https://neculaifantanaru.com Gheorghita, florin intrebarile stiintei

1. frPf TIJRA .etsATR*5

2. i^l'1roDI CEItI':
Ilrit ittttt,.rtt jii n;,,i,{-r1{'. ,oii 1l1i i71r',.11'1'1t ,pu,! -- pi'irL pio-
, trirrtL'u! :,tht ltiuytsi!tir: - -, t tittltl t:.te ':iiilti ttit cle un tic'ttsLitttpdr
i)t.i'y!C!'|L(..it!, Cir, ri l;i'lc at, C'rlli()(,.:si.'lli (liil(l il it tl.CCttttfLo tit<:i't'it iittt'
itrtt', 7tc drumuL Ttrt.l3rc-stLlt,ti. :lct.st.ri. r-:sirr ris Juitt tttit.ti. tiitt .pritt.'
,.ipttti'i stirttttli cc t;tl r{,ll(li{. ,llcr'r.{1 lrtt ,QtLiL spi (-l t:i;:;iii::rt[ie,
,L1t;tuLi (rd s-cr?, selectilt t:n tti <:et;iLiiti Letlice itt, lurtllttl prc)(eri
,tl t.:t:oLtllir:i nlciteriei t;ii citLrc Jt"it'rtit'1rl sitperlr.irn',: rLle i.r'r'tcli'
tlzttlrei r:r,,uL,t4re. L,rtrtiigrttrt cie rLtLLlit(L clltcztutt'.ti t:ti1'tr' Jc
:i.,:i.,r,ii pa;i J'(i<:rtli ,se !"totit, c()t11(iit.t!LttL Dttt:icl Scttlt --- <:o-
'it'tctil(iut;tul
'titisittttii Auoilrt l5 *- plr:h trt ttceas;tiL t'oit(!!t:.i(. Pt itl
rrl l,iil{{,(i, t'lc t tt:'ittlc ;;;l t r:lt' ltt isit,t'it' .'
..lr;ti <lrur srl{1ll?.t Irl rr;i'islti iiil rltlstritl tutttlcuttt ittttl trl r//]L-
t ttrii ttntrtrt;. Onttt! tt eltu.ie sr'i j le 11^LereLL e.t'plcn'utrir' !"
Ate;t nett.slimpir '-- iitstirtctTlc!!, lo ittceput, 'si clirt Cc irr ce
ttitri cort;tient;, tle-it ltiry,lttl ritilettiilar --- u fhu"it t:tt rtti.rlalft
LLtil-tl tiilLtre c'clc r)1ti iltnrtonsr' L(;zlLt,t c UIe Lunii. (tCPItt iil
..c11tl()a.stei ii urn'Q1a". ,lera lur'rt.;.i.!u' c(r(ettttt' 1i ittleli'::;e' de
i)tjtr
-
.,s.ie;rr CTLp()CLjL(.rii'6
-
q1, Cre.scltt lllere1, 1)eOC ile. ueilCj
titilcni,tt rle m,ilt'rtitr, tietetfind in, ziLcle rtooslrt: 0 irli€'/lsti sit:r'ii
tle ltt,nri.rtil c(.-;;i r(isptndegte r(!).ele ttr, |n(trelc ittttLtteric til
!leuLn():;cilLu.lui. Fiecr.tra Sletterol,ie r:rtre u Jost Ttittr"ttttsii r'L€
r:iilrlrilcr trcestei ltnttitti tt itt,lgles cit din"ttit't'rr 1tetltr1-L tt litrli
inu'eu orizotttttl cLLtLQugttrii ctirt,stittt.itt, irl foricl, tirtul dintrrt
.;ett:,ttile Jutulrtmerftaic ttLe e,uis!t:rtlui ootn'enilur' Si lxsute cit
i4. irtleleglet"e(L c[CeStLLi !cl r.t crtrtLt"lbtLit tttult si canstat'rtreQ, (tL
t.t:z(.it;cu4e Jilozo.fictt, u !ctpttitti r:d Tsr.clioasrt. sJcl'ci ltrrilitrr.rosii
,,,,1esinrlLtrlu realizcu'e uttiLnd (:e a (lilitLuit tlin ct:le ntcti uechi
1i1l,-ptu'i, 1)e. c|nd alte r.'ttstitlii ctle ?lltllcii ;i creu{iei o.1itene'sti'
(iu.'Iot ',1'ist
rlistrttse dc) sl.iltiile tLoLurii sGLL (Ie ttttntetfii irr.si.si'
J j'o"t tler)oie irttr'-urleuitt' (,e. .,1.ii t)r: eerterolii sci-.si tlftru-
itt.scit ri parta tlitt Il1uILCtt z:ilrticd.si tlirl irielirlctu lor cl'e:r,tottre
pentrtL
'a
rnitri cotltinlilll crct,,slei ,s.1crc s cutto(tr!erii. si, Cle

3. t)11"1!te oi'i, eleni.entele trcti ou pittririL:.: {:u grelt itt iti.teriorul sdzt
** $i ilu at'arettri cu saaifici.i
-,
tlr;i' cit: .iieuu.t: clatii titL i:;.-
ictcuit, rincl 7:e rind., c:eea ce crn ter:hi $i tlep(Lsil. Ar:easlit. co:t-
Lirtu"d, rtirtrroire cc o iri,tretiru.tt, nlcrell .*,tritLucirea niar"ii .sja -e
a etol uliei Li'i'itelle a Jost rer:unost:ttti co. () ,t1,p(esitctte icrrlir:i.
