3. Pc coPertl:
ANDRE LHOTE
Peitaj
CUVINT INAINJTE
Va'lutttul de ia{d, tlu e o antal,agie obignuita"
ak:dtu.itd, din mati,rse istorice sau ped&gogice, ci
nxei d,egrabd o colee$i,e personald, d.e terte ad.w-
nule d"e Andrd l"hote timp de peste dou{Lzeci de
ane, un caiet de iwemlnfrri pd.strind fragmente
d.in lecturile sale preferate, lnsofite de comen-
tarii asupra 'principalilor pictori fruncezi d,i'n
se<:olele 77-19.
Andrd Lhote (1"885-*1962) qi-{r petrecut ef,
i,nsu1i uiala utit cu paleta in. rnind ctf 9i Xa
masa de scris, 'incercind sd Tticteze yr, s{t ju-
dece pictura cu aceeasi luciditate..
tr ocul de intilnire aI e-tttctlriei ui::'uale cu r'il-
gioruam,Sn;tul ordonator e domeniul i'n care An-
dr6 Lhote s-a simfiit cel m,ai acasd, pe ca're '1,-u
erplorat rnererr, dobindindu-qi, wn, rLurrLe clrnos-
cu,t in cultura artisticd din perioada dintre ce!,e
doud, rd,zb oaie mondiale.
Fdcea parte din genera{ia lui Picossr: (1881--
1973), Fernand L|ger (1881-1955), Ceorges
Braque (1882-L963), Delaunay (7885-1941),
Roger de la Fresnage (1"885-7925), Juart. Crris
(LB87-1927), pentru a cita d.oar pe ciliua dlh,
tre cei cu care a auut deosebite atini'tdfi.
E interesant de notat d,tn biograti.o. lui cd s-a
apucat de picturd, incitat de Lectura Jurnatru-lui
lui. Del,aeroi.r qi a CuriozitAtilor estetice de
Bo,udelai.re; drwmul spre artd r,-a fosl; prim ur-
4. rnare d,eschi,s d.e cuuint i.ar bucuria infelegerii
a tntoud.rd.qi,t mereu pe cea a obseruaft'ei"
Era firesc d.ecz ca Andr6 Lhote sd' fi Jost
atras d"e cel mni. cerebral dintre curentel'e de
la ?.nceputul secolului al XX-Iea, cubi'smul. Lu'
cri,nd ta Paris di,n 7908, chi,ar In epoca primelor
etperzmente cubi,ste, a etpus din 7970, atrd'-
giid, aten{ia cotnentatoril,or ut'e{ii artistice, ca
Gui,ttau.me Apollinaire, Andr6 Gide sau Aluin
Fournter. Admirabzl desenator', comparat une-
ori cu Ingres, Andrd LhoLe a J'ost untrenat in
tinere{e de ualut c:til,rn'istrt,tdtt'i, stirnit de im'
presionigti Si conti.n,ua.t de {oui; in sctnt ttmp
i.nsd znteresul sdu s-Q cotlce'ntrat asupra con-
strucliei im.a1yinii, douedind o sensibili'tate deo-
sebttd, pentru proporfi'i $t ritm'
In fablourile Escal5 (1912), Rugby (1917),
Riqnila de cafea (1917), com,pozi[ia trdieqte mai
ales
'pri.n
organi,zarea decoratiud a suprafe{ei
tabloulut., grupind forme inteligibile dar epu-
rate, geometrtzate, angrenate ea intr-un rrleca-
ni,sm de orologeme.
De la pinza de proporfi'i' reduse, Lhote a pu'
tut trece de aceea ugor, ca qi Ldger, Ia picturfl
murald., ca d.e pitdd in panourile monumento'le
ptentru pauilionul francez de la erpozifr'a inter-
'nottonota d,e ta Paris din L937 Si pdntru Facul-
tatea d,e Medt'ct'nd' di'n Bordeaut, din' 7955.
Totugi, numele lui' Andr6. Lhote nu e cllnos-
cut d.atoritd acestora gi ni'ci a tablowrilor pd-
strate ?.n muzee ald.turi, de cele ale i'l'uqtrilor
sdu contemporani, ci rdmine I'egat de cd.rli'le
pe care le-a scri.s despre picturd'
- Lucrind cu pensula ?'n mdnrt, artistul a sint'{zt
neuota sd. apice qi condei'ul" pentru a''$i fi,xa
gindurite ?.i cuuinte. $i, scri'i'nd, Andyd Lhote,
gi-a d.etcoperit adeudrata sa uoca$ie. Cdci' dacd
picturi,Ie lui. suferd,, fd'rd' ?'ndoi'ald', de ,un etces
d.e cerebrali.tate, care i'ngheufd gestul cel mat"
pasionat i,nai.nte ca acesta sd' fi' atins ilni'ma pri-
uttorului,, cuuintele Lu,i, au harul, comunicdrii'
Simplu qi firesc, ele stirnesc ima.gi.na$ia citito-
rului, it dau JioruL d'escoperirit unor noi emo-
[ii, buctr i.o par <:'rtt' t1 c ri.i urr'or r u[ioncfinente sub -
tile. I)ucti picturile por indchtn11 elaborate, i'n
sr:lr,irnb scrierile da'u scnzalia de dicteu di'rect
Si Ttroospd,t, nrereLL cald, spontau, colorat, ine-
dit.
Andr6 Lhote a euttat sistemut?c qabloanele,
dru,murzle bd,tute, cotnode, constatd.rile care rd'-
ntin La suprafa$a lucrurilor, strd'duindu-se sd'
patrundd, mecanismele ascunse al'e actulut' crea-
tor, d,efinindu-le cu ajutorul unor asocia{ii' pu-
(in obignuite, per sonale.
Scrierr,le lui, nu au rdmas confest'uni dnrtime,
ci au prouocat un dialog foarte ut'u cu publi-
e,u,I dit'r, urenl,ea sa.
Timp d.e mul.fi, ami., Andrd Lhote a redactat
regulat crontca artisticd. din Nouvelle Revue
F'ranqaise, tutnd in disculze pri'ncipalele euent-
mente artistzce pari'zi'ene. Multe di'ntre croni'-
cite gi, eseuri.le publi'cate dn presd au fost reu-
nite'i.n uolumele Parlons peinture sotr La pei-
nture, le coeur et I'esPritt.
In acelaqi, tzmp, pttn acti'ui'tatea sa de pro-
fesor, a fost atras sipre elaborareu unor scri,ert'
'd.e
mai lungd. resptralie. Predind plctura Ia
Acad,emi,a liberd dtn rue d'Odessa, frecuentatd'
d,e mullt. francezt' qi strd.ini, printre carg 1i-
Henri Caiargi, Alerqndru Ciucrnencu, Aurel
Ci,upe, Gheoighe Tomaziu Si Alerdntd.ru Istrate2,
- Andr| Lhote a redactat tratatele sal'e desyre
pei,saj (1939) ;i d.espre figurd' (1950)3,.care s?'nt
astdii i.n toatd lumea cd'r$i. de cd.pd'ti'i' pentru
studiul pi.cturzi.
Adreitnd.u-se dr'scipoli'Ior ca gi' confrafi'Lor sau
marelui public, Andr1 Lhote s-a feri't de to'
nul. profisoral, de tradilizle dtdactice prd'fui'te'
u iniercat sd, priueascd, in fa$d' trecutul ca qi'
1 Andr6 Lhote 5i vorbim despre picturd, Bucuregti, Ec[i-
tura Meridiane 1971.
2 D. Dancu. Prefala volumului Andr6 Lhote, Tratate
despre peisaj ;i figurd, Ed. Meridiane, Bucureqti 1969' pag. 10.
3 Andr6 Lhote, Tratate despre peisai Si /igrri, Bucureqd,
7 Ed. Meridiane, 1969.
5. pra:ent?,Il, sd, '--add lim,pede hnperatiuele artet'
or:'l.u"nle.
A citit de aceea tot ce ou scris i'naintagii sd'i,
cintd;rind. totut din nou. Din aceastd cdnufruntare
cu gi,nd.irea maeStrilor fid'rii sale, a rezultat uo-
Iuriul d.e fafd^'El este intsresant i.n prim,ul
ri.nr| pentru'textele atlese cu przcepere din
scrisc,i'rle, insemnd,rile saw md.rturisirile artiqti-
lar d,e la Poussin qi Watteau la Dauid $i -In-
circ.s, Gericoult, Del'acroit, Courbet, Manet, Van
Gogh, Matisse Si Eraque-
AnArA Lhote a ales i'ndeosebi ginduri'Ie di-
rect legate d'e actiuitutea de crealt'e, preferi'nd
sc't"isoaiea, nota[ia spontand' Si ocolind tratatul
pr et en"lza s, erlwusti,u qi impietrit.
' I|neort a ald,turat uoit reJl'ec[t'i de adin'cd
in{etepctune ale Tnarilor artiqti,, ca' Poussin,
unar
-opi.ni,i
oficzale, ci.te odatd. i.mpuse de ne-
cunasc&tori. in ale artei', ca cele care au obligat
pe nte,nbrii" Acad'emiei franceze dln s-ecolul al
kV(-t"o Ia tntermi,nabite qi sterile d'zscu$zi'
Cartea atrage insd' ;i datrtritd cd'lduzei care
glhid,eazd lectura, oferindu-ne din noianul ma'
nuscriselor' lragrnentele cele mai pli,ne de m'iez
gi 'releuinclu-Ie apoi princiTtulele' m'eri'te intr-o
iormd, uqoard,, accesibild, cdci, duytd,- curn spune
?n.s,r6i autorul, ,,adeud'rul ciStil1d. dacd e yre-
zan,tat fdrd. e:rcesiud' gt'auitate" '
Co lwtr-o conuersatrie li,berd', a'parent f d'rd' un
plaw prestabi,Iit, Andr6 Llt'ote izbuteqte sd' ca-
racteiizeze tn citeua cuutnte pline de duh un
cu,rent, crea{ia 'wtui, artist Si lpctt'I sd'u in isto-
riu, artet^
Sint astJel t'nd'eosebi remarcabile pagint'Le
d,espre zmpresioni'srn saw cubimt', ca qi cele i'n'
dicind. toant tut Pausstn sau cel uI luz C'6zanne
ht arta francezd.
Aflind.zL-se mereu in uirtejul- artet' contem-
porirru, luind partea noilor ualuri, ;i cornbd-
nnA merfiile, And'rd Lh'ote nu a rd'ma's pa,sitr
iio, ptra'd.e uenerabil"ele uesti,gii, ale trecutulu'i'
culegtnd" dintre foite ingdlbdnite doar ideile
i.n.cd r:ii.
Dacd, pro1ttrtl( (, t'iiliilttri'o irl r,st,cttie, de-a
lungul, i trei .strt'oJtl, tt .luca rt'rtntui in 'sr:opul
lim:pc:irii (ehtikr .si rtt i llrrrtt'r' kvr u'rtei uctuale,
urmdri,ncl
-
o$o <:tr'ttt .s(rri(l in, prcJu[a trutatului
d,espre peisaj
- ,,r'euL'ltitulurea ctt'cen'rllor pic'
turii tradtlionale in md.sura in cu'e acestea se
actn'dd sensibilitd'$iz traoastre" .
Itds.foind, erpeizenga pred'ecesorilor- sdi', An-
rlri Lhote i,qi''ueri'fi,cd, n'LereLl proprt'r,Ie conuin-
gert, gd,se1te spri'jin qi, au-tortta.te .pentru a Ie
iusgin6, tar cariea sa douedeqte incd' odat'd cum,
cu'Jiecare genera[ie Sz cu Ji'ecare indiuid intr'
adeudr lucid, zmngznea trecutului' este remode-
iiia am nou dipd' neuoile mamentulut" El
irri:""a asfie| o noud, Iumind, asupra' operel'o.r
tut iit:i'd' gt otn lui, Ingtes, d'escopert'nd in Gi'
rod.et pe pri'mul suprarealt'st francez'
Diniol'o d'e aspeitel'e r,stort'ce, dtn cattea de
fatd, se d.espri'nd, insd' gi ideile generale asupra
irTii i"ttl'i"te d'e autor qz in ce.Lelol'te scn'erz'
1"" wiiit'a, eI declard cd' iqi asumd'.qi' de aceastd'
aoia anti"ita ind'atorzre d'e a elucidl:a cl'teua dzn'
iri-,,iitil"Iegert'Le" Tte care le prireiuzeqte.pzc-
turi' datoriti ertremei' ei compler,Ltdfr" AtaciL
isti:a d'e la inceput spinoasa problemd" a rea-
t iii"tit-, aizudluandu-i cititorului neznifi'at dra-
ia constantd' a artistului' care, pe ,mdstnd' ce
ii"l."" mai' abt'l qi' rnai stdpln pe tehnt'ca sa' e
iit- tintat sd, dea iluziu lumii' uizt'bt'le, dar.care'
i-n"t i "
ard'ta sensurile adinct ale reali'td'$i'i' e
iteuoi't sd' renunfe Ia o mare parte din cuceri''
ittti t"tn (caravtiooi;tii Ia farmecul t:ulort'i" irn-
presioniSL,ii la pt'rspecLiud, etc')' . . -7
' iin comentarail,e sal'e'se desprinde increde-
,ui l^ ,,Iegile arLei, care consti'tu-i'e obiectul me-
'd7;"i;;;'ii"tirului i,nspirart" ca gi a estetzcinnu-
Iui,, pentru ttrre si.ngira ocupali'e-r,ezonabi'ld' ar
ji"',,[i"toii q trnuari;ntel'or plastlce-" .
(ale orga-.
nizd.rii rihrtit:e, ate reddrt'i
-
spafi'ulur' qt Lumini'i'
etc.).
And'r6 Lhote si.mte neuoia d"e d'efi'nl'$i'l' gi'.d3
lniiiilrarl. Descrte tabloul ca ,,o lurne Snchisd'
e ce-gi este sieqi de aians qi care con$tne u'n nu'
6. mdr cdrusiderabil de elemente simboli.zind pe
cele ce constituie uniuersul ui,zibi,I. Acest mi-
crocosm, e o abstracfi,e, eL nu poate fi ob$i,nut
decit printr-o trattsysunere ui,olentd. a elemen-
telor spectacol,ului, prin ceea ce se nurneSte in
mod obisrruit stilizare".
Probabil din cauza unor atare afrlma{ii, An'
clr,i Lhote a putut trece uneort, drept un codi-
tieator atlt 3n teorie cit ;i in practi,ca sa artis-
ticd supusd. unui sistent de regu.li stri'cte.
Gtndtrea su este i,nsd Joarte mobi'Id', orizan-
tut sd,u foarte inti.ns. ,,Aceste legi, sint admira'
hile tocmai pentru cd suscitd, opera{i'i'l'e cele
tnai dLuerse", spllne eL, ,,ele determind, opere
absalut deosebite ca aspect, cu infd.$t'Sd'ri' com-
pLet opuse, aga cum pa'r diferite i'ntre el'e Lu-
mile cereStL, toate la fel de supuse legii graui.'
tir{ii" .
Mai, mu,tt decit ati,t, se i'ntreabd.: ,,Ce ar fz
arta fd.rd. incd.lcarea reguli'lor, fd'r(t' libertd'ti gi
btzarerii?" add,ugind cd, ,,prefiul operei de rrtd'
in. och.i:t. unui artist modern e dat de misterul,
de anzbiglu,itaLerL Jiinfe.'!'or gi Lucrurilor, pri'uite
dintr-un punct de 'uedere poettc".
D emon strind ab surdit at e a cr e dinl ei' pr oJ esat e
in secolul al XVil-Iea despre eristen(a unei
yterfec{.iuni ideale, unice, Anclr| Lhote amtn-
leqie rnereu cd ,,ori'ce operd' de artd cttpmnde
o comaard, particulard,, ire.u er sibild, incompara-
bild". De clceea, osttl' atitudinii cla.si'ce, calrne,
rlucind Ia iner[ia academicd', se declard parti-
zo:ruu,I cdutdri.i" continuie, nelini.gti,te dar imbd'-
td"toare qi fecunde. Sfatul sd.u, adresat ori'cd.rui'
sl'tist ad.eudrat este ,,nu nurnai sd nu repeli.
un m.aestru, fi,e el orici't de glorios, dar sd nu
te repefi. ni.ci pe tine i'nsu$i,".
