir$it, in punctul culminant al multor incheieri de
cicluri. lstoriile multor, niultor planete, sisteme gi dimensiuni co-operante
- Drecum si ale inf5otuirilcir ce le-au insotit - au rearaniat acum
sp'atiu-timpil. Am tiecut printr-o prdbuslre temporald,' printl-o
reoiqanizAre a istoriei, o transcendere in inteiriorul fantei dimensionale
gi ui salt cdtre urmitoarea spirald a acestor cicluri coincidente -
urmdtoarea initiere.
Stau ih grddina Luminii insotit de familia mea de sus - solia
mea Bhakti-Shadai, Eliyanand, fiul ncistru, gi Aeterna, fiica. Mirosul ile
nectar ce vine dinspre Misticul Trandafir Purpuriu umple eterul, in timp
ce noi ne extindem constiinta ca sd-l cuorindem.
Aceasta este'- din nou - Trib Ra. Dar nu planeta fizic6,
tridimensionald, care a mers pe calea pdmintului/Terrei. Aceasta este
Tria Ra cea etericd, pentadiniensionald, iar de aici putem vedea totul.
Putem veded oeamdna mai densd a planetei noastre rotindu-se
in soatiu. oustiitd de ioate. cu exceotia citbrva suoravieluitori foarte
robr"isti (ih'sensul ci aoroabe isi amihtesc de Sine). Acesffa ne striqd
solicitindu-ne indrumare, neireafi zind cd in con gti i nld multid imensionald
sintem un sinour Soirit
-care
oroanizeazd toate riivelele de densitate
conf orm imao'ri ilor ihdividuale d6spre Realitate.
Putein, de asemenea, da vedem toate fazele pdmintului
simultan: vechile civilizatii (Atlantida, Lemuria, Amazonla, Roma,
Grecia, Egipt, incd prezedte, incd active); pdmintul-aga-cum-era pind
in ultima clipd (frumoasele pdduri verzi; tumultosul ocean albastru;
miezul si suprafata devastate; lupta pentru suprematie dintre marile
puteri; posediuni16 9i deposeddrilei; stdpinii crepusculari luptind pentru
comandd gi dominatie; umanitatea redusd la automate amnezice); 9i
Pdmintul-care-nu-mli-este, afard doar de citeva stinci rotindu-se fdrd
fintd prin Univers, purtind cu ele ciliva supravieluitori robugti,
decoroorati.
' Pitem vedea strelele gi dincolo de ele - prin timp gi dincolo de
timo. orin soatiu si dincolo de soatiu.
fiul nieu, ce suqiacum'in'bratele iubitoare ale mamei, nu poli
incd vorbi in cuirinte, ilar qindurile fale si ale surorii tale imi dint,
desiour. clare. Emiti a6um o intrebare ce strbbate vesmintul meu eteric.
Vrei-sd'stii din cin"e te traoi - de unde ai venit - si 'cum s-au oetrecut
toate cit6 s-au intimolat. Vd voi oovesti bucuros dmindorura.
'
Se. pornim, bar, intr-o chEtorieprin memorie. (Fac sd apard
acum vehiculul meu arointiu. fdcut din materie-enerqie-
transtemDoralitate-soatiu. Bhdkti-Shadai intrd in vehicul cu copiii in
brate; sei a$azd Ei, iriscrisd pe linia scopului Misiunii, agteaptd in
tiniStd.)
' 'Copiii mei, aceasta nu este o poveste de ascultat numai cu urechile
I
ori oentru incintarea ochilor (desi este si asa ceva). Aceasta e o
oovbste ce trebuie trditd - trebuie-incercaii de multe ori, cu pasiune.
$tiu, e ciudatd gi-are.mai multe planuri - darvoi aveliin suflet genele
necesare oentru inteleqerea ei.
Toate fiinfe'le divine pot avea acceq la cheia ADN-ului lor, care,
oe odmint. asa cuin veliinleleqe, a fost disfuncfional pe parcursul unor
lunbi oerioade de crealle. Astfdl memoria a fosilimitate la evenimentele
din"olanul material.'Memoria cosmic6, atunci cind se trezegte,
reorciiecteazd istoria.
' Sinteli pe cale sa trdili multiplu povestea voastrd - 9i cea a
mo$tenirii Fiinfdrii.
' Am cci-creat aceste evenimente $i sintem recunoscdtori pentru
acest dar al creativitifii. Cdci prin gralia ltii Dumnezeu ne putem acorda
cu Sursa.
Bhakti-shadai aprobd din cap cu qratie maiestuoasd. Aga este.
Pe Tria Ra. olaneta etericd, copiii
'apar-nrjmai
cind se unesc doui
Fiinte care dint oerfect inteorate in Sirie. Dacd ati fi copii pdminteni, ar
fi trabuit sd invitati multe, -multe lectii inainte de a ajunge la Fiinfare.
Dar cum voi v-ati ndscut din doi Care Sint, sinteli deja pe deplin
congtienli de Tot. Ceea ce maitrebuie sd invdlali estscum sd exprimali
liber acest lucru.
Copiii mei, uitati-vd acolo: vedeli cum se desfatd prezenlele in
oerfectd armonie si totusi se disting una de alta? Aceasta e Fiinlarea'
Unirea ce existd e rezultatul vremii in care Lumina celei de-a cincea
dimensiuni a coborit asupra intreqii crealii, sfir$ind in separare. A fost
un Droces accelerat ce a avut loc-dupd dfir$itulvremurilcir. S-a produs
maiurizarea olanetelor si au fost declarate incheiate toate
ex6erimentele' anterioare.' lnqineria geneticd si-a incheiat studiul
fezabilitdtii. iar rezultatul a fo--st instalarea Rairilui pe Pdmint ori a
impdrdlieii iui Dumnezeu pe aceastd planetd. Dar n-a fost intotdeauna
asa.
' La inceput a fost armonia, dar fdrd individualizare. Apoi a fost
seDararea. dar {era armonie. Acest al doilea experiment e 9i cadrul in
caie are loc cea mai mare parte a povestii noastre. Era o vreme a
suferintei. abuzului, brutalitatii si amnbzieiin masd. Existau aspirafii 9i
soeranie'si ruqdciune: fiecaie
-epocd
era inlocuitd de o alta' fdrile se
iSordiriizdu. n"otarete 6e sterqeau si se inlocuiau din dorinta de a stabili
noi lrontierd, uitindu-se
-ca
icea-comuniune pe care <i cdutau era
Comuniunea cu propriul lor Spirit gi cd hotarele ieprezentau percepliile
lor limitate, ce trbbdiau indepdrtaie gi extinse in infinitate.
Oimeniiau uitat cine sint gicare le este Scopul, $itotugi, iubifii
mei Elivanand si Aeterna. cind veti vedea ceea ce veti avea de vdzut
si veti 'auzi ce6a ce urn'ieazd sd'auzili, sd fiti iertdtbri, cdci a ierta
fnsea'mni a iubi, a iubi inseamnd a sluii, iar a bluji inseamnd a Fi.
lertati. deci. Bio Bano-ul de oe odmint sitot ceea ce a avut loc
inaintea tui. $l'acea'sta'pentfu ce el a'fost d<jar un vis in interiorul
Congtiintei Universale.

CAPITOLULl
ZIUA DE APOI
PARTEA irurir
PERSPECTIVA DIN SPATIUL
EXTRATERESTRU
Hiriind $i tacdnind, radioul revdrsa in eter un $uvoi constant de
voci stridente, lipdtoare, fiecare intrerupind-o pe ceabinainte pentru a
evidentia cd ea este vocea care aduce Stirile, indiferent cit de proaste:
"AstdzL Donald Paoan i-a avertizat oe Cei lgSii ca nu va mai'ingddui
tratared cu indifereild a ultimatumului sdu...
Pagan incS'mai purta intr-un ungher ascuns al sufletului sdu
viziunea falsd a unui imperiu al rdului. "ln cartierul qeneral al Rogiilor,
zgomotele pregdtirilor 'bubuie ameninfdtor prin Eoridoarele de ...
meqatone ale ... Camera Ovald din Casa Palidd respinoe ideea cd ...
incdpacitatea de a,tolera statutul impus de infringered toiala ... dacd nu
se respectd cererile ...
M-am uitat oftind pe fereastra biroului meu, cu vedere spre
golful San Francisco. Totul era haotic - pind $i apa nu mai era pa'rcd
in largul ei, aga cum se rostogolea cu lurie in bdtaia vintului. Toate
zgomotele lansau in eter frica gi nerdbdarea: radioul cu mesaiul privind
sfirSitul lumii, ambarcatiunile'cenusii claxonind furioase. Si tot ce
cupiindea privirea trdda panicd.' Am incercat sd md' calmez
concentrindu-md pe un afig aflat pe perete - fotografia u-nei.pdduri de
arDon sequota una$t, matestuoasa st aproape sacra in ltnistea sa
palpabild, in spalialiiatea sa - dar imediai ochii mi-au alunecdt in jos
spre birou, de unde ma privea sfiddtor un numdr din Time. Pe copeitd,
Pagan gi Popov (stind alituri la convorbirile de "pace") igi aruncau
priviri pline 9q ur4 nedisimulatd, in_ciuda zimbetelor politicoiase de pe
buze. Sub chipurile lor sta scris: "Oare o vom face?"
Drept sd spun, nu gtiam. Cum ajunseserdm aici?
---** *--_
Am mers^prea departe cu cercetarea magindriilor ginu destul
de departe in noi ingine. Am folosit computere ca sd comunicdm, uitind
ce inseamnd comunicarea. Am inlocuit lucrul in sine cu informatii
despre el. Mai curind am suprimat decit am exprimat frica, furia si alfe
asemenea emotii. Am sfirtecat flori ca sd le analizdm functiilrj. Am
incurajat invalidltatea ca apoi sd disecdm cadavrele.
Ne-am transformat noi ingine in magini. Acum eram la
cheremul lor.
Am invadat, penetrat, violat atomul. Am trezit un uriag adormit,

12
dar nu eram pregitili sd-l manevrdm.
"... Paqan averlizeazd sd nu ne ldsdm ameninlati ..' Popov
mobilizeazd toite folle armate ..."
---* * *---
Ceva nu mergea. Nu mergea deloc. Undeva in noi se pierduse
echilibrul. Nu outearn-spune ce anume era: stiam doar, sesizasem, cd
este asa. Cind eram cobil, aveam un siml ... care anume? Ceva despre
Lumini, ceva leqat de liintarea in naturd; ceva... era ceva in legiturd
cu olutiiea? Oridu vorbitul'fdrd cuvinte? Ceva neclar, care se retrdgea
meieu in fata incercdrilor mele de a-laduce in minte, in amintire ... dar
totugi cevalVreun intreg care acum se risipea in fragmente?
--*
* *---
. M-aU tulburat vegtile.proaste de la radio. Trdiam intr-o teroare
cie moarte. in acelasi timo.'insd, imi auzeam constiinta interioard
sounind: "Fii linistit si'cuno'aste-l pe Eu Sint". Ce situhtie'paradoxald!
Poate cd alunec'am in seniliiate prematurd sau imi pieirdeam minlile'
Poate cd nu gtiam pe unde rdtdcesc. Ag fi dat orice sd evit inevitabilul
-sfirsitul a toate.- lubeam insd pdmintul, probabil ca 9i alfii. Deci anihilarea nu
outea avea loc. Tot inai crede'am - si doream- sd cred - cd numai
bunoasterea mai aorofundatd a planetei va schimba lucrurile, va
infrinqb nebunia. Asa se face cd, incercind sd inleleg conexiunile dintre
structlra mental-erirotionald si cea mintald, ani stJdiat 5i am devenit
doctor. Aga gm ajuns sd cercetez minulios structura atomicd 9i
macroexoansrunea structurii planetei si corpul uman care le cuprinde
pe amindoud. incercind sd q'dsesc cohexiuni, incercind^sd inteleg ce
cauzeazd imbolndvirea, c-e produce vindecarea. lncercind sd
tdmdduiesc.
Erau insi atitea de tdmdduit - SIDA, foamete, cancer, crize,
ora$e supraaqlomerate. Elementul uman pornit impotriva lui insugi,
impbtriva'veci"nilor; puterea in^miinile-copiilbr sup-radblali. Zei falgi,.
-
' Da, identifiidrifalse. O lume fdrd conducdtori, spuneau unii, in
care lideriideveneau exponenlii rena$terilor morale, in tiinp ce propriile
lor edificii se dezmembrau.Zeul posebiunii era venerat de cei mai mulli.
Eitratau odmintulintreo ca oe un teren de ioc ce le aparlinea de drept
- oentru h-t situi. inohitT. didtruqe. Astfel am desdvir$it cu totii sleireia
pdmintului. Din adin"curile strudturii coezive (adicd a-pdmintdlui solid)
hm extras elementele nutritive (aur, argint, sol, fier) gi le-am adus la
suprafafd. Astfel pdmintul a ajuns mai pulin solid, iar aerul mai greu.
Astfel gi elementele iegeau din rind. La fel 9i noi.
___*it___
13
La felsi Eu. Ca si multi alfiidin qeneratia mea, mi-am petrecut
viata urmdrind si tratez,-Oar pi d1u4 qr-?m. abitut de ia impuJsul initial
de-a tdmddui, de a intrebi. Relafiile de pe planetd pdreau c6
staqneazd. Mi-aduc aminte ium se'plinqea un prieten: "l-a inceput
mi-5m iubit sotia din toatd inima. Dar ih uliimii citiva ani n-am prea mai
discutat despri; ceva important, ci numai despre unde sd mincdm 9i pe
cine sd vizitim si cu ce ma$ind scoatem cel mai bun kilometraj la suta
de litri de benzind. Si unul 5i altul evitam compania celuilalt - 9i totuqi,
cind ne-am intilnit piima daid, ce scinteierierau intre noi, ce dorintd de
a fi una!"
Md intrista gindul la coborirea noastra in prozaic.
Md intrebarfr ce-mifac prietenii. Erau conectali prin refele, mai
ascultau unii dintre ei radioul? Era aceastd ord finali rirdmentdlin care
incercam cu totii sd aducem sens in toate?
Era ceira in viald care sd-mi fi lipsit, ceva ce ar fi trebuit sd
fac? Mi-am rememorat tinerelea. Avusesem unele neintelegeri cu sora
mea, m-am rdstit la ea gi am hecdjit-o; am avut dispute bu tata cind imi
spunea ce sd fac si rir-am ridicAt impotriva lui; am fost ignorat de
mama gi, in disperarq, i-ap intors^spatele dispreluitor. M-am certat
violent cu prietenii de joacd, m-am inipuns cu colegii, cu profesorii ...
$i pentru ce? Aceasta era viata? Nu exista ceva mai bun, ceva
mai mult?'lmi doream sd-mi^fi dat seama ce mult imi iubeam sora,
mama, tata, sotia, prietenii. imi doream ca toate zilele petrecute la
inceput in confruntdri, iar mai tirziu in inlelegere terapeuticd, sd le fi
petrecut in bucurie.gi voie bund impdrtdgitd. A9 fi dorit.sd le fi spus ce
hult ii iube5c. Dacd planeta se ducea de ripa, nu mai erau ganse sd
le-o spun. lmi doream sd le fi ardtat mai multd dragoste gi sd fiu mai
pufin marcat de mindrie. Avusesem aceastd gansd 9i i-am dat cu
pidiorul. Cu tofii nesocotiserdm gansa noastrd unicd.
. ---***---
"Se spune cd Cei Rogii sint pregdtili. Pagan, care pare perfect
congtient, va pune problema nu prin cuvinte, ci cu ..."
---* * *---
Ce fdcea sotia mea acum? {veam timp sd-ispun cd o iubesc?
Am luat receptorul. lMort - fdqd ton. in pcelasi timp rbdioul incepu sd
bolboroseascd si sd hiriie: "lntii Mai! lntii Mai!" Apoi tdcere. Mi s-a
strins inima, mi3-a uscat gura; Ti-an aruncat.privirile peste golf,gi am
simtit o liniste qrea. de mormint. Aooi. dindu-mi seama cd nevastd-mea
era'departe dd mine, ca gi pririnfii, piietenii, iubitele, casele, peisajele,
ocaziile gi ci era sfirgitul trupului, strrgitul vielii, sfirgit-ulplanetei, sfirgitul
lumil, m-am slnns gnem oe Tnca, ca pe urma sa rzDucnesc rntr-o
flacdrd de furie. PdStram imaginile dindiintru gi din afard, ocrotite de

