2. ,tereni stiiniific 11. TANA$
CUPITINS
CjoNSTrNTE AI-E VIE'l'LIj.liI1 N()ASTltE
()nclulatiunca. Do 1a llotir'la ('oll(lcpt itl t--tiltttr:i tloas-
t ll'L 7
Algurnentul l tti l)ilnitlic C'arl*"r'rilir' / 2tl
(lonccl;tr:1 tlt' r'otritiitll in sc'r'it'r'iL' lui Ali'c'tt Jlusso I
Clit.gc,tali':t t otttiritt'iisr i ;i I iizlloiul p('il'Lru lllilcl-r
dcnt.r / -+{;
II. c.TItE BticLlltlA TE()lt!11'l('ilLirt
C)rlclotirt tirlii'r'r'salului I 5ii
Erc'e'1r'r-r!a io3t-rsttlui, 58
(}itoloi;la 1i r.llrila t'1;islr'nrolt-rgit'i / ti-+
Ci't'a!irt :'l stiltil itttlit:r tlt' gclrr'r':lliliit" / 72
1:'iinta rolorii / li{
Valoat'.' lj cr('a1j(' / tjll
tit. AYA'l'Al-lIl ALE t'). lil (llti'-t'EIttI 1 I^S'l'Oitl('(l-!'1 l'{)'
.j( )i l('
-
lJ]'i( ]l )A I I ('l'llli.'rl .
1. i'r'trl,'iri''i logit r' {ii
2. Ii::r'rtti;ltilil:'ttj 1ijo'orit r' / 1r'-l
lj. r1r.tUUlpl,r.,l,' ( i.;ir(,, / li;
l-. 'r1,{lFi.i lii'l'()itl{'it .^.i,r l:ll.( ):;(lljl ili
Ka|rt :i : al irtirttliillr,r':i tiil('i Ir-i:'.( i ,'1,', ,'" i i:11'
SL lrt'l1lt-il 'ri iibt tt:]l (':! ul!lilirii / 1.)7
(-'ot..r'cltti' f iloslf t,. t' glo.'t'sti itt ollt','ii iiii i:rltiit i [t'i
{l{'gg.'r' i 1:)"i
2t
i ': ,{r'/r. li,l^S/ L O lll
3. TERRA MIRABILIS
Constituirea filosoficd a operei lui D. Cantemir / 167
Ontologia legitd{ii la Vasile Conta / 170
Filosofia la ,,Convorbiri literare" / 179
Concep{ia social-politici a lui Eminescu / 186
Axiologia in concep{ia lui Petre Andrei f 214
I-ucian Blaga sau nestematele philosophiei perennis
/ 22b
D. D. RoEca. Un imn pentru intelepciunea eroicd / 231
Mecanica invariantivd qi biruinlele filosofiei / 236
Nlircea Eliade si ontologia perenitdfii / 243
Consonan!5 qi lergitate / 252
I. CONSTANTE AI,E VIETUIRII NOASTR,E
oNDUIATIUNEA. DE tA MOTIV LA CONCEPT
IN CULTURA NOASTRA
Distinclia marxiste cunoscutd, intre modul de in-
suqire teoretic qi insuEirea artisticA, religioasS, prac-
tic-spirituald a lumii presupune o ascendenld istori-
ce de la cea ciin urmd tra cea dintii, in dialectica pro-
cesuiui cognitiv integral uman, cit ;i coexistenla lor,
din momentul in care cultura este un fenomen con-
stituit. Exprimat particular, in cazul concret aI cul-
turii noastre, identificdm semnele unei ridicdri evi-
dente de la motiv la concept, urmarind ,rbaza nalio-
nald a culturii ;i literaturii, subiectiv ca o conceptie
proprie a poporului romAn, obiectiv ca o reflectare a
i"aiitatii etnografice gi istorice(' (Al' Dima, Speci-
ficut nalionalln literatura romdnd, ,rTribuna" nr. 5,
1e66).
Perspectiva este a unei optici evolutive in care
insu;irei artisticd, practic spirituald, se efectueaze
intre coorclonatele psihicului unui popol' -- corelat
cu anume condi{ii economico-sociale care l-aLr gene-
rat
-
qi se prelungelte necesar in productele lui teo-
retice. Tntreprinderea urmdreqte deci' relevarea unui
geometrism imanent culturii noastre, identificabil
la multiple nivele ale acesteia. Expresie a modului
specific de intuire a esentc'i procesualitSlii devenirii,
atest geometrism semnifice o intiie treapti in re-
1a!ia directd ,rpractic spirituald( a lSranului r-rostt u
cu lumea in care trdiegte.
,,Existd, -
cum subliniazd D. Hdulicd
-
o geo-
metrie care nu ucicic viafa ,ci dimpotriv5, o asumd.
E geometria pe care o ilustreazd arta decorativd a
4. romanilor, c geometlia unei claritali far'5 pcdantcric.
Intre ,,'ecini stapinili clc gustul ornamentului descrip-
tiv clin clomeniul lorrnc.lor natulaler, singut' folclolul
ldranului nostru s-a voit in chip prc'cumpdnitol geo-
metric. insd in regulalitatcar liniilol sale transpitrc un
clinamen (...), o fericitd in{lcxiune, capabila sa laci
ruitalc cleterminisn-reler i'aliunii ; un cort-.c'tiv inefabii,
o trcmurarc clc st,nsibiiitato, r'iLt'c intervine clisclc.t,
in puncttrl undt: goomct'ic'ul ;rr putca clc.veni simplS
ste-.r'erotipic{' (l). Haulic'5,,,Contcmltoranul'(, 1i, 1966).
Icicca unei polrniinentc: clt'r'iutii, care ilr defini
irropriul accstci intuili geometricc, se c'onjugd firesc
cu irclcir, mai r-lzuilli, u unei zigzagdri lipsite clc li-
giclitiiti., a uritti litm inteliot'lLl luo'urilor, reler':rt
in r:son!iirlilatca sa,,,ilrsusit.( irltistic, .,practic spi-
lit'.rii16( -- obiec'tivat intr'-un r,hip sufleteqte spccific.
Fenomenul, clc o eviclenfd exprr.sd, sc cere interplc-
tat, explic'at.
Stttclii cle stiutd valoai'c, cum sint cele ale lu,i
Lucian J)1aga, i)an Botta, Ovirliu Papadima g.a. pLr-
neau insd pe chipul acestui fapt sau pecetea unui
,,orizont spatial inctonstier-it(t clt-sprins cle orice con-
dilii social-istoricc sau pc ilceeit tr unui fatalism ,,de
viziune dionisiac'd a lumii(6, a unui panteism izr:orit
din neguri tracice sau il vedeau ir-rtc'grat sub zociia
unui ('re.stinism ruclimcntal folc'lor-ic.
Tn c'ontra ispitei urreia sau alteia clintrc poziliilc
relevittc, ca mijloc poate folosi urmdrirca la diversc
climelrsittni a faptului, clocrient prin sinc. Folclorul
romencsc este o ,,unitate oi'ganit'd (...) de cugetarc 5i
dc vi:rtA'( (O. Papaclima, O uiziune rontAneuscd. ct lu-
mii, 1941, p. XII), un mod specific clc opunere, ,,pfac-
tic spirituald'( in fala lumii. C)bie'r,tclt-. folositr cicr
{dranul nostru in viata de toate zilcle, casa in cale
locuicste, stilpii porlilor, ai gardului care implcj-
muie gospoddria, reflectd un chip aparte de reprt-
zentarc a fluxului vremii ;i al lucrurilor. O analizd
a fenomenului ornamentic romAnesc ilustleazd pre-
B
dominan{a, asupl'a altor motive, a ,,varlului((' a ,rt'itt-
lui((, a motivului onclul:rtoriu.
ln lucrarca lot' arncnnenhLl tn u'tct poltuLur(t t'o'
tnunecrscd (trditura ilcridianc, Bucurelti. 1993-)' :I
Bdnalcanu ;i M. Fot'1a st:tiu, 1a pariigraful ,,Valttl.'(:
,,De cl vecht-' tlaclilie si clc' o mare rdspindire, rralul
este, in alta popular'6 cle pe intr-e'g teritoriul !ii'ii,
ornamentui c'ar:rcteristic aI cel'almicil rogii nesrnii-
tuite. Cunoscut inr:d clin neolitic, folosit apoi de daci
pcntru olnamentarea tritsclot' de cet'amicd' viiiul c-ste"
ioarte r 6spinclit in t'poca fc'udalismuiui timlluliu ;i'
se rncniine in toata epoca feudald' Va1u1 zgiriat a1
ccramicii stlivt,'chi cste inlocuit de pl'in sc(rolul
XV-XVI ,:'u r i,rlul cla humi bt'un5-roiie, albi -'au
neagr5, aga cunt ii intilnim li in ceramica popuialA
clc astAzit(.
Valul, linia sinttcasd, in interpr:ctdri dccorativc
I-neanclrit'e dln cerlt-' rnai diferite este mern{ionat ;i cle
lucrdli mai r,rechi (r,. Tac'he Papah:rgi, Intcrges cl'etlt-
nograplie rrttirnuine, Tome 3, p. 111 c-t 230), cum
sint cele ale lui Tuclor Pamfile' Antorul atitor stu-
ciii profunde dc etnografic gi folclol pomeneste in
u t- Tp6Tlstrie c'cLsnicd lu, rontane (Buc'ureqti, 19i0)
clcspre ,,dungi formatc din hasuri sinuoase sdpate (p'
64)f clcipre infinite vat'ianto cle .'t'iut'ii(, ca ;i clelspi'tl
,,liniile lelpuitoarc(( (p. 311) cle pe alesitul'i, co-r'orl'c
blidai'r,: ctc.
Cercctdlile cle datd mult mai t'ercetrtd vin sd con-
filme icleea lui Pamfile cd
',figi-tt'i1e
i'omAneqti clit-
slce sint cele geometrice (op. r:it., p. 293) amintind,
intre motivelJ ,,obiSnuite ]inia dreaptS (vergilc()
linia onclulatd (,.!erpaliu() qi zig-zagul* .(P. IJ. StahJ
si P. Petre'scu, Stuclii si c:ercetdri da dstoricL artei,
tom 12, 1965, p. 165) si cd dintrc' motil'ele geomc'tt'ice
,,,,., o -,iiu1d mii lunge si deci cu o insomnitate mai
-u." pet"tt.u ornamenticd sint : motivul panglicilor
in zig-zag, ondula'rte sau rdsucitet(.
Nu se poate, evident, atribui in exclusivitate un
motiv ot.timettticii sau atituciinii lirice a poporului
5. nostru. Este absolut necdsard, insd, inlelegerea ori-
ginatiti{ii acestora prin dominalia motivelbr Ei ele-
mentelor, prin dozajul lor,, prin misura Ei ritmrul
lor, atribute care conferd o ,,consecvenli stilistica
de mare accent(( (L. Blaga, Trilogia culturii, 1944,
p.282).
Anaioga expresiei plastice
-
ornamentice, in li-
lica ;i epica populari, reprezentarea treccrii iur:r'ur.i-
lor este transfigurati pe un registru bogat de moda-
litili explesive. Si aici se r-emarcd, variat, aceca;i
simplitate in r.aportarea intuitivd a mediului exis-
tenlial la sufletr-rl altistului popular, arcelagi gcomc-
trism animat.
Opliunea metricii poeziei noastre populare se facc,
pentru Lucian L1laga, ,,intr'-o s;impatic masivi f4{i
de versul constituit din silabc ric,centuate si neaccen-
tuate, una citc una ,adici fali de ritmul alcdtuit din
deal si vale sau din vale qi dcal(.. aceastd ,,ondulafie
ritmicd strdbatind ca o legdnai'er lduntlicd toata poe-
zia(' (l '. Blaga, op. r:it., p. 171). Rlaga divulgd orice
profesie exclusivista, dezvaluinci numai,pptalea
rnasivd pentru ace:istd metricd6., idee suslinuH si clc
Liviu Rusu in Le sens de I'etistence clans la poesie
populaire roumaine (Paris, Librailie l.-elix Alcan,
1935) (v. p. 27), precum si de cdtre A1. Dim:r car.c.,
clintr-o perspectiva c.omparativa (cu poeziii culti),
foiosegte cuvinte ca ,,spirit cu tr-rtul popular(( pentru
rrersurile care ,,in ritmica lol ondulatorie dau im-
p|esia permanent6 cle mi;r:a|c, itseritdndtoai,c ace'leia
ce ,,Miorifa insdgi ne-o evoc5,, (Al. Dima, Zd"cdminte
f olcloric'e in poezict noastrd cottterrLporcntii).
Aceasti calitate formalS a cre.aliei poetice
popuiare este trddatd gi de alternarea continui, re-
petati, a unol' velsi,rr"i intregi care conlin cunoscu-
tele inceputuri : ,,fr"unzd vcrde{( sau ,,foaie verde.( qi
care, ,,cel mai adesea n-au nirnic cu logica poezieit.
(L. Rusu, op. cit., p. 2B).Pentru Liviu Rusu, aceste
frecvente repetifii, precum si altele (v. analiza bala-
dei Me;terul Manole, op. cit., p. 31), dobindesc func-
10
tia unor adevdra{i ,,stilpi in jurul cdrora sint gru-
pate celelalte c'lementes, ceea ce favorizeazl'
impresia de unitatc', de stabilitate ;i ordine.
Aduse lingd aceste chipuri de creafie, opoziliile
ritmice,,sus-jbst(,,,du-te-r'ino(',,,cll1cd-scoa1d6(, com-
pleteazi tablout eipres intuitiv, intilnit, de la des-
iintece qi cimilituri, pini la produse ample ca doi-
nele Ei baladele.
Impresia vizualS de ritm qi proces ondulatoriu
este sugerati direct, de pildd, in urmdtorul fragment
de cimilitura :
Sus bat tobele
Jos curg lacurile etc. t
sau in aceastd revendicare a dorului :
Bate, vintule, Prin munti
Add-mi dor de la P5rin{i. etc.
Poporul a intuit miscarea, devenirea, schimbarea
ritmic-d de lucruri gi suflet, 9i in altfel : aqa cum o
clovedegte motivul metamorfozelor din balada ,rCrr-
cul gi turturica'( fald cle care ,'sufletul poporului
nostru a ardtat grdbitd qi integralS receptivitate"
(D. A. Vasiliu, MetamorJozele in folclorul romdn
nord.-dundrean, Buc., 1931, p. 7).
Ca-n fugile lui Johann Sebastian Bach, asistdm,
in unele balacle gi basme, la o urmirire a binelui de
cltre rdu, a iubitului de cdtre urit, la o permanentd
schimbare a locurilor. Se vede Ei aici dominan{a unui
geometrism animat, ridicat la
'rang
de noim6(o in
care, pulsalia succesivd de marime qi minime se
lemarcA definitoriu.
Prelungind investiga{ia in folclorul muzical ;i
coregrafic putem afirma cd este vorba de o intreagd
concep{ie ;i de un stil specific, infdfiEate ca mdrtu-
rie a unei prime lupte ;i intreceri ,tcu natura, cAreia
ii furdm spune V. P6rvan
-
cit mai rnulti
putere a strdlucirii ei.(
11
6. . Si, dac5, sub raportul generic al procesului cogni-
tir', aceastd initie treaptd, intuilia, concretul sensi-
bil, primeazd fa6 de detaEarea de obiect, in ab-
stracfie, similar, in culturd, manifestarea spontand,
intuitivd precede istoricegte tendinlei cdtre concep-
tualizare, insugirii tcoretice a lumii, filosofdr.ii. Aia
numita filosofie populard nu este o manifestare teo-
leticA pr-opriu-zis5, conceptual5, ci este integratd
accluiasi raport,,practic-spiritual( al subiectuiuiino-
nim, colectiv, cu lumea. Pe cind, impulsul cdtle
aibstracfic, cdtre tcorie, prcsupune saltul de la crea-
{ia populard, anonimS, anistoricd intr-un anumit
sens, la produclia individuaia, istoricd, relativ con-
stienta, cuitd. Nu inseamnd cd notiunea, instrument
al teor:iei, tracluce, in felul sdu ceea ce motivul,
instlument ai intuiliei, inseerrnnd in sfer.a manifcs-
tdrii folclorice. Motivul intuilici se desprinde gra-
dat dc lucruli, devine ,,motiv al cugetdrii,,, foloiind
inr:i <t ,'reme, folmele intuitiei : descr,ielea, imaginea.
Astfei, in opera lui Grigore Urcche gi Miron Costin,
procesul istoric apare descris cu ,rincepdturd{(,
,,adaos(( ;i,,scddere.(, purtincl pecetea instabilitdlii
,,cer apa in cuisul sdu cum nu sd opreste{(.
Timpui Ei inldnluir.ea necesal'd a lucrurilor, ,,no-
rocul(, pat'curg succesirre sui;uri si coborisuri :
,,Vrernea lumii solie qi nolocul alta((.