i,nc(t rliii, epoci antei^ioarc: ct,stf el , tiico"i g;littclit cn'i ctt Ari:;totei.
solr, iitai tirziu,, Rt-zne Dr:sco:-tes ctti enwLl:et ctt i.nteiepcitnrc.
ace,L pi iiLcipiu tttii de u te irtcloi iirerell tle cc<'u <.e cuno;ti. l'.t
'ttiL ntrtnit:rtt ti<tt, citci ,rottl.tt ittl.tr.:tt.ict;!,: ,,t:r:c!Liti!'( itL tttttt!
cotttitttlu. . .
Pe tle ctltd purte, "Jieccn'e cles::o1ti:t.ire, .fieclrr: ttotLd. desci-
frare dc trritte csre a uenit sd mdrertscd ntrri ntult uolu,tnul
lurnittos ril cutiouster'ii ct. cuLus clu.qt(t sitrc ,- ttt absolut orice
donteniu
-
1711i ;i rtrii itttre.bln'i, ttoi eniqnrc ce au cerut .sri flc
dezlegatr:. Iistc clesi.gltrr t:t:iclartt lrrltltLl (i, pe nzri.str"cr crestcrii
uolumului ;i r"espectiu ct suqtrctJe,!t,i .;tr(titLcitocu-ei sJere, cr c? (Js-
cut ill r1L(j(L l1en1.ijlocit si iLTLilL(uLt[ pttitctelor cle corttctct cttitt-
turtecat'ul spafiu e:Lterior nl ttectLriosr:LLltilui. Or, ist,orict stiitilei
ne-a cti'(tlqt 'mereLL cit lct aceo.std ,.zoriit tlc coittttct", in cor-t:
m,ariie. si micile itttreb(tri stinrulult (l(, ,nun"il(,
;i micile etli(Jnle
se intplete-c cteator cu frdrnintf ile rct[itutii ttntrnze, un rol
!ol.osi*r ii reuilLe. ,,ipotezei((. Esettliril,ul cstc cct ,,.fcnftezia ;tiirt-
liJ icd{' ct joc'ului ipotezelor s{"r se sit?reze cit n:'r.i apraape de
rceliietL'{1 r:biccliz;(t a f erLorrit:rlclor ; pe accest(t cale, intlJi{ia
cercetdtarilor
-
mai mult sau mai pulin specializali
-
a
elirnirtctt qclesea intportante uol?-nne ale muncii cle rutind a
,rcdtttd"rii'( .
In ctcest cadru nlereu crctuctl, tettul cdrtii cu'clori sd. o.fere
cititoritor o go,mil uariatd. de ,,iltu"n'siuni i,n necurloscut", pefl-
tt-LL ce, dirtcolo cle uttele aspecte captiDante, acestea sd .slu-
jeasc(t atit zutei inforntd.ri situate IcL lintita culxoasterii. actuule,
cit Si stimtLldrii unor irlei Ei reslizd,r'i t"ttilc.
AUTORUL
FANTHUITT,E MITT}IHIEI
In secoirtl ,"ili, i'izit ti inlbatrineslr' urai
lciredc tlcr'it r-riit-ilcnii.