14
memoria mea. Le-am l6sat slobode, am implodat, am explodat,
iar flacdra era orbitoare
"latd-md, plec,.m-am gindit cu respirafia taiatd.
Am mai vdzut lumini 6a aceea,
dar mai strdlucitoare
inainte
g! m-am gindit."Unde?"
gi apoi n-a mai fost nimic ...
15
Con$tienla mea nu mai era constrinsd de limitdrile pdmintului.
Sufletul mi s-e eliberase de hainele dense, potrivnice (de corpul fizic,
astral, emotional $i mental). Astfel cd eram liber sd-mi arunc privirea
clard, ampl5, catrd experiment, cdtre sala de clasi care fusese pini nu
de mult pdmintul (s[ acum e cunoscut sub numele de. studiu de
fezabilitat'e asupra Marelui Holocaust Final).
Deci unde se oresise?
Ca fiinte am iri'trai uneori in dezacord bu sufletul si, uitind cd
adevirata noastrd identitate este Spiritul, am iegit de sub indrumarea
lui. Din acel punct, tot ce ating.eam evolua inspre rdu, tot mai departe
de cunoasierea sufleteascd.
-lndeodrtindu-ne
atit de mult de Fiinta
noastrd, a'm incercat mai degrabd sa cucerim Misterele decit sd le
respectdm. Ne-am concentrat privirile asupra celor imense ca gi asupra
celor infinitezimale; am pornit cu rachetele prin galaxie gi am venit
echipati cu mostre gi steaguri cu care sd dovedim cd stdpinim
necuno_scutul; pdtrunzind in atom, am cercetat
-secrete
p^e care nu gtiam
cum sd le folosim. Am incercat sd-l violdm pe Dumnezeu, sd
discreditdm Unicul, sd facem de doud parale ispagirea pentru a poseda
prin reducere, prin analizd, prin violenld.
Milenii intreqi am mentinut perspectiva patriarhald,
dominatoare, care excludea posibilitiflte Oe armohizare. Atii berbatiicit
si femeile au fost dominati'de o oe?soectivd care fdcea din noi toti
Semioameni. Uneori femeile se rerioltair, manifestindu-se asemdndtor
cu celelalte iumitdti ale lor, iar alteori bdrbatii abandonau
caracteristicile'proprii pentru a echilibra planeta
-dezechilibratd.
Dumnezeu rdminea, desigur, inaccesibil. Dar noi ne violentam chiar
Sinele propriu. Corpul - instiumentul prin care'sufletul se migcd gi
actioneazi - nu mai era acordat sd primeascd indrumarea Sufletului.
Deiconectat astfel de la Sursd, trupul'a ricogat, pradd terorii, ereind boli
care n-au mai ldsat loc corpurilor pentru o viald normald. (ln acelagi
timp, corpul social a creat acele boli sociale numite ora$e, care n-au
mai ldsai loc oentru viata normald). Activarea constientei. cultivatd de
yoghini timp be mii de'ani- inspir'area Congtienfei Sulteiutui ca mod
lun-damental de comunicare - a lost inlocuitd cu ielele de comunicalie
prin computer.' Astlel ne-insoirati. am ldsat masinile sd facd totul in locul
nostru. in loc sd comuniiam direct, ne-ani plasat mesajele pe discuri.
ln loc sd dansdm impreund, am schimbat dischete pe tema dansului.
in loc sd comunicdni intens - orin cintece. striqdte. urlete de furie si
extaz - ne-am diluat emo[iile piin tehnologib. Te"lefohul, fax-ul, radiouj,
televiziunea - toate acest-ea tiansmiteau mesaiele mai repede decit o
outeau face sentimentele reale. Am invdtat astfel sd rdspundem la
btimuli falsi si ne-am indbusit furia. frica. ti'istetea. Ne-am bbisnuit sd
vedem vidta'ca pe o comede de situatii;'cind du era a$a, ne thinuiam
furia gi duierea'gi ne contorsionam riielile ca sd se
-potriveascd
cu
scenariul.
Cele mai multe scenarii nu erau precis orientate spre
CAPITOLUL 2
SPAT|UL COSMTC
... in afard de mine!
Eu eram incd aici!
- ^ Nu md-agteptasem la aga ceva! Dupd ce am vdzut cum uriasul
pamrnr se slarlma gi din el nu mai rdmin decit bolovani, iar bolova'nii
Fidf ft'?.'Fi,oi$,?"'?"F];ff 13"i,f; :x?f ;sT.i"!3"yit"gfl sli""1,,T
slrrsrt - am tost siour c-e uftima mea suflare va fi gi sfirgitril a toate.' Si totusi fie aftam inCa aici.
-- -
, c.orpul-meu fizic nu era aici. Gindurire mere obisnuite nu erau
nlci ele aici si nu mai erau^nici emofiile mete obignuitd. silotugi eu
eram. Asta cb maiinsemna?
- , $i, mai ales, unae-ia aflam? Nu exista nici o localizare _ nici
ylll? .g,e.9r?!9,-Ty,n{r dgSprturi -.nimic famitiar. Nimic care sd separe-arcr"-ut oe "ne-arci". Nu puteam nici mdcar spune ca md aflu in soatiul
extraterestru - aici nu existau "extra" gi "intrail. Nu existau ni;i un leT'd;
delimitdri.
Ceea ce cunoagte_m noi drept a treia gi a patra dimensiune,
dualitatea in linii mari, dispdruse; gi ni-am trezit fnti-fn dimp uniiicat oei
Lumind,.de neasociat nojiunilor niele mai vecni O-esoie $;t,r:Nu era vorba de spaliu cosmic, ci Oe a5palidiititd. gt Oe
atemporplitate.
lncetul cu incetul_vdlul incepu sd se ridice, amintirile incepurd
sd-revind, iar eu am ?nceput sd vdd cu o claritatb-oesdvfigiia-cb se
intimplase pe pdmint.
odre chiar fusese necesar sd sdrim in aer pentru a descoperi
cd sintem nemuritori?

16
supravietuirea cosmice si evolulia multidimensionald. Cele mai multe
erau pov'egti mdrunte in 6are mdrefia Sufletului trebuia sd cedeze locul
micimii unei naratiunitridimensionale care se credea lntreoul. Credeam
cd, avind o tehnologie la nivelinalt, eram mai evoluali deiit strdmogii.
Credeam ca py^tgp pune pe.disc tot ce trebuia sd gtim. $i cum bdncile
dq date erau atTt de accesibile, am crezut cd nu mai e nevoie sd tinem
mfnte scopul. Destinul nostru.
Uitarea a acoperit astfel planeta. Era o epidemie atit de
rdspinditd, atit de completd, incit aproape toli au uitaf cd uitaserd.
Aceasta era SIDA la nivel fizic, un sindrom in care semnale
autonome se interpuneau in ADN printr-un sistem viral care fdcea
posibil ca oamenii sd-gi distrugi corpprile intr-un ritm accelerat,
nemairecunoscindu-se pe ei insisi ca Ei lnsisi, deoarece se instala o
comandd i minentd de distruoere
-autoimu
n itbid.
Dar mai exista si- o alta formd de SIDA. Aceasta era
Suprimarea Auto-lnstalatd'a Divinului, prin care oameniiincetau sd se
vadd pe eiingigi ca Fiinle Spirituale, uitau totul despre Divinitate gi se
impqrlqaq in
-eiponenfi
ai diferitelor culte,.puncte de vedere gi secte,
supnmrnou-se recrproc tn numeE Domnulut.
Vdzind toate acestea, calitdtile Esentei de oe'uldnetd s-au
intrunit pentru a-l ajuta pe om 3a-gi aduca amiite de pro6lria sa Fiintd.
Din cind in cind acestei calitdti (din oreseald numite"'viituti") fdureau
laolaltd un coro incarnat. Acristi meEaoieri Duneau. intr-o'frinturd de
congtienld, intiebdrile fundam'entale c6lorlAlte corpuri. Unii oameni
puneau€cBstg.intrebdri inimii gi reugeau sd-gi dea s'eama de adevdrul
oespre tdJll|tllitr,*rporat
tua rlumete unui Maestru si o vreme tdsa
mesaie ca ni$te schile pentru lndltarea la o oerspectivd superioard
privintl vial:
-i,r
acedt plan. De c"ele mai multe'ori insd,'oamenii
etichetau aceste mesaie: le pldceau ori nu le pldceau, le odseau
interesante ori absurde, le inreigistrau ori le dddedu h co$.
Orice altceva decit sd [e ia ?n serios.
Un aspect al problemei era acela cd nu stiau sd asculte.
Facultatea ascultdrii fdsese inlocuitd de facultatea traducerii: cind
auzeau ceva diferit de ceea ce gtiau deja, sau il traduceau ca sd se
potriveascd perfect cu ceea ce credeau ei sau neqau cd ar ou.tea fi
adevdrat. Astfel, cristalizind toatd existenta intr-o forrid anume de oind.
au pierdut capacitatea de a pdsi iir afara auzului ori veterii
circumscrise, dfstorsionind Realitdtea si lipsindu-ne astfel de folosirea
corectd a celor sapte nivele de inteleo-ere.
lar fdrd'aieastd intelegerb, c6 viziune limitatd aveau oamenii
asupra
'fllJifl?tt, deoarece in cete din urmd vegmintul carnat se uza,
ei se considerau muritori. E drept, in cursul lstoriei umane, uneld
grupuri de pe planeti au crezut ih conceptul de.nemurire - adice in
existenla atit a Spiritului cit Si a materiei.' Dar ei vedeau Soiritul din
unghiulde vedere al legilor mhteriei, ceea ce a dus uneori la situalii de
17
oroaza. Unii ardeau sau sfisiau carnea - pentru a separa materia de
XbTrTi- tcel;ei. Adaie
-sripuri
greqit intJrumate suslineau pe bund
IiJoiate ii Spiriiut este eiern - OeEi ch strebate 1mpurile - dar omiteau
cdl|uzirea loi de citre Cauza eternd. Or (cum inleleg acum) lnsugl
timpul este o iluzie.""'f l --'In
ai Ooitea rind, deoarece am uitat ca sufletulgi nu materia
este ceea Ce ne tine cu abevdrat in viafi, ne-am trudit gi-ne-am bdtut
oentru bani. oeniru sluibe, pentru pozltii, pentru hrana. Cel care au
ie;niJ tl-ai'elinivet nu'mii'au ce corplii ba hreneascd acum. Lipsili
a; &;6ctut=cL Su1etut, ei au dat o iirtrebuinfare gregitd trupului l9r,
f?-ciirilu-f si vlOreze cu fiecvenlele planuluiin bare-se i{lau, in aqa fel
incit etementele Si-au pierdut ltigdturile electrqvalente 9i covalente, iat
cristalele si-au reluat'forma independenta. ln loc sa-gi loloseasca
6'irdtiiieia'oe un miiioc de decopeiire a Sufletului, oameriii le-au folosit
cl' o6 n-iJte broquri -'oscilind intre fascinalie in fala depolarizdrii.minore
a rhicroioltilorAin sistemele lor nervoase (excitalii) 9i o eputzare a
curentului electric (dePresii).--'-"--'5i toluiilimii?ea ebte intru totul menitd sd-L aducd pe Sfintul
Sfintilor fn noi 6i sd i'nteleaqd intrequl firii noastre!
' Pe oariint. fra"qmentarismu-lera absolut. Pe vremea a ceea Qe,
s-a numit nfiiOoiui Rede, Estul a avut partea lui giVestul partea lui. ln
oublic se ciorovdiau ca ni$te monstri relinuli, dar ln intlmrtate Se
I"iiri6- oeniru'i oroiecta 'cum sa-bi oezvolt'e ldcomia comund. Se
ilii;au AaGi ordtentii teritoriale;
'iar din adincul pdmintului se
;;ilh-oeau aui. aiqint. p'etrot, fier Si dlte aga-numite sr.ibstanle nutritive.
fi';#ttgiJ-iinfroOu's aer'acolci unde tiebuia sd fie mateiie solidd 9i
iiiaterie-soiiOa in aei - Siastfel stratul astral al planetei s-a.umplut de
;a,ii&b ;aie apirtineiu pdmintului. A apdrut'poluarea 9i cu.cit se
laieiu mii muiillitrictii,'cu atit pdmintul devehea mqi uqol gi.aerul
miioieu. iar intrequl ecfiitibru al si'stemului planetar 9i al celui solar se
6niirial pJm5auff ce aerul astral se umfilea cu dioxid de carbon,
monoxid de carbon si alti poluanli, frecventa sa mergea tot mal spre
solid. astfel conducihd ioate undele de comunicalie ce pluteau de
;od'colo - radio, TV, sateliti, ELF (extra-low frequencies - frecvenle
extrem de ioase care schimbau cimpul de forfd electromagnetic al
5linlnini 6i at-animalelor, fdcindu-fe mai susceptibile la btimuldri
electrice mihore) gi aga mai departe.. . .
Pentru 'a' orbintimpina pericolul unei comuniciri eronate,
atributele Oivine ap'gsentei' s-au incorporat, prezentindu-gi mesaj u.l in
multe forme. Dar acest inesai, filtrat prin stratul greoi astral,..a tost
OiJiiisionar o-amenii au fob6it infoimatiile pe-nly a contribui la
ialb-in-Oirea propriilor culte 9i pentru a inc-erca'sd distrugi alte culte'
Ce6a ce se'crebea a fi comunicarc eta de fapt distorsionare mas;va.
AcJasU Oiitolsionare, datoratd aerului astral solid, interfera gi cu razele
;oJmiC6 iare intrau in'atmosfera pdmintului. Razele avgqu Scop dublu:
ie irezeascd umanitatea in vederea conectdrii la spaliul extraterestru
9i sd reechilibreze pdmintul prddat. Dar aerul era prea gros'
2 - Amlntlrlle sufletulul