El a sui, cl a surpa, ialdsi gata.' (VI. Costin, Opere,
ESPLA, 1958, p. 320), incit, toate laturile r-ealitdlii
se supun celor ,rtrei stepene zice Constantin
Cantacuzino
-
dupra ce sd fac, adccdte : urcafe,
statre si pogolire sau, le zic allii, adaogit'e, stare ;i
plecare6'(D. i3ad5Lau, Filosofia lui D. Cctntem,ir,
Buc., 1964, p. 35a).
Dacd amintim la acestea Ei explicalia lui Dimi-
tlie Cantemir prin ,rcl estere(( gi ,,descrestere({, a
unor ample fenomene istorice, distingem conturarea
unui fundal filosofic de an:riizd a cursului faptelor
72
istorice, tenciinld care in secolul al XIX-Iea isi va
clobindi o expresie concretd in cugetarea fiiosoficd
romAneascS.
Pentru un Heliade Ridulescu ,,umanitatea in
calea sa inainteazd prin czt't'be ondulctte (s'n') : as-
cincle qi descinde aitfel cum generalia viitoare sd
ascindd mai mult Ei cum mai multe generaliuni for-
mind un period, ai doilea period sd clevie mai rrast'('
Euoltt'|ict ondulatorie (la Heliade ia chiar forma
spiralei) incepe sd fie afirmatd ca relalie neccsard
intrinsecd lumii,
-
ca legitate. Ulterior ea se re-
iiefeazd mai intens fdrd s[ putem acuza o influenld
.tti"ta din Eliade. Ideea-motiv' carc se clarificd si
devine concept, este o prelungire fireasr--5, in cuge-
tarea tcol'etica' a unui mod clirect de raportare la
realitate. Este mai verosimild si totodatl mai fecuncld
o asemenea perspectivi cerutd de fapte, decit ace.ea,
proprie utt"i mui vechi metodologii, pretins erudit5'
' ^Sociologul
G. D. Scraba analiza prezen{a acestei
idei 1a Fleliade, fortind valoarea unei filialii extelne-,
cind ardta ci din ucartea lui Manu' Eliad putea sd
tragi teoria ondulaliei universale (punctele 29' 30,
32';j, care ,,se gdseEte nu numai in I-ndia ("') ci gi.in
"."iit1"1"
"egip*tene, de Ia care o luaserd Grecii'('
in cimpul
^filosofiei
lui Vasile C'onta conceptul
ondulaliunii este echivalent unei ,.,legi universale('
unei teorii chiar. Aceastd lege suhordoneazd toate
-formele materiei6' in linie evolutivi, care ude la
momentut nagterii 1or cresc pe nesimtie Ei,treptat
pini la un punct culminant ,ii cle acolo tot asa de regu-
iat descresc pini ia extinc{ie(', incit materia ,,in-me-
iu-o.toru sa veqnicd e o adeverati miqcare ondula-
iorie. $i, mai mult, valurile sale
^
ondolimorfe se
arunc5'in toate direcliunile, crescind ;i scdzind in
i";i;d;t" pind la nesfirqit(. (V. Conta, Teoria fata-,
tlirmrtU. frssria ondulo[iunii uniuersole, E,d' Scrisul
RomAnesc, Craiova, P. 189).
Poate
'si surprindd acest geometrism filosofic,
"orobo.ut "r.,
ptoblu-a atit de frecventd in istoria
13
7. cugeterii filosofice, a sensului miqcdrii lucrurilor-
Imaginea cercului, a liniei drepte, a spiraiei etc. re-
prezinti tot atitea dovezi. La Vico, in gindirea lui
Hegel, gi desigur, in marxism, aceastd expresie in-
tuitivd este prezenti. Se dovedeqte o datd mai mult
cd reprezentarea unui sens al evolutiei este ea insdsi
o necesitate a teoretizdrii. a concepiualizarii, care in
materialismul dialectiv si istoric implicd o legitate
universalS,(negarea negaliei) pe lii-ria realizdriipro-
gresului. V. I. Lenin sublinia acest lucru in ,,Caiete
filosofice(( situind cunoa;terea pc ,o linie curbd care
se apropie infinit de o serie de cer"curi, de o spirald("
Revenind la teclria ondulatiur-rii universale a lui
V. Conta, constatdm cd aceasta nu presupune ,,des-
fdiurarea formelor evolutive ca o simpi5 creEt"re
si descreqtere mecanicd, ci ca o cregtere ,rin susi,, ca
o ,rdezvoltare progresivd.(, amintind ,rideea pro-
gresului in spirald( : ,,Undele dc acelasi gracl care sc,
succed nemijlocit, sint astfel iegate si virite una in
alta, incit puuctul culminant a] antecedentei, repr.e-
zintd gi inceputul curbei suitoare it consec/entei...,,
(V. Conta, op. cit., p. 197).
Dupd Conta, conceptul ondulaliunii va dobindi
noi distinclii. Pe drumul acesta al unui urcus cdtre
abstractizare, cd.tre teorie fiiosoficd ,,meriti
-
spu-
ne N. Bagdasar
-
sd fie relevat faptut important
pentry cultura noastrd cd ideile cie undd, uibrafie,
ritrn care qu cct Junda,ment pe aceL'o d.e ond.ulutie
(s.n.) le intilnim gi la ai{i ginditoli romAni, la A. D.
Xenopol, V. Pdrvan, $t. Zeletin, fird a putea pre-
tinde prin acesta cd ar fi vorba de o influenfd a lui
Conta asupra acestor ginditori(.
Simptomaticd este extinderea metafizicd pe care
o capdtd concepfi-rl, prin particularizarea lui intr-o
anumitd mdsur6, la ginditorii de dupd Conta, in
cimpul istoriei sociale, pdstrind notele unei legit6li
integratoare. Pentru A. D. Xenopol, aceasta sJ nu-
megte ser"ie istoricd gi ,,inldnluiegte faptele indivi-
duale deosebite pe firul cauzalitetii( (A. D Xenopol,
14
Noti.unea ualorii in istorie, p. 2J) : ,,Orice serie de
J""i""rtui" inidntuiegte o suicesiune care pleac6. de
la un simbure, se suie sau se coboard pentru u i9?i
iu tn ,""ultat care dd numele serieii' (op' c:it', p' 21)'
Comprehensiunea legic-istoricd trece eclatant ex-
"rimita.
si Ia Vasile P-An'an precum qi la Nicolae
iorgu. Pentru Vasile PArrran, istoria i1i circumscrie
."r?".ii" sistematizincl ,,derrenirea, ondulalia 9i de-
flexiunile vielii omcneqti'( (V. PAn-an,- Idei si torne
itiir;rn,1920,'p.49). Universul in totalitatea lui este
g,l.r"rrtut cle iegea cosmici a devenirii' ,rlegea -vibra-
?iui ri a ritmulii univcrsal(. f)e pe o platformd pan-
i,ii"fitti, Far,ron rlistinge doud laturi coeristente a1e
acestei legi, anume ,rlegea supremd a vibraliilor Pa.
i;;iJa
-a'cdrei
acliun6 este prezenta. in naturd'
"si
-i"s"u supremd a vibraliei spirituale((, cdreia i s-e
i"fita""""zd. a,rfa, religia, filosofia qi istoria umanS'
Amplitudinea vibra*liilor .;i intensitateir . 'u^aLu'
rul-iiaTtt"t aL deuenirii'; (s.r-r'). se impletr-'sc in func-
ii" A" raportul concordani sau antinomic in care spi-
ii.tli"r i" .lt"*"a fatd de material' Cu ideea' echi-
"ll""U,
-ce
,ristoria este un curs'( cle upotenJdri 'si
;;;i;i;' itt
"lte,,inaintarea,
retragerea, rdsdrirea^in
i'"-i"a oti "rrtu.taarea
in intuneric(' (N' Iorga' Ge-
tiiliiitatrirt Trrtut n lct studiile istorice,1944, p' 160)
este viala otieneascd, N. Iorga s-e atageazd d"- ?t9:
menea unei conceptii teoretiic de analizb multipli
a procesuaiitelii devenirii'* 'Cott."ptul cle ondulatiune, teot'ia insdEi care-l
p.urrrprnl nu este un cap de linie' Urcuqul de la
-oa"i practic-spiritual la modul teoretic' deschide
o altd poartd spre indl{imi. De aici, ne afldm in fala
unei riscruci inexclusive, cdci drumurile' :rmindouS'
ce se deschid, sint stribdtute' Conceptui' teoriar-.ca
ii -.a"f artistic devin ele insele de meta-analizd
(teoria culturii), pe de o parte, lu]. p" de alta' con-
llpi"i urevine;' ia chipui imag-inii' in arta cultS'
Perspe"iiva se aratd t
"ittdoiot
fecundd cici ea afir'-
t5
8. md u1-principiu de unitate stilisticd in culturd, mod
e.senfial de strdpungere a nalionalului gi universa_
litate.
- B5nuim ispita unei posibile meta_anaiize chiar
in.gindirea lui V. pAn'an, relativ la conceptul pro_
priu. aI ,,dcvenirii ritmice,i. in distinc{iite ,,aeveiiriiritmic-vitaie(( Si,,devenirii rationale((, operate asu_
pr-a manifestdriloi umane, pAivan incearcd sd dez_
vdiuie punerea omului ,,in armonie cu ritmica uni_
versald6( la un prim nivei, ,,instinctiv, sentimental,
1--":--"i,
plin.geniu incd subconstient
'(...)
in stiigfri
ritmat, in mi;tars ritmatd", in orncnnentare t.itma"t(f
(s.n.)
! gi la un al doilea nivcl, prin ,,cunoEtinfa des-
pre sine si despre
-lume a omului" (V. ebrurir-r, op.
c?t., p. B4). Prin devenirile rationaie omul cautd.
,,legi superioare... de devenire a'r.ielii, introd.uce or_
dinea,.. Iogica, ratiune e i.n hao sul clrj citriloi
-
ie- t ri t"oarbe(( (s.n.).
Cu toatd gradarea vizibild de la deveniri ritmice
la cele rafionale, V. pArvan neagd legdtura dintre
acestea, cind aratd cd ,,de la etnografii la cuitural,
1t5i nu e punte de trecere(,, asa crim ar fi de la in_
stincte, 1a.. idei.,,Artisticul-filosofic( si,,popularul.(
sint ,,,doud lumi diferite care ou
"or,inci'^inire
ele ;
nu direct, ci prin intermediul altor iumi, care sint
etapele treptate ale spirituaiizdrii r:olectiv*indivi_
duale" (op. cit., p. 30). Ctr toate cd aceastd observatie
are calitatea de a atenua, ea nu poate anuia spdrtura
fdcutd de V. PArvan in relalia dintre ,,poprilar,, gi
,,artistic-filosofic'(. Ba, gdsim chiar o inversare a ra_
portului, de fecundare ,rde la artificial la natural,
iar^nu de la popular la" artistic-filosofic{( 1o7t. iti.,
p. 30).
Ceea ce la V. Pdrvan este numai impuls cdtre
meta-analizd a modurilor de manifestare ritmic_on_
dLrlatorie, devine la Lucian Blaga teorie manifestd a
culturii, incercare de explicitar6 geneticd, prin folo_
sirea instrumentului
_psihologic. drt", p" 'de
o parte,
o ldrgire a conceptului de onaulaliunb, insd, iie a"
16
alta, o limitare a legitSlii obiective la accea dc coor-
donatd sufleteasca,]elativ imuabila,,,apriot'ic5'('
JustificatA pind la un pl'ag, aceastd privire c:rrel
impune ideea constanlci relative a facturii psihi<re
a poporului nostru, greEeqte exagerind funclia sub-
congfientului in culturd' desprinsd de orice' conclifio-
nare sociald. Ndzuinla rejevdrii
"consecvenlelor
de
structurd intimd a unei c'ulturi(( (L. I3laga, Trilog'ict
culturii., 1944, p. 61) ii dddea iui L. Blaga credinla
explorlrii fecunde pe un ,,alt tlrim(', din calre at'
fi ernis in planul cieaiiei, un ,,prim fond spilitual
aI nostrutt, un ,,puternic fond primordial(( cum il
numegte' Ath. Joja (Revista ,steaua{(, nr' 9, 1965,
p. 6). La baza faitorilor ce ar determina chipul une.i
i'uituri, Blaga punea,'orizontul spalial incon:itient{(,
acel ,,spatitimibritic'( onclulat ;dat, carc' se modeleazd
insa'aobindind accente sufieteqt- ,ditt pQrtea unui
clestin LLman, al unui destin ct'lcdtuit din Qnume dull
(...) din onurnn d.rumuri, din anum-e 'suferinli" (s'n')
aeitin ,,ce-gi are sulEul .si coborigul, inil{irile 9i cu-
lunddriir de nivcl'(.
Lucian Blaga s-a oprit doar la anaiiza manifes-
tdrii etnografice qi artistice. N-a extins cercetarea
si asupra prodrrcielor filosofice. Atitudine revela-
lonr",'prin'sine, intrucit analiza operelor teoretice
impiica mai mult decit rapot'tarea lor gen-etici .la
stritul subcongtientului. Cu acestea sintem la hota-
rul unui proces de intelectualizare' cle sublimare
ieoreticn o motivului ondulatoriu in cultura noastr6'
iia-i"u de ,,coborit'( drumul obiectiv de ,,intoarcere('
de la abstraclie Ia intuilie, in arta noastrd cultd, ca
iola uputt" a ,,insuqirii artistice, religioase, practic-
spirituale'(.
Atit arta populari cit 9i cea culti reprezintd- stra-
turi deosebi#
^ate
aceluiagi tip de insuqire a lumii,
clar, pe cind cea dintii este o expresie directi, spon-
io"b,^ cot"ctivd, ultima este mediati de intelectuali-
zare, congtientd, individualS ; prima estc ,run con-
cret'sensi'bil((, nemijlocit, a doua un concret inleles,
t7
9. un ,,concret in gindirea.( artisticd. Este vorba de o
'sfiritualizare, de o stilizare interioard u
"xp."ri"i,cie o adingire ,,ralionald a legilor. ritmice ale iormei,
ca expl-esze q unei, uelori naturale, uitalizctte umnn
{i;:.) ;i deci spiritualizate.. (V. pdrvan, op. cit., p.
tJ6), prezentd in arta cultd. Ne gindim la ctrintesenla
cultuTrli pe care o poate const-itui crealia fdrd egal
3 lu-i Eminescu, Enescu, BrAncusi
- care nu poatJfi
in{eleasd doar ca prelungire, ca reeclitare individuali
a procesului anonim de relalie cu 1ucrurile _, ci
numai, prin pinza mijlocitoare a suflului inteiec_
tual, a teoretizirii existente in cultura noastrd.
Aceasta se materiaTizeazd intr-o inaltd stilizare ,,incare spontaneitatea percepliilor este depdsitd prin_
tr-un proces de intelectualizare, iar sen.sibltitaieq st
l,irismul sint filtrate prin ragiune, pri" ,;j;;;;i; {;s.tructuro geometricd ;i Ia euritmiile uniuersuluig
(s.n.) (P. Comarnescu, ,,Tribuna.(, nr. B, 1g66).
Semnificativh este prezenta ca motiv al ondulatiei
in poezia lui Eminescu. Ft.ecventa limbajului, repe_
tiliile unor versuri intregi ,ritmicul .,r,remea trece
vremea.vine{( (Reuedere), rdspindirea expresiilor :
,,unde-de popoard.$ Egipetul/, ,,unduioasa ipd$ (La_
ctll), .rharnici unde.( (Cdlin),,,iindu.i-rinauriu iOo-rin[a).,,dea_luri, vale( (Stri.goiil,,,riuri-riuri(. (Scri-
soct.rea a III-o etc. sint modalitdti constructive care
rcflcctl intuirea unei dialectici a dualitdlii perlrw-
nent-perisabil. Sau indlldrite gi cdderile hotdrnicite
cle cele trei reludri :
,,Cobori in jos, Iuceafdr blind,
Alunecind pe-o razd..
care. organizeazd. arhitectonic construcfia LuceaJd_
rului. Este exprimat un sentiment al infinititii je_
venirii, in spaliu gi in timp, pe care il vom rein_
tilni.la.p1an9u9i prin inteimediul attor mijloace.
Identificatd in toate cele trei trepte (creafie
populard-filosofare-crealie cultd, prezenla, ca rnotiv
geornetric, a ondulafiunii, reproducere a migcdrii pe
1B
scard diferitd, ne permite sublinierea unitSlii dina-
mice, realizaie intre cele doud tipuri de insuqir-e,
in cadrele fonduiui nostru sufletesc, Iegat de o evo*
lulie economico-sociald specificd. Nu poate fi vot'ba
de o perspectivd cronologica, inoperantd in complt:-
xitateb fenomenelor cuiturii, ci despre una de relu-
lid intre niuele diJerite de raportale practicd ;i cog-
nitivd Ia fiinta lucrurilor.