Luind pozi.lie intr-o disputd dintre Dunoger
de Segtronzac gi Picosso, Lhote aduce argu'rnente
din i,storia artei.: aw eri,stat intotdeauna, spu)ne
eI, doud, fami.Iii de pi'ctori', osti'Ie ,,ca gi. Capu-
let gi Montai.gu, de o parte cei, care practicd' o
picturd fzicit itt care i'nueliqul carnal al tuttt-
i'or lucrurilor e erprimat Tnin miiloacele cele 't0 11
mai senztnle ./ot't/rtltts, Ltrt'u (iirtrd.tttut, Ottttr'
bet; pe rle alta cci cure, rrr,oi srrt'sibili. ln esenfa
liinlelor Si ttl>lt:<:Lelttr, lo .strb.stanlu ktr <'cu tflai
-prefioasd,
dezbrocd [iin(ele Si ltt'crurile- d<t o
Wtte a trupului. lor, cdutind nectar-ul oscurrus'
iormele mai, pu{in obi,gnui'te
-
Piero dellu F'ron-
-cesca,
Jean Faucluet, lngres . . ." . Drltl,uyer de
Segonzac aparline TJrimei, categori'i, Picasso ce-
Lei d,e-a d.oun.' ,,Pe cin,e trebuie sd, admit'd'm?"
se i,ntreabd lurttea, iar Lhote rd'spancle: ',Dar
d,esigur pe amindoi, dragii mei spectatori, pe
am,indot!"
Dar d,incolo cle itteile llenerale, Andr6 Lhote'
gi-a erprimat, cunt era ;i firesc, qi pd'rerile per'
.sonale,' ilezu(tlwinrlu-ri., t:orbilr'r| clespre allii'
propria structurd.
^
Dln acest ptttr'ct d,e uedere, carteu sa ilustrea-
zd regul,a pt:iuitoar"e la pzctu,rd,, enun$atd de eL
cu riloarea unei teorenxe rnaten'Lattce: ,,M'ce
figurd, pi.ctatd constztuie, dincol'o -de oarecare
aprorimatiud. asemdnare cu mod'elul, Tsortretul
foarte asemdnd.tor aI pLctarulul" '
" Astfel, considerd, intel,ectualismul t'n artd
-
d.e care suferd el insuqi
-
o trd.sd,ttnd, speci-
Jicd. poporului francez, ,,c(Nre nu cansimte sd
guste- decit clttpd ce a inleles ?ntr-un domeniw
1n care trebuie m,ai oles sd. simfi".
De aceea o.rtist,ul -francez prin e'tcelen{d' ctt
care incepe Si ctt,legerea de fafd", rd,mine pentru
eI Poussin, cQ.r( ole rneritul de a fi realizat
primul,,ocorchrl, u:nsibilitd'$i.i cu i'n'teli'qenta"'
' Proprii.te sakt preocupd'ri' St nelintsti iI lac
rerepliu pentrrL cdrd.drtle Si' dramele unar sr'
ti;ti din Lrealt, in care se tegdsegte.
Astf eI, uede in l)attid, Seful autoritar aL orien-
td,nz acad,r,"tnice , Ia acea datd, depreci'at, pe a7'-
tistul torturat d,r: conflicte, ,,sfzqiat i,ntre daud
tendinge ol)r,.se, u,na ,tinind d.oar de sensibili-
tate, <:eeleltu determ,inatd. de un sistem' intole-
rant, udopl,o.t cut. pasiune, dar adoptat numui
de rcliune".
In acel,asi ntocl tI in:{elege pe Ingyes, Si r,tl
,,un pictor indri"gostit de rigoare" dor ctt tttL
7. fond, ,,erprestonist". It erplicd dualttatea: ,'cw
'cnt eie'mai' mare int:entiuitatea i'ni'$iald, cu
aii,t trebuie sd, ai, mai multd griid. sd' o faci' in-
atocabztd,. De und.e aceastd, formd' uoit clasi'cd
suTnapusd, unui conli'nut de tendimle romanti'ceo
a"uotia red.resare prin echzli'brareo' compozi'liei
a unut d.ezechi,ti'br:u datorat emo$iei gi care ar
risca sd aiungd' deli:rant dacd. ar fi' contin'uat
ffud, mdsurd".
' Mai, tirzru, uorbind' despre al't pictor 9i scrii-
tot, ca gi et,'Eugbne Frornentin, spune cd acesta,
,,ca orice om cultiuat, era du,al,".
" Mai ti,rzi.u, And'rd Lhote ?,9i regd'seqte idealul
artistic in ,rC1zanne' care credea 9i el intr-o
zerarhte a ualori'lor, socotind cea mai' irnpor7
tomtd, i.nsuqire a tabloului orgnni'zarea ritmi'c(t",
dupd ca.re urmeazd' redarea spaliului 9i a Iu-
mi,nii;'
E ugor d'e inleles de ce salutd' mai apoi in
Gauguin ,inceputul unei, ere noi pentru pic-
turi, era ieftectrlel, a cd,utd.ri.i' unei' metode" sall
d,e ce consid.erd' c:a pe cel maz legitim curent
comtern4toron cubisrnul: rrEfortul intelectual
oddugat senzafi.ei, i'n sens cdzanmian, a fost
ceed ce a caracterizat cubism'ul de la apari$ia
sa, ceea ce a ingrozit cel mni' mult pe burghe-
,iI inlri"oqat, ii och'ii cd.ruza pictura nu e decit
o art& d"e agrement, etcl,uzi'nd orice 'medt'talie
prealabi,Id;'.
Releui.nd. Iocul gindtri.i, Iuei'de in arta nn'
d,ernd,, And'r6 Lhoe nu o d'esprinde imsd' di'n
ansamblul Jor$elor creatoare de artd" Cd'ci, spu-
ne el: ,,Dicd, ili' tipseqte temperamentul, adicd
un !el'd,e a te'pierd'e im s?'nul luuurilor, intre
d,oud, momente
-d.e
lucid,i,tate, i'ntri pe o pontd
pericutoasa, iatonntd nuntni de certi'h'tdini' Este
L"a
"or"
duce la ,,$coald( (cu sen'sul de aca-
demism).
De aceea cubtsmul e "acea
artd' de o lim-
ped,e simpli'tate, sintetird', d'ar foSruryd de o:rnt'n-
iirrlu a ireizeci de ani d'e cdutd'ri contradic-
$orii, mereu Tmsionnte",
Dar cubismul nll are in ochii lui Andrd
Lh"t; iu'rnnl' mert'tul de a Ji asi'gurat picturt'i
tiiA"til XX solid,itatea <xinstruc$iei
- "Etpe'
,iiiiiti cubismului in doment'ul tormei erau
Ll-iet7*iii"re celor ale d'i'uiziont'smului i'n do'
iniiit culortt"
- ci, pare a deschr'de cel'e mq'i
largi posibititdti pi'cturii tsii'toare, pe co're o
intreuede ca pe o artd monumentald', o,Jeri'td;
"iiifi*a'lor- in'primttt'l rind sub forma pi'cturii'
murale.
"--Ci -
aceeagt generozttate, schz$e-azd Andrd
r,iol,n, errr*i" {ind*i, gz-i'd'eatul sd'u de uiafd:
,ii ,i*ti in ungheiul ^
t?y,
- muncind cnt
{"te, rr.lai cinstzt q, rd'spi'n-dind slmpatia cu
iarohete: cd,cit lumea e inchisd' celui care nu
iniepe' prin a iubi et insugi" '
ADINA NANU'
8. PREFATA
Pictorii sint foarte vorblreli. Cel mai modesb
ca Ei cel mai glorios mlnuitor al penelului nu
poate rezista tentaliei de a-gi expune intenliiltr
primului vizitator binevoitor, de a-Ei e-xplica
particularit[fi]e tehnicii sau conceplia despre
arlil. Printre pictori sint insS 9i taciturni, re-
zervali gi timizi" Acegtia din urmd, in- lipsa
aud"itoriului, iqi incredinteazi frimintdrile sau
ambifiiie hirtiei. Mai sint qi allii care consurni
tot aiit cle muitl cernealS cit 5i salivS. Asta
pcntrtr tr nrr vorbi decit de artiqtii sinceri qi
nu de t'arsorii t'arc abundi in aceastd tagmd
;i ciilc, pcntnr a-;i vinde marfa, indrug[ ama*
l.ciluiui naiv ttlt, felul dc teorii savante'
llacii c adetvirat cir titbloul cl martorui celor
mai multe nerozii, nu e mai pu]'in evident cl
tot el suscitd artistului qi cele mai pasionattr
cclmentarii ca Ei cele mai anxioase intrebiri'
,,M5 aflu oale pe calea cea buni. nu mi in-
drept -- ca vecinul meu
-
spre eroare 9i ab-
surditate?" Aceasta e intrebarea pe care qi-o
pune fird incetare pictorul
-
qi mai cu searrri
pictorui modern pe care o ciudat[ fatalitate il
impinge neincetat in cdutarea unei tehnici pre*
cisc ;i sigure. Dar, vai, aceasta este o utopie'
clupd cum vo* avea ocazia si constatam din
comentariile ce urmeaz6; le-am ales cu zgir-
cenie din cele pe care m6 amuz si le colec-
'ls fionerz de 20 clc ani. (S'ar putea alc[tui nu nu-
9. rnai o antologie ci zece' din textele pictorilor
p[strate din secolul ai XVII-Iea qi pini azi')
Cum se explici aceasti abundenli de scrieri
despre art5? Desigur prin faptui cd pictura este,
a$a cum au suslinut dupd Leonardo -da Vinci
o mullime de maegtri, cea mai complexi din-
tre toate artele.
Desigur argumentele aduse de anumiti pic-
tori-scriitori pentru a demonstra aceastd com-
plexitate videsc multd naivitate 1i oarecare
vanitaie; totuqi nu se poate nega ci nici o
altd artl nu are de impacat elcmentele cele
rnai opuse gi de satisfir:ut ciorintele cele mai
antagoniste. Sd mergt:m nrai departe: pictura
e o artd alcdtuitd din contradictii, dotatd cu o
dubld naturf,: condamnatl prin insugi specificul
ei la suprafata plan6, Ia abstractia decorativd,
ea este in ace{agi timp sortitl (datoritd pro-
greselor tehnice qi cregterii neincetate a re-
surselor materiale care ii oferi posibilitSli in-
epuizabile) sE uzeze de artificii pentru a obtine
eiectele cele mai realiste. O lupti, ca intre
post gi carnaval, se duce intre cele doui di-
*mensiuni
primitive qi eterne 9i cea de a treia
,qi chiar a patra, atunci cind demonul aven-
iurii va intioduce gi noliunea de timp in no-
giunea de spatiu.
,,Tabloul, suprafati pland acoperitd de cu-
trori aqezate intr-o ordlne anumit5.", aceasti
formul[ celebrd ernisi de Mau'rice Denis nu
,e valabili decit intr-o oarecare misuri, defi-
nind doar una dintre felele acestui nelinigti-
tor Janus; cealaiti fa!5 ar putoa fi definitd
exact contrariu: ,,Suprafald plani acoperitd de
tonuri mai mult sau mai pulin intunecate sau
luminoase, imitind relieful obiectelor Ei dind
iltrzia profunzimii". Cam aceasta era formula
respect^atd in secolul aI XV[-]ea gi care arunca
in subteranele barbariei concepfia contrarl a
:goticului. Seeolului al XX-lea ii revenea misiu-
nea de a reda cinstea cuvenit5 formulei pri-
rnitivilo,r, firi a renega nici una dintre cuce-
ririle gi chiar dintre licentele cele mai lncint5- 16
trran' invenlat,e in decursul timpurilor, pc cal'u
irnlll'csionismul qi cubismul le-au insumal, clttpli
o silvanti decantare.
'l't'r:t.cle rc-unite aici vor avca un prim meril
clc r;r pttne in lurnind accastA protundf, <;pozi{itr
d.i"ntre cele douir conceptii de neinpdcat in ex-
presia lor pr-rra. Oare existf, intr-adevir ceva
mai cle,rsebil decit o predelA de tr'ra Angelico
;;i im tablou cle Caravaggio? Revedeli in minte
Li'lt:trrcrt'r.nrea Fecioorei de primul artist 9i Erta-
zu,l" ,sjintuLui, Pauel de cel de-al doilea; veti con-
s't,ata ci nu se poate face nici o leg=;iturir intrLl
unul $i celntalt. Aceste doui opere tipice sinl
c;l cele doui ziduri opuse ale unei inchisori
irlrilginare in care se zbat 9i se sfigie altigtii
nellnigtili, obsedali de dorinla sublimi 9i neti-
reascs de a se sprijini in acelaqi timp pe amin-
cloi perelii inchisorii. Nu existii nici o umbrir
intrjun tablou de !-ra Angelico, numai cufoare;t
c. L:ca care diversifici formele. c5rora conturul
precis le df, caracterul particular. Nu existil
nir:i o culoare in pictura reprezentind pe SJln-
tul. Fot:el cle Caraiaggio, numai umbrele $i lu-
mini.trc. prin opozilia ior violent5, determind pla-
nurilc figurilor; in amindoui cazu.rile obiectele
sint sciildatc intt'-o hlmind total abs+,ract[: ce-
lestir ier Fra Angc'lico, r'educind corpurile la o
cpur;) lipsil.ri cl<' sr-tbstanfir -- totul fiind redat
prin linii gcotrtctt'izatc, cald ,si inocent; in timp
ie lumina estc Ia Caravaggio daci nu chiar: clia-
boliczi. in orice caz foarte terestrh, suprimind
orice contur qri ficind ca din intunericul adinc,
rnormintal sd reias[ doar formele cele mai re-
liefate. Amindoi pictorii
- Ei in cazul lor se
stie cd mai sint mu$i altii
-
intrupeazi tipul
cle artist pentru care transpunerea picturali nu
t: o prob1em6. Ei stdpinesc odat[ pent'ru totdea-
Lrna o tehnicii cie n[dejde pe care nu au decit
sI o puni ln slujba inspiratiei lor. Ei parcurg
in tot decursul
-
carierei lor o linie absolut
cireaptti, lipsitl de acele ocoliquri, de acele sui-
guri ;i coboriguri care caractetizeaz| traiectoria
celol mai sernsibili qi mai dotati pictori nroderni,
10. a cSror productie se imparte in ,,epoci"care, prin
numirul ;i varietatea 1or, ar fi fdcut si se ruEi-
neze acei monqtri sacri care erau vechii Maeqtri.
Nu e deloc de mira.re ci aceqti Maegtri nu
ne-au ldsat nic.i o scriere referitoare la con-
ceptia lor despre picturi. Ei nu ar fi admis ca
felul lor de a lucra si nu corespundi modului
general de a vedea. Cind au scris totuqi, au re-
dactat tratate destinate elevilor lor, in ca'ie
se inqir[ retete seci gi indiscutabile.
Numai in momentul in care artistul a ince-
put sd se indoiascd de tehnica moqtenitd, s-a
apucat sd despice filurl in palru, deseori cu
stingicie Ei nai.vitate, ciutind si-qi justifice
obscurele dorinfe de emancipare; discutiile in-
terminabile sustinute cu truda de Colbert in
,cadrul Academiei de picturi gi sculptur[, care
figureazi la inceputul acestui volum, marcheazi
inceputul dezbaterilor care nu au incetat sd in-
tunece orizontul picturii, opunind
- fd'r6 in-
doialS. pentru totdeauna
- pe partizanii culo-
t'ii qi pe cei ai modeleului. pe clasicii subjugafi
de antichitate gi pe romanticii eliberati de no-
tiunea paralizantd a ,,corectitudinii" qi furni-
zind, in acelagi timp, celor mai ambiliogi
-
adici celor mai neJ.inigtiti
- motive insidioase
de a oscila intre acegti doi poli gi a tese intre
ei un fel de refea de compromisuri subtile.