18
distorsiunile prea mari, lipsa de ascultare, ldcomia, avarilia gi ele prea
mari; mult prea mari erau distorsiunile, omisiunile gi generalizdrile
brutale. Mesajele nu stabileau contactul.
Nu numai cu nivelul pdmintului.
Nivelul pdmintului - aga cum md uit din acest loc la stincile
eterne ce se rostogolesc prin univers cu ciliva supravietuitoridescarnafi
ai MHF, vdd cd uil nou riamint este dejain curi de fcirmare - nu doalr
unul, ci multimiliardele de posibilitdti de intimpldri. Creafia alternativd e
constanld, intotdeauna conlinind urmdtoarea auto-posibilitate...
ln chip multisimultan sint create, generate, manevrate,
direclionate gi distruse civilizaliile pdmintului - greacd, egipteand,
chinezd, romand etc. Nu in perspectiva ingusti prin care le gindeam
nqL gi ca.Dumnezeu (Generare/Actionare gi Direc|.ionare/ Distrugere)
apdrind simultan. Pe pdmint eram obiqnuili sd vedem totul ca forma,
dar aicigreutaiea formei nu-gi are locul. Nu maiavem nevoie sd fdurim
totul dupd propria noastri imagine. Pentru cd acum nu mai existd nici
o imagine. Ceea ce a rdmas este ceea ce Este, ceea ce ?ntotdeauna
a fost in mod evident Sinele fiecdruia - calitatea esenliald necesard
pentru a reconstrui tot ce e formd din nou ori pentru a'nrJ crea deloc
lorma.
Viala gi moartea - noliuni apdsdtoare - nu mai au greutate aici.
Eliberat de masa corporald, imbrdcat doar in vegmintul meu eteric,
intr-un corp de Lumind, acum gtiu cd nu existi distrugere. Pdmintul a
explodat; gi totugi, iatd-md. Formele se schimbd, apar, dispar; esenla
rimine, inviolabild.
Dar chiar a trebuit sd aruncdm planeta in aer pentru a ne
recdpdta Sinele?
CAPITOLUL 3
PtsrcA
"Deci acLtm inteleoi."
Ce-i cu vocea hce6sta? Rdsuna in toatd fiinta mea, rdspindind
valuri-valuri de congtienla, de calm total, binecuviritat. Ascultam. Md
simleam intreg.
- Pentru cd eu sint lntreoul. Eu Sint Tot.
- $i eu? am intrebat, pre5imlind rdspunsulinainte ca vocea sd
mi-l dea.
-$itu egtiTot. Nu-i nici o diferenld. Nu existd nici dualitate, nici
separare.
- Dar...
- Nu te ldsa prins de aparentele fragmentdrii. Nu existd decit
19
Unul, in feluritele sale manifestdri. Aivdzut deia cum oamenii, uitind de
sursd, gi-au produs prapria distrugere pe pdmint. Aga cd tine minte.
Am cugetat asupra ldcomiei, mindriei, furiei, dorinfei, invidiei,
minciunilor, temerilor, indolenlei, avariliei, resentimenteloi, violdrii gi
izoldrii ce caracterizau fiinla uinand. Am cuqetat asuDra faotului cd si
eu insumi, incercind sd fiu
-spiritual
cit trdiam"pe pdmini, retiriusem dodr
o licdrire de amintire - cum bm stat la pindi,'m-hm lupiat ii am lovit ca
sd-mi croiesc drumulin viafd in loc s5'pdtrund in sfintul ldcag al sursei.
$i mi-am spus: "Vreau sd-ini amintesi."
Vocea mi-a pitruns fiinla. O simteam peste tot.
- Ai vdzut ceile ce-ai vdiut pentru-cd ei ti le-am spus. Acum cd
ai aceastd constientd. e bine s-o incoroorezi in'orooria-fi Fiintd.
- $i cuin o Voi face? am intretjat infiorat.
- Vei fi asistat de atributele Esenlei. Ele ili vor da posibilitatea
sd exprimi aceastd con€tienld.
- Dar cum le voi cunoaste? am intrebat.
- Le vei cunoagte, insisid vocea. Sint catitdli ate propriutuitdu
suflet.
- Dar dacd ele sint eu, cum se face cd nu gtiu deja...
- Ai uitat totalitatea Sufletului, spuse vocea ca rdspuns.
Atriputelq Eseplqite vor ajuta sd-!i amintegii Cine Egti. De indatd ceJi
q,p.int9.9ti, polibd integreii acestb calitdli'sufletului'tdu. Iatd dupd ie
un|e?u: aceasta e m$unea.
fpgi totut deveni iar tdcut. Dar tot mai simleam prezenla
atotcuprinzdtoare a Glasului Tdcerii.
- -*
* *---
intotdeauna am.avut un respect profund, sacru, pentru pisici,
aga cum au avut gi mulli al[ii din multe civilizalii de-a lunqul istoriei
umane. Aga ca n--ai fi trebuit
-sd
fiu prea surprins binO s-a arftat Pisica.
Dar am fost surprins.
- Problema raseitale umane, spuse Pisica, nemaiostenindu-se
sd.se prezinte, a fost cd nu a reugit sd inleleagd ce este instrumentul
fizic.
Arn fost luat orin surorindere.
- Cum de-ai'gtiut cd md intereseazd instrumentul tizic? am
intrebat. Am fost doctbr gi vraci, $aman gi preot in multe Vieti 9i in
multe culturi giintotdeaun-a m-au intrigat niisierele sdndtdfii, vinile'carii
gi bolii.
Pisica urmd fdrd intrerupere, ca gi cum rdspunsul era evident.
- Nu numai ca game.pii.au cu.n.o$tinle.limitate desprg qi inpigi
ca Fiinle, dar au cunogtinle limitate chiai si'despre masin4ria in stne.
Ei nu au inleles ce esie eintitatea oeneticd a corpului. '
Rellectind asupra vielii mele celei mai reiente ca doctor, mi-am
amintit cum colegii consideiau cd boala este un simplu fenomen
material, o operafiune tip stimul-rdspuns, problemd-re2olvare, care

20
neaga prezenla Sufletului; eiconsiderau vindecarea drept inqerarea de
substante chimice ori indepdrtarea orqanelor bolnave. Nicdieri nu
aveau i6 vedere, ljcl ei, nici pacienlii lor,"posibilitatea cd boala ar putea
avea o orioine nefizicd.
-'Cniar aga, vibrd Pisica fdrd sd vorbeascd. ASa mi-am dat
seama cd Pisica primea qindurile mele prin frecventa subtild a
reflecJiilor mele astipra subiectului; puteam'vorbi sau nir - totul era
intotdeau na comunicat.
Telepatie! ln momentul in care am congtientizat comunicarea
instantanee, am reugit sd inteleq misterul cdruid imi dedicasem multe
vieli. Cauza reald a tiolii era viziu-nea noastrd fragmentatd despre viafd,
care ne fdcea sd ne focalizdm atenfia doar pe supraviefuire gi'astfel-sd
ne ingrddim vitalitatea. Acest lucrir cauzd. o jeha, uri discbnfort, iar
corpurile noastre intruchipau viziunile noastre fnguste in manifestarea
bolil.
Sd mori, imi spuse Pisica fard cuvinte, nu inseamni sd te
stingi, aga cum credeau gi se temeau oamenii; inseamnd sd mori
pentru o densitate restrins:d a inlelegerii gi sd te nagti pentru o mai
ampld dirnensiune a ei. Astfel cd-viat? nu era o pove-ste cronoloqicd,
secvenfiald, limitatd, ci o intimrjlare cosmibd. Un evenifrent
multiexistent. lat6-md in spafiul coshic fdrd instrumentul fizic, trdind
evenimente impreund cu' Fisica; $i, in acelagi timp, trdiain alte
evenimente, din trecut, evenimente marcate de ceeia ce oamenii
numesc "onoare" si "dezonoare" - care incd se mai oroduceau.
- Da, reacliond Pisica. Aceasta a fost intoideauna tema de
cercetare: ce se intimpld intre evenimente? Totugi educatia ta de pind
acum s-a bazat fn intregime pe explicatii - nu pe spaliile albe dintrri ele.
- Contexte, am replicat. -
- Da, in lipsa unui termen mai adecvat - spatiile albe in care
instrumentulfizic este dizlocat €i poate fi efectiv aioritaL
Nu voiam si vorbesc dbspre instrumentulfizic. Acum cd eram
in sfirgit eliberat de greutatea trupirlui gi de planul fizic, nu mai rivneam
la o asemenea ingrddire. Pdrea cd se-scurbeserd eoni de cind nu mai
aveam trup! Si deodatd m-am gindit la pdmint, care nu mai exista aga
cum mi-l Aminteam eu - gi afi evocat frumuselea pddurilor, in care
Verdele avea toate tonalifdtile de verde: unde'valuirile ocednului se
involburau in lumina lunii; unde deqetele picioarelor mele scormoneau
nisipul cald si briza caldd imi mindiia fat'a. iar eu md odtrundeam de
neslirgitele promisiuni gi pasiuni 5te tin'erbtii, in timp'ce trupul meu
masculin pdtrundea in tlupul voluptuos al - cum o chema? - Agnei, un
inger ca delicatete, animdl ca serizualitate, transmitind simlurilor mele
(in-acest minunai instrument fizic) ceea ce credeani eu cd dra cea mai
incintdtoare pl5cere pe care o poate avea vreodatd o fiinld.
- Da, intr-adevdr, dbservd Pisica, eSti incd ataiat de calea
orgasmului prin activarea lui kundalini, care iu mai este'aici.
Nu outeam sd neo.
Ba mai mult, con{rnuil, de ce crezicd a fost distrusd planeta?
21
Pentru cd ati uikt cu totii echilibrul inteoului - ceea ee numiti voi
'sAndtate' -"si ati ignorat,'in consecintd, ac6rdarea instrumentului fizic.
$i sbunincl acestea, Pisica dispdru.
Se intoarse imediat - intr-o f<irmd atit de uriagd incit eu tot
aveam dimensiunea unui fir de pdr din coada ei.
Am sesizat un sunet profund in mine ?nsumi; $i, pe misurd ce
vibram, mi se amplificau veneralia gi respectul fatd de aceastd Pisic6,
care-gi putea schimba dimensiuhib atit de rapid.- 'indati forma uriagd dispdru 9i Pisica se intoarse la forma
orecedentd.
Da, spuse, reactionind la vibratie. Din cauza acestei credinle
a fost 'medicida" voastr{ un esec. Nu existd ceva care sd se cheme
dimensiune normald. Voi, oainenii, ati redus propriile voastre idei
despre formd la "normal" gi "anormaln,-iar rezultatul a fost o existenld
aodsdtoare. care a cauzat atita anxietate intreoii rase umane.
' Acitm cd m-ai vdzut atit de mare, mZ mai poti respecta gi
asculta?
Nu aveam nici o indoiald cd md aflam aici cu Pisica pentru a
invita o lectie speciald. Mi-am amintit ce imi spusese vocea $i m-am
intrebat dach Pibica era unul din atributele Esenlei care md va invila
reinteorarea. M-as fi outut simti suoerior. soecial. fiind ales oentru
aceasTe invdtdturd. Dar stiam ia tecare Suflet esie undeva/nL este
nicdiqri, interAclionind cu'ci neva/neinteraclionind cu n i meni in propriul
siu fel folositor-.
- Acum privegfe, spuse Pisica, scolind la vedere un cristal
prismatic. Vom incepe sd lucrdm.
$i am cdzut intr-un somn adinc.
CAPITOLUL 4
ACORDAREA INSTRUMENTUI.UI FIZIC
lnstrumentul fizic functiona diferit in vechile culturi primitive,
care isi sincronizau toate activithlile cu luna lunard. Acest lucrd avea un
efect emotional asuora comului.'Dar cind civilizatia a "orooresat" Dind
la punctul'in care obmenii'au stocat informatiile 'vitale'pe tischetb de
calculator, capacitdtile naturale s-au atrofiat. Oamehii au devenit
neglijenli gi oigolio$i "Acum ca avem aceste discuri", gindeau, "nu
trebuie sd mai trdim intormafia." Aga au cdpdtat o falsdlncredere in
sine in privinfa propriilor capacitdti.'
ln felul acesta cunoasteiea a deoenerat in informatie purd.
Aceasti informalie - depozitatd in arhive, iilaccesibild - era rai folositd
9i astfel intreagh spetd umand fu separatd de puterea ei naturald.