Oprindu-ne asupra altei opere de geniu, r('l)r't'-
zentative pentru cultura noastrd in aria celei uni-
versale, gisim similitudini rnai concludente, pentlu
cd aici'of""u de cercetare este uquratl de insS;i dis-
tan{area-deosebitd in care se afIS conceptuf imaginca
Iiricd gi imaginea plastica, de obiect- : crealia lui
Constantin BiAncugi. r,Caracterul profund rominesc
(s.n.) at artei lui BriAncuEi
apare limpede in Monurnentul Funerar, simpld crttce
.r, u""u onduta[ie a braf'elor (s'n.) proprie crucilor
de {ard sau in Coloana fdrd sfir;it al cdt'ei motiv rom-
boidal repetat vertical suger'6, prin egal'itatea-i rit-
micd ideda de infinit( (D. Botta, Limite, p' 62-)' Vot'-
bitd d"*pte Coco;ul1ui BrAncuEi qi despre Coloa.na
infini'td. ca desple opere care ,,au &iuns dup(t pu[ine
cdutdri 1o forma clefiniti'ua" 1s.n-), St' Georgescu*
Gorjan relevd cd explicalia pe care i-a dat-o artis-
tul despre Coloand eite una cvasimatematicd : ,rDoud'
sinusoide in opozifiie, desenqte in jurul unei are uer-
ticate (s.n.)... reprezintd justificarea strict matema-
ticd a denumirii date de BrAncu5i coloanei sale" (Stu-
di:i, ;i cercetdri d.e istoria artei'(, seria Artd plastici,
Tom 12 (1), 1965, P.63).
Coto,iis inJiniid', aceast6 oper6 sintez6, acest ,,gir
nesfir;it de Pdsdri maiestre bombindu-5i pieptul ar-
monios, stol vertical, scard fabuloasd, arcuindu-se ea
lnsdgi, dindu-se parc6 pe spate, rotund, in urcugu'I
spre'cer( (D. Heuticd, ,,Contemporanul'(' nr' 11 1966)
divine simbol ai echilibrului, al geometrismului
animat, al ralionalitdtii qi optimismului creator aI
poporului nostru.
19
10. inleleasd ca legdturd intre tipuri cliverse de in-
suSire- a lumii, in limitele vie{ii materiale Ei sufle_
teqti a poporului r-omAn, ondulctfiunecr
-
cleEi expre_
sio singulard
-
este o prezcnl5 care strdbate si adu_
na sub aceeasi iumind : Cintecul Miori[ei, Luceat'd.rul,
'J' e ot' i cL ond.ui a[iunii uniu e r s et ul,' Ciloirho f
(tr (t s J ir sit.
1 967
ARGUMENTUL LUI DIMITRIE CANTEMIR
In seria sintezelor poiitibe, culturale 5i economice
ale poporului nostru, Dimitrie Cantemiri a durat te_
meiuri definitive ale unci opere gi ale unui destin
magnific. Dacd intre atitea deschicleri cite ne pro_
pule.op.er^a, in{eleptul ne poartd de mind prin zirea
aceluiaqi foc sacru, este un semn cd in iectura de
cscnld n operei trebuie si alegem calea regaid a co_
erenlci lalionale, a inimitabilei rotunjim.i cire trans_
form5 un efort scris intr-un izvor de perpetud add_
pare a simlirii noastre si a judecdlii noastie istorice.
Opera lui Cantemir ne propune un inalt nivel al
Iectttrii ei. Exista un nir,el al teoreticului, al jude_
cd{ii valide, care imbie cdtre surprinderea icelei
coeren[e gi acelei structuri prioritare care fac dintr_o
aperd. frumosul chip al unui arbore. Totul se adund
pe plryIumuZ vertical cu acea secretd necesitate care
impune raliunii umane un respect total. Noliunea de
coeren{5, iuatd in sens strict conceptual, de noncon-
tt'adic:!ie logicd, devine nesatisfdcdtoare dacd nu_i
ddm aura temporalitdlii istorice, elementul de pere-
nitatc r:are strdpunge z.gazuri efemere spre a desena
in timpul Istoriei urma eternitdtii. Cantemir pro-
beazd, in fala lecturii filosofice, acea rotunjtmi tn-
c:hegatd. care imparte cimpul epistemologic al dis_
cursului sdu vast si felurit, in doud valorilognitive :
gincluri-sens gi ginduri-orgLinii,
"tfuiu
intr-o subor-
donare fireascd de la scop Ia mijloace. Dup6 cum se
20
va desprinde la lectura de esenld a opelei lui Can-
temir,
-
rotunjime ni se pare mai larg 9i potrivit
pentru cele ce urmeazd, decit simplu coerenfd, toc'
mai pentru faptul cd este vorba despre o coeren!5
in care istoricil depdqeEte organic 9i valoric logicul'
ilotunjimea, care face o operd sd fie ea insa;;i, se
manifestd pe multipla dimensiune a unol' l crze,
gindurile-sent se exprim5. qi se intemeiazd pt ofund,
ilin ginclurile-argument, ginduri-mijioace.
' Domnitorul c;re a invdlat limbile 9i lilosofiile
lntichitSlii greco-latine' ginditoi:ul care s-ar cufundat
i n cleziegarei acelei S acr o sonctcte s cientiae incle p incti'
ttitis iriugo (Icoana de nezugrirrit a gtiinlt-'i sf int':),
logicianul care iqi prepara mijloacele argumcntdlilor
,' iltout" in C ompei-td.iolum uniu er sle Io gic e s in sttttt-
Lionis, semanticianul ingrijindu-se a dovedi cal'i1('-
terul impropriu al unor limbi de a exprima t ot'ci:t
si precis terminologia filosofici sau teorctici olto-
io"e, i.t Loca obscira (vezi: Petru Vaida, llitnitt'i'e
Cuntemir ;i urnani'smul, 972, p. 146), filosoful is-
loriei care in MonqrchicLrum lltysicct erorttinatio
(Cercetare naturald a monarhiilor) dezvdluic o pt'o-
iundd intuilie de tinerele
-
dezuoltctreo cit'Li":d sur:-
cesiud, ca legitate a istoriei politice universitlc', acest
Otn uman ;l umanist va Descrie o Moldova a ,,niil-
n')ului(( sdu, cu instrumentele pel'manente alc hi'o-
nicului Vec:ltimii, rolnano-lt7oldo-ulahilor qi <'rl acc-'-
leaqi convingeri ale cre;terii clar mai ales Di'i;cre,s-
terii cttrtii otomane, sau al caracterului tlecitot' a1
Monarhiilor, ca intr-o marea{d Istorie leroglifird, in
care nu avem a discerne doar o abstractd ;i tine-
nereascd Gilcecwd a inleleptului cu lumea, ci un
lost mult mai Profund.
Eristd o ralionalitate imanenti operei lui Can-
temir, umflatd t areori cle apologii 9i subiectivisnrc'
vane, t'etrasd alte ori in {csdtura stoarsd a deccptiei
;i umiiinlei. Aceastd ralionalitate ocole;te cu-str-i-
iuciree ei puterniccle umbre a1c Istoriei, dal faptul
21
11. ei de a exista ii conferd o demnitate unicd qi ne-
piciitoare. Cdci, dacd se iscd in chip firesc intreba-
rea : Care este ideea fundamentald, gindul-sens al
operc.i lui Cantemir ?
-
atunci, un rdspuns trebuie
sd insemne consecinla tare a unei lecturi esenliale a
Operei. Existd ia Cantemir o Istorie secretd care
trebuie cititd ca o Istorie ieroglificd. E.xisti, desigur,
un t'ifru ascuns al operei intregi, dacd a trebuii si
cxislt unul ;i pentru o operd particulard. Folosind
paraboia, ca fiu al veacului nostru de mijloc, Dom-
nul intre filosofi cultiva inlelepciunea ca pc o vir.-
tute moder:ni revendicativS.
Pentru marele nostru umanist, nu este intimpla-
tor faptul ,,cd problemele filosofice generale au fost
cele dintii care l-au. atras( (Dan Bdddr6u, FilosoJia
Iui llinitrie Cantemir, 1964, p. 12b), ele mdrturisesc
clespre necesitatea subterand pe care desenul valo-
ric.al operei o exprimd. Desigur, nu Diuanul este
scrlerea care ne-ar da gindul-sens al operei gi nici
Intcrqineq de nedescris a ;tiinfei sacre, dar ele crceazd
fondul etico-filosofic pe care se va indlla o cunoas-
tere si o inlelepciune sociald gi istoricd riguros orien-
tatd. Deismui Ei doctrina dublului adevdr structu-
reazd cu elemente laice acest fond. lstoria lerogli-
Jicir nu ne dd nici ea gindul-sens, dar deschide cdtre
el un drum printr-o decep[ie prelungitd: Discordia
poiiticd gi social6, ldcomia Ei cupiditatea, trddarea
celor boga{i in fa{a suferinlei ,,albinelor harnice( dar
sdricite. Contrapartea o constituie o puternicd nos-
talgie :_Unitatea, o singurd domnie, un singur dom-
nitor. Descriptis Moldctuiae ne apropie foalte muit,
ea este incontestabil o adevdratd prolegomena la
ginduJ-sens. Aici, istoria, geografia, economia politicd,
sociologia, etnografia, lingvistica iEi dau mina spre
a contura ideea stclbilitd,lii complexe a unui popor,
a stilului unic de via!5 al unei fiinle istorice slri-
vechi, Ei a unei exigenle de recunoagtere amplu gi
multiplu intemeiatd. Refinem faptul crucial
-cd
in
Descriptio se vorbegte rom6neEte (vezi tabloul com-
22
parativ elocvent, cu limbile latind 9i italianS' clin
pirtea a III-a a lucrdrii). Grai'ul impreund cu obi-
i'eiurile sint probe vii ale dimensiunii durabile a
tcmporalitdlii - perenul. Observind cd inleiepciunea,
inleieasa cu mbtode, este la Caltemir, o Jude'catd
ir-r timp asupra temporalit5{ii. LOGOSUL, ordinca
t'voluinde a lumii i;i reveleazS rostul profund numai
la lumina timpului. Trecerea erozivi a iumii nu este
insa, o ,rr"""iit',t" lineard, fdrd forme distincte' c'i
t'rL capdtS pentru fiinleie nonnaturale, adic'd non-
,l"",.sire gi non-ra{ionale fatalitatea iminent6' a cre's-
terii Ei des"rn;terii.',Monqtrii6', impdraliile 9!lt'"-
soare ale umanit5lii impdrtdqesc acest inexorabil al
lstoriei. Aici ne afldm direct in aria acelui moment
rn:rlor de filosofie a istoliei pe care il inscirttilra
I I i ito,r'ia i.ncr ement or urn cltclu e de r:r e ntentor utn uuloe
otlrctmaruiccLe. Timpul ia in iceastd Lucrare alura dis-
1ro'sivd gi ccrtd de la primul moment Ia cel de aI
cloilea, de la cregtere la clescreqtere' Se mernifc'std o
,ii.ii""ii"a a negatir'-pozitivului in care I)escre;tet"ea
,ii:i'i"" o condilie a creiterii pentru altul' Estc su-
trlimsdcontureziastfclconvingere:runeiRenaStcri
iriirifrir" a poporului tdu I Dec:rementct est': locul teo-
i..ti.: ;i Sperinlei politice a lui Cantemir : Indepen-
,f",t1u faiito. Ro-att". Iata o raliune indcajuns sd
,i;t;;#,'i una din }egile funclamentiile :'rler istoriei !
Clanternir nu a ririas lat sesizarea momentului dis-
1r"t'uii'- uL timpului istoric' El a completat aceasta
iinagine cll aceea mai valoroasd a durabilitdtii' clo-
u"ainA posesiunea uneia dintle cele mai {ecuncie
p."""a"ti cle depSgire a fundamentelor cdtrer stabi-
iit'"o ttot-taului. timpul nu are prin ei insuli nici o
r"irtute, daci nu se impline;te intr-o Valoarc' Ol''
in istorie adevdratir valoar:e este Vechimen originii'
rrnitdtii gi continuitd{ii unui popor' Ea rdmine ter-
meiul, juclecata 9i mdrturia independenlei 9i libet'-
ffifli. b; aici inainte, timpul poate fi mai lesne citit'
Testamentul politic al lui Cantemir dezvdluie ro-
qe
12. turrjimca ascunsd a unci olte'r'e de o logic,d perfecta :
,,llrt;niron u Sr)ttLd. Tqra liotttCint.tLscti, iare apr.ti s_ttu
irnphfit in i[oldouu, X,ItLrLteniascrj si AriLeilut, clin
rles(irle(cttul ei de lu Traiun intpdrahtl |li.multLi.'Asis'
derei, pentru nulnele c(u-e anl auut o clutd si curele
{Lre Q{'unr €i pentru romA,nii cerii cle aLuncee
'intt _insrL
o$nztftd.u-se tnh--ctceiosi si piniL acu?tl ne(.ot"ttenit Ld-
cuie-(t.,,Nedezrupta <'ontinuatie{( a lomAnilor.. carc
,,nic'ioclatd stipinit.ca, nic,i slobozenia gios |-iiu lAsat...
r-ricioclatA ltic'iot'ul ciin hcitalAle sale at:rr.e nir s,au s.,os,
c'c inf ipli si nezmul!i au r.5mas... pc hotiLrile'I)achiii...
si toili supt o stdpinirc fiincl, toate lolrur.ilc. si cctd-
lilc uncie. arcmu Aldialul, l,IolCover si h'Iuntenia iastc,
tine;r'(. clcsentncazd un plinc'ipiu :tliintifil,, iCcntiri
urrui ltr-r'm:rtrent spirit cle patriotism c,:i ,.lir illiad_
nic rrl Operei (cf. cirtii flumoasc a jui Conslantin
,IariLrt'5). Intr'-rdevdr, Ilronicul,,reliefe.a;zd ei,olu{ia
ginc'lilii <,antemiriene pe plan sociiaj, plogresele i.c,a-
Iizate' in structura unei conc'erptii asupr.r fenomene-
lor istrilic'e si stabilirca pi.incipiilot- rtnei mctoColo-
gii riqul'oase, in star-c si conducd, po baza unui cx:r_
men c'r'itic, la c,oncluzii viarbilerr (ILrid., p. 296).
llarele cugetdtor :r fAcut din clialecttca Td'erii
si a Zi,sei istot'icc pt'ilcjril c'cl mai e.r.iclent cle :ir-rularc
IogicA i,r scepticisnrului manifest si de impunere
eiclctild, clefinitiv r,al:rbil5, a Logosului int:meiat si
rrTort-ei scrlse si zise. .,1. Taceri:, nici puno. nicri rdriicd
Itio'ul : iar'5,zisa. il si punc, si-l si rddicd.r ; .,2. Tdc6r'e
dupd zisi, aclor.crcite zisa odatd, caf e ilte trebuie
inlcliasd: un lucru orlartd in lume fdcut, c'unoscut,
si pcr,ostit, dcciiit plin sute de ani supt tdctiree adincd
stincl, pind nu r-a:tr.i'irlti zisd impott'ivi, :ilt6 nu f:rce
fdra nuntai cc aclelcre;ite tot acel Iuci-u c:rr-ilc oclatd
s-tru zis{( (cf. Ibici., p. 298). Gindul-sens c.sto la Can-
'lcmii' temc'iul prirr.riu' ii m:rjol. al nci:esitdtii cle in-
cle'prnclcnld si surreli.initato i,rl poporului romAn. B1
estc- o juclercatd clc erxistur-rta gi o juclec;rt6 clc valoar.c-.
El r-,ir este clipa ul-rui gcst diplomirtic ;i nici cloay
),4
CCIT{CET'TL'L DE ROMANIE iNI SCRIERII-E
LUI ALECU RUSSO
in oi"ice operd, ctre mai micd sau m;ii ampld re'tl-
ii-zlrt'c. exista
tf|ecvenle
simptomartice, tlbse'sii funcla-
.r('nti;lc care ii r:onstituie funciar coeren!a clifuza
slu organicittrtc':r exprcsd. Cuiiqs estc faptul cd, ccl
,,,.,ii oi"a"", c.l'ce tal:ea critici iglrora trl.miii astft'l
tlc prezcnle permilnent3, incdpdlinindu-se si r-5min5
1l" i".""ti unor metoclologii de perl'agine : biografiste'
,lc filiaJie, filologistc etc.
in faia unei ernpirii impresioniste, tl'ebuie con-
stluit instrumentul
-unei
simptomatologii critice in
slrLre sA t-iclicc juciecata la nivelul teoriei, analog ..-
rirrr mai eficient
-
metodologiei stluctut'itle' Cu Ale-
,lu n"tto ne gesim in maica privitegiata. a. unui
,tirctlu *,'" pt"ti.tde ne-'cesar o astfel cle juciec'at5'
ciri lerctura iitcnta a scl-ierilol sille revcleerzd o lc-
girtula cle esen{d intre no{iunilc' cele mai ft'ccvcn'te
,i1,- op"t."i sale : r'omAnie' mo)ic, patric, aclucel'c-
rrminte, poezia PoPorald etc'''-
C"""-". i-irt"tin,l"azf, cleoschit la acc'st ginditot'
:,i t;e-ator al c;lei mai adinci pocme patriotice' estc'
i;;"ili";" ,,.'cle,',, modern al mctodologiei implicite
i;,' c;','-c' ct uziteazb'. Ei este convil-ls cI ntlmai sullol'-
llonincl juclc'calta,,spiritului filosofic iil lucrut'ilor''( (Al'
il;;t", "Cugetdri," Parte'a a II-a, 1I, in vol' Cintarect
'ii,tii"iui,"Ba.,,ntinc-rrar(, Ruculciti, 1971, p' 77)'
*i niciaccum ,,literci luct'urilor((
-
a)a cum alr fecut
tatinizantii iri'clerleni clin secolul trc'cut
-
cc poaitc
ur('a la adevar.