LOi;lS Dx illiilGLIE
Ce 'este ttlaterja. 'l liirric nlri sl:-,iplti I Tri-iirl-r cloitr pe o
pl4neta lornatit ciin trlrtei-je, lle rnilc,tlll intr-Lln rlredill tltate-
i;,,1 p* care il;i respiriir:l -* ce e drept, atit de pulin dens
incit nici nL1-I vedeni
-
r.e btrcurJitn cle fn.Ulusclea si utili-
L;rtea apelor (rnaterie iicitidti) ._ caci firil lrcestea llll iir eiiist:t
*i.l,a j,
'e
irrinirn ziltric cu ltlarerie ;i iltreaga noirr;tri't a.ti-
vitrite coticliana o efectuam a:jlrpr. n.teriei ; d.r, pi ttriri rlttit,
jlr.in ,,tnateri;r cenuEi.e(( it creierului olrllenii au foliiral trepill
,, civiiizalie gtiinlifico-teSnologicir in 1-.1in prog.es, in.limp t:e
iilozofia cea mai lrodernat a zilelor noastre este insiisi ..nlilio-
riirlisrrrr-rl. dialectic(( interpret:rre obiectivir a continuullli
proces de evolulie et tl'rater"iei.
Totu;i, toti aceia care all ctrutat sti pitrundir in intinri-
lalea intrebarii .,ce este materia '/'( .Ll co'statat mereu cir pro-
blema nu este chiar atlt cle simpli. I)e vinir sa fie oare filozofii
,r^i"ri"iiti- ,ii tnai"i qi ai Gieciei antic'e, care ru tririt in
,:"""".ii"' v fi IV iniiintea erei noastre ? Ideea lansati dc
;t'oirla ,.iai;esil;a" a inleleptului Kanada Ei, respectiv, de lco-
iite hii" Lelcip Ei De1-iocrit asgpra faptului cd tttlteria s-nr
cornpune din acelea;i particule foarte nrici -_ care Ia un 1ro-
r.leviir pentru totdeauna dorinla oarne'nilor de a ci-tuta ,rc6rri-.
nrida eiementarir(( a lulrii prateriale in care triim. 1Si astfei,
datoritd laudabilei o,vinei' a ginditcrilor autici, transtlisr'r peste
milenii, spiritul mereu ciiutdtor al omului
-
transpus in ato-
rnistica ultimelor doui secole -_ ne-a oferit tuturor cllnoa;-
terea reali a modului in care fiecare iitom este constituit din
astizi binecunoscutele particule eletrtentare
- lrrotonii, neu-
tronii, precum Ei electronii, care orbiteaza in jurul nucieeJor
respective
- ; clar, mai mult, treptat, ne-a dezvdluit gi faptul
cir aceastf, familie ,,a tomein(' ar fi formatii din peste doiiir
sute de particule elemenl.are, a cAror asociere diversd consti-

4. tuie un microcosmos foarte agitat -_ fondul existenlei noastre
intr-un gigantic Univers rnaterial.
Trdim insd intr-un secol dominrt de plenitudinea spiritu-
iui revolulionar, in care sint reconsiderlte mereu totrte reiili-
ziriie anterioare prin prisma ,,noultti(' *- ce-Ei indeplineqte in
mod neinduplecat misiunea de a inlocr-ri tot ce este depa;it.
Si, Ia fe1 ca in toeite dorleniile cttnoa;terii ;i ale realizirrii
umlne, {izicienii au descoperit permanent elemente uoi in cer-
cetalea atotnistici:t, cc alr condus adcseat la reconsidc'rarea tlttl-
tor principii care ,,ntai ieri" eralt declirrate valabile. Astfel,
de exemplu, dupi numai citeva decenii, disllr,rte teoretice 1i
apoi confirtriri experimetrtale rtn demonstrat flptul cI pro-
tonii, ncr_itror-rii. rrrczc.rpii nu rnni pot fi pretzt'nta!i cat piirticulr:
elementare indivizibile, descoperindrt-li-se o .ctructurl granu-
lari ! Disculiiie teoretice au iuceput de Ia cele 56 de sr:hetne
,de asociere diversa ale unr-ti tip de ..parl.iculi absurdi((
a fost conceptrtd ca avind sarrcina electricii fraclionarir (l); sche-
mele respective au fost propuse, in lttlltl 1962, de catre dr. 1t-
Gell-Mann, dupa douti decenii de frimintare fizico-matematicir
a tlnor idei in mare parte neconformistel. Noua entitate fizica,
lansatii de ,,parintele(( ci srtb ntttttelc sr.tgestiv de .,c1uarlc'(, tr
fost lrlr'zt'irtlrtir clt' rri't'strr t rt rrvittcl t.r'ci virrilrtlte (rmrlc, paric si
/nrhJ ;i, bineiu{cles, ctr vtiriut.ttclL' respective ale antitnateriei
(antinarli, antipark qi antilark). Sutele de mii de experitnente,
efectuate 1 Ia marile acceleratoare de particule existente in
diferite lirri, au demonstrat, treptat, in ultirerul deceniu, o
realitale obiectivir : quarhurile existit, aceste .,sub-particttle
'elementare(( fiind de fapt adevirratele ,,ciiritmizi(( nev6zute ale
rnateriei !