22
Aga-zisele civilizafii primitive, care nu foloseau nimic mai sofisticat decit
simpla observalie, erau acordate la procesele naturale orin reolarea
anuhitor funclil ale corpului in rezonanld cu ritmurib hatural"e. Ce
diferitd era sitr.ratia de cea din clioa distru'oerii odmintului...
Decr, dpuse Pisica, scojindu-mfldin btarea reflexivd, vrei sd
incetezi a-! visa viala cu ochii.deschigigi sri fe apuci de invdiat?
- ua, am raspuns umtl.
- Atunci sd incepem
---t**-__
- in teSdturd cu Draoostea, inceou Pisica.
Drago-stea era elembntul iare hrdnea Sufletul oricdrei Fiinte.
Dar in cursul timpului pdmintesc, cei ce aveau autoritate au interiis
exprimarea-ei deschisd, mai ales.in afara unor contexte acceptabile
stabilite de Marele Ordin MoralalVremurilot.
Aceste contexte erau: (1) aspectul matern (un vestioiu din
timpurile primitive); (2) aspectul co.pulativ (necesar pedtru procieare si
recreare); gi (3).aspectul pldcerii (dragdstea fald de.abete acliuni
Tnclreptate spre atingerea unor scopuri p-ldcute.
Existau citiv-a ale$icare debcop'eriserd arta secretd a Relevdrii
Sinelui, a cunoagt'erii, iubirii gi servirii'Sinelui. Ei dddeau acestei arte
aparenla spiritualitdfii, religiei, fenomenelor psihice si invdtdmintelor
transformaf ionale, deoarec-e auto-nu mitii contJucdtori
-ai
M arblu i Ordi n
Moral permiteau uneori ca asemenea'forme sd se practice deschis.
Totugi, deoarece conducdtorii foloseau numai persbectiva materiald
pentru captarea realitSfii, cei pulini Si-au atins.'scoburile doar intr-o'
manieri fragmentat5. A-stfelsehtimeniele erau separhte de ginduri, iar
glndurile de acfiuni. Doar Dragostea adeydratd inqeduia actul Relevarii
Sinelui- angajarea in acfiunea Sinelui (ln acest'ounct m-am qindit la
Agna/Bhakti-Shadai, adeVdrata mea drAqoste. da era sufletul oentru
care am simtit cea mai mare afinitate de--a lunoul vietii.)
- Puterea tovardgului sufletesc, addug5 pisici, 'e o formd incd
minord a Luminii, care elste puterea de reoeierare a vietiiinsdsi.
Foarte recent avudese loc acea' intilnire si ihpreuiare a
noastrd.de pe plajd - urmati de o lungd despdrfire. Ea a eivotuat pind
la punctulin care s-a eliberat de corp si de ihveilisurile sale. deoarece
a fost timp de mai multe vieti o prdct'icantd a diverselor disteme de
iniliere. ale pieilor-rogii. Aqg se face cd, inainte de a se petrece MHF,
ea a lost unul din putinii alegi pentru un zbor de ceircetare intr-d
capsula spalialS, Starplane (avlonul stelar - n.tr.). De acolo a asistat la
distrugerea pdmintului; $ocul a fdcut-o sd uite d6 cunoasterea Esentei.
de continuitatea Fiinfei. Astfel a atras dupi sine straluri-straturi'dei
emofii gi acum plinge-a dupd cei draqi de cbre fusese desodrtitd.
(Nu gtia cdbu, iubitulei, cardiipdstram amintirea in a'dincurile
uufletutur meu,_eram un supravieluitor con$tient al acestui eveniment
transplanetar. Oare cum gi unde ne vom reintilni?)
23
Cum spuneam, pretingii invdldtori ai transcendenlei mdsurau
rezultatele muncii lor spirituale in funcfie de parametrii materiali. Cu
toate acestea, cind for[ele loiale ale intunericului s-au confruntat cu
non$alantd pe tema distrugerii corpurilor de pe pdmint, invdldturile
ace5tor Vinzdtori-de-transcendenfd au sunat ca strigdtele in pustiu.
Valorile umane erau coborite, iar actul Relevdrii Sinelui nu prea avea
prioritate in acele zile de dinaintea pieirii pdmintuluiin fldcdri.
- Atunci, i-am spus Pisicii dupd ce arn primit aceastd porfie de
invdtdturd, spune-mi: be era nepotrivit in felul cum imi bcordam
instrirmeniut tizicz
- Simpla nerdbdare de a gti, rdspunse Pisica, nu vd apropie de
cunoastere. De fapt, nerdbdarea voastrd a fost o barierd care v-a
blocat'accesul la btdpinirea nu numai a celor fizice, dar gi a gtiintei
odcii.
Pace? intrebai surprins. Te referi la acel lucru despre care
discutau si minteau ouvernele olanetei?
-'Nu, dceea"nu era pdce, ci "parceld" - parcele pe care sd le
inSfaci (a$a cum fdceam cind pretindeam porliuni de pdmint); parcele
pe care sd te bazezi mai mult decit pe Spirit. Eivisau pacea adevdratd,
dar se autoinduceau in eroare crezind cd ceea ce trebuia de fapt erau
nigte parcele de pdmint. Astfel au uitat de integritatea planetei,
deoarece propria lor integritate o luase de mult pe un drum gregit.
- Atuhci care est6 sursa pdcii? intrebai.'
- Rdbdare, rdbdare, md sfdtui Pisica. Corpul tdu eteric poartd
incd amprenta obiceiurilor tale defectuoase din viala de pe pdmint,
chiar dacd acum egti "in cer", cum ziceli voi. Va trebui, deci, sdJi
ardtdm Das cu Das arta de a trdi.
'Am oftat recunoscdtor. De citg ori nu mi-a lipsit esenla pdcii!
Cit am tinjit dupd ea!
- Nu eu am sd te invdl aceastd gtiinld, spuse Pisica. Ea nu
poate fi invdlatd de la altcineva, nu exisfd altcineva. Deja gtii cd nu
existd altcineva, addugd. $i dispdru spun?nd: Totulvine din sufletultdu.
Am intrat in panicd. Am strigat:
- Pisico, Pisiio, intoarce-te! Unde egti? Parcd aveaide gind sd
md inveli ceva!
Ah, de ce n-am ascultat? l-am pierdut oare prietenia? Eram
singur in spaliul cosmic? Pieriserd sau dispdruserd cu tofii? Era Pisica
doar un vis? lnnebuneam?
Dar nu mai aveam minte. Corpul mental, corpul fizic, corpul
senzitiv. imaoinatia - toate disodruserd de mult. Dar nici mdcar nu
pytgam spunb "de mult" pentrd cd aici nu exista timp. Aici nu exista
arcr.
- Doar eu sint aici, mi-am $optit. Si valuri-valuri de enerqii
pornird din Esenfd givibrard prin vegmihtul meu eteric (fibra ce unifidd
universul), care radia gi pulsa in toate spafiile, in toate direcliile.
Valurile riiergeau dincolo de infinit. Mi autobontemplam ca creator.
- Da-r Pisica? mi-am zis.

24
Aceasta reapdru in$ta-taneu.
- Ah, ce bucurie! strigai exuberant, bucuros de revenirea pisicii.
Apoi am intrebat sceptic:
- Ce truc mi-hi aolicat?
Am dat rdspuni la propria mea intrebare, reamintindu-mi
metodele dualiste de predare lsti inul-rdspuns. rdsolaid-oedeaosd) :
. - $tiu, md inriefi ceva'cind dispbri, exact'ca aiunci cind'ii-ai
schimbat dimensiunile.
- Da' de unde, replicd Pisica. Simple fenomene! Sinteli mereu
pllni dg el9. |e luali drept "lucruri reale",'ca o bduturd rdcor'itoare pe
planeta pdmint. Afiropo, undes acum bduturite rdcoritoare?
Dacd ag li aVut minte, m-ag fi simfit incurcat. A$a, insd, am
acceplat toate paradoxurile. ln lumea absurditalii erau absurde: aibi nu
erau..ln interacliunea mea cu Pisica, fiecare interacliune se 6aza pe
cea dinainte gi-era aga de completd incit trecea in'valuri-valufl pnn
cqfpulmeu eteric spre infinit. Nu maisimteam nelinistea. Simteam doar
,? Bf;!fiil,l3rrubtile
- greu de definit - ca d ingdduinfd/bucurie'- cum s-o
- -.Pace, rdspunse Pisica. Tocmai aceasta lipseq ga instrumentul
fizic sd fie acordat.'
Pasul care fusese ratat in cursul evoluliei anterioare a
pdmintului era acum urmitorul pas pentru fntreoul univers.
Transmutarea la nivel celular e necesdrd pehtru a inqdduiodtrunderea
Luminiiin sistem gi acordarea instrumenttilui fizic la u-n model maiinalt.
- Mai tii minte masinile? md intrebd oe neasteDtate.
Surprins de schinibarea subiectului,'am rds'puhs totugi :
- Desiour-
. - Aigondus vreodatd o rnagind lurioasd sau una nerdbddtoare
gi indolentd?
- Da -_ginu ajungeam cu una cu doud (engl. with ease - n.tr.)
Llnde voiam sa aiunq.
- Te imtiotnvea (enol. dis+ase - n.tr.. nu?
Nu vdzusem niciodaE lucrurile in felul'icesta.
- Dacd aveai o ma€ind bolnavd, fn final o inlocuiai. nu? Chiar
dacd-li pldc.ga culoarea, modelul sau'kilometrajut. poat6 cd vreun
prieten ti-o fi spus: "Nu cumva sd conduci ma$ind aceea - e un pericol
pentru tine, pentru pasageri si pentru alte masini,, - mai ales. ddduoZ
Pisica, dacd n-aiinidtat hiciefraltd sd sofezi. Maidevreme sau maitiriiu
ai scos.mq1lnq bolndvd din circulatiei. Acum ce crezi, dacd i-aifivorbit
maginii, aili fdcut-o sd se schimbe?
- Nu, bineinleles cd nu, am rdspuns.
Ei uite cd nu-i chiar aqa! i-ai fi'putut vorbi in asa fet incit s-ar
fi putut declanga o acliune, a'de exemplu sd-i repari sau Cniai sa-i
inlocuiegti pompa de'ulei. Uneori vorbiiul intr-o manierd sdndtoasd
cletermind acliunea; $i totu'i, nu aia se intimpla pe Ddmint. Acolo
ct1.vi1ttglg giaitpierdui le rpQlt inlelesut pentru .cid oeimehi ca tine gi-au.
uitat Sinele. Dar dac-i uleiul eira muidar ori benzina proastd, mar
25
devreme sau mai tirziu masina s-ar fi defectat iar. Nu-i aga?
- Treci la subiect, rird repezii. Ce au toate astea de-a face cu
noi?
- Poftim, iar bati cimpil Te afli la un nivel mai subtil, intr-o
formd mai putin 6motionlatd, dar tot nerdbddtor. Percepliile realitdliitale
iii{hmiiiire:i reoi6zent{iitoi- diaio--iiiiate ate vidtii. uitdte bn ae
irascibil esti incd.' Dd-ti seama cit de multe nu se pot invdla cind egti
in toane itroastq Nu'vezi cd in timp ce-li vorbesc nu md aFte$ se.
aiuna undeva? in aceastd lume in'care- timpul nu existd, iu invoci
iondxistentut gi te minli in privinla ta insuli ieducind viala la formd.
Reline cd acest loc este nicdieri, acum.
' Si Pisica disodru voit.
Dar de data'aceasta Stiam cd o pot rechema cind doresc. Aga
cd, in loc sd fac acest lucru, am privit in iur.
---***--
Toate notiunile despre mine insumi ca despre ceva ce credeam
cd sint eu s-au dus. lntinzTndu-mi, am ocupat tot spaliul gi am vdzut
instantaneu din mai multe puncte dimensionale. Dintr-un punct puteam
vedea cum continua viata'pe pdmint a$a cum se desfd$urase inainte
de bombi, ca si cum tbtdl ai fi fost doar un vis. Dintl-un alt punct
Duteam vedea brimii oionieri care au venit pe pdmint ca vizitatori.
Gindindu-se ce bHcut'era sd fii intr-un nou plan 9i dorind s5-9i asigure
existenta oe odirint. ei s-au inchis intr-o forind ciistalizatd, numite mai
tiziu uindnitate. Ac'est cristal il linea pe fiecare intemnitat vreme de
eoni; visau la stelele de unde veniserd'gifiureau povegti, mituri, religii
si siiinte Dentru a se proiecta din noir in spaliirl de-schis. $i toate
icdsteh ihcd se mai'intimplau ln timp ce eu md intind-eam in
imensitatea Sinelui meu.
Vastitatea domeniului posibilitiilii devenea adevdratul sens al
orezentei Sinelui. Am vdzut-o be Aqna-pe nava sa - ea nu md vedea
bi totusl isi amintea de intilnirea noa-stre, care ne-a marcat vielile de pe
bamini aiit Oe pozitiv (deoarece toate intilnirile modificd permanenta
intilnirilor noastie cu Sihele). ln aceastd vastitate a universului deschis
vedeam deoootrivi miriaddle de posibilitiiti de actiuni care nu mi se
ofereau nuniai mie, ci tuturor ceilor care'le vedeau. M-am eliberat
oentru a fi Ceea Ce sint Totul si Toate cele ce fin de reduclia
ieexpandatd a acestui masiv punit de vedere prin Toate cele din
cosrios, care Sint tot Eu.'Concentrindu-md
ca sd pot acfiorta, i-am cerut Pisicii:
- Te roo. intoarce-te.vl
^
Aparu, rrzlnd-din toate inima. M-am raliat la mdretia reveldrii
acestei olirme si m-am oornit si eu pe ris.
r Ei, acum seirids, ce aveai de gind sd-mi spui despre
tdmdduire si desore arta medicinii? Ce era
-acel
ceva pe care nol al
infelegeam'ca aiare gi despre care ziceam ci "nu merge bine" pe