Superioritatca opliunii metodologice a lui A1'
ilttsso rezidd in faptul cd cl tinde si surplinclS pcstt-'
r'cgt'etul Ltnci c'lomnii pasagele' ci
r.rni'i ope,
"
cle inlclerpt so'isa intt
nrdsag t-rtnoi'ocos.
Ilostul qi Noirno
-un timP clc rrdl-
19 73
25
13. tot. eideticul (invarianfa esenliald) Ei devenirea is_
toricd,
.atit -a
poporului nostru, cif si a fi-Uii-gi ii_teraturii
-sale, adicd ,,tactul cat.e intorloaca trecutul
gu c_eaqu] de fa!d, ca sd Ie tdlmdceascd qi sa inie_
leaga cluhul lucruriior gi framintarea t,r;"i,, liOi_dem). Cu ;rlfi terme,ni, folosili de cugetdtorut mof_
d.ovean, orice tentativd pozitiv_constlrictiva sau cri_ticd trei:uie sd se situeLe in perspectiva ,,tuti_ii(adicd intregului
-
rr.l.), nu aupa piacut fi;tJcaruia,
clar dupir dtthul istoriei ;i a oriqtnttor neenrlllui$
(s.n. T.G.) Ibictem, p. 84).
.,,,^":l i:::!, gapitoi ai cleccldr-ii mctodologiei impli_('iLo. ir <'u3c1alorului.. car.c. unesle intr._uri chip su_
per.ior ccor.donata sincloniei
",
uc.,"ri a aiacrtniel,
trebuie sd remarcim scnsul profund a.l unei aclevd_
later teorii not.mativc. impotiiva peclantismului sii_
temelor. (constant este r.eipinsa tentativa nc,stiinti-
iica a latinizanlilor n.n.), -A1 Iturro ,,",."
".r."Lttrii^!amealgd ai.olo ..unde stau ascunse incd ;i for_ut., ,jstilul({,(Al. Ruiso, oy. cit., p";d; i,'i, p 34), la ade-
vdratul izvor : tradiliile 'si
obicciurile plmintuiui,
adicd : ,,rnitoiogia r-omdnd6(
-
pentru pcef ; .ro amin_
tire sau o lugind de arnrd.(
--
pentru istor ic ; limba
:i*,
po ,otcetc malulile rcm6ne:sti,(
-
pentru tingvist.
lntreg uccst tr:Lvaliu cle detectare. empiricd estE su_
borclon:rt ideii teoretice fundamentale, conform cd_
lc'ia toate o!:iceiul.ile si creCin!e.le,,sint legate c_o
r,iatd politicd qi mor.alA ob.",teascA, istoricL fitosoficd
a uremilor trecute si introcl,uc{ia uremei noud"" (s.i.
T.G) (Ii:idem).
l'Iodelriit;ltea metodologiei lrri Al. R,usso poate
1i urmdrita, in particular, 1a studiul limbii ,oiiin,
unrle for'fa gindilii sal<_, clialectic,e este probatd eclal
tant. ,,Greseala noastrii a fost, cind am intrat in dez_
baterile limbii
-
scric cugetitorul
-
cd am urmdrit
numai asemdndrile noastre cu limba latind gi cele_
ialte liinbi neoromane, dar nu ne-am bdtut capul cu
neasemdndrite .ri tognqi necrsentflnarea lnyor:iiazi
duhttl sau, cLLnL se zice astdzi, geniul hmUelor _ Si
26
tlesparte o lirnbd d'e alta: singurul Petru Maior a
'prnlti*pit
&celstq( (s.n. T.G.) (A1. Russo, op' cit',
l)artea a II-a, IV).- i;1" stiut ci climensiunea diferentialitd$ii. t'-stc
in zilele noastre, marca oricdrui studiu de lingvisticd'
nu-u." insd majore implicalii de filosofia culturii'
I)e care gindireJ lui Russo nu le-a ignorat'
'-- S-u- Jpreciat pe bund dreptate c6, in pers.onali-
tatea sa,'A1ecu i1t".o adunil interesul istoricului'
ii"g"itt,if"i qi criticului literar, dar qi pe c91 al
-filo-
*iriitf"i civilizatiei romAneEti Ei poetuiui de adinci
rt'spi t'ati e Pat riotica.
'eeripectiva esenliald filosoficd a cugetdtorului
llel6lsvean este una de conturare teoreticii a civili-
;;;i;i Ei culturii romAnegti- Cugetarea a 14-a' din
nartea a II-a relevd in finalul ei : ,,"'si ne uithm la
ii,.-"i.
"itilizaliei,
intii este familia ce se statorni-
r.."t".
^of
doilea
'familia
ce se priface in neam, Ei ,al
l;"il""-;";-"r i" popor; cu neamul se incepe limb-a
;;-;;;ri;. In ziua'cind istoria se priface in hronic6'
i."ria iEi intinde aripile 9i zboari sau se priface in
i;;;;i; rii".uia. spre a gdsi dar tem.eiurile limbilor'
ii cle nevoie de a se inToarce inapoi Ei a lua limba
ln sura celor ce au fdcut-o, pentru cd atunce este
,:;p?;;il l .t"o-rlt,ri intreg, qi- iiteraturii' sub pe-
;i;;;;t;" "
se disparta cu-iotui de-originile. tlm.lqit
sint silili la o ase'menea studie' Sd ludm de pildd
un cintic vechi. Traclilia locului sau tradilia omeni-
lii. trecutd din neam in neam, cintati spre ajutorinla
,Jlce.ii-aminte, cinticul acela trece din veac in veac'
i""at.i"a"-se in cSldtoria sa cle fapte 9i de idei nouS'
irait.i"a insi o formd rdpicle, strinsd, totociatd isto-
ili" ri no,r"ste : cdci limba ob;teasci sti intr-o cum-
i,i"t i; civilizalia; poporul in toate treptele saler
i"ia1ot,"ura o totime, unde-toate nevoile, interesurile
si pbtimile se scufundd. lncet cit incet neamtrl se
oriface in popor sau nalie; bogdliile particrrlarnice
Ii
-ale"iidtiie
isi fac loc ; treptele se deosebesc meri
i"." I "i"iiizalia
in marfa ei progresivd, modifiazd
27
14. limba gi ndravuriie ; istoria uiti de unde a pornit,
nu se mai amestecd cu tradiliile si cu niravuriie spre
tdlmdcirea faptelor ; gi std un minut la punctul a&la
rtnde viafa tradifiilor se pri{ace in viald istoricd, gi
limba, ndr':rvurile si aplecdriie se intipdresc in ,,rfie_
tui unui neam. Tocmai la aceL punct sintem astizi ;
clac6 rrom cdlca sdndtos gi dupd logicd, vom avea
limbd -si literaturd, precum ;i oiiginJitaiea noastrd ;
darcd climpotrir,d vom alerga dupd visurile pedanti_
lor-, riom r'dmini: in patosul unde ne gdsim. in inv6_
!atur-a,ndravuriior-, muzicii si poeziei,-ne vom putea
increclinta cle originile lintbii- noasti.e. de naitere;r
nalionalitltii nearmului romAn, de fire;tiie noastre
aplecili si clc-iuptele c,e coloniile romane au petrecut
pind ar se priface in sfir;it din romani in romAnii de
irstdzi(( (Ibirlem, p. Bg-90).
Profunzimea lui Alecu Russo, for.fa clialectici a
gindirii sale,. ;i, deopotrivd, modernitaiea opliunii se
contureazd, impotriva,,pedantismului latinizant.(, ca
si impotriva unui ,,slavonism tirzius, prin demnitatea
pe care eti o acordd unei idei-matt.ice. unei convin_
geri princ,eps : ideect rotnaniei. Formuli,rtd eidetic, ca
o esenfd, univcrsal-conrtret sau calactelistird fun_
ciari a poporului, aceastd idee nu este cloar un sub_
slantiv abstract, cle felul omenie, slobozen,ie etc., ci
i'eprezintd atr"ibutul esenliaI al stijului specific pe
li,rlc. il manifestd Lut ncarn, un popor iit intreaga sa
istorie trec'ut5, prezenti ;i viitobre, ca pc o pcrma_
ncnla de fiinld. ,,Cdrlile cele intii eratr izbucn,irea
cluhu-lui neamului, ce igi gAsisA intlegimea lui clup6
frdmintalca nevoitd a veaculilor.,
"rE
revolutia in_
vingdtoal'c a icleii romAniei, ce se miscd in sfirsit in
veacul al XV-ica gi vine la lumini in veacul al
XVI-1ca, cu limba, cu aplecdrilc, cu civilizatia ;ipresimfir"ea de t5ric a ei. pinl a nr,r luci la soarc.
nalionalitSlile moc.nesc veacuri, si oclatd t-dsar cu
toatc almele lor-, clcdinld religioasd, credinla poli_
ticd, civiiizalie si limbd. Icleeo rontaniei,
'ndicittd.
in veacul ar1 XVI-lea, se preface in revolulie politica
to
;i pomenegte regulat analele nalionalita{ii plin ti-
pa.i.e de cdrli : dar temelit acestei reuolu[ii este
lradifia orqld. Tradilia ora]d a neamului nostru cu-
prinsd in cinticile vechi, zisd' astd,zi balade, ne dd
tot romdnismut cd'r[itor bisericepti ;i a hronicarilor,
iar nicicum romanismul nou. Astd tradilie oraid, ne-
tinutd in seamd de qcoale, astd tradilie pe cttre este
Ltaltn na[ionalitatee romAnd. itnprd;tietd intr-o ni-
nuno,tit asemdnTre $i unzt'e pe toote Laturile rorna-
ne;ti e limba. Cita osc'bire ar fi intre provinlialis-
murile moldo-ardealo-romAne, anl aDut ;i tnui uuent
incii o limbd mai presus, o I'imbd cu ccLre ne putem
tn[elege d.elaolaltd., nl.olclouectnul cu tisanul, urdelea.'
r"rul ci creioueanul(( (s.n. '1.G.) (Ibideflr' p. 77-72).
Statistica este, desigur! un argument scrios peu-
tru oricine vrea sd demonstreze clemnita.tea unci
frecvenle intr-o operd. Dacd ar fi sa numdrdm, de
cite ori este prezent cuvintul rominie in opera lui
Alecu Russo, am putea fi martorii unuia dintre cele
rnai bogate glosare din literatura noastr6. Dar sta-
tistica de acest gen prin ea insd9i nu spune mai'e
lucru.
ExistS, insd, o migcare a infelesurilor, acceplii1or
diferite qi sensurilor, care adevere$te prezenla unui
concept viu aI romAniei Ei romAnismului la acest
profund cugetdtor' Astfel, fdcind distinctia intre pro-
cesuaiitatea ontic ontologicd a formirii istorice a po-
porului romAn gi cultivarea spirituald, elevarea Ia
nivel cultural
-
prin oral'itate
-
a ideii de romanie,
A1. Russo vorbeqte
-
printre cei dintii la noi
-
despre fdurirea conqtiin{ei de sine a romdnismului
in cartrile dintii ale cronicarilot', elemente definito-
rii fiind : limba, aducerea-aminte Ei mitologia popo-
rului. Nalionalitatea romAnd sti in limba uzualSt va
stabili A1. Russo. Apelul Ia alte criterii lingvistice
reprezintd o adeviratd ,,apostazie a nalionaiitSlii'(
(Ibi,dem, p.72).
29
15. Ideea de romAnie
-
cu multiplele sensuri pe care
le folosegte argumentarea lui Alecu llrrrso
--
in_
seamnd in_ esenla : ,rfirea limbei si a neamuluis (Ibi-
4em, p.....57.)- :._rrobiceiurile pdrintesti.(,,rfizionomia
poporald( (Ibidem, p. 33) ; realitatea care se opune
pedantismului sistemelor si care lupta pentru drep_
turile neamului ro-pa39s9 impoiriva ,,comediei,,
create-cle,rsistemele limbistice,( (I,bicLem,' f. +O_+ty ;
,,adevdratul spit'it al degteptdrii t-omAnisrnuluis (Ibi_
de:n, p.
-43); oralitatea care probeazd
-
impoiriva
,,sistemelor incilcite.(
-
cd ,,iomAnii sint inctd plini
clc viatd(. (I-bi.dcnr, p. 44) ; ceea ce rdmine in inleiesul
cuvintelor' lui Pttru Maior (Ibid.ern, p. 4T),,sunetul Ei
fgrma pind la noima, aclicd sufletui cuvlnielor ,este
clreptul scriitorilor si rr neamului, ntalele plamajitor
de limbi ;i d: cu.,rinte, iar nu a gran-raticiio.., ce sint
numai arhivisti( (lbid.en-t, p. +S_4S1.
Pentru a inlelege cxigenfa lingvisticd a iui Al.
Russo, trebuie sd relevdm faptul exfrem de in-rportant
ca respingind pedantismul gramaticiior, el nu iden-
tificd limba rom6nd cu limba populard. Cugetatorul
moldovean, c_erea ,,rirmd, idei gi giudecata direaptd a
lucrurilor.( (lbidem, p. 49), adlca judecarea ,,-dupd
rindul ;i fit'ea neamului(( (Ibidem, p. 50).
_ Fdri sd nege simplist rolul gramaticilor, Alecu
Russo scr_i3,. cu profur-rzime : ,,Fost-au, md rog, oa.-
meni uredinici ai romanimei (s.n. T.G.), Urechel Cos_
tinegtii, Klein, $incai, mitropolitul Dosoftei, petru
N{aior eti., etc. in ce limbd siria ?... in limba popo-
rului ?
-
Ni se pal'e cd este gre;eald ; to{i ace1titt
trit sct"is in limba ob;teascd,. de aceea si sint mari,
nemuritori, si vrednici, pentr.u cd to[i ii infeleg, mici
qi mari, negtiutori qi invd{ali. Ceea ce pedantismul
numegte limba populard e nutncLi o re clepri.ndere,
o osebire micd de tinuturi ;i de taturi, d.ar nu e limba
cea ob;teascd" ce se scrie ;i se aud.e pretutind.eni,
unde sint rotnCtni: limba aceasta in care se conto_
pesc toate idiotismele...$ (Ibidem).
30
Insistind pe forla de generalitate a lirnbii nalio-
nale, Alecu Russo se dovedeEte un profund 9i subtii
interpret. Chiar cind ingusteazd voit perspectiva
-
rlin unghiul de vedere at timbii
-
cl nu uitS si pre-
<'izeze
*dimensiunea
esenlialitdtii, 9i susline c5 ,racc-ia
nu scris bine romAneqte cili au cercetat limba irt'
natura ei(( (s.n. T.G.) (lbidern' p. 54). Argumentul
rrnterior folosit este irefutabil. Cdci parafrazind pe
Lluffon, AI. Russo scrie : ,rStilul romAnului este in-
suqi romdnul, putem 9i trebuie sd zicem ast:r fiecare
rlintre noi. Tocmai asa se mai zice cu tot dreptul :
limba este naliunea, 9i prin urmare limba este na-
liunea romane(( (Ibidem VII p. 51).
Argumentul unit6{ii Ei generalitSlii limbii .-
irmphiEi cu temei folosit
-
este departe de a fi sin-
gurul iu care apeleazd Alecu Russo' RomAnie
il'rseamnd, la eI, ceva ce corespunde con5tiinlei intre-
gului neam (Ibidem, p' 59). Aceasti idee de integra-
jitate obiectivd
-
cit si de corespondenld subiectivd
cste o altd idee modernS, peren6, a lui Alecu Russo'
Chiar dacd al afirmd unilateral cd ,'Principatele au
scapat romAnia'( (I'bid'em, p. 6-q) folosind argumentul
"a ,fi"tn" acolo
'iqi
are
'temelia,
unde ou tr(rit mai
sloblod. neamul (s.n. T.G.), unde limba au prins r5-
clicini in lcgi, in institulii, in istorie, in monumen-
tele scrise, il migcarea zilnicd, in suflarea obEteascd,
in obiceiurile sale.'.(( recunoaqtem cu uEut"itrld ace-
eagi permanentd reaclie im-pot1iv1t erorii grama-
ticienilor latinizanli unilaterali. Cdci ginditorul mol-
Jon"utt, folosind instrumentul moderrr dialectic aI
".iti"ii,'re-aduce
in amintire ,rziua cea mare de 15
mai ffi+Su a adundrii de Ia Biaj, sdrbdtoriti de pri-
begii din Principate, Ia Paris' Ia 15 mai 1851' La acca
;;fi;*, ;tuziasmul colectiv consemneazi vechiniea
ideii unitSlii romAneEti : ,,Ardealul este marca ro-
miniei ; in mun{ii sai'trebuie sd punem altarele pa-
triei noastreK (Ibidern, P.62).