O prefigurare a acestei angoase rnoderne
poate fi recunoscutd intr-una din cele mai ad-
niirabile figuri ale picturii: Rembrandt, suve-
ranul clarobscurului gi aI modeleului, mult mai
m6ret qi mai ornenesc decit Caravaggio gi in
acest sens mult mai pulin exclusivist, care se
minuna in fala miniaturilor persane pe care le
descoperea la anticari gi dup6 care fdcea tran-
scrieri libere pentru a-qi imbog5{i claviatura.
Demonul tentei plate ii goptea atunci cuvinte
necunoscute, sirena liniei lascive Si moi ii
adresa chemiri nepermise. Cel mai adesea, el
s-a oprit in pragul acestor rneleaguri pe care
geniul s6u i le interzicea. dar a pistrat un soi
de nostalgie, care l-a fdcut si picteze ici qi colcr
figuli pulc ;;i subfiri, aducind in compozitiile
sirlc plitrr: de contraste un dulce repaus, ca un
lunrinii; intr-o pddure altfel de nepdtruns'
Irrcctul cu incetul, sirenele dintru inceput
;i-au inrnul{it chemdrile iar istoria evolutiei te!-
nici.i picturale, pe care aceasti culegere tinde
sa o rielateze, e de fapt aceea a treptatei inrra-
dili a domeniului aga-zis clasic de citre um-
brele, ba nu, de catre luminile desprinse din
str-[lucitorul irnperiu gotic condamnat in Franla
cu atita riutate de cdtre secolul numit de obi-
cei ,,ce). mare"1 dar care, din punct de vedere
pictural, nu a fost intotdeauna mare' a$a cum
ie intimpl[ atunci cind autoritatea unui tiran
pretinde arteior plastice mai mult decit acestea
pot oferi.
*
Pe mdsuri ce ideaiul academist, fabricat cu
cazni de Colbert, sufera loviturile radioase
aie Orientuluj. iar in conEtlinta artistului p5-
trunci, confuz, idei noi, luciditatea i se ascute,
iar argumentele pe care 9i le gdseEte pentru
a se emancipa, din sentimentale, cum erau la
inceput, devin din ce in ce mai ,,tehnice". Intr-un
cuvint. cu cit e mai zgindirit de exemple di-
verse qi contradictorii, urm6rind acelaEi scop:
explimarea lealului, cu clt e mai despuiat de.
o"ititrldittiie sale, cu atit pictorul devine mai
inteligent.
Cititolul dupf, ce va fi zimbit intruna par-
curgind conferintele pompoase gi adesea ridi-
cole ale Academiei, va fi din ce in ce mai inte-
resat de scrierile secolului aI XIX-Iea in care
culoarea, acest vehicol al sentimentului, atit de
des umilit[ in secolul al XVII-lea, incepe sd-qi
afirme suveranitatea; va fi pasionat, in fine,
citind profesiunile de credinld ale modernilor,
d.e cele mai multe ori bine scr:ise qi bine gin-
dite, bogate in argumente prof,unde. Ii cer se
nu tragd concluzia pripitd la care ajunge cri-
ticul veninos, pe care parc6-i Ei vbd rinjind in
fala rindur"ilol mele, cd un pictor vorbeqte cu
1 SecolLLl rtl XVII-1ea in Franla. (N, tr.)
11. ir1 ii. mai s;rvanL (l()spr{: arta si.r cu cit ltie s6. o
1;ract,ice mai pufi.n. Acest verdict, iipsit de nor_r",
tatr.e, nu rezisti:r unei priviri rapide aruncate
asupril capodopur.elor pictorilor celor. mai lucizi:
de lat Loja lui lionoir la acel Irtterior cle Bon-
narcl se stabitrcs;t.r' Lrn front pictural" poate mai
pr.r{,in rdsunirtor clcr:it cel ai Renaqterii italiene,
clar strdlucincl pc rrlrrcuri 1:rin reupite depline,
carr: echivalclrzri pc t't"le alc lui Tilian sau-.lin_
toletto.
__ _Desi.gur', porl.r'r'l.rr I lrii GLrslarrc (]elfloi. clc
Cirzlurne <t rnull nr;ri modest in .inter:fii clecit
Nuntu di,n Canu, clar, privit. clin punctui .le ve-
der<' al sensibiltifii moderne., cs1.c oarc mai ;ru-
f,in bogat ;i rr"uii pufin emo{ionant? O gri.rminee
e tnt atit dr: rr;Llorous6. ca un ste.iar; cu struc-
turit, oreanizar.c ;i rnister, ea consl.ituicr un uni-
ver"s de aceeaEi calitate. La aceasti calitate tre-
buie sd ne referint neincetat, l6sincj la o parte
nol,iunea de cantitate) care exerciti. asupra prea
multora o dc;minafie excesivi.
i)acir-, rninall de preocupiri didactice, am corir-
para capr.ll }r-ri Getfroy cu cel al jndiferent cArui
personai de Veronese, am putea fi seduqi la
;rrtistul Rena,yterii de soliditatea cnnstrucliei
;rnatomice, in virtutea vechiului obricei c:are ne
face s5' apreciem modeleul sculpl.ural li fini-
sairrl execul,iei: dar daci. le-am compara din
punctul c1e vedere ai subtilitifii raporturiior:' de
cu)oare, a ceea r:e C6zanne numea moch.ilalie Si
care conslituie plrr-lcrr muzicalS a picturii.
figura lui Veronese ar fi eclipsatf, de cea a
maestrului din Aix.
Apr:eciind opera de art5, trebuie si ne obiq-
nuirn cu ideea c5 fiecare dintre ele cuprinde
tezaure diferite, ireversibile, din care nu poli
alege decit cu ajutorul sentimentului. pe siara
valorilor picturale se lntilnesc elemente consi-
derabil distanfate ca, de pildi, acuitatea dese-
nului goticn rnodeleul Renagterii, modulalia im-
presionist5. Ne putem imagina un geniu pro-
digios care sd poat6 imbina, dacd vleli, acui-
tatea desenului. primitivilor cu muzicalitatca 2c
picl.rtllrl;r (('rizlttrtlt' ;r lt'lrliz:tl' ttttt'ot'i ircl"lisl'ii lu-
zitrrrr') tl;rt l.tt'lrttic l;it It(' l'r't'ittt <ir' itr:r':;lt' visi"tt'i
r:rrr.r' tltrt: l:r t,r'lr,r'l.r:;trt, ;rtlit';r llr rrrr'<liot'r'illrlr'.'i't't:-
llttit' s;i rrt' l'('li('lllllilltl ( ll itlct':t' t'lr t'xt;t'lltruil
int.t'-urt t.ltttttt'ttiu ;rl.r'il13r: rlrrllli sint' irrcvitabile
neglijenfc ira celclaltc- [Jna dintrc erorile celc
niiii fr'oscilane a]e secolului al XVII-lea a fost -_
clupd-cum vom vdea
-
credinla,intr-o per{ec-
fiune ideald., o idee cu totul abstracta, inu-
man5, propriu-zis de neconceput pentru ori'ce
spirit'obignuit sd reflecteze asupra posibilitSlilor
artei picturii.
Pentru a ghida O" "*ro"
printre paginile- ce
urmeaz5 pot fi uneori rebarbative deqi
se pot intilni qi mari frumuseti -- trebuie si
revin asupra unei idei, aceea a extremei com-
plexit[li i picturii. Aceasti arti cu substraturi
prodigioase este singura despre, care se. pqatg
.pn.t"" cil e ca nattira: unui ochi superficial 9i
iipsit de inteligenli ea ii pare simp.lA dar e ca
Si insondabili- in fala unei priviri p[trunz5-
iott". De aceea prilejuieqte atttea neintelegeri'
Resursele sale slnt atit de mari, incit, chiar in
mina celui mai stingaci 9i mai ignorant, ele pot
d.a combinalii curioase qi uneori tulburitoare,
cum sint laviurile fAcute de copii, in care apar
nesperatc trpropioli clcl tonuri transparente, sau
ca t^ablouu5t'lt' Iinsc lric inocenlilor pictori de du-
nrinicir. (lltia,r' qi sl,rcciali;tii in tehnica picturii
glsesc ot'itziorritl irr aceste mici lucrdri motive
dc trc't:r"rl,olrt'r' irrtlttio;are. Foarte trecStoare pen-
tru cti l,r' lrliclist's;t.i repede de pete de culoare
sau do ttlolivr" tlr:corative aruncate la intim-
plare; 1lt'nl.r'rr <:r-1, a;a cum a spus de curind
bonnlr',1 :pt r' uimirea celor care nu vedeau in
el <lc<:il, trn l'rttrl.c"zist
-
totul este compozi[ie'
Da, cc;r Irt:ti <'lrpricioasi fantezie trebuie si'fie
subor'<lon;rl.ri ttrrui desen tiranic qi cele mai mi-
runtt: t'lcnrt'rrl.t' picturale trebuie si fie prinse
intr-o t't'!.t'it tlt' r.lirectii coordonate. Aceasti in-
21 terdepcnclt'nfii rr elementelor niscute din acti-
12. yitatea spontan;i a
-pictorului se obline printr_o
serie de g-peratii ducind la ritm. wici'copiiut,
nici simplistul, nici amatorul nu bdnuiejc ce
inseamni acest cuvint. Limitali sentimental qi
stupid,la su_prafa{a realului pe care o imitd
rara sd-i vadl dedesubturile _ $i a$ fi tentat
si s_pun dincolo de real
- ei iqilpierd vremea
cu fantome, se inchini in fala dezordinii; re_
nqnfi la cea mai esenfialb. dintre virtuti: sim-
lul rigorii.- As-tfel, pentru amatori, pictuia pare
sd rdspundl doar. unor nel.oi pueriie: de a ob_
{ine prin simpid imit-a}ie repr6zentarea aparen_
{elor celor. rnai banale, p" lirrd tn c,ctri; picto-
rilor inndscufi, calc, cu" fiecare tablou ii des-
coperl resurselr_- ca ;i rigorile care slnt preiut
acestora., pictur.r apare plirri de exigenfe ciin
cele mai complexe. Aceajta c d.rama pictorului:
pe mlsur.ii r:c r:chiul s5u cigtigd in p'itrundere,
mina sa devinc mai abila
'iar
m;jloacele sale
se extjnd, facultatea sa rle imitare devine prac_
tic nelim.itat5; ;tiin{a sa i1 duce inevitabil'spie
trotnpe-L'oeil, adici negarea artei. El poatc, dripi
voia sa, s5' impingi spre spectator obiectele ie_
prezentate, dindu-le maximum de relief qi cu_
l.gare3 lor_ specificft qi sd aainceasce- planurile
din fundal citre orizontul cel *ui i"aepaoiai;
cu un cuvint, daci doreqte numai sd._qi ipecu*
leze- posibiiitdfile, poate ajunge s;i rieaii"ei* u.,
dt-rblct ai naturii, adicii sI scl scufund". prin
prea multA piclurA. in neantul pictur.ii!
E deci necesar clr
-pictorul dotat Ei congtient
de noblelea artEi sale sa aUandonJze o parte
din tehnica s;r pr_r mlsurd ce aceasta se imbo_
gafeqte. Trebuic ca, luind o cale ocolit&, greu
de pricepul ;i rlurtlros--de urmat, s6 nu renunle
poate total Ia cr_rceririle sale, dar mlcar sd ie
*?-r].9r"_ _parfial. E greu si pierzi beneficiul abi*
,tlj!,r tl" aceea pfintre artiqtii talentali sint
atifia pictori progti) dar aceste renun![ri sint
exaltante pentru spiritele nobile.
Pentru ca cititorui si inleleagi deplin aceast[
profundA dualitate a artei pictirrale^qi sd apre_
cieze cit e de mare drama pe care'o impicn:, x2
U'r,llrrir. slr lr.considere pictura de la naqt.ct't'zt ci.
l,l;r;r lorrl l:t inccput ornamentareazidului. I)es-
prirr;:r rll zirl 9i trlind o existen(d proprit', a
rlcvcrril. plnoul pictat, credincios originilor saltt,
imporlobit cu figuri ugor modelate crpabile sir
sublirrir:zc caracteruL plan aI suportului. Repre-
zcnkrrca realului avea loc in dou[ dimensiuni:
inirltime Si l5time; adincimea era doar sugeratS.
L,Lrmca s-a mu$umit cu aceast,[ in{.eleaptl apt'o-
xirnafie limp de secole qi s-au creat capodopere.
Incepind din sec. al XV-lea, mijloacele de
leprezentare a celei de-a treia dlnrensiuni
-
incepind cu cele redind modeleui. apoi clar-
obscurul -- au f[cut progrese considerabile in
detrimentul unitdtii tablouLr.ri, adicA a predomi-
n5rii celor dou6 dimensiuni initiale asupra adin-
cimii. Cea mai important5, cea rnai fatall des-
copt-.rire a {ost perspectiva italiani. care, admi-
{ind numai un singrr punct de fug5. ducea in
mod necesar la distrugerea zidului plan. Am
de gind si studiez odat5, cu ajutoml confrate-
lui Limouse, cat:e a intreprins cercet[ri foarte
instructive in acest domeniu, giretiicurile folosite
de maeqtrii Rena;telii pentru a tempera exce-
sele provocate de o prea servil6 indeplinire a
exigenlelor acestei perspective. Sd se gtie de
Ia lnceput ci nu existd nici o compozitie de
anvorgurd in care punctul de fugl unic si fi
fost respectat. Cei mai mari dintre acegti mae$-
tri au f6cut eforturi prodigioase pentr:rl a renunta
in parte la beneficiul recentei lon cuceririgi pen-
tru a rimine fideli, intr-o misunil planului pe>
retelui. Voi reveni asupra acestei chestiuni.
Aceastd perspectivA imbitltoarer, dar destruc-
tivd., nu s-a preocupat numai dr fuga liniilor
ci 6i cle alterarea tonurilor pe mflsitr[ ce obiec-
lele se depdrteazd de ochi. Exist[ o perspectivl
a culorii. Artigtii Renagterii au pr:acLicat-o cu
mr,rltri moderafie, dar se Etie c[ imi:resionismul
i-a <Jat o c.xtindere prodigioasS. L)ict,ura a cu-
nr)sr:tll. o nouir metamorfozd: o cpncii rnuzicilli a
succt:dat. perioadei sculpturale a Rena.gterii care,
la r:inrlul ci, urmase epocii scripturale a prinri-
13. l;ivilor. Sd nu vd mire apiicarea acestor termeni
la picturd; aceastd artd multilaterali le presu-
pune; ea poate fi scriere, statuara sau purd mo-
dulafie coloratd, rSminind lnsd mereu arhitec-
turd. Din dozarea ingenioasd a acestor elemente
se constituie capodopera.
Prin aplicarea riguroasd a procedeelor impre*
sioniste, apropierea sau depdrtarea obiectelor
scildate in lumini era redatd numai prin cu*
loare. Din acel moment perspectiva, inventatd
tocmai pentru a obtine sugestia adincimii, ar
fi jucat rol dublu, plednasm: perspectiva geo-
metrici conjugatd cu procedeele impresioniste
ar fi constrins pe pictor la un trompe-l'oeil
demn de dispretuit. De aceea pictorul impresio-
nist, inspS.imintat la gindul cd ar putea sd cadd
intr-o asffel de erezie, s-a mul{umit cu suges-
tia adincimii oblinutd prin culoare gi, pentru
a fi sigur cd se va limita doar la ea, a adus in
planu1 pinzei sale toate obiectele care in natur6
erau eEalonate in adlncime. O caracteristicd
frapantd a tablourilor moderne
- oric[rei gcoli
ar apartine ele
- e renunlarea 1a perspectiva
mai mult sau mai pudin corectd, suprimarea
sistematicd a spatiilor goale care ar putea gd,uri
tabloul gi suprapunerea compactd, pe toatd
pinza, de sus pini jos, a tuturor obiectelor alese
de pictor. Naqterea acestei pdreri preconcepute,
azi generalizate, poate fi urmdritd citind scri-
sorile lui C6zanne gi Van Gogh.