26
pimint?
ar.tr tost separata de mine gi poseda rdspunsul de care ed eram liosit.
mFam dat seama cd eu eram Tot si Fiecare - inclusiv prezenta pisicii
- gj c4, in singurdtatea Spiritului," aveam nevoie
-de'pisiC8-pentru
rerEctarea srnetui. Aga ca qrn. pus mai multe intrebdri la rind, iar
rdspunsurile au venit
-crin
spaliut in care emanalia i[56a'[rin'lirpur
meu eteric.
Pisica adduqd doar:
- lntrebdrild gi rdspunsurite sint ca doud fele are aceteiagi
monede.
Mi-am amintit cum vindecasem pe pdmint. Si am oftat.
lit,lrii"d.I.l?j,y"'iBliS?,i3'35.H1fi F8l?;mAi""rl-:l','*",ntmnrclooata nu sr-au Derceput corect corpurile. gi irici nu gi-au iespectat
sufletele. Desiour.'in cele oin uim{s-riGiete erau uitate, iar trupulile
decdQeau. N iciodati s utretui n-a rost tb-riiioe;;i d;#r:;"r*birE r"."posibild viafa.
,Vielile erau.sacrificate pentru dorari gi nici o naliune nu ruase
rn carcutcombustibitutdragostei ca parte din buget. ffuse cheltuia nici
yn bal pe de,zv6;16rea senTimentetoiprin cire SiGiriili-;'Jo;ie iubi
rupuflte, astret ca cete doua sd fie integrate, iar viala sd fie trditd ca o
unitate,
",,"o".Sif,fi?f
E!',T.y,i
qsratffi ?ft $i'll,ll,iil,.l ?,lii's,.?iTl"X#:materialitaliiinsdgi.---***---
Cum se aiulsqse aici? Am hotdrit sd fac o trecere
retrospectiva in revi6td gi sa;itu. sf6iiur'heu era o naratiune care,
atunci cind avea sd fie
-tetedifuzatf
'catre un
-pa.inf
Ji'6ijf inca
g1!g1ent, sd.poatd f ace. ca sinete vai Tna rii't oamefi iloi ig-di ;nb-rir izeze
Fq3ft??i1i::i!t'd,fi i!,ttf, t?egat?tii"s,*'"""'Jt:{:$t*rtirn roata exDertenta noastrd gi sd dea alt curs evenimentelor
-oe
pe
pdmintul pej care'am trdit.
cum sd 'odsegti starea de spirit a intregurui gi sd stingi
combustibilut imprEiurdiiior?
- --
- Dar d'acd toate sint scrise gi adevdrate inainte de a seintimpla, la ce bun efortul?
' N-ai prefera ca povestea sd se desfdgo4re? intrebd pisica.
-. Mi-am'cercetat sriJreiui$i a; vtiuiiinigte. rn adincur sinerui se
afla un gtglp armonios proiecrat'pentiu picl. d$ ;eT_;iliis"illllcii,- ua' pnerene. E timpur sd ne odihnim gi sd ne rdsdm viefire sdse desfdgoarei.
CAPITOLUL 5
CONSILIUL CELOR DOISPREZECE
l
Cu trilioane de ani in urmd fusesem intr-o situalie
asemdndtoare.
Undeva in miilocul Utopiei (care acum e aici), intr-un loc numit
Sursd (care. duod
'cite stiri, iricd mai existd), Consiliul celor
Doispre)ece's-a intrunit inti-o gedinfd pentru a hotdri sfit'gitul pdcii
universale. Eram si eu la sedintd.
Timp de drai mulfi eoni domnise o mare armonie, iar relelele
universale orofitaserd de acest lucru.
Aohruse insd o oroblemd: eqalitatea in care trdiau toate
elementelb incepuse sd steargd trdsdtuiile distinctive - era tot mai greu
sd orecizezicind ce este. Si cim toate fiintele erau la fel, n-au mai avut
nevoie sd simtd si astfel s'-au stins sentimentele.
Doar mobilitatea diferentia un element de altul $i aceastd
victorie se obtinuse cu pretul unoi rdzboaie de lungi duratd. Tratatele
care le-au urftat au fdcut din doisprezece indivizi singurele fiinfe reale
resoonsabile de toate rasele side ioate formele de viald. Acegtioameni
real simteau nevoile tuturor belorlati si lsi trdiau viata in pace.
Prin "toate formele de viatd''inieleg numeroa-sele forme vii de-a
lunoulcreatiei. Toate folosesc diverse corburi pentru deplasare; totu$i,
isi dot pdrd"sivehiculele cind doresc si se pot cirfunda in'Unic(itate). Pe
o?mini aceastd Unicitate se numest-e Dumnezeu, Esenta sau Divinul;
ijar de fapt este Unicitatea Fdrd Nume - nimeni altcineva nu-l poate
aduce dubd sine cind El Este. Acest puls al unitdlii 9i simplitafii viefii -
pe care cjamenii si l-au reamintit ca ''paradis" 9i pe care religiile l-au
idealizat ca stadiu-stabil de ne-conflict, ne-cre$tere Si ne-decddere - era
controlat de Alianfa lntergalacticd, care, in dimens-iunile de mai tirziu,
a devenit confederatie
Asadar, in sedinta aceea, stadiul static al universului deveni
evident oehtru noi tcjti si ne-am dat seama ci perioada de consolidare
trebuia bd se incheie.'Liosa de armonie si frhqmentarismul fuseserd
create oentru a incuraia dezvoltarea: fricliu-nea inimiior avea sd
promoveze individualitatea; starea de conflict avea'sd suprime amintirile
desore adevdrata identitate.
' De acolo rn-am restrins intr-un "vehicul spalial" - un corp
arqintiu non-fizic care mi-a permis sd md materializez in hiperspaliu 9i
dincolo de el. (Mai tirziu, pe pdmint, mi-am descoperit afinitatea cu
pisicile de culohre argintie.) Am trecut pe tingi stele gi prin galaxii,
luind forma teritoriiloistrdbdtute, ca un came'leon cosmic. Am atins
puncte de concentrare care in final m-au propulsat in sistemul solar al

28
pdmintulu[ ("sistemul celor doudsprezece planete", dupd cum formu lase
consiliul). lnainte de a cobori pe pimint, din nava mea argintie de luptd
am distrus populafii pentru a crea un bloc magnetic care sd separe o
lume de alta. Acest bloc a gters anumite amintiri din mintile locuitorilor
sistemului cu doudsprezelre.. planete: amintirea. viefli 'din
.ceruri gi
amintirea faptului cd era posibil sd redescoperi viata.-ln schimb, i-am
inapoiat fiec'drui individ rebponsabititatea pentru inte'rnalizarea Es'enlei,
chiar dacd oper:a autonom in viald. Apoi intr-un anume punct vehiculul
s-a dezinteorat. iar eu am aiuns sd fac oarte din oooulatia de oe
pdmint; in d'cel'moment a fodt determinatd incarnareain niiriaOe be
intruchipdri.
---***---
Nu tE preface cd inlelegi aceste aventuri in care ai pornit,
spuse Pisica, inirerupindu-mitirul-amintirilor. Aceastd aventurh e un
intreg. Ascultd pur $i simplu farmecul acestui proces. Dacd ai tdi ar fi
reugit sd facd acesi lucru, ar fi fost dumnezei pe pdmint.
- Vrei sd spui cd inci mai existd o $ansd pentru noi toli? am
intrebat nerdbddtoi, in ciuda faptului cd nu frai erdm pe pdminf.
Pisica nu rdspunse, dai dispdru din nou. Simgbzrrir cd-mi pierd
direcfia vielii. $i totil$i, despddindu-md de viata irdminteand, am
ingdduit, ba chihr am salutat,-aphrilia stdrii de cohfuzie. Pentru prima
oard puteam cu adevdrat acceDta misterul nestiutului - al revelatiei.
Dacd'ar fi sd gtiu, tiparul s-ar revela in felirl sdu specific. f,tr-ag
descoperi totul dintr-od'ata, ci pas cu pas, eveniment duph eveniment.
Dupd cite stiam, exista'un simtdmint al sperahtei instilat in
adevdralul broces de trezire cosmicd, chiar si pe iubitul ineu pdmint.
Bucuria lndllariiin I
_umind
gi a transmutaliei eia'b solulie viabild pentru
mrsruneqPe care paream sa mt-o asum pe vect.
Hlstca reaparu.
29
alcdtuit impreund un corp tocmai ca sd poatd cali!?ri prin diverse
Z"i{iilti 65 o Tenectare- i si netui - ca' imdginali4 lui DLlmnezeu"'
"-"-""" iiaie i{cei Ci, itiici crna acestehtitkti esentiale au pdtruns
in diverie'frAiiin car6 fcirtele le oOiigau sd apail in ceiea ce s:a numit
';;r;;ir&i;;;: eie ii coiitiuit in siitem meianic - cam ca o magind'
asa cum ti-am mai exPlicat.-'- --"ilisiCl'se
iraiS aCum ca un pisoiag pentru a e1p[ca in termeni
simoli ceea ce prezentiseinir-o maiiera alii de co-mplexd, adicd faptul
;A [;umite eieinente ale Esenlei se consolideazdin corpuri pentru a
cdldtoriin cosmos.
- Exact. souse oisoiasul. iti muttumesc cd md inveli limba ta'
isi relui dimensiuneaanterioarS, dupd care continua:
-'Vezi tu, datoritd registrului dq vibrqliit-p.oli intg.rPret4 plo-pr11
ta reactie ta cdle comunicEte de mine. Astfe_l, eu ili -vorb.esc
de.
ionstrubtia vehiculului, iar reactia ta - chiar dacd nu exis6 nH clrpul!.
li'iiii-ifntiieoite ae bte pe aibi - este aceea cd vezi o pisic7. 9ar gll
'de fapt cti sini eu? Orie vorba doar de propria ta asoctere Cte.rcrma(
-dritii'neoirmerii:
sa fie Pisica doar'o proieclie a propriei mele
imaqinatii?
' '- Reoret. sDusei.
Pisic"a rdplicd:'--Sla
nu-inai-spuivreodatd cd regr*i. CereJi doar.scuze' Cel
C e E sti f u i i lre O u ie'n inioCe ii h n ired. lild rtu rise gte-1i ig n o ra nl a. in
Sifr,frTXX|3ai,f"l::{iil?:f ,:,;!7li!lftL??XWif flii;8:&Z?{${
iiiiia,i'dinii-:i;io;te reiuirite - Esti.'gidrice adjebtly.aifotosi ca sQ tp
JiZirii ii imin ituratiiafei-fateietoi riinlei ta[e- Fii atent ce cuvinte
i;t;;:;:"ti moi [eiliiiiil{reiliate. Din lericire, d9 aici este usor sd
dizotvifiecventdle slabe de pe inveligul eteric inainte ca ete sa aDa
ireii, eieit dd airata, remodelator, dsuprg Sufletului tdu'
-'iti'"iinlestiTina aiaispaiut pdntru prima datd gi ai rdmas de
unul sinaur?
: Rdice Unul? am intrebat.
-' iiict.- ACea' u nl iciii{{ ioptegitoarq q Topte, acet
-U
n u t-in-
Toate. pot iiZ- orice Toria idi niciu'na,'Lq fel, gi .tu. Ig qcgasyd Lumind
cire- esti. invocarea'-oiiAiA-viOratii ili ingdduie sd iei orice formd.
ftJ aiii' L iii in{ { t u oiiii'--s i 6;iiaia,'u n d6va, departe, o ve i vedea I i
tu ca lubire.'- *'--i;ih
acedstd Lumind au trbit umanoizii, degi nu gtiau de ea'
Existau siinia oam'eii Ci Corpiri Compuse care relineau cunggtinlgl.e-
orivitoare t'a puterea Esentbi. Acegtia au incercat sa descnna
Til,ii"6i:red7 rtiio:iiioriaP'ae Lu mii d, degi n-7u reugit intotdeauna'
"
'-'-'-trii-ilminte'arn erZu tliviqatorii. Acdgtiaincercaserd.sd-iinvele
pe oameni cum sd-gi dep6gea5cd limitele autoimpuse. l-am cerul
L,...
Prsrcil:
CAPITOLUL 6
TOTUL 9t F|ECE LUCRU
- Vehiculul de care-li vorbeam, incepu Pisica, aga-zisul corp'omenesc
fizic, este un transpiorlor cu care s-ait identificat ffintele umane
pe parcursul vietilor. Deoarece au crezut cd sint acest com-. s-au leoat'de'
el intr-o manierd amdsitoare si "despdrlitoare", idr nu ,iitru
'de'
el intr-o mpnierd amdgitoare gi "de
"IJnicitatea sineigeticd' a sfiiitelor lbr. De litfiile Esentei au - Soune-mitotul.
M-a coplegit bogdlia de
despdrlitoare", iar nL!
)e fapt, cafitrtib Esen
informa$i in interconectarea lor.

30
:JJ5:|J?fi,i;13S",1'S"l'tt'"?3ff tfi
{-?de.apreciereiubitoare^rala.de
sii
-
n i ci i,riii5 ii E#.tu- ;; "
E
"
;iiilil'! jlf.lta"tf'
E [fi
gfi
,f, Ji "
j!,3:
Doisprezecel si tqiu.s!. nu erivdi6"'t*
".""
iubire-recunosr
gare-o giia-ni'oi.'i"ti'iiiiird'r"ili.r"uxiuIfi
91_repqi pe pa.rcurs-u1t,ll5i,,EiEra mal curind ca si cum ma atfiml'rii?ezenla.intregului univers, darcu incd o adduoirei cu o 'ffmi;iirlitS'qg1_" interacliona intr-un modbt?nd, dar ferm,-iar aceJt tuiiiilaiSi'iisioi ra desfdgu rarea misteru r uiacestei aventuri. Aceasta mi:a permTs- c-a ir cere- din urmd sd fiuconEtienr de inteoritate - nu nunial iiN"oca piii;irru;,6ir"'o""pr"aceasta, dar si fiin?ca ma oeoarasii",iiil-riri", o" iiirioirEiJirolionar_
I:1^tlu-a-cu care
"ru^r,9gq,l5i
pa-rti'tiiLii, tot acet c-eva adunat taotatdrn ceea ce se nume?,,preocdparea mea [entru,supravietrire;i;aceiitet ii'i"ioli""iri'permitba ii il;uli 9i efectiv sa a'uo;ip1L1?ft:
Aceasta ?mi rdspunse de parc' auzise refrecliire mere rostite cuglas tare:
dispare;,?hn#i"vdr' cind cuvintete rti vi17
Qin centrut Fiinlei. tate,
vorba de^inteniia oJ'[",f,fofJi# :;A,S;Z::i
i; ;;yte'c'iiLri eiie
Ascutta.
"oljjllflligi_ca, gi eu Sint,.-ca O!tine _.F!-prin Fiin
?:i,,i{lt,e;,irs,Ii;ltxz:,:aet"#ii!,}sli,.'i'[q.U1[ jLoedte
",fr{:rt,i;:i'iinrg'rutfrrrXtff*fffifUmai mutti oameni s:ai digiiivdt a6'ii ibi,ticipa in finat ra corpurire rorcuinsuf
{;^og1:,EiitrtL;i;'Ewx;;;"fi ;;;i;i';6;ri;x;'
- Comozi d9_gt laQi .anlinte de. vremea dinainte de aintroduce consitiut rragmentareaj ei'iiiiiite-ti ci4;;;6ni;"rEa'7iqiuni,d e " fr u m u s e te a,' co n qilinle ij,e m iriiii ii el[,b ir" 4 S u fte tu t u i, d e p a c e a di njur! sund a"paradis.' i.i?..oii iojiit"'"ii iii" tih.nit Fiinlete alu uitat de
i;::i',?';A?!,a"! fli';;'':t;ffil{tinf[:,,i*i;;;'t"i'iiiiiliaitriii;r;-a,- pr Durrerete. progreseazd? intrebai surprins.- Desiour. e.roqe"gur ae- rariidre- nu are sfirgit. Dar nu vom
?:"{lE::Z:::,'ffr:_plii-ni,itiiiii:;;tt;,;,e,;i;i;;tt-int)*sat,,"---::i6;#;st,;z1ii,{.iffiuz"^prix;i"':{i;1f#{s#{f
;,'o,o",.
H.#lJtjfi Lft lll1,,lfi ,:udiriiroitdinii-'r
j,iirs'io;i;ffi iil;"nu.exisie
- Ciudate, oaradoxuri,..nu? Dar aduJi aminte de caracterul
?{#!{€,ij"tr19!u{tr;!!",,:tj{xrvi;,a!n,r;if::r"2,:;xaevarca re, ia2 u ti a; ;i;, ; u aii;te: A;iidii ifia' i, trd pi.in ao
^ "
n n ii dtffl,F,p utem vedga toate'epoCite,
-"ioijiii,'
ir"ii,':5;';fi fi "$unerir-;a-ri;ffi '";i;#,"Zgi:{""ijl!i,lfrl#:r;.
31
Aooi mi-am rdsouns raoid sinour:
Spatiir. Pe tine te -percep acolo, iar pe mine aici, gi mai
percep gi bucdlile de piatrd pe care mai cdldtoresc probabil citeva nave
terestre care au au supravieluit.
- lncotro? intrebd Pisica.
- Nu gtiu, dar totugi stelele se afld de jur imprejurul nostru; 9i
unde se afld ele dacd nu ih spatiu?
lnstantaneu totul se intuhecd. Nu mai era nici o Pisicd; nici eu
nu mai eram; nu mai erau nici pietre, nici stele, nimic. Tdcerea era
totald.
$i a9a a rdmas.
Am oierdut simtdmintul existentei Sinelui. Si cu toate acestea
Existam. Totul era neinigcat, static, fird imagine. Era intuneric, iar
intunericul Era; si Eu Eram.
Am auzit un sunet, o muzici ce venea dinspre Suflet $i sunetul
mi absorbi. Nu era nimic de spus despre sunetul acesta - era Spirit,
ori eu devenisem Spirit. Sunetul umplea intunericul Si nu exista nici o
distinctie intre sun=et gi non-sunet. Sunetul era, deci, thcere.
La fel Eram si Eu.
Sunetul era ticere, iar tdcerea era intuneric. Darintunericul era
Totul. Deci nu exista nici un non:intuneric, iar totul apdrea ca Lumind.
lar Lumina era atit de ciudatd gi atit de atotpdtrunzdtobre incit nu exista
nibi un fel de non-lumind.
Deci Eu eram Lumini.
Lumina era sunet gi tdcere gi eu eram toate acestea 9i in
acelagi timp nu eram deoarece nu exi'sta nimic care si nu fiu eu.
Nici o distinctie.
Nu exista alt& nemiscare in afard de Spirit, dar nu exista nici
miqcare. Nu exista decit Ceea Ce Exista. Doar Ceea Ce Este este, iar
Ceea Ce Nu Este nu este gi in acelagi timp Este. Pentru cd numai
Este-itatea existd; dar cum nici o Este-itate nu existd, tot ceea ce poate
fi numit Este nu fusese, deci nu s-a mai intimplat nici o intimplaie...
Evenimentul era lN CURS.
Si tdcerea Era iar.
fac.ea- umplea Totul gi pulsa in aga fel incit totul era Fiinld.
Ce le face pe Fiinle sd'Fie?
Sinoura cauzd - ori scop - este a Fi.
lar i'n sunetul tdcerii, acbastd Plenitudine a Luminii, in mijlocul
pustiei o Voce roste_gte colgtalla melodie, eterna harpi pulsatorie, prin
tot ceea ce va lua formd: Eu Sint - Sint - Sint.
$i nimic altceva decit...
Ticerea Fi-inlei
eterna rdsufldre a viefii