Acestei idei unilateiale, Alecu Russo opune ideea
i-poiturtti -
degi tot unilaterald
-
conform cdreia
31
16. ,centrul vicfii neamului( il reprczintd plinc.ip:rtele :
N{oldova_;i Tar.a RomAn...ascd. infeiesul pe c,:rre iJ
capatd iciec'a unei prioritdli aici, cste desigur aceea
a cultir.arii mai ac.c'cntuate, datolitn posibilitdlii is_
tolicrc, a dublei iniliative pr'<tvetnitd clin principate :
pontL'u unitateil politicd ;i ptntru unitiltca mbrala.
Argumentul istor.ic {olosit cli. Ahru ll,usso riu po:itc
1i neglijat. Ei arati cu convingole : ,,Existttn!:r'poli-
tlca I tlliloi, (estl rolllrr clt- trr incip,itc ,- n.n.i, cit
cle micd este sau a fost, cra si e,ste un pur-rct sti.iiu_
citor ; si inimilc rr_,riAnilol' ltu put:ii 1-,i uiure,li. De
aceea, dupd aspit,atiilc politice, a rcnit ir-rlius.nta iclci_
l91 9i a c'i,,,ilizalici. reac'ui al XVII-lerr, tiinrl
""timp.de clec,aden{i p:ntru pi'inc,ipatr, mau.ii i.rrd:,leni
ce stiau ftIclcloi ar si Viilahi,r .r.r,.i bir-rc clccit B:r'atul
si Aldealul, opun stldinismului, iiiit sub folr.na gre_-
ccascS, so'icrile Ior. slrisc c,u prln,r picater a ht.<-rni-
carrilor ;i a tla.ducdtelilor'6( (Ibiclen-t, ! 63)
Dincolo dc-. limitele istoric'e inei'cnte viziunii sak.,
in aceasti iciee a un(.i pl-ioritdti civilizator.ij. Aiecu
Russo ;tic si distinga ,,ginclul bun((, atit impotrirra
sistemelor' latiniste din Ardeal cit si impotriva sti-
Iului fran{uzit clin Plincipate ; eri ;tie cd mui{i clintre
cei porni{i pc ,,calcrr latinirei((, pdtrun;i cle ic.lcea
viitoruiui ncamuiui ;i-ar di-r oricincl viala ,,pcntru
mdrirea (sl5virca
-
r-r.n.) si md.r'turisirca romaniei,(
(Ibiden_'1, p. 64), erl stie <,4 creea c,e combatc slnt ,,tza_
geratiile sc,<rirlelot"., $i ,rnLL sc,ocrl.ele, nu inuncct, nLr
i mbunitti[ii"eo (s.n.) ( Ibicl em ).
Ale.cu Rr-rsso concepe evolulia istorir.d a romAniei
;i prin impoltantul momcnt pc cal'e l-a constituit
Rcforma, in speciul prin incerc,area plinlului Gh.
llacozi cie ar convcrti pe rc.mAnii arcleleni ia calvi-
nism. El aminte;te tracluccrile masive in limba ro-
mAnd incepind cru Psaitirea, inldtularc.a limbii slil*
r.one din biserir:5 gi intemeierea slujbei in limba
lomAnd. Aiecu Russo numeEte aceastd schimbare o
autenticd revolutie care ,r... se face intr-o clipeala
32
si fdri contestarlie pentru cd era in inima neamului
r{t. a ..'ictui din putolile totale ale lui, pentru ci er"it
in natutri dreptei giudecAli a J'omenului si lpentt'u
cir intemeia si rnai t:rrc duhul neatirr-rdrii neamillui...(6
(lbident, p.67).
Subliniincl ctu'actt'ru} prcgnant ptilitic ai plol;a-
g;rnclei c'alvinistc a iui ll,arcozi, ,lecu Rttsso expiicd,
rrr dctitliu, temeiut"iic leacliei anticalvinistc din Prin-
tilratc, crare avu clr''ept consecin)rarrpenlrLL r()muni LI
rltr nd.stnre uniti[ii rotn[tne in I'o<tt(t inLreginu'u ei,
rr iri.tdt'i ncrliomtlittttruo (s.n. T.G.), Prinlipatur-ilor cu
inlrugtttare'a clersdvit';ita a limbei 9i clezbinarcil i.at'
rlr'sAvirliti a ct'eclinferi cc puterl sa lc atirne dc Un-
lJirt'iit siitt de Polonia, primr:jdi;r n<lastt'd dc atttnt'eut(
(lbiclem).
Ilxprimindu-si temcreii fald de (ralvinisrn $i c':rto*
iicisrn
-
cle care Russo lega si latinitate:r limbii
-si care ar fi putut
',t6ic
in doul ut-iital.ea mol.al5 <'tr
iragA clc.osebitelc' .f
amilii romAnegti((, cugetdtorul
avea convingereir cA ,rpentru romanii {Arar-ri, primej-
ciie nu incapc" intmcit
-
argumenta el
- .tnu doare
si credem cd cdpcicniilc ar putea vreodate falsifica
cilcaltta giudecata a I'om6nuiui incit (...), sa se le-
1;ccic cle romAnie(( (Ibident, p. 69).
Dialectica judecdlii lui Alecu Russo pune ,,vie-
tatea romAniei6( aidicl manilestarca vic, r'eirli a tot
('cea ce line dc' csen{tr culturali de neam :t I'omAnu-
lui. cL'ept consecinli negativd a insdgi propoveclaniei
c:arhriniste. Opoziiia loditoarr: dintre,.propovecleni-
rt:a calvinistd'( ;i ,rreaclia romAneasc6 in contra(' :r
lt.r.,ut clt'e'pt efect imediat ,rforrna dc'sdvirsitd' fot'ma
i'oncrc'td u neamului nostru( (Al. Russo, op. t'it',
Partea a II-a, p. 70).
Sesizind relatir,a categoricitate a conciuziei sille
1i posibilitatea de a fi rdu interpretati, Russo preci-
zeazl cu suplcle : ,,am zice cd lrlmAnia a iesit incn''
nmtd ile toate puterile uie[uitoare. (s'n. T.G.) din re-
r,oiu{ia religioasd... $ ( Ibidem).
Jr)
17. Partea a doua a Cugetdrilor se vrea a nu mai fi
polemicS, de aceea Alecu Russo va face apel mai
virtos la argumentul istoric spre a dovedi nepotri-
virea dintre doctrinele construite sub imboldul ,,la-
tinirii'(, ,,franfuzirii(' sau ,,talienirii( romAniei qi ,rfi-
rea duhului... nevoile ;i... obiceiurile neamului..
(lbidem, p. 73). El argumenteazl. ci teoriile pot fi
ingenioase citeodatd
-
lucrul fiind valabil qi pentru
gramaticd
-
dar ele sint ,,totdeauna impocisd.toare
(s.n. T.G.) realit5fii'(, adicd pot altera fundamental
inlelegerea realitdtii.
In fafa teoriilor pedante, cugetdtorul moldovean
ridicd demnitatea cercetdrii istorice care nu se afla
numai din cdrli tipdrite.: ,,cartea vie a poporuiui,
adicd ndrar,"urile, obiceiurile publice gi private, por-
tul, muzica si limba ne va da poate solulia ce o cdu-
tdrn (s.n. T.G.), solu{ie ce o sim{im cu to!i, invSlali
gi neinvSfa{i, gi care unii o vineazd pe pdmintu.ri
strdine, nu indelungat poate orbirea sistemelor sd in-
tunece mintea unui neams (Itbidem, p. 76).
Alecu Russo face implicit o distincfie de mare va-
loare intre un SoILen gi un Sein, intre un imperativ
gi o realitate, cind scrie : .rFacefi-ne o gramaticd a
Iimbei dupi limba) nLt, ce ar trebui sd" auem (s.n.
T.G.), dar dupd limbq ce aDem" (s.n. T.G.) (Ibidem,
p. 77). Apirind W este impotriva Iui trebuie, el se
situeazl intr-o perspectivd deplin EtiinfificS. Dealt-
fel, gi atunci cind folosegte argumentul strict istoric,
el nu indeplinegte alt comandament aI cercetdrii :
,,T5lm6oirile uricilor, slobozite odati crr acturile ofi-
ciale slavone sint douezi a romdniei si titluri ale
limbei'( (s.n. T.G.) (Ibi,dem, p. 76). El motiveazl. din
aproape in aproape cd ,,dacd arhiva oficiald Ei bise-
rica a fost slarroni Ia noi, s5. nu uitim ci relagiile
dregitorilor cu ldcuitorii au fost romAnesti, cd cdr-
file domneEti cdtre dregitori erau rorndneqti, cd
tranzacliile scrise Ei giudec5{ile se fdceau romAnegte...
in Moldova avem sute de mii de zapise, cercetdri,
34
titluri de proprietate qi hotarnice originale' romA-
negtis (Ibi62p, p. 75-76)''Este
profund impresionantd capacitatea de argu;
mentare t lui alecu Russo, qtiin{a comunicatd de el
slujind perfect suitei stricte a distincliilor detaqdrii
.-senliaiului. Lectura Cugetdrilor sale reprezintd -
o
adeviratd incintare teoreticd. Si ddm un exemplu
cclatant, simptomatic pentru discerndmintul critic al
cugetdtorului. Incriminind aqa-zisa logicd a creato-
ril6r de sisteme, eI scria : rr..'oare logica lungitd, tot
lungiti Ei intinsd, ca o a{i, din deductje in deduc{ie,
,-,r,
""u-,r" duce drept Ia'neputin{d qi la groapa ab-
surclului, dacd ne este iertat a intrebuinla acest-cu-
rrint striin, tdlmdcit romAneEte prin cuvintul neghio-
bie ? Logica este de a se opri la pontul unde un
princip se loveEte cu alt. princip, si pentru noi este
d"e a he opri in anatogiile stirnite Ia pontul unde
Iimba noqslrd. rdspinge li'mbile strdi,ne,Ia pontul unde
eceste analogii, uZrtAmn nu numai armonia, dar Jiin[ct'
organicd. u limbei( (s.n. T.G.) (lbidem, p. 7B)' -
Modernitatea qi perenitatea acestor ginduri pen-
tru orice criticd serioasd, are capacitatea construc-
tivd de a indica, totodatd, ca pe singura doctrind sd-
ndtoasd, intoarcerea 1a tradilia istoricd in picioare,
,,la traclilia care ne-a fdcut qi finut-romAni, qi care
iradi{ie, ea numai ne va da putinleie de a produce
literaturd insufle{it5 qi trditoare 9i ne va punq pe
calea civilizaliei adivdrat na!ional6'.'.4 lbidem')
Cultivind constant, cu convingere patriotici ,'stu-
dia in{eleaptd a vechimii'j (Ibidem, p. 86)' Alecu
Russo iqi concentreazd travaliul analitic pe ceea ce
el numeEte ,,inddrdtnicia intemeiatd pe poezie Ei pe
obiceiuri a romAnilor...K (Ibidem, p. BB) Instrumentul
cel mai eficace pentru a ordona esenlial acest uni-
vers istoric este, intotdeauna, la ginditorul moldo-
vean, o qducere-aminte. Nu intimpldtor, deci, vom
gdsi in Ami.ntiri.le lui Aiecu Russo alte coordonate
ale conceptului sdu de romAnie'
35
18. Din Atnintiri poate fi desprins5 o multipld per'-
spectir;d, clin care uzitat'ea <turrintulr_ri rr-nnanie apat.c :
a) c'ind cii o coutinu5 totalitatct istr,-ric6. rtr momentc
clc c'resterc si clt clin ; h) cind ca reinvier.r'l c'e clepd-
-selte situatii de adevaratd crizi, c) cincl cil ul'cui ne-
('csar al constiinlei nalionaie ia nii elul unui ,,poern-r
intle.gt(, Ltnui ,!cintic6. dc- ,,ido'imi(. capiibii sd
-folo-
seasr'i
'pentlLr
ntingiie.r'ea f.{ioasa si susliner.ell neA-
mului'( {Ibidem, p. 103) si a partrici romAne.
Cololinri <'u citat,.t tlin Amintiri il..:oastd inlanluire
clc sensuli, dcrtenint riraltorii ulntitoalr:Lor gincluri
cle es,-.ntd :
(ir),,...impott'ivir str'Sinismului, rotnunia a stat.
stA si r,,a sta ncstr':iniutald, ca biserjca lui i)umno:rcri
ziclitd pe stinc,5. RomAnia este cta ])undrca cea iatd,
mare' si :rclinc'd, in care se cott'opr:sc (c:ontopcsc
-rr.n.) ape.le drcsrbitc din a cireapta 9i clin a stinga ;
cu_cit n-rai multe piriie. pe atita si L)undlea cte=te ;
valurile strdinc s.au contopit in romAnie, nii,i ui_r vul
nlr nc-a putut incca... de mai multc ori un rrai :tine-
ninfdtot- clc picire. ne-ii intdr.it, de mujte oli accl v:rl
rre-ir in-rpins spre o propdsirc$... (Ibidem, p. i)g-100).
Ac'est nir-c.l (a) al sensurilor clatc romAniei, este
r'izibil ;i in citirtui : ,,Plin valul hronicilor, am jm-
pirli lcsne rom"lniil in doud tr'Ssdturi:
-
romAnia
t'e ser intinde do la clescdlccdturile din urmd a tdlilor,
si romAr-rizr ce in,.'cpe cu rdsdritul luceafarului mos-
<rdlesc in Petru c't:l lVlalc si se incheie cu rdzboitrl din
l{J2U. Oamenii clin epoha dintiia, epoha cea lrtar-e,
cea l'iloirsd, so:rmdne a sta pe voinicie numai (. .)
Acr:stia sint urie;ii istoriei si insuflStorii povestilol
c't-. sc zic (...) Epoha a doua este epoha cdderii. dar
si a sldbiciunei, in ca1'e oamcnii sint aproapc de a
r.rita c'5 sint romAni (...)" (Ibiden't, p. 100-101). Alecu
Ilusso plecizcazd ci este vorba despre ,,viafa ntoaler
venitd cle o sr.rtd de ani cu domnii str'5ini6(, cind vir'-
fttriic societSlii ,,rru avcau con5tiin!a de intuncricul
;i prdpastia in care arunca <.nc?mul psl slqs- (Ibi-
dent, 1t. 102) dupi flumoasa exprimare a lui Grigore
36
Alec:u Ghica voievod din 1765, cum precizeazl Russo
ir-r subsolul paginii. in accrstd epoc5 de de'clin ,rpa-
t.r'ia ;i lomAnia nu rnurisc in eitt, doar ,,jcluirilc
boict'csti se inal{a artuncea pina la poczia patlioticd'(
(l,lidem). Este cazui cronicii lui lMiron Costin.
(h) Cu un simt istolicr profr-tnd, Alecu llusso puni'-
tcazd ,,trii ct'ize ale r,ielii romAniei'( : ,,Sc't'isoarea c'e
;r tlimis un boic.t" clin Moldovii c'5tr'5 D. Logofat G.S.
(1[i21), SIatul cle ia Cristcsti (1u47) ;i Jalba vt'incc:-
n ilor (1fi55). trstr. l'evelatoal'e in aceastd cxplicalicr
lrozitia inrportau'ili pc ,.irr Al. Russcl o acorda iui
Iunir'5 Tdutu, aiaturi dc Tudol Vladimirescu. ,,Ionici.
'l'iiutu (' r"ornani.,l reinviatd, misr:atd dc toate pati-
rniier patliotice ;i giur:ind tot acclali rol plin condei
si st2lr'uin!i in politica. r'at'e il giuca Viadimilerscu c'u
l)ul('a pidic:ic-'asc'as (Ilticlent, p. 104-105). Dincolo dc
lt'pt'osul posibil, <rd uneot'i cugc.tdtorul tnoldovean
srul.lraciimensioneazi contlibu!ia istor-icd a 1Ioldorzei
si a moidovenilor, cecil ce estc clefinitiv important
in gindirc'a lui Alectt Russo c.stc intuiretr esenlci,
rlr. o modc'r'nitatc metoclo.logicA incontestabjld : ,,Cind
sr.' aprop'ri1. cle nalii intimpiarile mali ce itu ar str5-
muta condllin lor', se arAt ;i oanrenii cergufi pentru a
ir-rtdlcge, a inlc.sni, a sfir-rfi sau a mirturisi a,.cele in-
timpJari ; dar'a nu cumva ie por.cstesc sau le fac ei
ir-rsusi" (Itticlen, p. i0a).