Dupd impresionigti, care au reaLizat acel tur
de forli de a traduce spaliul intr-un mod in-
egalabil anulind in acelagi tirnp in parte rezul-
tatele descoperirilor lor (cu exceplia lui Claude
Monet), au urmat cubigtii care, Ia inceput, gru-
pafi intr-un batalion cu rinduri strinse, in
jurul unei formule unice, apoi rdspindili in
trdgdtori, cu principii confuze qi contradictori,i,
au incercat s5' reaqeze pictura in vechiul ei ca-
dru, sd redea tabloului predominarea celor dou6
dimensiuni initiale, ficind doar aluzii la cea
de a treia. Cei mai grdbili dintre ei au oblinut
acest rezultat repudiind toate descoperirile pr.e-
rlr.rrr':;.r'rl,r' lor imecliali qi revenind la modurilc
rll r,11;11'5i1' naive ale primilor ilustratori. Mu-
zr:r'it: l(r-nu furnizat din nou motive de virtuoas[
cxt:ilale. prin altarele pictate gi ilustratiile de
rnanuscrise gotice, stelelel egiptene gi chiar qi
,.tapas"-uri1e2 oceaniene in care omul simplu gi-a
exprimat viziunea sa asupra lumii cu o arti
car"e pini. atunci trecuse neobservatd.
Dar aceastA mogtenire eliberatoare prea era
mostenirea cea aEteptati: ea rezolva cll prea
nruhd qurinli problema la ordinea zilei pentru
a-si pdstra mult5 vreme actualitatea. Solutia
oi'i:i prea facild. Pentru moderni, de la Bon-
nard, lWatisse ;i Braque pin5 la recenlii colo-
r.fti, eroismul a constat in asumarea traditiei
in intregimea ei, adic[ in acceptarea ambelor
propuneri, contradictorii, oferite de-a lungul se-
colelor de arta picturii:
tr * Tabloul e plan, formele sint exprimate
prin sernne geometrizate, animate de culori ab-
stracte. agternute in tente plate. Adincimea e
sugerati" qi nu imitat6. (Acesta e limbajul goti-
cilor, lri primitivilor moderni. naivii, al ciror
mi.lesl,nr c Vame;ul Rousseau.)
2 *- Pictorul posedi in sfirqit mijloacele, in-
delung clutate, pentru a sparge planul pinzei,
a crea perspective atit prin linii cit Ei prin cu-
Ioare. Esenl.ialul estr-. c;l toate aceste elemente
care construiesc un veritabii rnicrocosmos s[ se
angrenezc cr-r un dinamism irezistibil. Cdci totul
in picLurl inseamni in plimul rind Ritrzl, ca
qi in constluclia universului. Dar, mai cu seam5,
lrlr trebuie si existe un r:espect exagerat
pentru obiectul a$a cum e in naturi, $i care
trebuie sd fie doar un simplu pretext, serrrind
drept jalon pentru edificarea ltrmii inchise con-
stituite in tablou. Natura, a cirei expresie tre-
burie sii fie tabtroul, se exprimi prin Legile ei,
vizibilc ;:riit in firul de nisip cit pi in astre. Nu-
1 X{orrunrcnte monolie comemorative sau lunerare, (N. tr,)
2 Jesituri din coaji de ducl. ornamentrte. la polinesieni
$i melane.icni. (N. 'lr.)
24
25
14. mai Legile singure vor constitui prin urmare
obiectul meditaliei pentru pictorul inspi.rat, care
va putea, dacd doreqte, sd le aplice la reprezen-
tarea unor obiecte; simplS forrnalitate" (Astfel
s-au exprimat, de la Rubens, EI Greco gi Pous-
sin gi pini la adeptii moderni ai nonfiguratir:is-
mului, toli pictorii metafizicieni cd.rora un tempe-
rament puternic le acorda o uimitoare s6nitate.)
Deci, inarmat ca un zeu, asaltat din toate
pirlile de cele mai diverse primejdii, supus ce-
lor mai excitante tentalii, de o suti de ani,
pictorul modern, atunci cind e lucid Ei dispo*
nibii, lqi pune intrebiri patetice, dar curm[
brusc dezbaterea cind intr5, in activitate. De aici
provin qi o serie de reflectii fdri seamdn, mult
mai suple decit cele alc predecesorilor, ca qi
pinzele in care barbaria se impleteqte cu cele
mai subtile rafinamente.
IJn asemenea aliaj de elemente contradictorii,
care revolt[ pe burghezul francez prost infor-
mat, va apare ca inevitabil pentru cititorul care
va avea rdbdarea si urmdreascd aceste confe-
siuni ale artigtilor, din care iese in chip dure-
ros la iveald ,,neliniqtea" modernd despre care
s-a vorbit adesea fir5 a i se descoperi intot-
deauna originea indepdrtat5, nici caracterul strict
tehnic. De la Poussin, care se declara a fi,,dea-
supra operei sale in toat[ limpezimea spiritu-
lui" Ia Van Gogh (cel mai activ pini acnm dintre
geniile defuncte) care se mdrturiseEte in fiecare
scrisoare a nu se mai afla deasupra operei sale
ci cu totul cufundat in ea ca un naufragliat
printre valuri de neinvins, se deseneazi o curbd
ciudatd care opune ca ziua noplii pe pictorul
modern celui clasic. Antipozii par atingi qi to-
tul ne face sd credem c5, cu toat5. nostalgja
clasicismului, pictorii secolului XX vor rimine
multd vreme in aceastd situatie exaltantd qi
primejdioasi
- spre cinstea breslei lor
- fSrA
a incerca sd urce prematur panta opus5, rezer-
vatd pentru moment celor leneqi sau orbi.
Paris, L943
NICOLAS POUSSIN
Irran{a cL auut, in secolul al XVII-lea, doi, mari'
pictori care i,-au intrupat cele mai adi'nci uzr-
tu[i: aceqti.a au Jost Georges de Ia Totn 9i Aiico-
lus Poussin. Dar pe ci'nd primul cd'dea i'ntr-o
deplind, urtare, i.ar maioritatea operel,or sale,
&ttt d,e prefui.te tn ti,mpul sd'u, dzspd,reau, cel
de-al doilea cunoStea o glori'e indiscutabild,, ne'
urnbritd. de nici o eclLpsd. Ettrem de rar o
reputalie rdmine astJel neschzmbatd'! Cel care
spunea cd, ,,nu, a neglijat nimic spre o, aiunge
n'..&re" Si.-a ud.zut ambr.lii,le rd,spld'tite di,ncolo de
ot'ice speran[e, tunp de secole. A fost inconiurat
cle o admi,ra{i,e constantd,, i'ncepind cu acade-
m,r,stul Lebrun Si sfi'rgi.nd cu orxcare arti,st reuo-
Iu$ionar n"Lodern, i,ar comdnrtari'i' td'rd' rezerue i,-au
aureolat opera care, de trei, secole
-
gi, timpul
nw e trecut incd,
- oferd, in contznuare modele
perJecte pr.ctorilor dzn toate gcolile.
Moti,uele unet atare glori,i, slnt f oarte greu de
explicat qi i.ncd, Si, mai greu si,nt cele care q.u
determi;nat disprelul de necrezut cure a ?,ncon-
jurat opera contemporanului, sdu Lu Tour. Des-
pre acesta di,ont urmd,, rdsfdlat de regele Ludo'
'uic al XIII-Lea, nu gtzm aproape nimic; despre
Puttssirt. dimpotriud,, s-all adunat nun'Leroase co-
mentarii ale timpuluz, s-au notat multe din
spusele ltti, zar majoritatea seri,sortlor sale au
fost pdt;ti'dte cu pietate ;i publzcate. Aqa se
?7 comporLd .l'aima ceu caprzcioasd., ale cdrei, uic-
15. bime, Jie cd, se l1.un',,esc Eonsard, EL Greco s&rJ,
Georges de la Tour, d,ormi,teazd. secole intregz
pentru a se trezi apoi rnaltratate qi citeodatd
consLd,erabil amputate. Se catftd, czt uuitditate
operele lui, de lu Tour care au putut swpraute-
oi,efui. Recolta e s(rrs,cd, in prezent: n"uulte din-
tre capodaperele sale sint cunoscute doar dato-
ritd, tlrzor copi,i greaaie Si, sl,ingace. Lu Taur rd,-
mine totugi u.nul dintre cei mai, iztdui,ogdtori
pictori francezi .qi, cle asernenea, unut clintre cei
mai si.ngulari, cd,ci, pe cind aproa.pe taatd, gtic-
tura francezd, pare orientatd. spre erpfimlarea
tericirii, salL a cdu.td.rilor ei pline de ui,sare,
acest lorratn su,rnbru, Si mistic pare sd-qi ti, dat
silinta sii, etprime sentimente pe c&re francezul
'n'u consimte sd. le cult,iue decit intr-un stadiu
di,fuz qi Latent. Doar ca rare tresdriri, gi ntot-
deauna datoritd, unor genii, blestemate, u.pare la
noi o trdire pateticd a existenlei. De aici re-
zultd, 6i indelungatu neingelegere in Franga pen-
tru mul{i, arti,qti, strd.i.ni, d,in famili,a unui Grii-
neuald, tlru,r,i, Bruegel sau chi,ar unui, James En-
sor, ale cd,ror opere ridi,culizeazd, pe acel trist
erou care este omul sau i,stori,sesc pauesteatra-
gic!, a tentafi,ilm qi prdbupirilor sale.
ln pesimisrn nu sintem tari qi, din feri,cire,
ni.ci. i,n i.lustrarea cu beutitudine a pkicerii,, in
atard, de epocile deosebit de tngrute, ca d,eel
secol al XVfiI-lea, cdruia Watteau Si. Chardin
i,-au redat totu;i cinstea. Dacd. burghezul inter-
na$ional are o predilecfie nzarcatd, ytentru artiqtii
noStri de felul lui Boucher sau Greuze, pictorzi,
gtiu bine cd gseniul 'nostru nu constd, in aceste
muniJestdri plingdrele ;i, dezordanate, cz intr-o
Ttudicd. tdnsiune a intregii fiinfe, in preferin!,a
petru o uigoare .frizind, uneori, asprirnea, pe
care o i,ndulei.m insd. brusc prin erplozii, pasio-
nate, destind,eri, generoe,se, care ui,n tatcleauna
la momrcntul patri.uit sd. imbrace ca o md,nuqd
de cati.fea seuerele di,scipline intelectuale.
Mai, mult dec?,t un har strdluci,tor, a muncd.
eonstantd Sit o mare silingd, canducind o minrt
chi,bzui,td,, care urd,gte ,,ac{iunile inutile,, qi, upro- 2g
,r'i rrr rrI r r/ r' t t rt n'ode, caracterizeazd cottt'po'r tumCw
l.ttl 1tlcl,oru.Iui francez, tr)e care-i,l intn4teazd in
ttt,,,irrl, t't:I tnai ed:ift'catar .lfzcolas Poussin'
;lt:csL 'pictor si,mbalizeazd atit de bine Fran[a,
i,rr. trr,oil atet ae euident, incit ingratr'tudznea, care
ras'ptd1.e;te de obi'cei geniul, n'a 'putut sd se
m,anifesie la not in ttmpul' ui'e[i't sale; nicr' chiar
pe: cind. era impoud'rat de murcct' sztbalterne, ale
cdl'or u,rnte eruu i'medi,at inldturete. (Corespon'
rl,en[u sa este ld'murztoare in aceastd' prt'uzn$d..)
Imediat rlnpir moarte, glorLa so s-o instalat fd'rd'
umbre, Fi
-se
poate uedea cum etempilul sd'u
este xn.-ocut cu ari,ce pritej tn sinul Academiez
Reeale, zs.r tablouri,le sale anal'i,zate cu un lux
d.e i,maglnnfze d.e care autortd lor ar fz fost eL
inxtgi, jenat (uor J'i, sper, J'oarte apreciate co'
mentari;ile:l,ui, Le Brwn asupra Extazului,
Sf ?ntwlui PaveI care amintesc cele rnai
com,plicate eregeze ale lui, J. K. Iluysmans
asupra primitiuilor). Aceastd deasebi.td Jauaare
nu-a incetat sd.-l incanjoare ni'ci o singurd, clzpd':
i,ntsocarea lui Poussi,n este primul, gest aI uce-
nicului pietor Fi, tn acela;i ti'mp, ambt'[i,a su-
premd, a celor mai, muri, maeqtri, de pe Ia naz'
Se .ptie cd, {elul. lui Cdzanne, c&re se pllngea (pe
ned.rept, bine|n{eies) cd, nu'-L poate atinge, era
,,s(r Luc'reze in stzlw'" Iui Poussin dupd, waturd." -
EL i,nfe"l,egea prin aceasta cd, ordi,nea, caden$a
artttcd. armonza intre toate pdr[zle tablouht'L
-
de la zeul trontnd tn centru Sz pin6' ltL frunza
d,e pe ulti,ma creangd.
- trebuiau sd fie ob{i-
route ncutn nu ca i,n trecut, pri,n constrwc[i'i
tdeale, ci surprinse di.rect, prin elanul i'nt'mti',
thtar in mi,jlocul apardntei dezordini a Lucru'
't'zlor reale, Si fi,rate dwabi'L cu aiutorul unor
noi mijloace, care sd nu mai, fi'e bazate pe arta
modele.ului, cz pe aceea, tncd, emb.i,anard,, a'
rn o dwl a{ i e z p r i, s m a t i, c e1.
De kt Pousstn IcL Cdzann'e! Ce titlu fru,mos
pentru, o erpozr{ze in care aces"neuoie constantd
1 Llrilizrree vibraliilor culorilor specrrului, disociate de
prismi. {N. l'r.)
29
16. pe care o a.re francezul d,e a. echilibra matiuele.
de
-a eompune fd.rd, tncetare, sr apare d,e-a tun-
gwl a d,oud. secole d.e netntrerupti irzoudri. Dinz_
potriud", organi,zarea unei maiilestdri care sd,
grupeze apere d,e la C€zanne gi pind. i.n zitele
noastre ar fi mai, diticild, atit din calL*a nume_
roaselor rdzurdtiri suu (l,ezertdri cJe ta linia
speeific fraWezd, cit gi a zntroducerii Ia noi a
artei: abstraete, importate di,n strd,indtate. Aceastd
artd. ab-stractd,, pur- ornamentnld,, cat"e a pri-
le.juit descoperiri rleseori, interesante, t7.11 fr.re
nzmic prin care sd, ne poata scdrtce: ee ?rler(le
p-rea direct cdtre scopil suprenx al artei, caie,
dupd, cum am ud,zut, consti in decoiarea unei
suprafetg, pldne cu ajutoy'tt| uno1. senLne ;i
culori, diferite. Sd mergi clrept lu fet! E ca
Fi cunx ai obfine cele mai
^aii faroruri d.e la
! fgrnetg fdrd, a-i, face, In preatabil, cutte. pre-
Jerdnx sd a;teptdm, sd. protestd.m nerdbcldtori d,ar
sd. agteptdm totugi, gti,ind. cd, cea mai mal e pl.d_
eere e tocmai cea am,inatd..
Aceastd, aqteptare fremd,ti.ndd, a pldcerii, stt.
prerne care este sportul nostru nalional, pous_
s-|1t a practicat-o cu o fi.d,etitate idrd, pereclze.
Neauind d,ecit un scop.. sd egatezl prEn ritmu_
rile sale personale regu,tile oirti"ilor', it a agto_
'nlera,t 7te dru,mu'|, eare^-I d,ueea spre' aee,6ti,a"ob_
stacole de necrezut. Ori,ce
"ra bun pentru a_i
nntirzia cursa; i.gi, uine sd zimbe1ti'cind. uezz
cu citiL silin,td. studia Bibtia cind. trebuia sd._i.
ztustreze- un episod. costumele Si, obiceiurile d.acd,
e,ra torba de antichitate, ca Si, legtte compozi_
{i,ei qi al.e proporfiilor cl,asice.'