Dificultrilile inerente ivite in strtdierea diferitelor tiptrri
de quarkuri art intirziat insir elaborarea conpleta o,,t1rrii
fizici((2 a acestora ; tritirn, cleci, pe' parcltrsul r,rnei revr,'lu{ii
t CurcelStil.- au clcmonstt'at cristr-rrlit clc clrept a gasc tipuri clo
quarl<uri si a antiltarticulelot'sircci[ice, 1>cntrtt r-rutueler 1i cat'acteris-
ticile acesto:'a colvenittdu-se r-ri;te telnrcui stiintifici la fcl cle strauii :
,,up" (sus), ,dolDn" (jos), ,,stronge" (strar-riu), ,,charrne" (larrnec), ,,bottom"
{frumusele) qi ,,top" (vit'f) ; car:acteristicile au plimit ck'nlimirilc tltl ,,s;r-
voare" ;i respcctiv cle ,,culoare" ; in ace-'st fcl, cl,uat kurilc pot aveil sitr-
cini de culoare : rolii, galbene sau albastrc, proplictifile 1or dinamicc
constituinci astiizi obioctul dc studiu al ,,croruodiuamicii cluantic'e"'..
2 Cea mai actualizatii prezentare a fizicii rnodeltte a quall<ttrilor
a fost redatir cle G. !'olescu in itrteresanta sa sa carte Din en,i.gn'tele
fil.icrocosmosului, Editura Albatros, 1986.
o{t
stiintifice pe uare ntt o simlim in plenitr-rdinea ei, datoritd dls-
.."ii;i-pii"" de rAbdare a fizicienilor din lut'ea intreagd. Iata
r.'n,,rl cliutre asp€-ctele se'-rnificative ale,,ticerii(' momentane
ir cercetirtoriloi noulii dor1eniu : din lrull.iple experimente
.,f*"t.,,,t.-, se Etie ca la intilnirea unei particuie de rnaterie cr-l
ltarticr.rla de linti*r.terie se produce o atrihilare a trcest,ora, Cu
o intcnsai degajare de encrgie; Ei totuli, diferiteie tipuri de
trrezonisitltiilci-ituitentrrnaitinperechispecifice
.si
""
antiquarh --, cilre c9q1lst-ii in deplinii arnronie-! S-itr
1r,,.",, cii forla ilcestei ,,arnicifii(( frtndalrentale ar fi reclatii cle
r; aitii sub-pnrticulit
-'
de legntr-rrir --, care a fost clenr.rmiti
,t1l1lon", tocr-':ri pentr'., a i se ier:u'o.'te in mod public ltceastti
propretrrte de ,,li:rllt'' ''
Ocllrta q.r,,.L,,,rile' co,lsn"rat$i' qtii'!il, pe sean-ia ttcestor
..,,opii minr-rne" ai fizicii nloderne au fost sugera.te- o rnullime
cle
'ipoteze
clitl ce in ce rnai indrdznele, .incerr:indu-se .sA
se
explice prin crracteristicile lor ciiferite ,.enigme".care nrai per-
sislar in cunoaSterea cor-l-rpleti a ilutoorganizAllr n1[tterlel ln
spa!irt.