32
33
cuvintele continue ale muzicii
sunetele perene ale dragostei.
$i rdsuflarea
imDreoneazi sufletul
hs he-he
He heu eu Sint eu Sint
Eusint, Eusint, Eusint
Spre Viafi Viald Via|6
si mai mult misterul.Y' "'-' "'-
urii-aao atunci cind ti-ai dat-o gifu, replicd Pisica' AduJi
aminte de vremea cind nu exista nici 'eu' nibi 't,t" - cind toate lucrunle
au disodrut si s-au contopit cu Totul.
pdi. asa a fost'- atunci c?nd se manifesta Unicitqtea, nu mai
existam nicl bu'nicl piiica. ASaOar nu-i nici o- diferenld intre mine 9i
tine? Am pus intrebarea anticlpind rdspunsul "Desigur"
-'Nu-i asa. Eu sint pisicd, iar tu e€ti om' Cu toate acestea, tn
esentd. existd doar un Slne, rdspunse insd Pisica.
:-bir cine trdieste ih Esenld? Credeam cd episodul acela cu
Unicitateali tate d'in
-Sine
- Sinetei meu, Sin-ele tdu - un singur Sine,
Sineie. b-ar. desiqur, aceasta era o idee pdminteand
--'elsa-eii-iilnp ce se intimptd aga. Dar acum Sufletul tdu,
care este'a'c6p-eit ae copit eteric, 9i'Sufleiul meu, care este acoperit
de corput me'u eteric, ne'ingdduie dcest dialog
' - Vreau sd stiu sioulr: cum pot avea toate acestea'/
- L;-i aeli, ras6unse Pisica. Prezenla lor in congtienla ta
reprezintd o funclie a Vohtei tale divine''--'--".- vointa/Unle est'e? am intrebatin acord cu lntegritatea mea,
care Se nuirei cu Dragostea ce o simleam cind md contopeam cu
Divinul.
Fiintare. Ete tiansceia ipiiiul si timput, unesc lubireq gi Vointa' $i
acim cd stii acest lucru, bgii pregdtit sd faci cuno,tinla 8i cu cetetatrc
atribute ale Esentei.
Nu vointS umand, ci Divind...
AJabai'iiti ce
-oromisese
vocea - cd atributele esenlei vor
apdrea 6fiana aiute st exprim starea de a fi congtient.de. Vttyt'-r-'-- ---Dar
maiintii sd-filac acest dar, spuse Pi5ica gi-mi intinse o
bucatd de Lumind solidd.
- Ce-i asta? am vrut sd stiu.
- Ae puieZ spilte tttq egir - dar, pentru ca leclia de azi sd-pi
atinsd'?l!,!;f;"
lf,f'€^X?.'i,1ff'=voinrd - n.tr.) - ca in "wiiliam"?
- Nu, hu - Voiita 6a in "Sinele'tdu"-
Fornra vointei stimdna cu ceea ce pdmintenii numeau un cristal
de cuart piramidal dublu-prismatic.--'A,
da, "cristal"!
Si. in iiiT; celnvocam cuvintul, cristalulincepu sd vibreze, iar
Lumina de care cj continea incepu sd iradieze in spaliu.
; Mullumesc, tlar ce funblie are?
in iiirip ce irisiituL emited un curcubeu din sine insugi, Pisica
rdsounse:
Tot ce vreitu.
nm 6rjvit intens spre Vointa mea - si, din nou, aqa cum nu mi
se maiihi;fiaid OJmutt'e ori, ani vdzut pdmintul. Dar Am mai vizut
qisieTete gi?irurite, supravietuitorii de pe roci, plinsetul Agnei, nava
CAPITOLUL 7
votNTA
Url gliu cit md voi fi scdldat in ptenitudinea S]nelui. Bucuria
pyr3 a .
Fihldrii - pagnica ei Plenitudine, tinigtea vocii tdcerii 9i
atotcuprinzatoarea expansiune a Luminii albe - m-a cuorins. asa cum
Fi gq.gnjuprlng-g, fdrd.a face distinclii. Apoi dinduntrut pteiituOinii
u.nrcfialil ljunetutur, am ales un punct de vedere si am devenit una cu
el. Astfel Plenitudinea deveniviziune; era Totul, eram eu. De mai multe
ori mi-am f6cut f'sinele" - adic{punciul meu dei vedere-- sd seixtindipind a dispdrut, fuzionind cu ihtregul. Curind.am invataic-um-sa:nii
. rede_scopdr, sau sd-mi creez - Sinele. $i in acea plenitudine, Tot Ceea
Ce Era bra si al meu.
- lntluziune totatd. sDuse pisica.
Au reapirut stelelb $i soarele; au reapdrut si bucdtile de rocd
gg-purt?I. pasagerii.prin qalaxie; 9i odatd_cu'ele, ai reapdiu_t intregul
spaliu. "giJgtu.$i.sin-t yegryicl, constatai. .Md intreb cum hga."
- Cind (te) intrebi, ti se rdspunde.
- . . -Acum aparilia Pisicii mi-erA clard Si situalia era chiar hazlie _
sa dar, an mljlocul cosmosului, de un animal cuno-scut de pe pdmint.
.- {i-ap.integt! c7re era animatul cet mai rdspindit'pe'indgimite
de la Machu Pichu, in Peru, printre piramidele din'Egipt $i in foiumit
roman?
_!-:^- - ;_?1,
pislcq, intr-adevdr. De la inceputulvremurilor temporale,
ptsica a.fost un animal sacru pentru piminieni. A$a se explicd de iei
399_r!^allbJ.l,-gg9$igl care fti-a fobt trimis ca'sa:mi-deilviisesg
propria-mi Existenld mi se infiligd in ceea ce pentru mine era o masca
sacra.
- Da-li jos masca, poruncii, cu convingerea cd replica va mdri
3 - Amintlrile sufletulul

34 35
in favoarea cdldtoriei prin lume. F-uncliona ca un tampon intre ambiliile
lui Paqan $i cele ale'Rogiilor 9i a ccintribuit cu adevdrat la incetarea
Rdzboiului'Rece.
- OK, spusei in cele din urm5. Sint gata sd invdl despre
acordarea instrumentului fizic.
- Nu incd, dragd prietene, replicd Pisica. Cdldtoria in care epti
pe cale sd porndsti e-uia foarte luhgd. Poate cdJi amintePti ce s-a
'iitimplat cit'triliodne de aniitt urmd, -dar
nu ai o cuitoagtere completd
a ceba ce este inmagazinat in memoria Sufletutui tdtt. lm11t99leJi. c,a
esti Soirit ce a trdit v-esnic si a inregistrat totulin arhivele Sufletului. ln
chzut'in care corpurfle niental, ffzic si emolio{ial vor folosi aceste
iniormatii pentru a:€i realiza unicul lor scop funcia'nerrial, iar Scopul real
at Vietii ebte uitat, Esenta nu se va mai manifesta ca etare. Acest lucru
i-a iitimptat de htitea 6ri si in atitea civilizaliiincit de data aceasta ili
decodifiidm intreaul ADN'astfelincit sd funbtioneze. De data aceasta
trebuie sd ne asidurdm cd porti cu tine destuld Esenld ca sd nuJi uiti
din nou Sinele iitimp ce riavighezi pe drumul-vielii-
- Dar am desiuli Esen[d, am declarat. De fapt, credeam cd sint
in intreoime Esentd.
" - Siour ci estL rdsounse prompt Pisica, dar tot a$a sint €i toate
celetatte. $ialde Phgan, ii Cei Rogii) 9i Pasto.rul Na.r1iQ49r^.fi-aduci
aminte de'oamenii &re se mincau'unfi pe aftii - canibalii? $i ei erau
fisenld. Aga a fost gi bomba atomicd gi cbi care gi-o aruncau unii altora
tn cap.' - inseamnd cd Esenta nu e suficientd? rostii rar.
- Ba da, este. Dar'ttna-te la Voinld - nu te-ai bucunt sd vd
intitniti Si in hcetaqi timp sd vezi Es6n1a, Sinele propriu gi, de
asenienba. puterea Lu mi nii?
Tineam cristalulin mina dreaptd $i md uitam la el. lmi zimbea
si-mi pdtiundea in vegmintul eteric. "tvla riei auzi dacd md vei pri": ca
oe Sinele tdu". imi spuse calm.
Si din'cristdl apdru o fiintd robustd, cu pdrul blond gi faia
bronzatd. ce-si manifest'a puterile iumite pe pdmint masculinitate.
- VoiA mr:s (=enql. Will I Am - n.tr.). Sint Sinele tdu piintrupez
puterea Voinlei. Voibgtebrice vreigiva fi. Sint calitatea Eseitei numitd
Voin[a de Viald.
' Mi-am dorit orezenla Aqnei. Vibratia dorinlei mele l-a alertat pe
Voiarnis {in oriqinal.ioc de cuvin'te: William - numei propriu; Will-l-Am =
Sint-Voinia - nir.) gi a activat puterea Vointei pentrl a qea o formd de
oind de foc a orezentei sale.
-- lat-o,-reacliond Voinla la vederea Agnei. O privii - dar ea
oarea ca nu ma vecie.
De ce nu spune ceva? intrebai intorcindu-md spre Pisicd.
- Pentru cd iu-i aici. Ea este o functie holograficd manifestatd
a catitdtii esentiale a Voinlei tale, asa cum au fos{ intotdeauna toate
manifeitdrite rbalitdlilor la'toate nivelele de exigtenld, inclusiv cqg pg
care o trdiegti acuin in acest moment de realinieTe la cod, addugd
spatiald algintie gi toate vietile mele de oe odmint.
.^..., ^^._-^lllqagq
istorie esie aici! am eixclbmat. Totut este peste tot,
totut petrecindu-se simultan intr-un mozaic liziclmelafizic oe evbnimentd
secvenlialg ale vibraliilor existente in toatd acea-nlmicnicie.
-
- rn acest cristal, observd pisica, poti sd pdstrezi acel ceva oe
care-l consideri Sine.le tdu - toate eveniitentbte pe iiiTe:ii ioe-n:tiiiEit
fl "ar.?
li-qu i.mpgvarat sufretut, fdcindu-te-sa-iti ciniEiiiae rrot.
t-unctia cristatutui este Voinla sufletului, un atribui at Esentbi. poti ia-_:t
1,_91,?f!Plo:e_9ypgnlru_catatgri! gi p.g.7tru invdtdturd gi, in itcetagitiip,
sa ,t ueea ge Esti Fi se nu b identifici cu nirhic din'ceea ce a'r putea
fi izolat de lntreo'.
- Adicd"oot cdldtorj ?n orice spaliu cu acest cristal? $i nu va
trebui sd md despart de el?
El este vo.inta ta. Dar incd n-a venit timput cdrdtoriitor. Mai
trebuie sd.invgli muttei despre navigalie, spuse ieih-pilrcil"""'
-,Navtgala, repetai ca un ecou, amintindu_mi de numeroasele
Tormure oe^transport pe care le dezvoltaserdm pe pdmint: de la cai si
oarcr cu vlste la vapoare cu aburi gi la magini,'avioane, vehicul'e
spaliale - Apoi q avuf toc MHF si s-a dfirsit cu fral'e.
-
- Da, cta, rosti rdbddtoare pisica. Ai uitat ciohl biteva.
- Ce anumg, qm reaclionat neOunreiit, lubmarjilele? Nu,
bicicletele. Nu - ba da - baloanefe. Nu. nu stiu.
- Cu toatd experienla ta, ai uiiat din nou corpul, spuse pisica
pe un ton grav.
^
Corpul- da, desigur! pisica incercase sd_mi spund chiar de la
pnma tntttntre de acordarea instrumentului fizic. Din nou mi_arn adus
aminte de tot ceea ce oamenii numeau tennobqie, ioiie iiele'lucruri
de care ne convinserserd haruc.inalirte trioimerr-sioiiale iL-tilia gi ;Lj
care ne identificaserim complet: cele materiale.
- - -
Adevdratele .invdfdturi veniserd in tiecut de la Maestrii care
;c:1,:gli*:9jd c_atitdlile.Esenfei..Dar agu-m, tmago --Arimijil;'jsiniiiei
ratsfrcatoare - a crislalizat aceste invd{atuii, ciildva vii, in form"a unor
^slilgme
structura!9. gefii acestor sistenie erau a:Esi pe'viltiji' i'ara sa
rnlereaga,ca predicau concepte pe care Maegtrii te traiseri electiv.
un asemenea rege ares, care s--a autointiturat pastorur
tAsilla:"'djjy;u','L'*t*,,'#i**'ii,*ti{*g+s,rlltnvalatunte. IJar, asemenea multor altor oameni, aiunsese sd fie coruot
de mecanizarea tumii. Aga a ajuns sd uite intr_b buna masuri scooli
domniei sate gi .sd se ahgajele in actitini Ciinou#'?i'iff6;;iffi;ro^ne.,Aceste acliuni erau.atit de depart-e de sursd incit oric"are oin cei
care-r urmau.avea oosibilitatea de a-i uzurpa tronul. Acest lucru s-a
intfmptat mienii in' gir gi aitrir-tof silriiula}Gi ;€;dG-ia"di,ga:lii
materiale.
o ive rse rJ93lT1,U?Xfl$,1?,{IB1:1ff i3i ?$,3f,ll3l:l.lTp,ig,ll1y,lyTl3&!l