Noi ne-am eliberat de astfel d.e gri,ji,, care_i
rodeau incd pe Delacroir 'qi
pi ingr"r, clar
aceasta deoarece ne-&rTl d,at seama cd_qt pierau_
serd. ori,ce calitate stimulatoare qi nu ientru ca.
am fi dorit sd, netezim clrumul'care iuce cdtre
implinire. Se ua ted.ea ce obstaco,le ne_arn
creat
_noi. Ajultge pe:ntru moment sd notdm c(L
metoda..poussi,ni,std,, care constd, in muttiptica_
rea.c.otiturilor, inainte d.e a atinqe erpresia d.e_
Iznfixua, adeudratq cale a ;colarilor iilitori, nrr jn
,r lrlil tt.lttt.tultt'ttat{t in folosul unei rtt'Le sirnpLe,
Itrrrr ::rtltsl ra,turi ur,zibil,e, J'd.ra ambigui,tate rsi
Irt r(t (l t u nlai,.
Act st, 'portret aL lut Poussin n-ar ti complet
<ltu:tr. tt,u i-aS add,uga o trdsd,turd, esen$iald,. Acest
rtm seuent qi attt de seritos era un naiu, in stare
:tt se ntire .gi sr7 se indigneze de faptul cd' nu
csLe tn[eles i,n propri,a Lui {ard., ca qz at'm ingra-
ti.(;udznea nu ar fz singura monedd, cLL care oa*
meni,z
- $i ehiar sutserani,i:
-
qtzu sd, reconv
pcnseze geniul. Pentru a se rd,zbuna de tnjuriile
pc care Le-u indurat tn ti,mpul qederi,i sale lq.
Paris, unde domnul, de Fouquidres, pictorasbine
infipt la curte, indrd,znea sfi-i facd obserualtz
'rcferitoare la lucrd,rile luz, qi,-a dat osteneala
sd. Ttr,cteze ct pinzd. rdzbu)niitoare, a cd'rei. eris-
ten{d, e cunoscutd, din descrt'ereu f d.cutd, de
primul ei, posesor, domnul Mare Didot (pinza
a apar$L'nut apoi dumnului DuJourng, Inembru
aL lnstitutului Regal Francez, ;i ne i,ntrebd,m ce
s deuenit pe urmd,. Iatd, aceustd ciudatd. des-
criere,
N. POUSSTN l$i rA IIAMAS BUN
DE LA DU$MANIi SAI DIN PARIS
SAU LOVITURA DE MACIUCA.
Scena se petlece pe o cimpie mohoritd, spai-
rna artelor: frumoase.
O locuinla mizerabilS, ca o qurd, d[ misura
gustului arhiteclilor.
Regina Prostiei (Lemercier, arhitectul galeriei
palatuiui Luvru) este reprezentati acolo cu trd-
siturile unei femei stupide, cu obrajii rotunzi,
zimbet timp; e incununatb cu maci pi are drept
tron spinarea unui academician cu urechi lungi
(Fouqui,dres, pictor al galeriei palatului Luvru);
cu o mini cuprinde ;i stringe gitul iubitului
ci, cu cealalt5 mingiie figura lungi gi tristS a
ridicolului personaj. Sub picioarele Prostiei se
afld tratatele qi atributele artelor frumoase,
peste care ea piqegte cu maiestate.
Ochiul favoritului cu urechi lungi se animd,
in e1 so furigeaz6, insidios, orgoliul, cel care
l1
17. pdtrunde peste tot. Urechile lui academice se
agiti cu voluptate; ndrile sale largi fream5.td
drSgdstos, iar din
^_{rumoasa lui gIrd, gralios
cdscatd,.sc-apd un fin compliment "pentru
ama-
bila
-regind a Prostiei. Aceit grup amintegte de
cei doi mdgari ai bunului La"F ottaine, care se
scirpinau unul pe altul.
. Pe gitul academicianului patruped se afli un
Ian! de aur; de el atirn[ o'medaile din acelaqi
T:t"lt. atribut al Etiinlei ;i noblelei sate, iar p'e
medalr.e sint gravate inilialele J. F. (Jacqies
ft'ouquid,res).
Pinteceie nobilului savant odihneEte pe pd-
mint, dar labele sale din fald schileaze miEcaiea
de a se ridica pentru a pu.ta pe d.raga sa pro_
tectoare intr-o cursi rapidd spre nedurire.
.
La picioarele reginei-prostiei se afII geniul
ei.greoi, afnile de-abia incep sd-i creascd] per_
mifindu-i doar s6 se tjrasci;^in bucuria sa pros_
teasc5,.-sfigie fdrd milf, lucrdri despre a"hitec_
!urd. (Printre care e indicat .rn plan aI lui
Poussin.)
,..In picioare, in Iala portretului mdgarului
titrat, se af15 geniul sdu josnic: ar-ipilc hJi ceva
1111 l"lgi ii permit un Lbo, mai indrdznef 5i
qesrul.-de sus pentru a trece razant la indllimea
scaietilor. Ocupalia lui timpl ryi rea constd in
a drrrJa Seturile urinei sale asupra unei palete
incircatd de culori gi inarmatd he pensule.
Zeifa Norocului, cu roata ei, purtatd de nori,
revarsd., cu o expresie ingr:iioratd. co,::nul
alurnd-enlei asupra itupidei r""girl" a' prostiei.
pdrind a-i spune: ,,Dirurile fe c"oe f"
-pr:;_
meqti nu le datorezi decit dest-inului orb,,.
-
Hercule igi face aparilia (poussin); e inar_
mat cu md.ciuca lui ca trdsnetul: Zeila moro-
cului, ca !i- Sr_upul celo.r patru amici, absorbitj
de ocupaliile lor demne de dispre!,
'nu_l
bag6
in seamd.
Atitudinea lui Hercu_le, expresia lui, migca*
rea, totul e la e1 inspdimintdtor. Minia lui e
teribil5,
^are fulgere in ochi qi trdsnetul in
mrna gr tieca,re dintre muqchii s5i incorda{i cie 3?
l'rrrrr, r, ,, t'ondamnare la moarte a du;manilor
l;lli
l)'rrrr invidia {Vouet Ei gcoala lui) vegheazi
p;r;;ii Iui Hercule; ea vede cum, printr-o 1o-
,,'iturii cle mdciuc5, acesta va zdrobi pe sus{i-
rri:tolii gi prietenii ei, prostia, ignoranla gi du-
lrurile lor supuse qi, fdr5 a-qi misura fortele
li uitind obiqnuita-i laqitate, ea se aga!6 cu
o mind gheare ingrozitoare
- de obrazul
lui Hercule pe care il sfigie, iar cu cealaltd
ii apuci qi ii strdpunge bralul.
Eforturile acestui monstru sint extraordi-
nare; toati acliunea sa exprimi furia. Pe
fruntea sa se zbirlesc qerpi livizi, capul sdu
este cel aI meduzei inspumate. Oricare altul
decit Hercule ar sucomba; dar ce poate face
durerea in fata unui mare curaj ?
Infernul dezldnluit n-ar putea opri impulsul
nestivilit al mdciucii lui Hercr.rle. Ea se va
prdvdli asupra dugmanilor ficindu-i praf. Chiar
qi invidia, agilate de bratul lui, va cidea peste
ei, tmpins5. de aceeagi loviturd. Ei sint pier-
duti, sint ca qi morli.
Ce grup admirabil! Ce energie! Ce loviturd
de mdciuci datd prostiei, ignorantei qi susli-
nitorilor 1o'r existenli, ca qi celor ce se vor
mai naqte?
Dar sd ne odihnim putin privind un grup
mai linigtit: doud genii protectoare (domnii de
Chantelou gi Noyers) planeazd deasupra ca-
pului lui Hercule (Poussin) gi i;i disputd pld-
cerea de a incununa victoria lui sigurS, tm-
podobindu-i fruntea cu o imens5. coroand de
laur, singura recompens5. demn[ a curajului
qi a virtulii.
A fost greu de al,es intre scrisrtrtle lui Pou,s-
sin, fitecare con{i,n|,nd detalii esen[tale przuit"td,
artu., euenimentele epoci,i,, ambitiile art'istu,lui,
sau descurajdri.Ie lui in fa{a nein,telegeri,i Si u
calornnzilor. Au fost selec,tionate de preferinfd,
cele care tratau despre picturd. Aceste frng-
rnente ne fac sd regretdm cd marele pictor n-a
.:
18. auut _ti,rnpul necesar sd, redacteze tratatul pe
care l--am !i, agteptat d.e ta el. Dughet, alrnna-
tul s.d.u, ne informeazd cd ,,to{i. fVancezi.i, cred
cd, Poussin a ldsat ureun tratat... e adeudrat
cd, l-am auzit d,e mai multe ori s,rtuntnd, cd.
ar dori .sd, inceapd. un stud.iu d.espie picturd.,
dar, degi l-am pisat ptnd. ce am d,ersenii pli.ctl,_
sxtor sd.
_inceapd. aceastd, lucrare, md amina
mereu de Ia o zi. la alta. . .,,. latd, ined, un
ptunct in care se i.ntilnesc cei: mai mari maeq_
tj,-ot_ nogtri. $i, C1zanne promitea sd scri,e:
,,v e dcrtorez adeud,rul despre pi,cturd, Si it uoi
s1)zrne", ii trdnsmitea et lii nriite Bernard,, ca
,si Poussi.n lui Chqntelou: ,,V-aS auertiza d.e
mq,i ,multe lucruri, irnportante care trebuie lua:te
in, considera{ie in pfcturd, d,ar Ttentru aceasta
n-ar.fi, suficient nimai sd. scriu- o scr:isoare, ci,
ar fi neuoie sd cornpun o carte,,. Dar moartea
o srnuls din ml,inile acestor teoreti,cieni >;pa,fta
prast
^ascu{itd" de care se sfiau in mod eiage_
rat,. Cdci ,publicul nu este ati,t d"e prost ii,ctt
sd, ceard. artiqti,Ior sd, se erprime ci scriitorii
de pro-fesie; el mai qtie, pb ileasupra, cd tn
acest domeniu literaturi,zar.ea nu faie d,eclt sd.
incurce lucrurile care se cer yormulate cu lim_
pezime. $i. datordm ltti pousiin gi. tui Czanne
unele Jormuldri definitiue, care uor d,ura tot
atit cit ;i operele lor.
,r l.ll',( )ltl l)L liiCOLAS POUSSIN
( I
"'l'l
lrrri,)
/l)l(l :)n ll LUl CF.IANTELOU
Domnule,
Voi a;rtepta si ajung, cu ajutorul lui Dumne-
zeu, ling[ dumneavoastri pentru a-nri ex-
prima recunoqtin{a ce v[ datorez nu prin probe
ci cu fapte, dacd md veti considera demn. Pen-
tru moment nu rr) voi deranja cu o lungi
misiv6, v5. voi anunla numai c5 vd trimit ta-
bloul dumneavoastrS cu marina prin Bertholin,
curier din Lyon; I-am arnbalat cu grijd gi cred
cd-l veli primi in bune conditii. Este insotit de
un alt mic tablou pe care il trimit domnului
d.e Bonnaire, ofiler (purtator al mantiei 'rega-
1e), deoarece nu am avut pind acum altd oca-
zie de a face s5-i parvinS. Ii veli permite deci
s[-1 ia, cdci ii apartine.
Dupi ce veti primi tabloul dumneavoastrS,
v5 rog, daci veli crede de cuviinld, s5-1 inrS*
rnati cdci are nevoie, pentru ca, ochiul privin-
du-l in toate pdrlile lui, razele vizuale si fie
relinute in lucrare gi si nu se rispindeascS in
afara ei, primind gi imaginile obiectelor inve-
cinate care, amestecindu-se cu cele pictate, ar
provoca confuzie.
Ar fi potrivit ca rama sd fie auritd cu bronz
mat, simplu, care se potrivegte bine culotilor
picturii, t:ir5 a le dduna.
In rest, daci vi veti aminti de prima scri-
35 soare pe (:are v-am trimis-o, relativ la miqcd-
19. rile .figurilo_r pe care vd promiteam sd le re_
prezint, Ei dacd. in acelaqi^ timp, veli privi ta_
bloul cred cd le veli ,""r.rr-rouqiu r4so, p" cete
care.lincezglc, pe cele care admird, p" ceie care
exprimS. mi1a, care impa,rt po*urri, care sint
in mare ne_voie, cdrora le cite ."t* d" imlia-
care, sau altele, cdci primele ;apte figurl iin
:1,:g? _vd
vor, s,pyne tbt ccca
".,'"r" scris, iar
resrut e car:n tot in acelaqi fc,l. CiLili relaiarea
,,si privili tabloul pentru' a rrc.dea iaci toate
corespund subiectului.
$i dac5, dupd cc l-a!i examinat de mai multe
ort. velr avea oarecar.e mulfumire, vd rog sd_mi
dali de qtire firrri icni pcntrr.,
"" ,j mfl bucur
cd v-am sntisflicuL cle pr.ima clatd cind am
avut cinstea s6 vi
^se_rvesc.
Dacd. nu, rnn oblig
si d^reg
_orice, i.ugindu_vd sa avetf in vede,re
ca gindul e grdbit dar trupul slab. '
Am scris domnului primar despre principala
p'ricind care m5. reline aici in ',ru,.r'
aceasta;
vd implor deci, domnule, ca impreund cu el
s-d. cere{i scuze fit numele *ul, *orrruniorulur
de Noyers, astfel incit, adiugindu_." ii aceastd
amabilitate celor pe care lilrric le primesc
de_ Ia dumneavoastid, se va ;;; tlatd viata
cei mai indatorat servitor ain fume.
-
Din Roma, 28 aprilie 1639.
CATRE CHANTELOU
Ir trrr irroti potrivit persoanei cdreia ii este
rlr';;lrrrrl.. I)eoarece, pentru a spune adevlrul,
lrr('irl)(.t'ca ar fi tocmai buni pentru a servi
tlr' plivilie de mdruntiguri; aqa cum e, vd tri-
rrril. ccca ce gindesc dupd cum vedeli. Spa-
(iLrl A din desenul cel mic vd arati forma
lcmniriei, a$a cum este in realitate; in porfiu-
nea de la a la b din desenul mare se afiSr ce
s-ar putea picta pe ea pentru a o imbog5li.
Ornamentele sint simulate pe briul care iese in
alarf,, marcat in micul desen X. Pentru spa-
tiile marcate cu litera d, monseniorlll va ale-
ge, dac5 va dori, ce ii va place mai mult, pen-
tr:u cd pe suprafelele rotunde care se afld aici
se pot reprezenta profefi, sibile, apostoli, im-
piirafi, regi, invdlali gi oameni ilugtri ca Ei de-
vize sau sentinte. Celelalte spatii invecinate
pol fi pictate in camaieul cu vase in stil antic,
goale sau umplute cu flori sau impodobite cu
mici figuri, dupd voie, sau reprezentincl unele
dintre personajele pomenite. In spaliile J se
poate face orice vrei, locul fiind pulin mai
degajat decit restul.
A; dori, de asemenea, si qtiu ce ar prefera
monseniolnl pcntr:r,r piafon: seniorul Domi-
nique se ofcrii si il picteze. Mi s-a p[rr-rt c[, de-
oai:ece lemneiria e lipsitd de corniqe, ar fi bine
sd se simuleze una, ;i sd se facd ceva pentru
ca spatiul pomenit aI plafonului sd pard mai
mic, cu atit mai mult cu. cit, daci ai v,rea sd
pictezi in ccntru ceva care si pard adincit,
suprafa[a o prc.il mare fald de distan{a micl
de la care poate fi vhzut. M-am gindit, de ase-
menea, cii ornamentul acela ar trebui sb se
potriveasc:t"r cu sala mdca,r in colorit, adici si
aibi alb, :rrlr Si albastru-verde. Dac6 aveli
timp si n<' r'i"rspundeti, vom ciuta degrabd pe
cineva clrle si execute lucrarea cit se va putea
de binc.