(c') I)L'n-rnitateta,,rnisc'alii sufletcgti ir l'olnillici(
(IbicLent., p. 106) este autentica
-
pentru autorlll
Poeziei popcrctle -- numai atunci cincl ea sr', r'idili
Iu inal!irnca ,,poczir.i patriotice'( : ,,Tt'iste si jirlnice
irl fi hl'r'nicile. r'orndr-re claci din tirnp in timp nu s-at'
ar'5ta, poniit-t mingiio'cii fdloarsa 9i susfincrcit neil-
muiui. citr: un soalu luminos, cc se chetiimd $tcian,
Petru, Vl;1cl, fuIihai, Blrsarab, Aleranclru, Vasilc'. cittr
un on1 c'ale isi rdpune capul, cite' ttn scliitol duios
( il|Lr sc p.!ll'e a pl?ngr: c'incl str-iga clin fttnclul inimii
(est.: r izat lI. Costin, n.n.) : *A lasa i:rrasi nc-
slris. ctt male ocrrtd infundat neamul ac'esta dc tr
srilm;i cle so"iitori, este inimii durct'e-'. in acestc
,) I
19. putine linii nu st6 numai frumusefea stilului (...)
dar std. un poem intreg, un cintic de lacrd.mi, udr-
sate de oameni ce se lupta in dregdtorie mare ;i grea
cut rdsipa neamului, ;i. a ,tdrei. Melancolia Bibliei std
pe deasupra nearnului, lara se sfi;ie intre Liniele
plingdtoars a hronicari,lor $i cinticele dureroase (r
poporului:, (s.n. T.G.) cd numai neamurile necijite
au cintice triste ca a noastre, de rupe inima( (Ibi-
dem, p. 103).
Este fundamental simptomaticii valoarea acor-
datd de Alecu Russo ,rpoeziei poporale", singura in
misurd sd releve esenlial ,rromAnismul( (Al Russo,
Poezi& poporald, in vol, cit., p. 206), adicd propriul
istoric,,,rezumatul cuminfeniei omenegti, relevarea
simlului de nemurire, esprimat prin glasul poporu-
lui'( (Ibidetn, p. 20I). Conceptul este mai general, el
referindu-se Ei la datine (povegti),"muzicd, adevdrate
,rarhive ale popoarelor'(. Peste timp, prospectiv, pro-
fetic sint prezenli in aceste idei : Eminescu, Sa-
doveanu, Enescu, Br6ncugi. Convins cd poezia popo-
ra15 ,,este intiia fazd a civilizaliei unui neam, ce se
trezeEte la lumina vielii iar cind acest neam cade din
vechea sa civiliza{ie, poezia poporali devine pala-
dium al limbei Ei al obiceiurilor strdmogeqti. Fentru
noi, ea este o faz6" si un paladium$ (Ibidern), nutrind
aceastS,convingere, cn o permanenld egalati de ma-
rile spirite a1e poporului nostru, Alecu Russo ne
indeamnd ca poezia popuiare se devind, necesar,
obiectul studiilor noastre serioase ,,dacd vrem si
afl5m cine am fost Ei cine sintem (Ibidem, p. 204).
Tnsisi ideea de bazd. a studiului Poez'in poporald
este aceea de a identifica ,,romAnismul(, c6ci este
,rideea exactd de geniul romdn'( pe care o furnizeazl.
in chip exemplar Miori{a gi toate celelalte crealii
care reprezintd ,,espresia cea mai vie a caracterului
nafional( (Ibidem, p. 203), cum se vede de pildi in
balada citatd de Russo : ,,Viafa omului / Floarea
cimpului ? I Cite flori p-accst pimint / Toate se duc
lo.)()
lar mormint i // lrrs| floarea lacului / StI ]a uqa ra-
iului / De judecd florile, /Ce-au fdcut miroasele !'(
(Ibidem, p. 200-201).
ApreCierile superlative la adresa poeziei populare
nu constituie judecata singulard a unui simplu clitic
literar. La cugetdtorul moldovean ele sint o perma-
nen{A Ei fac parte dintr-o opliune deschisd pentru
creafie.' Cu aite cuvinte, dacd identificdm romAnia
c'a o temd-obsesie, idee-princeps, dominantd etc' a
operei lui Alecu Russo, ea devine exemplar simpto-
maticd odatd cu saltul pe care il face cugetdtorul de
la judecata teoreticd, istorico-criticd, la cl'eafia poe-
ticd. Pentru cd faptul se petrece cu adevdrat in con-
tururile unice ale poemei mesianice, CtntareQ Roma'
niei,.
Pe Alecu Russo poezia 1-a urmdrit ca o lumind a
intregii sale vie{i de zbucium patriotic. E} gtia ca
nimeni poate, inaintea sa, ci timba in care trebuie sd
se adreieze romAniei este funciar limba poeziei qi
pcntru cI timpul scriiturii sale era unul... de l'6s-
trigte a .reamului, el nu putea simli decit in stilul
biblic, intr-un stil analogic plingerilor ,,neamului
ales'(. in Cintarea Romd.niei, mesianismul sdu este
cu ochii speranlei istorice cdtre viitorul Patriei' De-
altfel, chiir din titlu ne ddm seama cd autorul urcd
romAnia de Ia o realitate istoricS' difuzd in fapte 9i
suflet, la concretul unui propriu al Patriei'
Impotriva unora care nu l-au crezut pe Alecu
Russo in stare a fi autorul acestei magnifice poeme'
opera cu legile ei imanente
- {inind de rotunjimea
o6sesiv5 a i-clealurilor unei mari personalitSli
-'
iEi
cere o judecarc lucidd, cle re-amintire esenliald cd
ea nu put"u fi decit cintecul unic aI lui Alecu Russo'
Tre'buie inceput cu inceputul' Ca Ei in aite dd!i'
cind are prilejul, Alecu Russo stirrie asupra unei
manifestiii moldo.ren" a neamului' Faptul este cu
atit mai simptomatic pentru Cintarea' Romaniei care
utu
""
motto, dintr-o ,rHronicd moldoveneascS(', frag-
me.ttuf : ,rDacd dugmanul vostru va cere legdminte
39
20. l'u-)inoasc cle la vcli, atuncca ntili binc. muli{i pr.in
sabia lui, decit sd fili pr.ivitori intimpidrii Ei ticato_
sici tarii r,,'oastt.c. i)clmnul pdrinlilol vosti.i insa sc
,.'u inclrrrit clc llro-imele slugilor s:rlc si va rddic,a cli:,r_
trc vcli pe cintva, c,al't'lo a a:jczit iar'dsi pc urrnirsii
/c);tri in voinir,iir qi puterea de mai i.r.iir-rt",, (:il
Ilusso, Cinloreu Rominici, t;ol. ci.t., p. 116). I.ragmen_
tui estc folosit in trci ciin celo 65 r,cllsete aler p<iemei:
prrltial, jurndtatea a rlouu, in vet.setele i0 si 63, si
inte'gial, in versetul ll5.
Faptul accsta spune mai mult clocit o simpia aseza_
r-e alhite'<.tur.ii15 a pilonilor- <'onstluc!iei. Orii.um,
accasti i cl ee.-rnati'ic'c r.ste una plospr.(,tiva, cl i reclionart5
rle intpcrltir,'ril : .,I)e5tcaptd-te !( lclrcsat patriei (r,c,r_
sctrrl 1), 18) ( : ltidica capul... l(), 31 (,,.. ,r, patria
mi-a,_ jaltlerstc te !s), 38 (,,ai c,artca ae vitelic i tr"_
rutului si viitor-ului inaintca ta...,,), 49 (,,... Cintd,fi
<inticul...'(). 50 (.,...Dar in cimpie crestc,"si pe clcal
iarisi crr-erste o floare pentru popoariele chjnuite...
Nddcjcle.a l(), 55 (,,De;teaptd-te, pAnrint romAn I bi_
ruieste-fi dulcrea... E vrerne sd iesi clin amor.lire,
sc:.nintie a domr-ritorilor Iumei ! Astep{i o;1.c, spl.c {r
invia c';r strdmosii sd se sr,oale c_lin morminte ?... In-
ti'-aclert'dr ci s-au sculat, si tu nu i-ai rrdzut... ei au
gldit, si tu nu i-ai atrzit... Cinge-ti coapsa ta, cautir
si asculti... ziua di'eptSfii se aoropic... toate popoa-
lelc s-au miscat... cdci fortuna mintuilei a incoput...
Vezi I Cu c'it mai mult pleci capul, cu atita c"i l-,"-
legiuiti i.si bat gioc de tinc si sug s?ngclc tdu... Din
a dre:rpta ;i a stinga, pitir:ii si uliesii rirrnnsrr la tine,
oricjt de slabd si zdrumicat5 esti(( (Ibicl.ern p. 136).
Tndemnul lerv'ine nrer€ru : in volsctul 56 ( ..finc
mintc numele lor, o, lari a gre)elor dur.ct.i, si nrulelo
str5inului...), in versetul 57 (,,... ir"idici-!i <'apul stt.i-
vit ;i cautd sd vezi. .(() in versetele 62, 64 5i 65 (,,Ctn-
ge-!i coapsa, lard romAni... si-ti int5reste inima...
miazdnoapte Ei miazdzi, apusul si rdsdritul, lumina
40
si intuneric'ul, cugetul clizblAc'atot' ;i clt'e'ptatca s-iil-l
iuirt la 1uptA... Ur'li vijilia cie' pc ut'trri..." (Ibidertt,
p. 13e).
C) coet'crn!a simpiomaticA icagA Cirrtitreu llotttiL'
niei clc Arnintiri, cle Poezitt prtltorull si Cugetdri si,
in fapt, cle toirte c'elc'lalte lut'r'5ri impolt;lnte' aic' lui
Alec'u Russo.
ln c'hip plir,iiegiart se dctag€razd
-
pl'in coct't'n!it
tcmaticd si exprimal'ea aproape idt'ntica
-
1'g1'sslglc
2l'l si 5. Ve-'rse'tul 2U sta in fa!a, valoric, pentru <'5 el
con!ine o c'ar:rctcrizare ttscn!izild a Patrii'i. irct-ttt'tt
r:ele c'c urmc'azd, il rrom cita in fra5lmcnt : ,,in rnij-
Ioirul r,'iscolului, ce faceai tu, pamint clczmoltt'nit ?...
P5mintul a('c)pel'ca ('enusr stramosiior er':r ft'Amil'rtiit
cic liivd... virtojui lurtunos inrtaluiir cimpia... tal:r-
zurilc ac'ciui occan fdr'5 n-rargini cle ne:rmuri, pravS-
Undu-se din toatc pdr'lile iumei, spinteca cu clul'tlt't'
('oastelc tale... I'Iumd f6t-5 copii, ficioi"ii tai, r'itdciti
in vijelia om€rnoasci, pribegea in to;lte' laturile, du-
<'incl cu clinsii numiri limba si clarul tdu' Nloliat c col
mai dintii 1i c'ei mai cle' apoi c'ttr"'int al omului ;
intr-insa se c'uprind toarte buculiile." sirnlire'a ei sc
naFte o clata <'tt noi si e nemel'ginitd si vecinic'i, c'll
si l)rtmnezctt. Prttria e udLLCete-ctntinte cle zilele co-
piLltriei... c'oliltn pdrinteus<'(t <'u c'opaciul c'el mnre' dit't'
pl'ectul tLsii., clruqctsl,eo In:rlei... pldsmtLirile (neuino'
z:ote) ale initnei nottsh'e... Ioc'ul unde ttrn iubit $i (tltl
fost iubi[i... r'iinele (la]'e se cliuca c'u noi, sunetul' c'Io-
potultti biseritei satullti c:e i7e lt<'-sta;te zilele fruntou-
se cle sdrbritoQre...(( (s.n. T.G.) (I'bidetn, p. 125-126).
I)esigur', pu!ini puteau clcfini si desct'ie' irstfcl
p:rtria, ca c'e'i (rare, in Amintit"i scria : ,rDe co c-tat-c'
cr-r cit cettsurile, zilelc si anii sc inmullesc asupra hii.
cu atita mai mult omul se uitd in urrntl sa, si clin
rautiiturii in cautdturi se opreltc cu placel'e la (lel(l
mrii depArtate aclu<:et'i-atllintc, adttct-t'i1c amintc lr
tincrctii ;i a <'opil5rici" ? (Ibidem)' $i tot itcolo :
41
21. ,,...nimica in lumea de fa{d nu are asemdnare cu flo-
rile gi cu soarele zilelor vdzute prin aducerea-r.rrnin-
te'( ; sau : ,,Are dreptatc aducerea*aminte : nimica
nu poate fi pentru om mai frumos dccit trecutul"
caci trecutul e tinerete'a si tinetretc.a este feric'ire...((
(Ibid.em).
Alecu Russo mai nun-re;te aducerile-aminte.
,,dulci ochiri a tinerelii si a copildriei(. I)intlc ele.,
scriitorul pomeneste doud : una ,,zimbind in c,cr-iul
trecutului((, c'dci fiecare a avut ,,optsprezece ani.(".
c'ealaltd, iardsi ca toate aducer.ile aminte ,,dulce lu-
cegte intre flori ;i raze aurite((, 1...este un sat fl'u-
mos, r'dgchirat intre grddini ;i copaci pc o vale a
codrilor BAcului, cu un per mare in mijloc. lle sint.
mulli cei ce nu stiu poate de codrii BAcului (caci cle
lunga vreme nu se mai vorbe;te in Moldova dc, ei l)
si mai mulli uor fi c'are nu ;tiu ce inseumnii .purut.
din mijlocul satului( (s.n. T.G.) (Ibictem, p. 92).
La cugetdtorul moldoveatr, intr-adevdr',,,copaciul(o;
din fata ,,pragului czisei((
-
fc.ricifi fiind cei ce nrn
l-au ,,pierdut din ochi(( sau nu ,,I-elu pdrdsit.( (Ibi-
dem, p. 98), insemna o adeveratd institulie strdrno-
;eascd : ,rPdrul din mijlocul satuiui c.r'a odinioard :
cind divanul unde sfdtuia satul, cind locul unde,
poposea voinicclul strdin, pini a nu-Ei gisi gazad*,
cind locul giocurilor ale baiefitor, cind spitalui uncle
zdcea bolnavii nevinclecali, pardsiti in sdrdcia lclr de
toli gi de neamuri...4 (Ibidem, p. g2).
lntr-o deplind coerenld cu balada populard ii luir
Donciu (,,Sub cel pdr- mare rotat / Zace l)onciu
intr-un pat ;"), Alecu Russo se justificd relevincl cale
fapt iI face sd vorbeascd atita de ,,pdrul satuju,i.( :
,,dorul leagdnului(( care il ,rajunge.( or-i dc cite oli
bate vintul primdverii I
Aducerea-aminte ii releveazd mereu ,,umbra pd_
rului copiJdrici(( sub care vitele ,rsingure astizi mai
lin Divan( (Ibidem, p. g3), ii pdlului unde se adi"_
42
posteau Ei mureau fetele alungate de pirinti (ca
f,,Ieriuca agteptindu-;i iubitut dus
',1a
moscdlie cu
fagadd de intoarccres (Ibidem, p. 94), pdrul car.e in
ziille ,,armindinei, singur rrpezca numai el casele" etc'
Nimeni nu a caracterizat in literatura. noastr5
patria prin aceste cloui elemente : aducerea-aminte
de zileie copildriei Ei copaciul cel mare din pragul
u;ii. Ar trebui addugate aite multe caractere prc-
zente in toate lucrdrile sale ca : a) luntre uioard
{Ibidem, p. 97) clitinata in toate pirlile ; corabie fird
cirma batuta de furtund, (Ibidem, p' 133), corabie
frumoasi (Ibid"ern, p. 103) ; b) tnoEie, moEtenire,
;rrroqtr:an, fecioari a slobozenici ((I'bidern, p. 7?Z),
d) itraja lumei (Ittld.em), e) floare a faiei 9i a slobo-
zeniei ilbidem, p. 131), f) pdmint a grelelor dureri
{I,llictem, p. 132), g) Rahilb nemingiiatd (Ibide'm, p'
133) etc.
O frecr.ent6
-
cu totul proprie lui Alecu Russo
-- cste folosirea cuvintului copilild' (cu toate deri-
vatele sale). in Cintarea Romaniei eI devine echiva-
lent al romdniei, al slobozeniei 9i moEiei : ,,copild
hdidioarS( (Ibidem, p. 119), verset 13), ,,romAnd -co-
pilitS" (Ibid.em, p. 133), Aurici copililS(" Ibident
n. 137).