' 'Tot m:ri multi lut't're se intreabii : de unde a aphrut oare
matr:rier in ur-rivers ? Gcorgt: (]amo$'. prclr-iind o idec a. lui
G. Lernaitre, a lansat acr:il plttrLr decenii acea explicalie a
,,rrirrii e,'iplozii'( (bi91 bcntg), care .ar fi rlondus la fortrrarea ma-
ilri"i p.i" rlcirea
'iapidir -a
conlinutr-ilr.ri extret.tr de fierbinte
,,f
"-pJ.ti""f"i
primor'diale", confinr-rt ce a fost proiectat in
toaie di.e"tiile, in spaliul vicl. Fizicianul a'-]erican preciza, la
timpul respectiv, $i'faptr-rl cA, inainte de explozie-' extraordi-
nilra concentrare energbmateriali ancestralii ar fi fost formati
Jitt neutrn'ri -5i radiali*i. Bine, bine. d.r curlt s-all fort-nat oare
J"pa
""""u
protonii,
',rnezonii,
electronii ? :ru intrebat cercetS-
torii clomeniului.. . .
nparitja quarkr-rrilor in mtlrea scenA a cunoa$terii a des-
tins frunliie -ulto" oameni'de rstiin!6: ..particula prim.ordialSc
ii fost constituitd, potrivit unor pdreri dintr-o ,,quallnxd( hiper-
J"*,i, extrem de fierbinte ! Aceastti magmi de quark'ri' im-
frro$cati in vid, s-a ricit cle la o tetnperaturi inilialir de or-
rGluoniiau{ostdescol-,t'r'iliinanul1979;sintconsideralica
purtitori ai {orfei de legirturii intre quarkul'i
- clenumiti "for{d
de
culoare,,. lntr;r.rcit efgctul ac.csteja cste rnai putertrir: clecit intertrc{iunea
tare nuclearI, r'espectiv mai pute::tric cl'er:it al oricdrei for{e cunoscute'
se prcsupune c5 giuonii exelcitS o ,,noud for{5 universald". Teoretic,
:r rezultat existenla a 6 tipuri de gluoni, dar, pentru a se respecta
simetriii cl'e grup, se prezumeazd existc'n!a a incd 2 gluoni suplimentari'

5. dinul miliardelor de grade, in urod rapid, palticiparea gluoni-
lor conducind la fortnarea particulelor elelnentare gi apoi a
atomilor de hidrogen ;i de heliu. . . Agadar, datoritr descope-
ririi exlstenlei reurle a qu;rrkurilor, irti-ne nult mai ailroiipe
de fenomenul negtiut al forrtrArii urateriei in Univels, eveni-
neiri care s-ar fi petrecut cu vreo ciiicisprezece rlliiiarde de
ani a
in urrnA...
1):rr aceste sub-parlicttle ,,absurde" au peri'rlii; lptoteze ;lti*
inlifice la fel cie sugestive ;i in privinla altor probletue rtle
materiei universale. Din numeroase experimente efectuate in
anii anteriori, la acceleratoare de mare putere, s-a conl;tatrt
faptul cri forrnarea de particule eletnentare era insoliti 9i de
producerea de antipalticuie, jn mod egal. Di: aici s-a dedus
cd, in acele etape pritrritive d1e generarii materiei iu Univers,
s-trr fi format gi cantitAli egale de antiiuatei'ie. $i totuqi, piuit
in prezent nu s-a descoperit in spa{iu uici o galaxie, nici tnAcar
un astru, care se fie constituit din aceastd ,rntaterie inversA"
diferf, de ,,materia obignuiti( prin incArcarea partjc'-rle-.
Ior elerlentare cr.r sarcini eiectrice opuse. Unde a putut oare
sii dispari antitnateria ? Sa ddrn crezare fizicianului Richard
Gott care, interrpretind sub aspect geometric si fizic solutiile
ecualiilor teoriei reiativitdlii, a prezentat in public concluzia
sa piivind posibila existen!5 a uutti o,alt univers'{, sepitrat,
fornrat numai din antirnaterie ? I)ar cum' au ettligrat oare sin-
gure, intr-o alta zonir a spa{iului, tolte particulele elementare,
to{i atornii acestui ,ralt fel(' de uraterie ? Nu cuuva aceastii
ipotez[ a profesorului R. Gott, a organizirii unui alt mare
univers separat 5, a fost influenlati in rnare mdsurd de amin-
4 Cercetarea Etiinlificd modernd nu a pulut determina inc6 ,,vilsta"
Universului material cunoscut. ln anul 1976, fizicianul Steven Wein-
berg (laureat Nobel) aprecia timpul scurs de la ,,nagter^ea" edi{iciului
sideral la cca 10,7 miliarde de ani. Dar F.H.C. Crick (laureat Nobel;
cita, ln anul 1973 (Icarus, nr, 19), o virstd de 13 miliarde de ani pen'tru
sisternrul galactic local. Studiul ,stiinliflc SP-419 al N.A.S.A. (din anul
1.977) considera insd virsta Universului ca fiind de cca 15 miliarcle
de ani, valoare acceptatii 5i de {izicianul sovietic Igor Novikov (Nauka
i Jizn
-
1983). Academicianul loan Ursu relua, in anul 1984 (dulli
Scientific Amet'ican, nr. 242), un timp cosmic de 20 miliarde cle ani !