Baronr,rl l,'oucluidres a venit si m[ vadd, cu
mdretiil lui obi;nuiti; i se pare foarte ciudat
Poussin
Domnule, deoarece domnul de Maurov, dorincl
ca Monseniorul sL poatd, la intoarceie, sd 1o-
cuiascd in casa lui comod ;i cu pl[cere, grd*
beEte lucrdrite de aurire , ta-i"dflr, de fini_
sate a ornamentelor din sdli gi camere, ar
doli sd fac6,la fel gi in birou; de'aceea vd tri-
mlt acesle doud {oi de-hirtie in cale. pe cea
mai micd, e desenati distribulia gi -compartr_
mentarea fiicute de arhitect (Dumnezeu sd._l
!11":?I]""t"ze) dar,_cum nu-i cunosc intenliite,
ma aIl.u in incurcdtur5, voind a_i decora. in* 3E 3V
1 Suqerincl relielrrl. (N. Tr.)
20. c5. s-a umblat la ornamentul marii galerii fdrl
sd i se fi comunicat ceva. Zice cE ai6 un ordin
al regelui, confirmat de monseniorui cle No_
y€rs, cuprinzind directivele pomenite, pretin_
zind c5-p-eisajele sale ar fi piincipala'podoabi
a acelui loc, tot restul fiind doaf aetitii tara
importanld. V-am scris toate acestea ca sd. vd.
fac sd rideti. Tabloul pentru Saint-Germain
nu e deloc terminat deoarece nu am avut timp.
Tot restul merge bine, mullumesc lui Dum-
l-ezeu. Rog cerul, domnule, s6 vd dea fericire.
NIa incredinlez bunS.voinlei dumneavoastrd. si
v5 sdrut dreapta, rlminind,
domnule,
prea supusul dumneavoastri servitor
Din Paris, 1g august 1641.
Poussin
Toatd echipa noastrd vi se inchind.
CATRE CASSIANO DEL POZZO
Prea ilustre qi vene,rate domnule abate,
J5. rog, ilustre qi venerate domn, sd mi cre-
deli c5, de fiecare dati cind pun mina pe pan6
pentru a vd scrie, oftez, ro;esc ;i md tulbur,
nu de altceva ci numai din p,ricind cd md afiu
aici un servitor inutil; e adevdrat cd jugul pe
care mi l-am atirnat de grumaz m6 impieOibd
sd vd dovedesc cit md simt de indatoral ca qi
afecliunea ce v5. port, dar sper sd-l lepid cit
mai r-epede pent,ru a vd servi din nou ih voie,
dragul meu domn gi stipin. Firi nici o in_
trerupere, lucrez cind la un lucru cind la al_
tul. A; suferi bucuros aceste oboseli, dacl
n-ar t'rebui sd expediez dintr-un foc lucrdri
care ar cere mult timp. Vi jur, domnul meu,
cd dacd aq rimine multd vreme in aceastd.
tard ar trebui s5. devin un cirpaci ca qi ceilalli
de aici. Studiut 6i -cercetarea lemeinici a ope-
relor antice sau altele nu sint cunoscute iici
sub nici un chip, iar cine are inclinalie spre 38
rrlrrrlrrr i;i lucru temeinic trebuie sd se indcpir-
Itzt. rntrll, de ele. Am pus sd se inceapi dupd
rlr,r;r,rrt.lc mele stucaturile qi pictura marii ga-
lllii rlirr cu prea putini satisfactie (deqi place
lrccsl,or animale) pentru cd nu gisesc pe ni-
rrrr:ni care s6-mi inteleagd intentiile, degi am
cxccu.tat desenele gi in mare qi in mic. Intr-o
zi, dacd mi-o da Dumnezeu zile, vd voi trimite
cklmniei-voastre desenul sperind ca in serile
dc iarn6 sd-I trec pe curat. Am agezat Ia Io-
cul lui tabloul Cina Lui, Hristos in Capela de
la Saint-Germain gi e destul de reugit. Lucrez
ia pictura pentru Noviciatul iezuitilor. E o Iu-
crare mare care cuprinde 14 figuri peste md-
rimea naturali qi pe care trebuie si o predau
in doud luni, fiind astfel silit sd amin trimi-
terea Bofezulu,i lui Hri:stos al domniei voastre
pini Ia urmdtorul prilej. Mi incred in bund-
tatea gi curtenia dumneavoastri f[rd margini
gi sper ci md veti ierta. Vd rog si md cinstili
cu numele de umii servitor al strdiucirii si
cinstirii voastre.
Umilul servitor
Nicolo Poussin
Paris, 20 septembrie 1641
CATRE CHANTELOU
Din Paris, 20 martie curent
Domnule,
Seniorul Salomon Girard, dragul meu prieten,
plecind de aici pentru a merge la curte, s-a
oferit sd vd prezinte inchindciunea mea umili,
impreuni cu epistola de fali prin care vi mul-
tumesc pentru onoarea pe care mi-afi ficut-o
scriindu-mi gi impbrtdqindu-mi frumusetiie pe
care le-ali vdzut in cdldtoria dumneavoastrd.
Sint sigur ci aveli dreptate cind spuneti c5
de asti data ati cules cu mai muiti pldcere
floarea frumoaselor opere pe care altddati
le-ali vdzut doar in fugd, fdri a le descifra
a9
21. bine. Lucrurile in care se afli perfecliunea
nu trebuiesc vdzute la repezeald, ci pe inde-
lete, cu raliune qi inteiigenl5. Ele trebuie ju-
decate cu aceleaqi mijloace bune prin care au
fost f6cute. Frumoasele fete pe caie le-afi vi-
zut la Nimes nu v-au delectat desigur mai pu-
tin spiritul prin mijlocirea ochiloi decit fru-
moasele coloane de la Maison Carr6e 1, avlnd
in vedere c[ ultimele nu sint decit replici din
vechime aie primelor. Socotesc cd e o mare
mullumire ca intre lucrdrile la care rnuncinr
si avem parte de cite un divertisment ca,re sd
ne indulceasc5. truda. Nu md simt niciodati
atit de dornic de muncd qi de efort ca dupl
ce am vdzut vreun obiect frumos. I)ar vai,
sintem aici prea departe de soare pentru a pu-
tea intilni ceva plicut. Dar, cu toate cA ochii
mei nu intilnesc acum decit hidoqenii, pulinut
rdmas din impresiile frumoase avute pe vre-
rnuri mi-a dat o oarecare idee pentru trontis-
piciul cirtii lui Horaliu, care poate trece
printre alte mici lucrd.ri pe care le-am desenat.
L-am incredinlat domnului de Chantelou, fra-
tele dumneavoastrd, pentru ca domnul lVlellan
si nu spund c5. eu sint de vind pentru intir-
zierea terminirii cdrtilor dumneavoastrd. Dupi
ce domnul du Fresne imi va da subiectul fron-
tispiciului Cdrlii Conciliilor, il voi executa,
deoarece nu doresc altceva pe lume i{ecit sd
vd. servesc. Aq fi scris qi monseniorului, mul-
fumindu-i pentru cinstea pe care mi-a fdeut-o
scriindu-mi despre (pictura) Mi.losteni,a, daca
nu m-a-$.simfi prea siab gi nepriceput Ia graiul
lmpodobit pentru un personaj atil de d61icat.
Voi face gi eu cu et ca pisdrile care pleacf,
din Palus Meotides (Ma,rea de Azov) pentru a
trece muntii Taurus, temindu-se de
-
vulturii
care trdiesc acolo. VE implor, Domnule, s6 rni
scuzati -fa!i de el qi s5-l asigurati cle supu-
nerea qi credinla mea. Vi transmit o scrisolre
1 Maison Carr6e
-
cclebru templu rorran din Nirnes.
(N. Tr.)
40
Itrtrrir,rr rlr' la Roma. Md
r irnlr pr.rrLl'u totdeauna
rl rlrrrnneavoastrd foarte
lllt vilot'
( JNTRE CHANTELOU
inclin cu urnilinfl rli
indatorat $i devotiir
Poussin
Din Paris, in acest T aprilie 1642
I)omnule,
Am avut de curind onoarea si primesc o scri-
soare de la monsenior, datati 28 martie, care
incepe chiar cu aceste cuvinte: ,,Geniui lui
Poussin vrea si se manifeste atit de liber incit
nu doresc nici micar si ii indic ceea ce cel al
regelui doregte de Ia geniul siu,,. Domnule,
n-pm qtiut niciodatd ce dorea regele de la
mine, care sint servitorul sdu umil, qi nu c,retl
ci i s-a spus vreodata }a ce sint bun. Mai mult
decit atit, imi spune cd maiestatea sa ar fi
mullumiti ca eu sd dau directivele generale
domnului primar pentru a conduce su6 supra-
vegherea mea toate lucririle marii galerii. O
voi face bucuros. Cici, cunoscindu-gi lnteresul"
lui ii va reveni ciqtigul qi, lucrind, ar mai ;i
1l5bi. Totuqi nu pot s* tnleteg gi nu mi-e clar
deloc ce doregte monsenioruf de la miri6, cu
atlt mai mult cu" cit lmi este imposibil sd rea_
lizez ;i frontispicii de cdrfi, o Feiioard, tabloul
Congregaliei Sfintului Ludovic, toate desenele
pentru_ galerie, gi sd fac qi proiecte pentru ta_
pjs-eriile regale. N-am decit
-o
mini $i o minte
slabd gi_nu pot fi secondat de nimeni, nici
ugurat. El zice cd aE putea, ca o distraclie a
frumoaselor mele idei, si lucrez Fecioara po-
meniti mai sus gi Purifi.carea Maicii Domnu-
Iui. E ca gi cum mi s-ir spune: fd un desen
in timpul liber. Dar sd ne intoarcem la dom*
nul prirnar. Dac[ e gata si faci ce-i voi spune,
imediat ce va voi sd inceapi il voi informa
despre ce va avea d.e fdcut. Dar pe u,rmi nu
mai vreaq sA pun mina pe nimii. Dar daei.
41
22. tlcbuie sd agteptdm sb indeplinesc lntii ordinele
monseniorului, si nu-mi mai vorbeascd de alta
ocupatie pentru c5, aga cum am spus de atitea
ori, aceasta e tot ce pot sd fac gi, chiar dacd
a;
-
fi complet desc[rcat de alte obligalii, dese-
nele pentru tapiserii ar ajunge s5-mi dea dc
gindit fird ca si mai am nevoie de alte dis-
traclii. Vd rog s5 md iertali, domnule, daci
vorbesc cu atita iibertate. Feiul meu de a fi
mi obligi sd caut qi sd iubesc lucrurile bine
o.rdonate qi sd fug de confuzie, care mi-e tot
atit de contrard ;i vrdjmaqd ca lumina obsclt-
relor tenebre. Va spun toate acestea in parti-
cular, ca o mdrturisire, fiind sigur cd sintefi
bun din fire gi pentru ci durnneavoastrd diri-
jali gindurile monseniorului, mai cu seamd in
domeniul acesta.
EXTRAS DiN FELIBIEN
Con.uersa{ii despre uie{ile ;i operele celar mai
excelen,ti pictori. . .
(Edition de Tr6voux, 1725).
Aceste spuse (despre tabloul din Novi-
ciatul iezuililor) nu ar fi fost in stare si-l
atingS pe Poussin dacd n-ar fi stiut cd ele
ajungeau pini Ia domnul de Noyers care le
asculta, gi care poate s-a gi trddat in vreun
fel. Acest lucru i-a clat lui Poussin prilejui
sd-i scrie o scrisoare tunga. in care incepea
prin a-i spune: ,,Cd ar fi dorit, aqa cum fdcea
pe vremuri un filozof, s5. se poati rieclea ce se
petrece intr-un om. pentru c.i astfel nu nurnai
cd s-ar dezvilui viciul gi virtutea, dar gi qtiin-
!a qi bunele discipline, ceea ce ar fi de un
mare avantaj peisoanelor savante, ale cdror
merite ar putea fi mai bine cunoscute; dar cum
natura a procedat altfel, e tot atit de greu de
apreciat just capacitatea oamenilor in qtiinle
sau arte ca pi inclinaliile lor spre moravuri
bune sau rele;
.,('ir lol rl,rrcliulgipriceperea celor savanfi nu
lr,*rlr. rlrlrgl restul oamenilor s6 aibl o cre_
rltrrli rlr,lrlini in ceea ce spun. Ceea ce se ;tie
rllr;trrl rlr. bine, dintotdeauna, despre unii pic,
lor t, nr..t numai cei mai vechi, dar gi cei mo_
rlt'r'ni, ca Annibale Carracci sau Domenichino,
(';u'o n-au fost lipsi{i nici de artA gi nici c1e gti-
rnfi pentru a-qi face apreciate meritele gi care
l.otuqi nu au fost recunoscute, pentru ci n_au
rrvut noroc, ca qi din pricina uneltirilor invi_
rliogilor, care s-au r.r-ucurat toat6 viala de o re_
putalie gi o fericire pe care nu le meritaserd.
Ci se poate socoti prin nenorocire aldturi de
Carracci gi de Domenichino gi, adresindu_se
domnului de_Noyers, se plinge-ci acesta plea_
ci urechea la birfel.ile dugmanilor sdi, din-
a.u-fe 91 ^insuqi oeazia s6-l calomnieze, porun_
cind sd fie scoase de pe locurile lor tubririte
acestora, pentru a Ie ageza pe ale sale.
CI cei care puseseri gi ei mina la lucrdrile
incepute in marea galerie gi care pretindeau
si obfind un cigtig, ca qi cei care sperau sii
aib6 citeva tablouri de mina pictoruiui pous-
sin, qi care erau iipsili de ele in urma interzi_
cerii de a mai lucra pentru particulari, sint tot
ati{ia duqmani care itriga neincetat impo.crrva
lui. $i cu toate cd nu ire de ce sd. se teamd
de, ei,
-
deoarece, prin mila lui Dumnezeu, ;i-a
dobindit un avut care nu e datorat norocului
ca s5-i poatd fi luat, ci care il intovirigeqte
peste tot, totuqi durerea de a se simti atit de
ndpdstuit ar fi destul ca sd-l determine si se
iuslifice, sd-qi suslini pd,rerile, mai intemeiate
decit_ale celorlalfi, $i sI dezvdluie impertinen_
ta calomniatorilor sii. Dar teama ae i ti pUc_
trsitor il face sd spund doar in citeva cuvinte
ca cei care iI scirbesc de lucrdrile incepute in
marea galerie sint ignoran{i sau rdutdciosi.
ToatS lumea poate sd-si dea'ru"*" $i;h;;;i
insugi ar trebui sd bage de seamd ci, nu din
intimp_lare
_ci pe buni lreptate, poussin a evi_
tat defectele_ qi monstruoziidlile care erau des_
tul de vizibile in ceea ce incepuse ie-Mercier,
.13
23. ( urn sinl, aspectul greoi gi dezagreabil aI ju_
ct;rrii, coborirea bol{ii care pdrea cd se pribu-
leste, tristefea, sirdcia gi uscdciunea tuturr:r
p6rlilor gi alStur.area unor elemente contrare
qi opuse, de nesuferit atit pentru simluri cit
gi pentru ratiune, ca lucruri prea groase iingtl
a1tele prea subtiri, unele prea miri qi altJcr
prea mici, p,rea puter.nice sau prea slabe, cu
un intreg acompaniameni de alte lucruir.j. ne-
pl5cute.