' Convingelea lui Alecu Russo, din Amintiri, Yl
t'5 numai neamurile necejite au ,,cintece triste ca
ale noastre, de rup inimat(, reapare cu claritate in'
Cintares romdniei, in versetele 49 (,,Jalnic e cinticul
tdu, romAni copili!5 t'( (Ibidenl, p. 133) 9i 50 (,nDoina
.5i iar doina / I ...cinticul meu e versul de moarte a
poporului la gezdtoarea priveghiului... Trist e cin-
ticul in sdrbdtorile satului'..{( (Ibidem, p. 13a)'
N{omentttl tematic din Cintarea Romrtniei, care
se afi6 in deplind coeren!5 cu alte lucrare a lui
Russo (Poezia poporald), este cunoscutul verset al
cincile'a. ,,Pe cimpiile Tenechiei rAsirit-au florile ?"'
Nu au rdsdrit floriie, sint turmele multe 9i frumoase
<:e pasc vdile tale ; soarele inrogegte brazda ; mina
43
22. IJontnuiui te-a bucur':Lt cu bunuri felurite, cu pom(,-
te si ctu flori, c'u itvu{ie si c,u frumusetc... pt:rriru rc
gcTi ;l_ tipi, tar.d bu€.rta... '! (tbidem, p. 117).
. In Pot:zin popot'ctl(L
-
ct:lie, asa cuir., ardtam, iu.e
clroltt sc''p clo'cdir.ca lo..,ului in cir.c s. itl-.zc.tifi.ircsenla lomdniei
-
se folosr:ste c.u e,"icltnl5 ilt.guntcn_
tare.a : ,.o nationalitaler in1.r'eiigi s(, rlc:zr ditl rtr, 1n
graiul. iu hainoic, in tipr,rl atrtiir, in t,inliLt,k, ir.r,iur
onmr:i-ri. L.r;rtar.lul t'intd: ,.,pc cimpul Tinct.llici, ,,
i)u zeu ele cinipiei Rasalit-:ru llolilc / O,:llrtd ( u :.:rj_
lilc / / N-iiu rdsdlit ilorilr:, / $i-au sc.os bacloa oilc i
l-).'_ au itrplut r,'Ailr'...., (Al. Russr)t op. r,il.., p.
2t)5-206).
Von'r aminti c'i irce.st c'ugctatol ntolclor,earr (frer._
r,cnt public'at cie ,,Il.omAnia litr.ri-rr.A(r - A sr) r,r.cir.a
sncc'esiurre:r : CtLgetiiri, Arrtit-ttiri, Cittlrrea llotn(ntiei,
(toate in 1855)
-
sc,r'ia, c,atcgoric, in pirr.tca er doua
a Cugetdrilor': ,,fp11
"
r'ontAni, rnolciorrr.r.tii, si inti,r,
moldorrer-ri, colabolatolii,,RomAniei literai.c,( sint
singuli ce nu all i.mltus romAniloi' nici glrrnirrtit e, nir.i
:ritd srlt'ier:o ciupa isr.oclir.ilt int,l-riltuir.itoi. lor. ; _qingur.d
I'Iolclova, ca si in lultra naltolii, ii sltrijinit tralilia
olald((. IJstc limpedc' orgoliul clc a {'i lost rrnul dinlr.c
suslindtorii cle fluntc ;ri spiritului loviirlr.,i ,,R<xnAni:.r
literi:rd((, deci nu un sl'r'iitcr cdlui:r ii r.cr.,etlca N.
Ildlcescu sau :tltl irruva t,.'xtcle_. !
Revcl:rtot r:ste firptr-rl
-
opus cig cliltir tr6.r-3sta - <,d
molciovearnul Al. Ilus-qo r'in11 cste vorba clt: lt orrne
in cuntltArii r-aloalr.;r rlt' ur-iivcrsatitatt, (,lr-. g;r.nr:r.lrii_
tate) a romAnie'i, fara a trece pcstl, r,irlor.ilc sa(.i.{,
alc X'Iolclovci, apat.d clcnrnitate.a integlaiitdtii i.omA_
nr:s1i in I.ia pal'tii rili'.ismului r.egirlrial, iir iclee,ir i,itt.r_
clarmcntalS a sturliului istot'ict, Det.ebol si Ste/on ..c/
h'trore : ,,$tclan c un ru<,r,lt{dr hrntinos , i)t,t,e,b;ri c,.lr.
un soal'{r intnnelat; insA umbra Iui J)i,t.cl;;rj sc in_
tinclc n-rai clcpra.t,c ck:r'il. runina lui ritc|.i-i. St.li.rr-r
csto un om gigiintir , r'e' imitJc oc,hii ; i)trcc,b:rl srl
44
in.ritd in zalca trccutului ca o zcitater neridzutd si
rrt:inlclc'asd. $i unul 9i altul .ru iivut arceler:1i !c'1,
acceitsi idte sublimd:neatitnalea patrici lor't Antirr-
rir,ti si.nt eroi, ins(L Stefttn r: tln erert'trtcti lc.tr,ctl, 1t7L
croLl nu)ldol)eQn, (in(L l)ec'ebctl este ct'otL! ItLmii(t (s.n.
T.G.) Ibictem, p. i92).
Firraiul ac'estui stuciir-r expr'lmir a('ccasi convirt-
gerc care strdbatc Ci.rttureo liomaniei, profe{ia rnesiit-
r-iicd a vc-nirii nocesitrc a ttt-rui dcstcptdtot al popo-
lului rc,ibit : ,,I)upf, unspr'Szecrc se('Lll€r, $teian a r'5-
clicat spacla singcleoarsd c'at'c. r'dzust' clin mit.rit lui
i)e'<'cb:ri. Cine oau'e r':r 1l c'l'rcmat a t"5c1ica spitcla put--
tata c'u atita glorie clc $tcfan ccl I'iarc: / $i cincl ?...
(Ittidetrt, p. 194).
Ochii <'erlui c'at-e tnolcloveiin {iind, spusesc in Ci'n-
itrrect. IlontAnitti : ,rc:ind clin ndr-i sfor'6inc-l ;i clin ortl-ti
scii-rtcind, l.cnrul t'IdLintt (oer11ele (s.n. T.G.), groazil
s.r I'espiltclca in toate latut'ilc-...(t(rrg'st.tul 2ti). plc-
('um spu:i.s;e:.,Cu sii pdstt im moit.nil'cit atcttstir sitt.t
ca si ludm inapoi, cincl ni s-a lapit. tt'ebuic : (r mill'('
stAruin[A ;i priveghe'ra, jiLrtfe neL'urnurl'r' si rs umire
strinsd intre oulnenii clin ucelu;i singe... astfcL cd
toti sd. ste(t pe.ntrrL un1tl, ;i untL! pentrlt lo{i (IbiclettL,
p. 126) (s.n. T.G.), (rru'sctul 30),ochii lui Alcli.t
ll,usso crau plini de nostillgiir rrnilii si integlaliti.!ii
romAnesti. C) astfr'l cie-' nostalgic tt'atrsfol'ri-iati iri tni-
,litantism politic si patrjotic i'.'olt5 dcsigrlr',, drept
leazem convingerea unui infelept, a,,obs!'l't,lltol'uhti
filosof( (Al Russo, Iu;ii si locuiLorii lui in 1610' in
uol. r'it., p. 237), cd numai apelincl la c'onltiintlr tt'it-
diliei istorice putcm avca acces la ,,filrtsofiil lucru-
rilor lumei" (op. cit., p. 149, Contru lutiniztttt[ilor
ardeleni). Conceptul de romAnie, contural. dc t'ugc-
tdtorul molclovean, este un ('onccpt cheit: p€)ntru
in{elegerca nu numai a unt'i opcrct c'i ;i pcntru sul'-
plinderrea uneri metoclologii suple fillo:;itc ('u un voil'-l
;i mai bine in utm5, in crtltula tlrlastt':i.
I 979
15
23. CUGETAREA ROMANEASCA tt RAzEOrur.
PENTRU INDEPENDENTA
Tntre nurnele clintii gi cel de acunt al !5rii -
cuna
scria cronicarul
-
se edificd statuar demnitatea unei
percnitdli de fiin{d gi de sim{ire, crescutd pe minclria
istoricd a unui nlrlrle de oameni, ;i nu de trib sau
de loc : rornd.ni. lncd de la originile sale, accst nume
s-a identificat cu acela de mindt'u, libet', vitcaz.
Totalitatea de viald si sim{ire romAneascd cletine
structural patru dimensiuni ale constituirii salcr
i"storice : unirea, independen[a, integralitateu si eonut
de rena;tere soc'ialistd. o tuturor valorilor neamuiui-
Organicitatea legaturii acestor coordonate este com-"
parabild cu aceea a legitdlii anotimpurilor.
Ceea ce este rcmarcabil in aceastd convie{uirc si:
genezd istoricS, este faptul c5, inflspsltden[u. apare
dt'ept liantul subtet'an aI tuturor celorlalte compo-
ne.nte. Ea este prezenfa, demnitatea istoricd de prirn
rang, identificabild Ia orice moment al devenirii dc.
iiin{d, gindire si sim{ire a poporului rornAn.
De timpuriu, in istorie, romdnii au folosit inle-
lepciunea ca metodd, manifestind autonomia ca pe
un acut sentiment politic. ,,!drile(, voievorlatele lui
Litovoi, Seneslau, Gelu prelungesc o stdpinire strd-
ueche ce nu s-a sfiit sd ,,boicoteze(( cursul unei is-
torii efemere a puhoaielor migratoare. $tiut fiincl
cd ,,forma{iiie de stat romAne;ti au apirut din ini-
liative locale(', fdrd cauze determinante exterioare,
independen{a lor a fost dobinditd prin lupt5, a fost
mereu recunoscutd si respectatd. La independenla
reald politici s-a addugat ,iconsacrarea religioasd a
independen{ei statului(. Este cunoscutd situa[io de
erceplie a larilor rornAne care si-au pdstrat suvera-
nitatea in timpul unei depline cregteri a puterii
otomane, regimul ,rcapitulafiilor.( exprimind in chip
esen{ial demnitatea raporturilor cu poarta.
46
Istot'ia poporului nostru relevS, de la origini, trSi-
rea intensd a unei mindrii a Dechimii libere, con-
stiin[a 6s sine ca noblefe existenla unui adevirat
concept al independenlci, manifestzrt ca profundd
,,cumintenie a pimintului'(. Pe bund dreptate s-:r
lfirmat cd noi romAnii am probat continuu aceastd
mairice spirituald. de ne-atirncn'e, de ne-supunerer
pcntru motivul adinc cle a nu fi pcndulat intrc sta-
tutul de imp6r5lie gi acela de aservire total6. Pind
.in pr':tgul epocii modet'nc, r'omAnii au gindit gi" sim-
{it independenta ca pe un clrept ctl ldrii ,rinchlcat prin
irbuz, dar nu dispdrut'( (Virgil Cdndea). Aproape toli
,domnitot'ii ldrilor rornAne:iti au dat glas acestei ne-
,strlmutatc credin[e d.e spirit, folosind titulatura clcr
,,singur stdpinitor'(. Statutul independernt al !6rilor'
i:om5ne a fost invocat, adesea, ca tnoclel de urmat,
in solicitdrile {Srilor vecine cdtre Poarta otomanS.
Este rcmarcabild prin ddinuit'ea ci, unitoteo tle
treclin[d in independenfu de totdeuunc, credintd pe
/.alre spiritualitatea romAneasce n-o putea intrelinc
r.lercii in baza realitd[ii continue la nivelul fiinlei
noastre istorice.
Prezen{a con;tiinfei spontane er neatirndrii este
dor.editi de toate stipulaliile unei gindiri cliploma-
tice, supZu ptragmatice a autocratorilor, a domnito-
rilor', aia cum exprimd exemplar inud[dturile' Iui
.Neaqoe Besarab cd.tre fiul" sdu Teodosle. ,,I)escdlec6-
tul( tdrilor romAne de romani, constituie argumentul
primar ce strSbate gindirea cronicarilor. Acest argu-
ment ia chiput unei fundamentdt"i filosofico-istorice
o d:rt5 cu Dimitrie Cantemir. Astfel. dacd in Monar'
chiarum. psysica etarninqtio qi in Istoria cresterii ;i
descresteri'i curfii otomane, prin{ul filosof lega or-
ganic, in explicalie, fiin{a ,,monstruoas6'( a imperii-
lor de inevitabila lor dispersie istoric5, spre norocul
independenlei ldrilor mici, in Hronicul uech'imii ro'
mnno-moldo-ulahilor, el contura, filosofic, un adeudr
aI istoriei potriei unice, adevSr intrat definitiv in
47
24. srmtlr'ea noastre. Titlul acestei lucr.ali sc derzv6luic,
<'.a'. Hronic:on a t_oald. lar.ct I?.onwnicrsc.it, c:trc apoi.
s-au impdr'!it in l{oldovi,r, l.{unteniasr.d si Ardciul,
rlin ricscdiccartul ci de la Traian inplratul Rimului.
Asisderee pentr.u numelo clrrL, alr avut odat6 si
c'arclc alc itcmu si pcntru I omiu-rii calii cle atuncce
ir-rti insu :rsirzinclu-sd iritr'-ar,ec,a:ti si pina iilum nc-
r onlc'ni t idctuiescr(,.
(larntc.mil insist:r ilsuplit aclrlei,,ne,ciezrupt. (,on-
tir-rua{ii(( carc expli(rd de c'c t.omAnii ,,nicioiiatd sta_
piniloit, nic'i sioboze.nia gios s-au jisat. (...) picior.rrJ
r.lirr hotirrdie salo al'ard nu :j-itu slos, ce inllpli si
lrc;ztnulti au rdmas, plc(.um ;i alc lor si aie niastrjc,
I'rr.onologhiii aier,cir mdltuliscsc((. Cantemir leagd, pr:
lrlar-r teoretic, in chilt rnagisitral, unitoltq iLintiT,'nzt-
trtc;le tiit-ii, continttitcitee pcrpetud -si incleitenclenlu
-
infcleas'a r;a, permanentd. std.pinire. Accast:t c,sir:
iclcca-mam5, gindul-sons. r'ostul r,ar-c str.dbatc spiri_
l.ualitatcir romAncasc'd cic' 1a or.igini si pind azi. E:r
nu estc o iluminat'e a Jui Car-rtemir., cle acet.a pcille
ii lcsne gdsitd la o'onic,ali, la stolnicul Constantin
Ciintactrzino. Ear nu e'stc_. un gind cc l'(':lpal-e clin c,incl
ir-r cincl. r:i este- o permancnld cle simtire, gindit'e si
l i'rlinta pairiolit 5.
Scoala Ardelcana a ginclit si ir sc'r'r's iu matca ace-
lcia:;i iribii cle trdit t.. Colifeii ei crcclr-au sinc,crr in
spusit lui Itrochentic. Xficrr rlespre_. laptrrl c.d la Jucle-
catir dc apoi nrr po{i ,rinuia(( clecit clin i:iLntintul ,rpo-
triei((. Pcntru ei, patria nu putea f i alta clecit aria
vccl-iii i )acii rotnanizatc.
Gindul peren al spiritrialiti!ii noastlc isi ccrea
coml'lJemr:ntul clc univei'salizarL,, citre istorilclste, in_
se.mnir pitlrindo'ea lui in t'onstiinto europ(.an(t, (:;).
liber.tati: a .omAnilor.. Dir-ramica'istoi.ica a s,i:*rlui rle
lii particrrlaritate ctnico-na!ionald cAtlr,: r,ltiot,izarr
.u|opea'5 cstc. acrctle'r'atA cle momenti:le rnateri.lc
rt volulional'e pe cal'e le parcurge secolul irl 1g_letr,
iri pt'ima lui jumatate. Ea insemna pregatilea siste-
t,)
rnaticd a unei mctleriuiLzdr-i, ciL inlpliuite a (eL'ei c'{l
Iusesc nostalgia perpctud, ndzuin{a neclilrtita, icle'lr-
lul etnico-niltjonat
-
oblinclera incicpcrrdcnlei po-
litice a statului roman.
O datl cu rnonlentul Tudor Vlaclillrii oscLt. retren-'
dic'ureu prin Qrme :i vechilor drepturi iiic lirilor rtl-
mAne permite o acleviratd accelel'al'c il istoricli, cico-
potrivd de ciebarasarc dc balastul I'c'gimului ieudiil
si cle clorninalia strdirli, impunindu-sc t'dtl'c 1U29,
l ('spcctat'clr ,,prirriiegiiior Ei imunitafilor'(( t'e au ztvut
pc baza tratatelor si hatiseriful'ilor vct'hi, aclici : li-
ircrul e'xercitiu al cultului, siguranta pclfet'tit, tlclmi-
nistrat'ea nalionali incie'pt.ndenta, cleprlini'r iibel'tatc
;i comerlultri (C. C. Giurcscu).