Si totuEi, in (ursul anului 1987, profesoruJ, canadian G. Fontaine, in
comun cu saptc- cercettitori itttrericatri, au ajuns la conclttzia ci gigan'-
ticul ediliciu astral ar avea o vechitle dt-" numai 10 rnil.i:rrde cle rtni...
s !'izicianul american R. Gott, st'udiind suprafeleie care rezulli
din eruatiilc teoriei relativitdlii, a constatat posibiiitatea fp6lp{ir;r rt
ex.isten{ei a lrei universuri difclitir, ;i irtrutle :
10
rilca marilor imperii tercstrc cle altadata ? Iatd insa cf, pre-
.;;G ;;"strala
-a
quarkurilor oferd din nou explicalii intru
i'riul posibile : se gtie ca protonii, n-eutronii, mezonii 9i chiar
.'i gluor-rii au in .trrr"tttti granulari proprie ;i. antiquarkuri
-i;Jrfr;;, pr""rr* qi luptuf ci protonii slnt invlluifi de norilori
,r*-n
"r"tti.
Deci,in sinul rnaler:iei se afli de fapt si antirtlate-
;; i i" acestq condilii, ir:rii este oare ciizul sA se vorbeascA de
;;ig;;;t antimateriei in altii zon; a spr'.!iu-lt'ti' unde sa fi
Io-Ilat un ipotetic ,,iutperiu invers((?----
Intr_o pr.,blema rii tet de atrrpla
'i
,arecum asemenetoare
Lr' celr parcursi -oi ,,ir, indrizrreiil. icleiior uroderne a condus
1;
";
utt gi, cie iittileze care intreles intr-o titi-tniera cri ade-
vir,rt captivanlir riranifestirriie autoorganizarii microcoslllosu-
iur! subatomic, cu autoorgantzarea grgantic[ .a .Universului'
ettt"i, o framintare ce eiistit in lutlea gtiinlei, cie asetnenea'
a"
-
.:ii""" decenii ir..o""", se referi la constatarea iipsei a
iJ00t, (!) din rnateriu
"ut"'ar
trebui sii se afle iu Universul
.irror.t-lt pind in prezent' lJncie ar putea fi ,,erscuns[(( ace'asti
imensd canLitate, ."
""
a putut fi pegasitir, pini in prezent' de
rntreaga pleiaclir a astlofizicii n-rodelne ?
" ' -u;-_f;p,
a"pi"a"r"operireu existen{ei.."."Igr a;tri teribiii
aenrlmi1i .,g,*rite negrett, care.,.devoleaza(' tot ce se ufiS in
zona cle u"1"irrr." u i.ti"t ."i lor forle cle atraclie gravitalionala
tgeneratA de starea hiperdensi^ a .materiei
proprii)' s-a crezut
r:il tlateria lipsa ar ii?o.t cle 'fiipt absorbitA qi concentr'rtd in
,,;est ;;; de'stele. 9i totuEi,. s-i renunlat 1-a
:rno.u1't
ipotez5'
r:'rrsiuti^du-:t(-' 1i. ni'rar- rnttit p.ca
'edus 'l
tipulr'li respectiv
de a;tri, precLlm Ei iaptut ci tnasa acestora nu ar corespunde
giganticei' lipse cantititive cAutate' Astfel' de e-x.emplll' cer-
i:ctariie efectuate tit"p a" zece ani de catre o echipA a obser-
r,:rto.rrlui radioastroni*i" ui IJrtir;ersiLd[ii BeflceteE (Califor-
itl,li,
"*a.";';;--d;;iu.
io"'""s (laureat Nobel)' au permis
* cloui ultilcl'suri iempot'l1c, cortstituite unlll dill nraterie ;i altul
clin . airtimaterie, care
"o
t"' pot observa reciproc qi nici intilni vreo-
tt"tttt'
-a.,,.,
univer.s in care nu elistii (:ur"gei'(il timpului -
cel .
al ta-
hionilor
-, in care toate-
-Iel""ttcire1e
se prori'uc cu vitcze mai rnari
decit cea a luminii.