$i nu era -* continu[ Foussin itr scrisoar.ea
sa
- nici o varietate, nimic nu se suslinea, nu
se lega, nu avea suit6. lVldrirnea cadielor nu
corespundea prin proporlii distantelor de Ia
care trebuiau privite gi nu puteau fi vizute
comod pentru ci aceste cadre erau agezate la
mijlocutr bollilor, chial cleasunra capului pri-
vitorilor care ar fi fost, am putea spune, orbili,
dacd ar fi dorit sd le vad-d. Toatd comparii*
mentarea era defectuoasd., arhitectul se }dsase
robit de anumite console agezate de-a lungui
cornigei, care nu sint in numdr egal de arn-
bele- p[rti, odatd ce sint patru pe o parte gi
cinci pe partea opusd, ceea ce ar fi- obtigat
ori si se distrugi toatd lucrarea ori sA se lise
neschimbate defectele insuportabile.,,
Dupd ce a relevat astfel aceste lipsuri Ei a
ardtat motivele pe care le arrusese ca sd're-
facd totul, igi justifici conduiia, si ceea ce a
f5cut, explicind cum trebuie privite lucrurile
pentru a le putea judeca bine.
,,Trebuie si qtili, spune el ci existd doud fe-
iuri de a vedea obiectele, una e s[ le privegti
pur gi simplu qi alta e si le consideri cu aten*
tie. A vedea pur gi simplu nu este altceva de-
cit a-{i intipdri firesc in ochi forma gi asemd-
narea celor vdzute. Dar a privi un obiecl
luindu-l in consideratie inseamnd, in afara re*
ception5rii simple gi naturale a formei in ochi.
s5 cauti cu o rivnd deosebiti mijlocul de a
cunoagte bine acel obiect; astfel se poate spune
ci aspectul simplu e o operatie naturali. pc
cind ceea ce numesc prospect este o activital.e
', r.rlrrrrrii, care depinde de trci l'actor.i 6i rrnrr-
rrrr.. rlt. ochi, de raza vizualf, ,si dc distanter cle
l;r oclri la obiect; e de dorit ca tocmai despre
,rr'r':;l ntod de cunoagtere s[ fie bine instruili
('i.r (:(, se amesteci s6-gi dea pirerea.
'l'rebuie s5 remarcim, continuS. Poussin. cd
I;rrnbi'iul galeriei are 21 picioarel iniitime gi
rlistanla de la o fereastri la alta e de 24 pi-
r:ioale. L5{imea galeriei, care indici distanla
rlc la care poate fi vdzut lambriul in toati
Iungimea, are de asemenea 24 picioare. Tabloul
din mijlocul lambriului, are lungimea de i2 pi-
cioare qi ind$imea de 9 picioare, inclusiv bor-
dura, astfel incit l5rgimea galeriei are o dis-
tanli proporlionali pentru a se putea vedea
dintr-o ochire tabloul care trebuie si fie pe
lambriu. De ce se spune atunci cd tablourile
lambriurilor sint prea mici, odati ce toatS ga-
leria trebuie vdzut5 pe fragmente, fiecare pa-
nou separat? Din acelagi loc gi de tra aceeagi
distan![ trebuie sd cuprinzi cu o privire jumS-
tate din arcul boltii deasupra lambriului gi
trebuie sd se qtie ci tot ce am dispus in aceastd
boltd trebuie sd fie considerat ca qi cum ar fi
aderent, ca o placd, fdrd ca nici un corp sd nu
iasi in relief sau s5 nu se adinceasca dincolo
de suprafa{a peretelui, indicind, in ansamblu,
;i boltirea qi decorafia.
CSci daci ag fi fdcut mai mari aceste pirli
care sint legate, sau par a fi aderente la boltS
qi de asemenea pe celelalte despre care se
spune cd ar fi prea mici, ag fi cdzut in aceeagi
greqeal5 care fusese fdcuti inainte gi a$ fi
ap6rut la fel de ignorant ca gi cei care lucra-
serd aici sau care mai executd ,si azi mai multe
lucrSri considerabile ryi care dovedesc ci nu
qtiu ci este impotriva ordinii naturale Ei a
exc-'inplelor naturii ins5;i a a;eza obiectele
mlri mari qi mai masive in locurile cele mai
ridicate qi a pune corpurile cele mai delicate
qi mai slabe si suporte ceea ce e mai greu gi
1 Un picior : 32,5 cm. (N. Tr.)
24. mai puternic. Din cauza acestei ignoran{e gro-
solane, toate edificiile clddite cu atit de pulind
gtiintd gi judecati par a suferi, a se cobori gl
a se pribuqi sub povard, in loc si arate ele-
gante, zvelte gi ugoare, sd pard a se susline
firesc, aga cum nc invald si facem natura si
raliunea.
Cine nu va inlelege oare cit de confuz ar fi
iersit dacd ag fi plasat ornamente in toate locu-
rile cerute de critici, tot la fel cum, dacd cele
pe care le-am aqezat ar fi fost mai mari de-
cit sint, ele s-ar fi oferit privirii dintr-un unghi
mai deschis, cu prea mare forf6, supdrind
ochiul, mai cu. seami pentru cd bolta primeqte
peste tot o lumin5 egali gi uniform6. S-ar fi
p5rut cd aceastS parte a boltii ar fi tras in jos
qi s-ar fi detaEat de restul galeriei, rupind suc-
cesiunea lini a celorl,alte ornamente. Daci ar
fi fost vorba de obiecte reale -- aga cum eu
pretind ci par
- cine ar fi atit de nepriceput
si le ageze pe cele mai mari gi mai grele 1n-
tr'-un loc unde nu s-ar fi putut menline? Dar toli
cei care apucd sd intreprind6 mari lucriri nu
gtiu ci micgorarea vizuald a dimensiunilor se
petrece altfel, dupi raliuni deosebite in cazul
obiectelor ridicate la indllime perpendicular gi
a cSror raze vizuale paralele au punctul de con-
vergen!5 in centrul pimintului."
Pentru a rdspunde celor ce gdseau ci botta
galeriei nu ar fi destul de bogati Poussin
adaug6: ,,Ci nu i s-a propus niciodata si exe-
cute cea mai minunati lucrare pe care ar fi
putut-o inchipui gi ca daci ar fi fost intreba-t
gi-ar fi spus liber pirerea gi n-ar fi sfituit
niciodatd sd se intreprindd o lucrare atit de
mare gi greu de indeplinit; in primul rincl
din cauza numdrului mic de lucritori cores-
punzdtori care se gisesc la Paris; in al doilea
rind din cauza timpului indelungat care ar fi
necesar Ei in aI treilea rind din cavza cheltuie-
lilor excesive care nu i se par chibzuite pen-
tru o galerie atit de intins5., care serveste nu-
mai de trecere ;i care, in plus. ar putea intr-c> 46
='r ri;r r(,cilcl5 intr-o stare la fe,l d<: l.eit cum o
i:;riri{'. (llici atit e de mare neglijen{a qi lipsa
,1,' rllrl;oste pe care naliunea noastri o poartd
lrrt'r'rrrilor frumoase incit de abia au fost create
:,;i rrici nu se mai line cont de ele, ci dimpo-
lrivri deseori pare a se gesi o pldcere in a te
rlislruge. Poussin iqi exprimd mai departe cre-
rlinfa de a fi slujit foarte bine pe rege reali-
:uinrl o lucrare mai ingrijiti, mai agreabild, mai
l'r'umoasd, mai bine inteleasd, mai bine impdr-
{ili, mai variati, in mai pulin timp gi cu mult
rnai pulini cheltuialS decit cea care fusese
irrceputd. Daci insl e vorba si fie ascultate
diferit_ele pireri gi toate noile propuneri pe
t:are duqmanii sii Ie-ar putea face in fiecare
z,i qi sd fie primite cu mai multd bundvoinld
decit rodui strddaniilor sale, ln pofida inte-
meiatelor sale justificiri, el nu ar putea sd se
opund; dimpotrivd, ar ceda de bunivoie locul
altora care ar fi socotili mai capabili qi ar
avea atunei m6car bucuria de a fi fost pricina
descoperirii in Franta a unor necunosculi plini
cle pricepere care ar putea lnfrumusela Parisul
cu excelentele lucrdri spre onoarea na!iunii,,.
Vorbeqte apoi de tabloul sdu din Noviciatul
iezui!;ilor gi spune: ,,Cei care pretind c5' Hris-
tos seamdnd mai mult cu Jupiter rdzbundtorul
decit cu un zeu al milosteniei ar trebui si fie
convin;i cd lui Poussin nu-i va lipsi niciodatd
priceperea pentru a da figurilor expresiile po-
trivite pentru ceea ce trebuie sd reprezinte;
dar ci nu se poate (acestea sint chiar cuvintele
sale, pe care mi le amintesc), c5 nu se poate qi
nu trebuie sd se inchipuie Hristos, in oricare
acliune ar fi, cu trdsdturi crispate ori cu chipul
unui bltrinel moliu, avind in vedere cd de
pe pdmint, dintre oameni, era chiar gre'.r s[*l
plivc;ti in fa!d.".
isi cere scuze pentru felul in care se ex-
primir spunind ,,ci trebuie iertat deoarece a
trdit printre oameni care au qtiut s5-1 inleleagd
din opercle sale, iar meseria sa nu e s5 scrie
frumos".
25. In sfirgit, iqi termind scrisoa,rea ardtind cd
igi dd bine seama de ce e in stare sd facd, fird
a se l6uda nici a umbla dupd favoruri, ci
pentru a cinsti totdeauna dreptatea ',si a nu
cidea in lingugire, Iucruri prea opuse pentru
a se intilni 1ao1alt6.
CATRE CHANTELOU
Din Roma, in acest 5 octombrie 1643
. . . $i apoi, de ce ag mai pune atita pret pe
viala mea, care de-acum inainte va fi mai
mult supdrdtoare decit pldcutS; b5trinelea e
doriti ca qi nunta gi atunci cind ai ajuns bitrin
nu-!i mai place. Nu md las totugi gi incerc
sd trdiesc ctt mai vini, bucurindu-md mai ales
cd binevoili sd-mi dali prilej de a vd servi. . .
CATRE CHANTELOU
Din Roma, 25 aprilie 1644
.. .ln sfirEit, domnule, trebuie sd. recunoagtem
c5. nu existd oameni care sd. te mulfumeascd,
unora lipsindu-le inteligenfa, altora dragostea
de munci necesard pentru indeplinire. in ceea
ce m5. prive;te, a doua insuqire nu md va im-
piedica niciodatd de a vd da un lucru bun,
dar daci prima citatd nu functioneazd in pas
egal, sd m5 iertati, cdci nu am crulat nici o
ostenealS. Lucrez energic la tabloui TJltzma at-
minecd.turd, care are un subiect demn de un
Apelles (cdruia ii pidcea foarte mult si repre-
zinte oameni infiorati). N-am s[-l las, cit timp
am dispozifie, pind ce nu-l voi fi adus in sta-
diul de eboq5. Tabloul va conline ;aptesprezece
figuri de birba{i, femei gi copii, tineri qi bn-
trini. dintre care unii se pripadesc plingind,
pe cind ceilal{i se roagi lui Dumnezeu pentru
muribund.
Nu vreau sd vA mai scriu insd altfel, c5ei
pentru aceasta mi-ar trebui nu o pand prost
asculitd ca a mea, ci o pensul5 auritd qi bine
minuit6. 4s
(]A'|RE CHANTELOU
La Roma, in acest 20 august lti45
. . . IVIulteIe boli qi moartea care bintuie m-atr
l'[cut si nu md mai gindesc la altcerra
decit sd,-mi pdstrez s5ndtatea. De aceea, dacd
voi putea sfirEi tabloul dumneavoastri despre
Cottfirnzafie, trimitindu-vi-l la sfir;itul anului,
voi crede cd am ficut mult. El contine 2;l
liguri aproape in intregime, fdrd arhitectura
din fundal, in aga fel incit trebuie cel pulin
5 sau 6 luni pentru a-I termina. $i apoi. dom-
nule, dacS nu vd supirati, acestea nu sint lu-
cruri pe care le faci fluierind, ca pictorii
dumneavoastrd de Ia Paris, care picteazd, ju-
cindu-se, tablouri in 24 ore. lVlie mi se pare
cd fac foarte mult atunci eind luerez un call
pe zi cu conditia sd fie reuqit. De aceea vd
implor sA ldsati deoparte nerdbdarea franlu-
zeascd; daci m-a,9 grdbi, ca ;i cei care rnd
preseazl, n-ag face nimic bun. Sd nu-mi pro-
puneli alte lucrdri decit pentru dumneavoastrd,
c6ci ar fi in paguba serviciilor pe care doresc
sd vi le ofer.
CATRE CHANTELOU
Roma in acest 7 aprilie 1647
Domnule,
Ve mdrturisesc, qi este foarte adevlrat, c6
toate scrisorile, prin care binevoiti a-mi face
o favoare, imi procur.d in acela;i timp gi folos qi
mulfumire. U1tima dumneavoastrd misivd clin
cincisprezece martie a avut asupra mea ace-
lagi efect ca gi cele din trecut, dar cu ceva in
plus, deoarece cu acest prilej m-a!i incunog-
tiinfat. fdri ocoliquri sau interpretiri, despre
impresia fdcutd de ultimul tablou pe care vi
l-am trimis. Nu md supdr dacd sint doienit
qi criticat. Sint obignuit cu aceasta de mult,
cdci nimeni nu m-a menajat weodatd, Ci, dim-
49 potriv5, am fost deseori linta clevetirilor, nu
26. nLrmai a criticil,or, care, de fapt, mi-au ficut
mult bine, impiedicindu-mi sd mi las orbit de
mindrie, gi. obligindu-m5 si mi ridic in ope_
rele mele Ia un inalt nivel la care doresc^ sd
rnd menfin toaLl viafa. $i cu toate ca c.i care me
gritici.nu m.a pot inviifa calea spre mai bine,
crrn pnclna lor voi gisi_o eu insumi. Un sin_
gur lucru voi dori, totuqi, mereu aa. nu_t voi
obfine niciodati, fdri a indrdzni mdcar J
spun, pentru a nu fi acuzat de prea rnqri pre_
tenfii. Trec deci mai departe spunindu_vd cd
atunci cind mi-am pus in mint6 sd pictez ta_
bloul pomenit, in felul in care este. i"-.*f"qi
tirnp am b[nuit cum va fi judecat. Existd aici
martori si8uri care vi vor atesta aceasta in
persoand. $tiu cd pictorii de rind spun cd_fi
schirrrbi maniera de cum iegi cit de pulin din
str;ilul obisnuit. c*ci biata pictura e"ie redusd
la stampd, ba a$ spune mai Uin" *o.miiiL
(dac5, in afara celei ieEite din mina gr:e_
cilor, cineva a vdzut-o_vreodati vie). AS p,it"*
s6. vd spun aici citeva lucruri pe aceasti i*ra,
foarte adevdrate gi .r""unordrt* J"- ninrc.ni.
Trebuie sI le trecem insd sub tdcere. V; ;;;
tu.*o.i si- privifi cu un ochi favorabil, cum e
obrcerul dumneavoastrd, tablourile pe care ,vi
l" _"nj.
trimite, deqi toate sint piciaie'sl colorate
diterit. asigurindu-vd ci voi^ face toate etor_
tulile pentru a mulfumi ar.ta. pe dnmneavoas_
trd 5i pe mine. :
CATRE CHANTELOU
' Din Roma, 24 noiembrie 1642
- . . Dacd tabloul reprezentind pe Moise ,gisir
in, apele Nilului, care aparline domnului poin_
tel, v-a fdcut si-l iublll,' aceasta
-
nu dove_
de;te deloc cd I-aq fi iicut
"" *ui rnulta
dnagoste decit tabiourile dumneavoastrd.: Nu
vA dati seama cd natura subiectului-*
"".r""
i:*g,efect, ca.9i dispozilia dumneavoastrl,
pe crnd subiectele pe care le tratez ,pentru
durnneavoastrd trebuie si fie ,reprezinttat., in s0 51
altd' manier6. In aceasta constl tol artificiul
picturii. Vd 'rog sd-mi ierta{i libertatea dacd
v'5'spun ci v-ali pripit in judecarea lucr'I,r"ilor
mele. E foarte greu sd apreciezi cum se cu-
vine, dacd nu posezi in aceasti art[ qi rnultd
te-orie qi practicd imbinate. Nu nurnai apetitu-
rile noastre trebuie sd judece, .ci gi raiiunea.