Ce'l c:,.rc' a cleschis o liziune istorir:tl-genetit'5 asu-
pi'a acestot' r'e'a1itf,li a fost Nic'olae Iltllcesc'u. Prin
strunga neccsil.dtii reuoluliei cl -.'e(lc llosibila soiu-
tionaica succesivi, Iegicd il tl'ci^nlal'i ploblcmc : uni-
rer1, independenta, totalitate'a. Tntr--o llroferlie temei-
nic5 Bdlcescu a r,tnificat iclealul istoi-it' erl lui l{ircea
si $tc'fan, pc cel al lui Ntihai Vitcazu si $t'r'ban Can-
tacuzino. in anul 1850. BSlcus('u sublinia ncr'oia im-
pe.rioasd a c:clorlalte revoltt{ii clt' indl{al e il neamului
iomAnesc :
',o
ret'olrtfie de unitctte nufi.onal,il si, mai
tirziu, cle indepenclenld nolional(t, pentm a facc sd
reintre, in felul acesta ncltiunet in plenitudirtecL drep-
turilor saler naturalc" {Sr.'risorrtt cdtre A. C. Golesc:u)'
Pe dr:tc'trninismul explicatirr ai a('c'stor trei trepte
revolutionare se voi' edifica toate re'folmr-le lui Cl-tzer,
r,rl cdrui crez nu putea fi altul, dupd cllm sounc,
clecit ,,indlfarea tdrii in ochii naliunilor ;i in propria
ci stimd'6, ac{ionarea cu toatl vigoarea ,,pr-"ntru feri-
cirea qi independenfa poporului". intt'-o perspectirrd
activistS, de cficacitate istoricd, Domnul tlnirii :rfir-
md cd ,,diplomalia se recltnoalte invinsd ;i tunul vil
rczolva toate chestiunile pendinte, toatt: i'auzelc cltr
suferinid cauc agite popoarele'( {So'i.soolc cdtre Vct'
.sile At"ec'sandri).
49
25. Din triada legicd a neatirndrii r.eale a neamului
tromanesc, nu poate lipsi
-
aldturi de unire si inde_
penden{d
-
totalitatea romd.nea.scd, acel reazem cert
.al implinirii, a} desdvirgirii istorice. Incd din artico-
lul program aJ revi,qtei ,,Republica RomAnd((,
";
.tt-
rea la Paris in 18b1, Ion C. Brdtianu vorbea de',ro
pa.trie independentd si liberd((, ,,o patrie
",
,"""
milioane de romAni6(, deci o patrie cupr-inzind fota_
litatea pdmintufui r-omAnesc, .le o parte si de alta a
;Carpa{ilor (Cf. C. C. Giurescu).
Data de 9 mai 1877 inseamni, asaclar, pentru in_
treaga suflare si spiritualitate rornAneascd, materia-
liz.are.u istoricd, prin lupta cu arma in mind, a ,,de_
pfingi suveranitdli din lduntru si din afari.(, actul
hotdr:it al opliunii ldrii spre independcnE prin sine
insd;i. 9 mai 1B7Z este chipul stituar pe iare il ia
patria, pc soiul unei permanente ne-atlrndri. Inde_
pendcnta este momentul cind cdutarea, zbatelea gi
indirjirea de a se face, devine realitate vie si aclevir
istoric insuqit de o intreagi iume.
Intuilia dialecticii factorilor intelni si extet.ni ai
ob{inerii Independenlei politice, a frecventat avin-
tateic rostiri polemice ale lui Aj. Odobescu. inteme-
i?t pq rede;teptarea ,,simfului nafional al romAnimii((,
cl releva cd drepturile pe care intreaga Europd ni
le-a confirmat pot fi intdrite numai de ,,noi ingine
1i numai noi( intr-un chip nepieritor, prin stalor-
nicia in bdrbd.fia romdneascd..
Profundul cugetdtor si diplomat, care a fost unul
$i1try campionii luptelor pentru Independen$, NIi-
hai
-
Kogdlniceanu, spunea in nepieritoare cuvinte,
gindul peren al unui imperativ abiolut : ,,Trebuie sd
dor.'edim c5, dacd voim sd fim na{iune liberd si inde-
pendentS, nu este ca sd nelinigtim pe vecinii nogtri,
nu este ca sd fim un popor de ingrijiri pentru dingii ;
din contra, qi incd mai mult pini-acum, si aritdln
ci sintem o naliune hotdritd ie ne ocupdm de noi
.sd ne ocupdm de naliunea noastrd, si ne ocundm
de dezvoltarea bunei stdri morale qi mateliale, iar
:50
nicidecum ca sd ingrijim, ca sd nelinigtim pe cinevej
"-i;;;-;i
ft'i i"aniund.enpi, pentru cd uoi'm sd
"r(Iim'
a'11 pia[a noastrd. proprie'( (s-n.)-
Voin{6 sacrd i pbporului romAn' voinld de a trd-i
cu viala proprie, gi nu cu o viali din afar5,
-
iata
cuvintul
-cu."
fi*"ura Independen{a Patriei ca pe o
Del,oare absolutd, ca pe o chemare definitivi din tre-
c'ut cdtre prezent si v^iitor, in coexistenla istoricd a
altor popoare qi !lri. In acelasi-spirit- aI uainlei tari
. popb.rrlri romAn au gindit Indepe-ndenfa 5i Simion
Birnuliu, Ei George Bariliu, si Vasile Conta, ;i Titu
Maiorescu'- filoJoful care evalua momentul istoric
ai Neatirndrii drept
'cel
mai mare eveniment al Is-
toriei noastre contemPorane".
La rindul sdu, ,,oniul deplin al culturii romaneqti((,
Mihai Eminescu, definea Independenla ca
"sttmG
uie[ii noastre i'storice(', edificatd continuu pe inexis-
tenta, vreodate' a unui timp de vasalitate, pentru
tariie' romAtte. Explicind aceastd profundd lege u
iiriei serii istoricL o popo,"Iui n.ostru, marele poet
,"rlu
' ,,Ar fi un act de adincd ingratitudine cdtre
it.a"loih noEtri, dacd ne-am inchipui cd cu noi se
i.r""p"'lumea in genere 9i RomAnia indeosebi' cincl
la clieptul vorbind, n-am fdcut decit a man{inea cu
mai mult ori mai pulin succes ce ei alr cl;tigat'
fie prin singeroase lupte, fie prin dezvoltarea unei
istelii extrao'rdinare puse amindoud adeseori in ser-
viciirl acestei unice preocupa{iuni, a pdstrdrii nea-
mului gi a !irii(.
Permanenla rrmdntinerii neatirndrii(( este, pentru
Eminescu. De adinc temei, nu doar o ndzuinla, ci o
frecuenPd' Ae fiin[d Ei de trdire peren'd a neamului
iornA.r"t", o continuiLate de valoare, care nu priveqte
doar trecutut qi prezentul patriei' ci si acel viitor
p"
"u."
avea sd-l- instituie, prinlr;o noui dimensiu-
ir", u"""u a integralitd[ii, anul 19-lB' fe 1a indllimea
realizdrilor istorice ale anilor 1877-IB7B, Eminescu
intirea pentru totdeauna, in spiritualitatea noastrd'
irial.it"' in trdinicia poptorului roman (Tirnpul( 10'
51.
26. fcltr'. 1{J7t}). Aceastd trdinicie a noblefei poporului
lomAn, sti'5bate inalta simlir.c si leficxie :r marilor
no;t.i isto.i.i Xcnopol, Io.gi,r, pd.l,itn, :r so.iaiistilo'
fihr:rea si Naclc.jde, a soci;t(;giior Gusii ;i^li;j;1,:;i,yi a tuturor acelora crat'e au gina;t si tr.aii, r,rt ti.ilr.
voin!5, '-ia!a proprie o {drii.
TI. CATRE EUCURIA TEORETICULUI
ONTOLOGIA I.'NIVERSALULU!
Univct'salul este fundamental pentru rnutalia in
r;l't'r'ir filosoficului a intregii gindil'i uman('. Ut-tivct'-
srlt-rl cstc primul semn filosofic al opozifiei clualt'
l)('ci:lle o clezrtdluie l,umea, Universttl Absolttt si
ir;rrline : dualitatea imediatuiui ;i meCiatului, a {:ec'it
cc fiin!eazd cil o,iitelt'e'(, dupa etxpresi;r lui Engels, si
ir (ec'a cc {iinlc'azd itumi'ri prin intt-.rmecliul 1ui .,,c;r
irtarc$. IJniversalui pcrmite funciarr ;i inti oclucc' dis-
tintliir : el eristi in ;i pri.n particular'.
NIijio<'ile prin sinc' insisi a l,umii, rtnivet'salul
cste, totoc.lati rnijlocirc a Lr-rmii pl'in lalir-ineil urnani.
El r:ste liantul it tot ceecL ce este;i rcazimtll ('uiloll:i-
tclii csen{ialc', logice. Eristen{d-sens-pentru, Univo -
siriul isi t'e',ieleazd fiin!a cle mijlocire numili tritni-
tinci Ia si cerincl necosar lumina lalir-rnii, tu'cnul ju-
rlelilii, itl impAltirii masurii si c'intarilii clc iiintd-
Loc al distincliei ln ontic', univers:rlul fa'-'e posi-
bilii latiunca:si ltiinta. I]otar irl ncdcpd;itci cscn-
tialitA!i in ariit gindilii, face posibiJa clistinr'!iit orl-
tico-ontologici : inrcdiatul 9i mecliatui. pll'ticulartrl
1i gencrahrl, distinc!ie' de lel:i!ie prin-rrrri inte'meind
i'lrlc.rtt'o;t .ii se,'nst; i.
Gest si semn dezl'aluitol al firii nlatt't'iltlc' uni-
it't'salitl lcpre:zinti sernnificantul profttncl ai inrrelli-
sului rtman al lurnii, n<tima tt'anst'etlclct'ii orizontali-
t:-"ltii biologice a speciilor :si indivizilor', proba insct'-
tici in al solut si infinit a unc'i fiinle intlunind ,,cclo
cinci simlut'i ;i ra{iunca(( : otnul.
Filosolia matc'r'iirlist-cliale-cticd indic'a dlcpt una
clin clcscoperirilc sale originale inexistenla ,,ca atal'e{{
1.977
(9
27. ;: infinitului, absolutului ;i universalului. pe mulli
.materialigti dogmatici, formularea lui Engels (im-
potri,va tui Niigeli) : ,,materia ca atar.e nu existe,, i-a
surprins gi cert este c5, acceptind-o n-au inleles-o.
Trebuie dezvdluit sensul acestei idei dialectice toc-
mai pentru inepuizabilul ei rost filosofic.
Lucrul cel mai important, ignorat adesea, este
,acela care nc aratl cd, uniuersalul este singuro d.i-
rnensiune onticd ce ne conduce Iq icleeu orclinli, struc:-
l,urii ;i logosului. Calitatea ]ui este ontologic dubld :
a) cl5 temei ordinii ;i conexiunii, legitllii si b) face
vani orice opozilie scepticd la ralionalitatea naturii.
ln mtscarea care tr6deaz5. o vectorialitate a fiin_
tei lumii, o ascensiune cu sens clezvdluit
-
acela al
":lpariliei in tulburdtoarea matcd a materiei a unicu-
lui copil-lumind : r'afiunea, univer"salul constituie
"treapta decisivd de semnificare a sensului in puterea
clc crealie gi cunoagtere a omului. Este saliul din
confuzia imediatului, limitatului si tangibilului, in
limpezimc.a translucidd a gindului 1ogic. I-eEirea omu-
1ui pe tdrimui filosofic este un unicaiontologic. poar-
ta depdsirii se cheamd uniuersalul.
O corelalie de fiinfd, care inseamni cer.il prin
ccrea ce ea valoreazd, este aceasta : fard dimensiunea
universalului, raliunea in rnater"ia univer.sului este
imposibili ; fdrd raliunea omeneascd, universalul ca
'fiin{a este non-r'elevant, este non-sens. Trebuie reti-
nut. faptul cA nu este vorba despre o dependenta ge-
'ncticd a universalului de ratiunea uman5, ci clesfre
.o reiafie semnificativi, valoricd in care primatui il
cle{ine raportul obiectiv al mijlocitului cu nemijlo-
citul .Forfa ontologicd a acestei relatii l-a impins pe
I_{"S"1 cdtre panlogism, cdtre un primat demiurgic
al universalului. El a substituit unui raport valoriEo-
determinist autenl.ic, al universalului cu particula_
rutr, in care indiscutabil universalul are prioritate,
un raport logico-mecanicist in care Ideea ,rnaqte,6
particularul. Marx sublinia cd, la Hegel, Icieea este
demiurgul realului, ;i nu invers.
54
Cu geniul sdu, Hegel a intuit concretelea univer-
salului."El a tradus-o, insd, incorect qi rdsturnat pi'in'
ldee. Cel pulin la lumina unei simplificdri metoclo-
logice, -"diutnl nu poate intemeia, genetic, imedia-
trrI. trructul in genere nu ,rna;te(( struguri'
La un nivef mai profund de intuire a struc'tulii
ontice a iumii materiale, mediat ;i imediat, rtniver-
sll ;i particular se cheamd intr-o inldnluire in .cat'c:
t onil ae mi$ccre orclonatoQre cosmoidal5, iI de uniuer-
xilul. El adund sensul de a fi al oricdrui mornent qi
loc particular sau finit. Acesta este ;i sensul pro-
Iunci al tezei materialismului dialectic dupd care ma-
tcria infinitd, absolutd qi universalS este tc'meiui
tuturor aparitiilor Ei al conEtiinlei'
Obsesia generaiului, a universalului, mai oi":'
oclat5 cu fildsofia iui Platon, este obsesia ontologicd'
(cleci filosoficd) umand, de a se situa in orizontul
ibsolutului si al infinitului. Cdci nu este vorba, aici''
ric a surprinde un nivel oarecare de generalitate la
('are se ive;te un domeniu anume al stiin{ei. ci des-
pre punerea in act a legdturii omului cu univet'sul,
i'u inflnitul Ei cu absoiutul lumii materiale 9i al siu
insugi.
A incerca sd intemeiezi ontologia' a$a cum fac't:
I{eidegger, numai pe distinclia abstracta dintre ffr"e"
si fiiii in.seamnd a gresi filosoficeqte de c'itevtr ori :
:r) in primul rind, prin credinla implicitd ci omul ca
g"tt".olitote poate fi exclus din orice distinc'lie 1o-
!i"a qi ci s-ir putea intemeia ontologia ,,dint'oace(e
il,, o- ; b) prirr faptul cd distinclia dintre fire si
fiincl este'o particularizare la sfera vclbului o Ji,
:r clistincliei platonice dintre general 9i particular' :'
c') prin ambiguitateil pe care o introduce o arstfcl de'
ciisiinclie, -ii ul"t in raport cu valorile negative cic
speta non-fiinlei etc.
' ile for'1a fiinlei Ei icleii universalului au fost im-
presionali' to{i marii fiiosofi de-a lungul vrr:mii-
i'Iuton Ei, mai tirziu, realigtii medievaii, gralie si
unei comprehensiuni profunde, dar structural teo-
![,tereni stiiniific 11. TANA$
CUPITINS
CjoNSTrNTE AI-E VIE'l'LIj.liI1 N()ASTltE
()nclulatiunca. Do 1a llotir'la ('oll(lcpt itl t--tiltttr:i tloas-
t ll'L 7
Algurnentul l tti l)ilnitlic C'arl*"r'rilir' / 2tl
(lonccl;tr:1 tlt' r'otritiitll in sc'r'it'r'iL' lui Ali'c'tt Jlusso I
Clit.gc,tali':t t otttiritt'iisr i ;i I iizlloiul p('il'Lru lllilcl-r
dcnt.r / -+{;
II. c.TItE BticLlltlA TE()lt!11'l('ilLirt
C)rlclotirt tirlii'r'r'salului I 5ii
Erc'e'1r'r-r!a io3t-rsttlui, 58
(}itoloi;la 1i r.llrila t'1;islr'nrolt-rgit'i / ti-+
Ci't'a!irt :'l stiltil itttlit:r tlt' gclrr'r':lliliit" / 72
1:'iinta rolorii / li{
Valoat'.' lj cr('a1j(' / tjll
tit. AYA'l'Al-lIl ALE t'). lil (llti'-t'EIttI 1 I^S'l'Oitl('(l-!'1 l'{)'
.j( )i l('
-
lJ]'i( ]l )A I I ('l'llli.'rl .
1. i'r'trl,'iri''i logit r' {ii
2. Ii::r'rtti;ltilil:'ttj 1ijo'orit r' / 1r'-l
lj. r1r.tUUlpl,r.,l,' ( i.;ir(,, / li;
l-. 'r1,{lFi.i lii'l'()itl{'it .^.i,r l:ll.( ):;(lljl ili
Ka|rt :i : al irtirttliillr,r':i tiil('i Ir-i:'.( i ,'1,', ,'" i i:11'
SL lrt'l1lt-il 'ri iibt tt:]l (':! ul!lilirii / 1.)7
(-'ot..r'cltti' f iloslf t,. t' glo.'t'sti itt ollt','ii iiii i:rltiit i [t'i
{l{'gg.'r' i 1:)"i
2t
i ': ,{r'/r. li,l^S/ L O lll]()