Poatefiinsdacceptatiiiclc'ca{orrriir:iiunorunir'ersuriinregrunr
sepalatc ale :jpatiului ? Ilc ce acesl-ea n-rrr putea .sd coexiste foarte
bine in acelagi spatiu'univerial, astfel cum i1" fapt ne demonstreazi
marea unitate a materiei gi a energiei, care, degi se prezintd 9i se
nranifestd intr-o largd diversificare, tre oferd ln acelaqi timp 5i un
inrpresionant tablou slstemic al unitiitii lor'
11

6. identificarea in centrul Galaxiei noastre a unei probabile
ngiuri negre(; materia concentratd in corpul sAu (probabil in
Jhre de {uagmd, in partea centrali a astrului) ar avea insir
nurnai greutatea echivalentil a 4 tnase solare, ceea ce este
foarte pulin. . .
Se cauta deci o alti ipotezir realisti, care sir poak1 oferi
explica[ii viabile... $i, intr-adevitr, aceasta a fost lansat5, dar
nu- de cdtre somit5lile la cilre ne-am fi aqteptat.-' .
Tiniirui fizician E. witten clin cadrul uni--ersitit[ii
Princeton. (S.U.A.)
-
a ;ocat pe cercetdtorii rnarilor legitii{i
ale microcosmosului printr-o idee indrizneali : de;i pina acum
nu a fost depistat nici un quark liber Ei nici vreo particulii
elementari ovit d mai tlult de trei quarkuri, de ce n-ar putea
sd existe, totuqi, in mod stabil Ei alte asocieri ale acestor ,,cil-
rSmizi(( decit cele cunoscute pinS in pt'ezent in structura Ina-
teriei qi a antimateriei ? De exemplu, de ce nLl s-ar forrra
grupdri din mai mult de trei quarkttri' care si ny mai con-
I.r"i t* constituirea de nezoni, neutroni, protoni qi care sti se
trrenfini ca un gen de ,.pepite de quarkut'i((, la fei de stabile
ca gi structurile atomice ?
beEi, la inceput, rru i s-a acordat prea mare ate-nfie, in
rnod treptat, dupi cfliva ani, aceastl ipotezi derutalta a fost
acceptati de fizicieni.cu autoritate in lumea qtiin{.elor funda-
mgnlale; clrept urmare, ,pepitele de-quarkuri( sint cunoscute
asiirzi in'Iiteiatura Oe speciilitate sub numele de ,,nuclearite"
(,rrtugget(, in lirnba engleza). Dar, tnai mult decit lansarea
itieii'existientei Ei a unui alt fel de structuri a materiei, tinirul
autor aI ipotezei lintea spre o explicalie de o amploare cu
mult mai rlare :
,,De ce, dupi acele pritne clipe ale Universului, o mare
cantiiate din aceste pepite ale straniei materii a quarkurilor
n-ar fi sr-rpravieluit in timP ?".
S-ar putea oare ca aceastd imensS canitate de 900/o din
materia universali sd se afle risipitir in spaliu sub fornra picd-
turilor de quarkuri, care si nu fi fost inca detectate, din lipsa
unor instrumente corespunzdtoare ? Stalioneaza oare gigau-
tica masd materiald ,,lipsi( intr-o stare difuzd, invizibild, im*
pragtiata in neantul intinit ? Cu prudenla specificd a oameni-
ior
'de
qtiinta, iata cum se exprima tn problema respectivd
cercetdtorul
'Richard
schaeffer (de Ia contisariatul Energiei
Atomice din Fran!a), in cadrul unei expuneri- ce a !inut-o, la
inceputul anului 1986, la lnstitutul de Astrofizicd. din Peris :
-0,.