36
Pis.ica pentru cititorul care ar lua aminte la aceste cuvinte. prin vointd
po.! g'eajil vedea, qar ca oamenii sd Fie de-adevdratelea trebuie sd fie
u-n.
!lu,p4 cum poli
-vedea uitinduie in cristal, Agna, acolo in nava
spalnra rn care aivdzut-o ultima oard, are un dor iosiatgic de viald gl,
deci. de cei draoi..
.voiamis"se intoarse in cristar. $i totugi gtiam ci mai aveau sd
se manifeste si altele.
,^..,,,_-^9,,9[9c-f, spuse Pisica. Te descurci binigor. fine minte, noi
tnvalam gttin@ pecii,.pax scientia; vrem sd ne asigurdm cd atunci'ci;d
uer.il pregailI sa nawgnezi, n-o ve_i pierde din nou.-pQntru a nu o pierde
ntctoct-ata, e impoftant.sd stabilizezi fiecare pas.
-ln
viala ta be vor
!!!i!:pt1,fj_?lt2g!!iil ate Esentei, aaiii ntF-ui ii,d mliite,iai
""
pe
pamtnL d pnn eteruri.
q,p,t""[&,i"",J'[rryS'i:i$',VnS,iilE{rTlf ii,lf:if ,"7,"i;{Ji:i:
,i:Z:i,frifl{J?, etementut de fod a apdrutgi toTuji ni a riitZicii a r6st
A-cest moment era diferit de cerin care am privit drept intr-un
punct oriin cristalul unde erau depozitate toate.Erjun...-'-'' "
numeam noi de obicei oinouiii'
- Ceea ce nufieali.vgigipQuri. nu..erau ginduri adevdrate, ci
t"gfr fr7'4flli,?S,iq,rfifi,f|i,!iir;ngii,;i"{{i1iii!li:iiBydha, Mah.omed, Krisftna? in ultima insi;;fi,'M;;;te n-oi6{a"uii rinat
,qaT::;:',;y,'::i,!;:':t%9,{,fl
s"[:ri:,;g[,;l!fr#tntr;i:]zituzdimensiuni gi s-_ar fi dizorvat in tumiia-avift'bar
":i'iiiiir6ri"i
riri"pentru c2ng pdmi4t exista aceastd identificari Cu giidit. --''
Reflectam in tdcere.
- si acum ar.fi bine.sd fie din nou Totur-un-ul. pisica dispdru
intr-o cripd, iar odatd cu precaief 6i'bi6rere'tdpefirb'glioli" ."reintoarserd in Spirit.
37
acest tip de vorbitor "autoritate". in timp, asemenea autoriteli
^au
OGtoisidnat caoacitatea de a invoca - nu rhai puteau crea prin c-uvint;
ou-teiu Ooir-ctimpara timp in care sd-gi facd numdrulvorbit. Astfel cei
A;; avAu mai multi banideveneau vorbitori gi, prin urmare, autoritdti.
Sinoura sursd de putere de atunci era valuta forte.
-"'"- -Padn.
un conOucdtor al lumii, pdrea sd fie un bun vorbitor, dar de
faot era Odar un difuzor pentru un cimp energetic ocult care,.din alte
OiFrensiuni, era mai ales'interesat sd distragd congtiinla maselor de la
oescnuere'a cdtre adevdrata Realitate. cee6 ce seexBrima in fapt prin
el erau conceptele de supravieluire, materialism, obiecte.gi legafea
Sufletului, caie, supuse prinlului valutei,. aveau o-ytQlg..oe slne
stdtitoare. Aceste concepte aveau prioritate asupra Filnlarll umane.
Dar conducdtorul nu era nicidecuni diferit de populalia peste care
domnea - Pdoinismul era reliqia vremii, foda conducdtoare.
Ori d6 cite ori oamenii aveau o clasd conducdtoare, ii alegeau
de obicei sd conducd pe "cei mai buni" - infelegind prin aceasta-pe cei
care erau cei mai dezvoltati in conformitate cu valorile vremil. iii cum
nu existau nigte valori care'sd-i inspire, cei mai rdi erau numifi "cei mai
buni".
Unele tdri erau oline de oameni miniosi care respingeau cu
furie pe oricine"ar fi fost'ales de mase. (Prea pltin igi dddeau seama
cd
,,aleqerea', se fdcea nu numai prin votare, ci giirrin-emanalii psihice.
Condu6erea reflecta si se potrivea cu starea propriilor supugi, iar
acestia. nefiind constienti. iiihvinuiau pe predecesori'pentru propria lor
nefeiriciie debusolalS. In acest fel puteau mentine lipsa totald de
resoonsabilitate pentru calitatea guveindrii.) Acegti oameni igi alegeau
dictatorii care mdiapoi reflectau furia pe care populalia o resimlea lala
de ea insdsi din cairza folosirii torturii, represiunii 9i pedepsei.
Pehtru cele mai multe dintre clasele domlnante ale planetei,
trecea dreot un lucru depdsit sd consideri senzatiile ca avind vreo
valoare; mbnetarismul era c'ea mai concretd form6 de simfire. "Este
imoortaht sd rostesti adevdrul", spunea conducdtorul intr-una din
predicile sale, "iar piofetul care promite iertarea pdcatelor, progresul 9i
baMarea poaita nuinele de bani - profitul e Puterea Supremd, iar ingerii
sdi sint armele. Ca urmare, vom-lua alocatiile pentru hrand, sdndtatp,
invitdturd $i locuinle ca sd pldtim tributul nostrd fald de Dumnezeu." ln
felul'acestd, taxele'au cresiut pentru a sponsoriza asemenea credinle,
ldsind un iritreq qrup de oamdni fdrd addpost, bdtrini 9i bolnavi, lipsifi
de posibilitili niaferi'ale in asa-zisele tdri dezvoltate (problema aceasta
soiiale nici iru se mai pune-a in asa-numitele lumi.subdezvoltate).
Desi odrerile desore Paqdn erau impdrtite, actiunile lui au fost
duse oind lA caodt. Ceva'mai m[lte arme aici, ieva mbipuline dincolo
- situdtia (vdzuth din afara cimpului qravitational) era absuidd. Evolua
insore' dibtruoere. Erau implhntatd oindlri abdsdtoare legate de
sudrevietuiredtrupurilor, iar rbzultatula-cestor aciiuni a fost o pbpulalie
neincrezhtoare ce trdia scdldatd in fricd.
Pagan triumfa, iar magina de rdzboi se instala in fiecare col| al
ir
CAPITOLUL 8
DIN NOU ISTORIE PAN,IINTEATA
oamenii d'e pe pdmint crezusera c5 cer ce vorbea murt ge oanume temd gtia mai mirtt decit attii gi asa iu ijuis lE-n-u]neistu pe

38
lumii "pentru-protecfie". impotriva cui? md gindeam. (Mai tirziu toate
rocarete oe razbot au tost dezamorsate gi redistribuite'printre nafiunile
mai sdrace ale lumii din grija fald de frrititarii netoioditi c-aie'buteau
rdmine fi rd tucru. ) oa men ii cbnsiderau aceastd acli u ne fie inqioiitoale
(drn cauza riscului anihildrii), fie triumfdtoare (din cauzd cd r6prezenta
puterea asupra altora).
^_=.,-,llljf'ji_gg1e
o considerau. un risc igi petreceau viafa dupd gratii
^-
graornr zootogice pentru oameni - pentrubd indrdzneau sa voibeasca
rn carrtate de transmitdtori de altfel de cunostinte decit cele din
realitatea curent5, cuno'scute drept adeverut ptan6iaiiusotutj. b-in cino
tn ctnd.erau vizitaJi de reprezentanli ai refelelor de comunicatii, care le
Ill.:11l9?tInSglg?,j,1 lume gi-i prezedtau ca pe nigte exprinenli ai
neDunter, traoant ori chiar ai unui ootimism hilar.
"Cum de vorbesc aga? Nu gtiu ce-i lumea reald? intrebau
poljligtii lui Pagan. "Ei repreiintd rdtll, vor sd stopezJnrasuiite oe
?pglalg! HIa:lgt g,e reactiva vechea tradjlie a vindtoiii de vrdjitoare, iar
carre strrgrt gradtnite_ zoologice s-au umplut de disidenli. Estui si VeStul
fl1u_e3-t'-ec?{e
grdd,inite lui; gi, curios lucru, fiecare inteimniga s<iiul opus
oe oamexr. Dtstdenlii din Vest erau cetdfeni obisnuili in dst si invers.
.. Pastorului.Navigator ii pldcea sd-spuni ia totisihtem'la fel. Ne
aveftiza asupra etectelor negative ale activitdtii nubleare si se ruoa
pentru pace. Dar tot et imprumuta (cu dobindd) valutd forte investitorilor
9919 prJ.,$l{cgau ?l[aqe1t.- focoase, rachet'e Scud, patriot, Exocet,
gy'p.?,l9,yirage,, Mtc, 82, bombe H 9i atte arme _ care nu prea era
trebutnctos pentru promovarea pdcii. -
Pe mdsurd
"?:"p^qf .Ui^fgO3n^in_ainra.in Vest, patriarhii Rogii
avansau in Est. Cei Rogii proveneau*dintr-o speta Oe cbnduCatoii care
dominau Estut de murta vreme t-a sup15fdp,-iceasia-oomin-aie
incepuse numai de la Marele Rdzboi; oar,'in fond, eiieJiezJnlau cea
mar. m.are gagcA dg pe pdmint, de sute de ani. lsi schimbaserd doar
srmootunte unet religii austere cu alta gi, dupd ie au dominat multd
vreme rn Est, se extindeau acum qi in Vbst. Cei din vest se extindeau
gi ei spre est,..nordicii spre sud gi viceversa- puiiniooaiiu oolervat ca
extraplanetarii.se {egtelptau inc'et, dar sigur, siincepeau sa oeiCitieze
cocunre genetce. El se deschideau spre o identitatb care (,,in cele din
u.lm?., cum. ziceau bancherii din dorheniul investiliilor cirid isi fortau
clienlii .s+.y_ite prezentut) avea sd se dovedeasia i ii singrni s;trjli6
etern viabild.
A.cegti Patriarhi erau pe cale de disparitie, asa cd, in vederea
retnlnertflt ststemului lor rigid, au decretat de-schiderea'comerciald.
Poare ge ac-eea au eguat in tet',e oin uimi i''nfIu.;;i; vd;iici6ii""tit oe
nesdndtoasd
,- . Populafia lor incepea sd se inchine razeut Banurui si sd cadd
praoa. lnluentetor cutturale din lumea lui paqan - ieans. broouri si
llggg!.,1?gan ilii credeau cd .aceastd mogtenird v-a peSrpetu'a amYntire'a
9ly'jll?{e_r lol - ei n-aveau nimic de oferii care sd se compare cu Taj
Manal sau cu motorul cu aburi. pe misuri ce generatiitd mailnere
39
I
erau absorbite de valorile vestului, ele reprezentau. o Smeninlare pentru
ionduciitorii rigizi, care . pe vremea aceea i$i. tolos-e-a-u
l1t^e-rul
inventivitate detare erau in stare pentru a stringe..tocoase 9l materlale
si oentru a face reclamd produselor de piafd 9i alimentare'
5 I ultima conferinld'"de pace" dintre Est 9i vest se desta.$urase
""m
asa. Zaoorov spule:
;iCe-ar fi sd inlrerupem toate- canalele de
I6lilriY&tG-F;tri, liiinosri id nu mai fie cbntaminali de gindurile
voastre?"Jntie timp preqiteii re[ele psihotronice alternatlve cu care sa
o6i1"OirO"iJ ;;eib 5 ui6e vesti|e. (5e descoperi se.de cu ri nd cd r azele
oe oirtiCufb electomaqnetice puteau sd intre ih spaliul aerian al unui.alt
orub si sd schimbe m6dul de a gindi aloamenilor.dggPre er 1n9r$^l 9r.lfi
letLil icesta sd-i facd sd uite slructura Modelului Divin dln el lnslgl.
'p";i;i;;ilotomeluseserd denumite "tulbur{ri mintale", dar mai tirziu
comoortamentul aberant a devenit normd. ln acele vremurl, nlcl o
;;?tT[irru;Ji"ei vato-are, iacivenea de pe buze 9i nu din inimd 9i,
beci, nu avea o integritate semnificativd.)
Aceasta a fosf-cohierinta in care Estul 9i Vestul, dindu-gi
seama cd rezervele materiale erau limitate, au hotdrit sa.Scape unul de
litui. Ceeate nua inleles nici una din pa(i a fost faptul cd nu puteau
exista una fdrd alta.""'-* -
Asa G-'tace cd la conferinla la nivel inalt Popov a. ridicat
orobtema''iloOltitEiiioi Oe-convietuiie pagnicd, in timp ce, de .fapt,
l-;iJ11t,on| c.iniraiiul. paoan accepia cu irn zimbet, ccea ce a dts la un
il#iig;ili ffitr" mi"r+naiiivdlutei- cola 9i blugiiconstituiau.in mod
lirfi6"iii".l;;";e
-'ei
etTcheiau drept "doveli puiernice". Valuta forte
outea fi reinvestitd pentru a duce la P.P.
ir.p.-ul a;niina-miniea fiecdrui producitor. lnitialele veneau de
la Prooram be pioOuctie, dar insemnaiu de fapt Pr6iectul Pa!'3l1oi9'
iiroeiaiivut Je, Oaza erb:
'"Distrugeli
toatd concurenla! Mobilizati toate
iJ[Jiet pieoatiti-vd sd atacati in-ap?rare!" lar valoarea din subtext era:
;6iia 'eu
niJtipiivietuiesc,'atunci nici ei sd nu supravietuiascd."
---- -Pomoaiea-pulerii
eia requld infailibild - P.P.
Cu niuttiiniinainte de donferinfd, avusese loc un eveniment
nrin care-riai-mitii uaiuieiincepusera sd frofite de puterea lor. Fiul lui
isn*lejifnalcuf Oin Abraham $i Hagar, dbud personaje_care au creat
iiii'dE"iitrne miioia intre rst 3i ve50 h notarit sd aducd inapoi aurul
i"iiu"'O?oe ipfnarie Oe Oin<izauri gi au ridicat valoarea. petrolului.
F p'.U. (Fohele'Paoaniste Unite) au aplicat principiul lacomiel, c_are se
b}ibE le'qi aie-iemporalitetii'gi grhvitaliei gi
'au
decretat:."Tot ce
irE-oii5-ra-iueti-si OJcaie riveii frevoie'nu iruteli avea - dar, luali
;fi;i;, treiiE'si aveli.n Rceasta dubla.obligajie i--a dus pe oameni la
OispJ#re 5i s-au supirs - dddeau totul ca sd oblind "ce nu puteau
avea".
Acestea erau zilele in care a fost programatd _originala
condamnare la moarte cdreia i-au spus "criza de energle". ue atunc,l
incolo. totul a avut un drum descendent. oamenii au ultat cum sa
i"ir-tJje'iuisedbe energie din interiorul Fiinlei insegi sau mdcar din