De aceea vreau si vd informez asupra unui
luc1u. important, ficindu-vd s[ cunoigteli ce
lrebuie sd. observi in reprezenta,rea subiecte-
lor' picturii.
Vajnicii nogtri greci din antichitate, inven-
tatorii tuturor lucrurilor frumoase, au gisit
mai'multe moduri cu ajutorul cdrora
"r,
pr"odus
efecte rninunate.
Cur",intul ,,mod" inseamnd de fapt ra{iunea
sau misura qi fairna de care ne servim pentru
a,fa'ce ceva, care ne feregte de exagerdri, f[_
cindu-ne sa actiondm in toate cu o anume mA-
surd Ei moderafie gi, prin urmare, aceastd mA-
suri gi moderatie nu este altceva decit o anu-
miti manierd sau o ordine determinati qi
strictd, aflatd in insugi procedeul prin care iu-
crul iEi pistreazi fiinda sa.
Modurile anticilor fiind compozifii din rnai
nrulte lucruri agezate laolaitb, din varietatea
acestora se niqtea o anumiti diferenfi cle rnod
datoritri c6reia se putea infelege 6a fiecare
din ele pdstra in sine un nu gtiu ce deosebit
mai rcu searni atunci cind luc,rurile alcdtuind
compozilia erau aldturate eonforrn unor pro_
porfii, de unde rezulta facultatea d.e a trins-
mite diverse pasiuni sufletelor privitoriior. De
aiti provine faptul ci infeleplii intici au declus
proprietatea fiecdrui mod dln efectele pe care
le stirnea. Din aceasti cauzd au numit modul
fordinu)l doric stabil, graw gi sever, aplicind-l
la teme grave, severe gi pline de intrelbpciune.
. $i,. trecind apoi la lucruri pi6cute gi 'vesele,
ei.fokrsc.au modul frigian, din eauza modulafii_
lor sale mai m5runte decit ale oricdrui alt rnod,
.Si a aspeclului mai colfuros. Aceste dou6 ma-
nie.re;, qi, nu altele, au fost lduclate Ei aprobate
27. de Platon gi Aristotel care le socoteau pe ce-
lelalte inutile, considerind pe ultimul
-vehe-
ment, furios, foarte sever, stirnind mirarea
oamenilor.
Sper ca inainte de a se implini anul sd
pictez un,subiect in acest mod fiigian. Subiec-
tele de rdzboi pline de groaz6" se-potrivesc cu
aeeastb manierd.
Anticii au mai dorit apoi ca modul lidian
sI se potriveasc5 lucrurilor jalnice, pentru ci
nu are modestia doricului nici severitatea fri-
gianului.
Hipolidianul are in sine o anumiti suavitate
9i blindete care umple de bucurie sufletele
privitorilor. El se potoriveqte pentru teme di-
vine, glorii gi paradis.
Anticii au inventat ionicul cu ajutorul c[-
ruia- reprezentau dansuri, bacanale gi serbiri,
fiind de naturi veseld.
Poetii buni gi-au dat multi silinld, folosin<l
minunate artificii pentru a potrivi cuvintele
la versuri gi a diipune picioa,rele versurilor
dupi _cerinfele vorbirii. Aqa cum Vergiliu a
pro-cedat peste tot in poemul siu, acordind
la fiecare din cele trei fbluri de a vorbi chiar
sunet_ul versului, cu atita abilitate incit pare
c5- odatd cu sunetul cuvintelor aduce in fafa
ochilor nogtri chiar lucrurile pe care le tra-
teazi;_astf,e1, acolo unde vorbeqte de dragoste,
se vede ci a ales ca un artificiu cuvinte dulci,
pl[cute qi foarte agreabile urechii; de aseme-
nea, acolo unde a cintat o luptd de anne sau
a descris o bdtilie navali. siu o izbind5 pe
mare a ales cuvinte dure, aspre gi nepldcuie,
astfel ca auzindu-le sau pionr-rnlindu-le si
pr,ov_oace spaimd, incit, dacd v-ag fi pictat ta_
bloul respectind o astfel de manierd, v-a{i {i
inchipuit cd nu vI iubesc.
Dacd n-ar fi nevoie sd scriu o carte, qi nu
numai o scrisoare, v-a$ informa asupra mai
multor lucruri importante, care trebr_ie luate
in.consideratie in picturi, pentru ca sd cunoaq-
tefi pe larg cit de mult mi silesc pentru a 52
rzA servi bine. Cici, cu tout.e cA sinl.efi foarte
inteligent in toate domeniile, mi-e team[ ca
{recventarea atitor sminti{i qi ignoranti cal"e
vA inconjoard s[ nu vA cot'up[ judecata pu'in
contaminare. Rdmin, ca de obicei,
domnule,
al dumneavoastrd prea umil qi credincios supus
Pousein
.ATRE cHANTELou
Roma, 24 mai i649
Domnule,
Am primit scrisoarea cu care ati binevoit sd
md onorali, datatd intii aprilie, prin care imi
relatati sit'uafia rea in care s-au afiat qi se afl6
in prezent treburile in biata noastrd Franld.
Vi asigur cdr tot ce vedeli a fost prevdz-ut de
acurn Citriva ani chiar gi de oamenii simpli, dar
ceea ce a: fdcut si se prevesteascd ruina noas-
trfl totali este acordul care a fost incheiat
atunci clnd ar fi trebuit mai bine sd murim.
Eram cei mai tari, toli erau gata sd aclioneze
cit mai bine qi D€:arn ldsat inqelafi' Desigw cE
toli iqi bat acum joc de noi gi nimeni nu ne
va plinge cind ni se va intimptra I tot rdul de
pe lume. Sintem comparali 'cu Napolitanii,
vom fi tratali a fel cu ei. Viitorul la care ne
gindim ce1 mai pulin e mai de temut decit
prezentul dar s5-i l[sdm s5 se gindeasci la ei
pe cei pe care ii privegte cel mai mult qi sA
fugim ciitci putem si ne ascundem sub pielea
rnielului, ferindu-ne de miinile insingerate ale
ciclopului turbat gi furios.
Ag fi inceput sd pictez in mari dimensiuni
Fectoara pentru dumneavoastri, daci nu ar fi
fost qtirile rele care ne vin in fiecare zi de la
Paris, pe care acei r5i francezir il dib-trugeau
deja cu cliscursurile lor turbatb, inclt nu rie
agieptam decit la ruina lui. Duqmanii logtri
se liudau ca in curind acest ora$ superb va
53 sefvi de dxern-plu 'celorlalte pentrd totdeauna
28. prin totala sa distrugere. Toate aceste lucruri
ma f5ceau sd cred cd vd gindili la orice altceva
$3,cjt"ta
a vd. impodobi iasele
",.,
,roi picturi.
brnt roarte bucuros cd m_am ingelat in judecata
lnear qi si aflu cd nimic nu vd poate stivili
curiozitatea. Voi pregdti o pinzd ientru ca la
primul prilej sd incep o lucrare'pe care vi
promit si o execut cu toati dragostia gi graba.
$i. daci vara nu va- fi prea i""8-oaa, ag putea
s5. md apuc de treabd cit mai curind. Iar daca
nrr voi putea, va fi cel mai tirziu in toamna
viitoare. In ce prive;te portretui meu, vi_l voi
trimite. negregit $i pe icesta, imediat ce va
lr Lerntrnat.
CATRE CHANTELOU
Din Roma. 3 iulie 1650
Domnule,
Daci prefui{i lucririle mele, consider ca o
mare cinste sd le stip?nifi. Apreciez in flecare
zi avant-ajele pe care le obiin de pe urma
acestui fapt, de aceea voi mdlturjsi mereu cd
v5 sint foarte indatorat. Locul pe care vreli
s5-1 dati portretului meu in casa'dumneavoas_
tri." imi mdreqte cu mult oblip,trliile. Va sta
cu aceeaqi demnikrle ca por,tretui lui Vergiliu
in Muzeul lui Augustus. Voi fi ia fel de A1,,_
rros ca si cum s_ar afla la ducii Toscanei lingi
cele ale lui Leonardo, Michelangelo fl Rafael.
Sint nerSbddtor sa-l primili si !a itiu cd. rr_a
pl5cut. M-am strdduii cum am p"ili ca si_1
fac asemdndtor, de.si nu a fost
".rri.roJ.'C"i "nr"
l*ar-l vdzut aici' l-au gdsit uqor de recunoscut.
CATRE ABRAHAM BOSSE (1653)
. . . M-am bucurat uneori qi arrr profitat de
diverse- aprecieri care mi 's-au
fiiut aga, la
repezealS, cum obignuiesc s6 facd francezii
nogtri, care ln asta se ingeald prea des; vi sint
recunoscdtor de a mi fi judecai favorabil. Dacd s,t
irni, veti dilui 'ultimele dumntluvoitslrri ltrcl'ari,
le voi pre{ui ca qi pe celelalte pe citr'o l<' rn:ri
rrrn cle la dumneavoalstrd Si care-mi sittl' l'oat'ltr
scumpe.
in ceea ce prive5te cartea 1ui Leonard<l da
rinci1. e adevArat cd am desenat Iigurrilc
Lrnaane care se afll in volumu] delinut de ca-
valerul du truis; dar toate celelalte, fie geome-
trice fie atrtfel, sint de un anume degli Alberti,
acela care a desenat plantele din cartea despre
Roma SubteranS; iar peisajele calre sint in
spateie figurinelor umane, in exemplarul im-
pi'imat Ia porunca domnului de Chambrav, au
fost adAugate de un anume Errard, firi ca
clr si,stiut nimic.
Tot ce e bun in aceastd carte poate fi scris
pe o foaie de hirtie, cu litere mari; iar cei
c.are cted c[ eu aprob tot ce se af15 in ea nu
n-la cunosc pe mine, care declar sd nu se dea
niciodatd drum liber lucrurilor jlin meseria
rnea care Etiu ci sint plost ficute Ei rdu spuse.
Altfei. nLl e nevoie si vd scriu in legiturd
cil lecliile pe care le predati la Academie, sint
li:,I'eil bine intemeiate'
CATRE CHANTELOU
27 iunie 1655, ia Roma
Cind veti fi primit tabloul pomenit mai sus ;i
iX 'veti fi examinat bine, si-mi facell cinstea
de a-mi scrie sirrplu, pe qleau, cum vi se pare.
Vd rog numai, ca inainte de orice, si aveti in
vedere ci unui singur om nu-i este dat totul
;i ci nu trebuie sa ciutati in 1ucr5rile mele
ceea ce nu apartine talentului meu. Nu md in-
ciniesc deloc c5 aprecierile celor care vor vedea
accastd lucrare nu vor fi foarte diferite. Toate
gcnurile de lucrdri, a$a cum au autorii lor; au
Ei arnatorii lor, qi totugi nu se qtie dacd orice
artl arc meqteml ei perfect, nu numai pentru
55 I Tratatul despre pitturE (1.{. A.)
29. ci un altul e eminent in alt lucrn, ci qi pen-
tru ci o formd nu place tuturor, in parte- din
pricina c,ondiliilor de timp qi loc, in parte din
.cau.zljudec[tii qi spuselor fiecd,ruia. eiimii pic-
tori faimogi, alq cdror opere meritau intr-ade-
vdr s5. fie luate in consideralie 5i privite nu
nunrai din pricina vechimii lor, se spune e5
erau Polignot gi Aglaofon, al ,cis.or coiorit sim.
plu a fost studiat de atilia, atit de multd vreme,
incit aceste inceputuri ale artei au ajuns sd
fie preferate mdrelilor autori care au veni:t
dupi ei, cred c5 dintr-o ambitie personaia de
a _intelege. Pictura a infiorit pe timputr lui
tr'ilip, gi pind in vremea urmagilor lui Alexan,
dru, dar cu diferite virtuli: protogene s-a ,re_
marcat prin sirguintd. Ei curiozitate, pamfilos
qi Melantios prin raliune, Antifilos prin faci-
litate, Theon din Samos prin imagin-area fan.
teziilor. Apelles a insistat foarte mult asupra
naturii gi a graliei, cu care se liuda atita. Ast-
fel de diferenle se geseau gi in statui. deoa,rece
Callon qi Hegesias le-au fdcut mai dure gi mai
asemindtoare celor toscane, Calamis mai pu{in
rigide, iar pe cele mai molatece din toate le-a
ficut Miron. far Policlet ii intrece pe toli prin
vioiciune Ei frumusele. Totugi, pe cincl maiori_
tatea ii acorda intiietatea, allii. pentru a-i d;_
minua, au socotit cd ii lipsea gravitatea si. cle-
oarece a dat formei umane o j'r.urnnsete supra_
naturald, nu a mai reugi,t sd reprezinte auto-
ritatea zeilor. El nu a indrdznit nici sd in_
cerce sI reprezinte bitrini. Dar lucrurile care_i
lipseau lui Polielet au fost atribuite lui Fidias
gi lui Alcamener. Acelagi lucru s-a intimpla.t cu
cei care s-au bucurat de renume de trei sute
cincizeci de ani incoace, printre care, eei care
se vor uita bine, vor gd.si cd mai am $i eu incd.
locul meu.
CATRE CHANTELOU
15 martie 1658, la Roma
. " . Nu v5 voi spune nimic despre pirerea pe
l*""'
"ti
avut-o asupra-primelor 9i. ultimelor
mete lucriri; aveli o judecati prea .limpede ca
si r'5 in$elali. Dacd mina m-ar asculta, a$ ave-a
prit"j"t ia ipn" ce a spus Temistocle, oftind'
i.
^*iitElt"i
vielii, ci omul sfirEeq,te 9i se duce
i;r;;i ttunci 'cind e mai capabil sau cind e
p""getit tt iealize.ze ceva bun' Nu-mi pierd
lnsd de aceea curaJul, c[ci, atita timp .cit capul
"^
J"-a""" bine (ieqi slujnica e debil6),. el o
va face mereu sA vada cele mai bune qr mar
excelente pirfi din ceea ce profeseazi'
CATRE CHANTELOU
Roma, 16 noiembrie 1664
Domnule.
n; ;t si nu vi mirali ci a trecut-atita timp
de cind nu am avut cinstea si vi dau de qtire
;;ril" ;1;". ii"a veli cunoaqte imprejuririle'
^"
ii"*.i ca mi veti jerta dai ve-!i avea chiar
nilri a" ".norocirile
mele' Timp de noui luni'
;ffi;";;]l*i u'i.""r in Pa! cu tuse' febri
;i''"faUi"i""e ajungin-d, in ciu'cla *iil?: de lea-
curi inutile, cloar piele' ;i os qi, ing-rijorindu-md
extraordinar, a murit tocmai cind, aveam mar
*Jita """oie
cle aiutorul ei, ldsindu-mi impo-
virat de ani, paralitic, plin de .tot.
felul de
iniirmitali, striin 5i flrl prieteni (cici in acest
;;';;&iJal. Ii'te staiea tn care t"* {1";
p,itlli-ta G-i"tnip"ili restul' Mi,se predici sA
arn r6bdare, care e remediul tuturor suferin-
felor gi o iau ca pe. o. d9ct9ri9, care nu costd
nimic, dar nici nu vindeci nimic'
---Vaiinau-ml
in aceastl stare care nu poate
sii mai dureze, am vrut s5 m[ pregdtesc de
^lo,'rr. Mi-am ficut in acest scop testamentur
'#:.';';^'r;-;;i ;dt de zece-mii de scuzi
i* mor,"d.t actualtr bielilor mei p5'rinti--9ar:
il"#-i; n"a"ivt, sint oameni neciopliti qi
r Ttaducere ].iberi din Quinril'an, Institutio ordtoria, crt;
tea a XII-a cap. 10, Anticbitatea dcspre artcte pl,astite,
Bucureqri, F.d. Meridianc, 1971, p,-182, 1g3. r(N. Tr.i 56
57