40
5ilfifiS'.ij llHi l,=i:5.SF'"??3r''?3'"1?;fr%?g?,81[:
ceea ce nu se putee
pi"u"r,Ttffi iTila8[,#!?ilfd€[",pi3tillg%?at,FgTt3[,fjil
ry.Sl"d'a5"Ey,::!,:'i:',v,;,ilIff '#f,te''l*id+"n;ir:"":ii+
i,,fl i",pJBigLl; jii3?S"l"d;1-uirivdt'd;iiieteiiio*ii[i;d"jf Binioe
^^-_, _ _9_or1flictut .pdrda a,^fi numai intre Eslgi. Vest, dar, simultan, uncongromerat numit t.?,t.-(Fq,lgdtorut oe-pirtere-ihtJil"ft;;il
"u
o
ilyl1u?i?ii[!'3JTs,matlir"*n jji:lr::rffi m::,t:
F"ll:',iift li,iisft ,,1,'..€:fJtrl,s:
jjs'st:1;s;'#,,m:n:tul:
r ntre procedeere patriarhiror Rogii si cete
-ire
ed6;ii' ild;d6'.''"
41
Dar atit in Est cit si in Vest, toatd lumea urmdrea pe toati
lumea. Astfel, prin birfd gi int-rigi, se intdrea Proiectul Paranoid. Condilia
Pdmintului erd tristd; dei aici $i consecinlele triste.
in tot acest timo Paslorul Navio-ator a tot cildtorit si a vindut
adeziuni la ideea de Dumnezeu - acela5i Dumnezeu in nuniele cdruia
triburi, natiuni gi indivizi au ucis, au furdt credinfele altora gi au ars gi
inrobit truburi c'e au refuzat sd fie inchise ori sd tidiascd ing:un anume
loc doar <ja sd serveascd marile religii ale Bisericismului. ln acest fel,
el si-a violat orooriile orincioii. O sinourd fortd ascendentd a urmat
cal6a Spiritutrii si's-a devotdt cregterii-maximd - $i acest grup mic igi
avea baza de operatiiin fiecare formd de viatd a universului. Era doar
o actiune resriirsd,
-dar qermenii se dezvolld acum, pe mdsurd ce
avan'sdm in aceastd deco-dificare structurala a Sinelui.
'
Aooi mai era gi chestiunea leqatd de controlul min[ilor. Dupdvin droa rea de vrdj itoarii, i ule irei cdnffaTd -m;'l'
ili;ilii ; i,ilxor m i n i_
ifi lP8:i,,luillltl;-".ffi
'Shll,lil;.V*r:tiii;ift
Gddi.?'lii;gi";-
Ac'este miniimperlii$ qn-eilu Bisericismere, cdci se afrau subincidenla leoii scutirii db taxe'. pciiiJireieata tor a fost incerCarea dea se in:vdta unii oe gifii ceei
"JiLc;J'dintre
ei mai avea incd deinvdfat - se treiadca inlr-olumJialiG:se rase posedat de ea, chiar
Fftlfr di!,lfi?fi ,,'r,:;Fj?{yff
,il^"rJ5r,!si!'def;g?t?rr5[1ii""$reguti.-Totut sfirgi in izolard; ooii Jiiiii'slJivaloarea realS a unt
,Tsffi h;,.rrs"'"s jl]fl lluifl#hhllh"jlri",ii'Tl#,3l?il
i' p.,n"I .'Jr'3t"'"tiiqii,ilfi
!':lg:! i :t|jfiI, : ?,
gt?Tl8.i8f ,",n",Ef,
,ii:l j
hasidifi, sufiti, tran'sformaloii'or?J,i.ir-""ri'i'o'i.';'l'l:ejlll: +1:.
oameni ptin-i de or"'JflThfltSlfrmtsi asa maibelart6. toii.erau
c red ea u bi n
"ei
i n il : ba ; Gid'ib""J ffi i
"%,?ff["
1fi1,,4 ;,il,fl : l,u;
ilfd:1.'i'.13: i fvssf 1'sl'.1"riffi H #lifl
a u ii li
n s sa Tie dili; d ;l ; ;
"ridichii" - adicd rosii
chipnep^otrivi.imbhts;1il{#i1P,#i!!?},f,ii[?lt'iff #'J!}3Ht"",1
rn ceararta oarte a rumii situafia era asemdnitoare. Din cind ingind cite un estic tfniea dupa liilii-Sltoii
nl"3:g**p';*;1'.ft,;$**rur$tri.;,t1,'!tr;ffi
CAPITOLUL 9
DARURT PRETTOASE DE LA CRTSTAL
Am ascultat cristalul, care acum emana constant o vibralie
inspre straturile exterioare ale vegmintului meu eteric. Aceasti vibraiie
suda cam aga "Voia mi-s, Voiamis, Voiamis, Voiamis..."
- Sd nu te obsedeze puterea voinlei^tale, mi sfitui Pisica.
Voiamis e un aspect minor, degi important, al lntreguluitdu.
. Eram complet debusolat, dar gi coplegit. lntegritatea pe care o
percepusem - imersiunea esentiild a Sineluiin Tot --nu aved atribute,
iar amestecul de lumind $i intdneric, sunet $i tdcdre se implineau ca
lntreq. Dar cind isi fdcu Voiamis simtiti oreZenta. as fi zis bd nu mai
incAfle nimeni. Plindtatea era atit de frrare incit frri-arir perceput Sinele
ca lntreg. Pisica spuse:--
S-ar pdrba cd te rapoflezi ta bijuterii. imi amintegti de ceea ce
cereau grecii pentru oblinerea lntregului. Fiecare calitate era zeificatd;
doar aga puteau ei sd ne asculte. Asa cd am sd-Ii dau un sac de
pietre. Sirit foarte pretioase. Mai tirziu,'la timpul potrfvit, poil se b scoti'din
sac, sd te puifn cfmputtdu sisdde:viicahfatea Esenlei iareii placi.
Cind le vei aiea in tine pe toa'te dintr-odatd, vei devehi be-yoit-'to-full,
fii-tu-deplin.
- Be-you-to-full (pronunfia aproximeazd cuvintul beautiful =
frumos - n.tr.) - ce-i asta? intrebai, cdci nu 'mai auzisem vreun
"be-au-ti-ful" rostit asa. BeauMull.
- Am sd-tidrdt, spusil Pisica. Dar mai intii trebuie sd stii cd
fiecare calitate eite lumind. Miscd cristalul si-ai sd vezi - cdci aieastd
Lumind albd a cristalului are ii ea toate Luminile.
Am invirtit cristalul in miini si - sd vezi si sf, nu crezi - din el
ligni o razd verde-albdstruie. Mai erdu qi alte lumini, dar aceastd razd

42
se separe $i apdru ca o bijuterie sctipitoare. Din ea iegi o Fiinla ce
odrea'femeie ca formd. dar siqur era db orioine divind. nti omeneiscd.
Cine egti, pr6tioasdintrupare? inirebai.
- Sint frumusetea ta, rosti in timp ce iSi mdrea dimensiunile
pind la umplerea intregjului firmament. Pdiul ei era albastru-verzui, iar
haloul sdu era lumind albastrd. Ardta asemenea unei imense zine
angelice, inconiuratd de pulbere aurie $iinvdluindu-ne pe toli.- - Md itoli aprecia? intrebe. Bra[ele mete s-hu dischis sd
zboare.
- Da, am rdspuns gi m-am indllat in zbor ca sd fiu mai aproape
de fata ei. Da, cu ad'evdrai
- Aceastd frumusele este de fapt propria ta frumusefe, tot aga
cum Voiamis este vointa,'spuse Pisiia.' Cihd vei afta deip're todte
,Hi?!f
,r"t_ff!,f.i,
nu vei mdi intinde mina dupd ea. Vei fi:tu-deptin.
Be-you-to-full - iatd ce voise intotdeauna sd spund: Plindtate!
Oamenii ac-eia de pe pdmint care erau impliniti erau frumogi gi in
satisfaclia lor ave,ad destule care si-i umple. Ei'se distinqeau'dd cei
a$Atfjr;*retty.lntotdeauna
am gtiut cd estetica inqp3mna rnai mult
-.Q.grgc!, reacliond Pisica. Plindtatea fiinlei gi va ingddui sd
naviohezi fdrd riscuri.- - Sint frumuselea ta, adduqd Frumuselea; si sinf aici ca sd
fimin gi sd te bucuri'de mine. R{mase intr-uh glob de acvamarin
iniuntrirl vggmintului meu eteric.
-_.lmi ardli gi imi dai atitea lucruri prefioase, spusei
recunoscator"
- Sint ate tale - gi tocmai recunogtinla ta face posibit ca magia
acesiei lumi sd continue. Fdrd ea, totul se bierde. Esie tocmai ce s-a
intimpiat pe pdmint: oamenii au tot tuat Ae bune anumite stdri de
Iucruri, ceea ce a degenerat in amintiri fdrd viald. Le-au coiectionat in
van, ca pe cristale, pietre gi pietre pretioase, dind valoare monetard
valgrii . reqlg gi numind
-piosperitate
acea coleclie de obiecte
colecliona.b.ile,Iridimensionale, p:entru a le cornpara cu'cantitdlile altora,
reoeilntna Dogapa ca matene.
- Gralia e ceea ce ne leagd. Aici sint doar prin Gratie. Gralia
ta este folosiiea Voinlei tale pent"ru a mullumi Sinetui tdu, brin miie,
pentru Ceea Ce Egfr, conchise Pisica. qi dispdru iar, ldsindu-me sinqur.
Dar cie dala aceasta eram in iomp'ania plenitudinii sinouriTdlii
meie. Frumusefe.a-gi Voinla, in pretioaselei lor foime esenliale,"pluteau
in corpul meu.-Uitihdu-m6 la ciistat sl la aur. am orooao'at o'uncid in
zona gindurilor mele-. Apdru o floare
"-
un Trandafii PdrpIriu.
- Acesta e Spirit, spuse Pisica.
Am zimbit in timp cb magina universului mistic se autoprezenta
ca roua proaspdti a Trandafirului Purpuriu. Mirosulinainta cdtre mine
in timp ce imi deschideam inima cdtre el. Si cu cit o deschideam mai
mult, cu atit acesta cregtea - deodatd intregul univers fu un Trandafir
43
Purouriu cu oicdturi verzi-albdstrui de frumusele pe petale 9i vapori
distilati care ftodelau undele sufletului meu - intreaga migcare a tuturor
lucrurilor.
Am auzit€ufletul cintind:
Extatic siml al Sinelui,
iubitd floare a vietii
printre Planetele de Piatrd,
amintegte-ne cine sintem.
Extatic miros al vielii
puterea crealiei
irrin voinld acum rnanifestatd
rn ceea de Sint.
Puterea crealiei este o functie a Voinlei 9i Frumuselii, am
reflectat. Atunci Pisicd apdru instantaneu 9i rosti:'- - - -- Ei bine, se parci cd nu te pot ldsa de-tot sin.gu.r' TPg.i concluzii
prea ugor gi prea-rapid. Ce-ar fi sd te bucuri pur 9i simplu de ceea ce
e orezent acum?- r - -
Am inspirat adinc. Floarea dispdru gi toate acestea pentru cd
Eu Sint.
CAPITOLUL 1O
ALTE DARURI ALE CRISTALULUI
l-am spus Pisicii:
- n soiit momentul sd reinvdt pierduta artd a navigaliei.
Ceivechi o numeau ciberneticd, de$i pe vremea celor dln urma
ziJe ale pim:intului aceasta degenerase in ni$te simple mecanisme de
feedback.
- Si de ce. md roo. crezi cd esti pregetiQ intrebd Pisica'
- Fentru c'a incedSa pricep cum'seJace c5, dacd nu avem o
inteleoere clard a ceea ie siritem hoi ca Fiinle divine, transcendente,
cdiitatlle Esentei - fie c6-ivorba de Vointd, de'Frumusete oride altele -
au
-O6arG-nhtura
psihologicd. A9q 6e explica.de-ce pe pdmint
oimenlior-te iiosea'flacdra" Vietii.'scinteia Fiintei era as'cunsd (ne
impresionau in inod fals termeni prost folosili ca frumuselea ori vointa)'
fiirid oresit interoretatd prin Orisma formelor fizice de care devenisera
ioii OEob'nilenfi in acete'ultirire zile, fie in forma modeldrii corpului prin
re'oimdri de inlometare si exercitii lipsite de noimd, fie in cea a voinlel
de"a controla minlile gibestinele nbastre fdri alt scop mai inalt decit

Walter, Carlos - Amintirile sufletului

Walter, Carlos - Amintirile sufletului

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Walter, Carlos - Amintirile sufletului

Similar to Walter, Carlos - Amintirile sufletului (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Walter, Carlos - Amintirile sufletului