. .daci aceste nuclearite exist6, Ei anume intr-o canti-
tate tr,are, pot sd fie candidatele pentru materia c'are jip:estc
t2
inspaliu.Cr.ttrracesteanl'laucritrciircirlr.trlipreamare'rn
i;"-a; a fi reunite in steie, in gala;*ii, ele sir.rt repirrtizatt:
ir.i.-.rt urod mai mult sau mai putin i-ttlifortn iu anslirlrblril
universului. Din aceastir clruzit, posibi litiltea cil aceste lltl-
"t..urit.
sii cadii clc sr,rs cste clt: asclllcll('il foi-il'tc rcstriusit"'
cercetiirile teo."ti,,e6 efectr,rate in ultimii aui cr-t prir'iIc'
la propriettitite picaturilor ,'nateriei strru-tii clin quarhtiri" art
l'o"a", in pii,ttui rincl lu prer'isa -ci'r
acelrstii
'ou:r
str'ctrtrarc
materiala ar fi constituiti din subpartit:r-rlc cle tiptil "s11s""
..i"r;t,i *str^niu(,, care alr face_o chi;rr nraj. s;tairili decit rr.1e-
l:i"""uiiriltlti r f" spaliu, asocieriie respective de cltrarlittri s-.t'
aflti sub fortna unui' gaz difuz, cald, nedetectabil in,sii pr.iit
actualele n-rijioace de"inrre"stigare rildioasf'.ot'lomicir, int'.rrtit
neasocierea electronilor le lipitte de posibilit.tea pro'Jrlte.i i
lotolitor lunrinoEi. (,Sc ql.ie
"i
t,idiu1l,, ltt.rit'rr'.:ia c.:te prodr"isi
rle electroni, atunci'ciucl aceitia trec clr: ilt o sllrre enelgetic;'i
superioarA lit un nivel cr-ranti-c iufcrior' r;irltttl p*,1 t't-t'1
?:P]:1
dinjui'ulnr'tciccioriltotrlit'eefectutttdu_S{'(i.lcllllslcdclol(,nl
Iurrrinogi). Rezulta astf i:L cit ace;rstii ,'rlitte t'ie Stritnie(| ai' li
i"ii-oA"n-ir invizibitir. ' .
D; altfel, in giganticul cadru al .,1ai:oratoruh-ri uiriversLr-
lui((, ir-r. care'mateiia s:i-a demoustrat o trel-'inuitti capar:itate
ii" i,"ioorganizare ;i ai" evolu[ie, a fost sr.sizati"r totugi exi.-
i*1o ,,*Jteriei str'anii'6, dar intr-o altti formir de iisocicrc'
Dupi cum p""rur"tio-r"olittu New Scienlist (din 4 decenrbric
19g6). trei cercetatori-de ia i.{ossachuscf/s lrr,stitute oJ 'I',ecl"Ltto-
iiirt"
*
Cn ;i6;i, Ed. l"a-rhi 9i .A'..olinto - au aitius Ia cou-
cluziacdintensaemisiecleradialiigarrllrdctectati.inc[din
rnartie 197i1 ca provenincl de la steati, U +ft, s-ar diltorri fap-.
tuluiciaceastalrrfi,,osteastranie(('Asttulrespectiv'care
," oite in galaxia *r,t"rii'denumitti nlctrel.e l.'or ol lui Nlagtellart'
iin o Al.tJ"iti de i80 000 ani-lurr-rinA fa{ir de Terra)' ;i-ar ma-
6 Cunoscltta lcvisti ;tiinliiic5 I'laturc - tlin deccmbrie 1981
-
apublicatunintcfesantartic'ol.alluiS.Cilashlllv(laurcatNobel)si
A.deRirjula(rlc'laCERN-Gcncva)privindat-'ceptareraipotezei"pc-
pitclor cle quatl<uri". La scut't timp apol, It 'loflc 5i E' Far'hi (cic Lrt
XIassachTLsetts lttstittLte oJ Technologu - S'U''') lu anun{at del-nrLat'r'lr
unor studii clc arnploare pe linia accstei icei. lir n-rotl sirailar, in lrrau!'t'
fizicianul R. Schaeifoi ir intocmit, in cot.l-lutt cri cct'cc-"tiitorii I)' I)ol-
bourgo-Salvador;iJ'Auclouze,unamplustudiurefcritoi:lainllucnta
pepitelor de1 quarkuri asupra sintezei nuclearc -_ fcnomen cal'e s-a
rnanifcstat, rrrobabil, intr'-o nratri0t'.i foitr'li-' lr'1i!rl irrci di:l plitnclt' t'1'tlr'r
-rlc fnr ttrilii 1 f il'r'1 srtlui.
'I
l]

7. r.lli::,i.lr elrlti)ie capacitl!i energetice cll ui'illlire a aiciit,';irii sale
ciin .,nateiia strinie,, ce .rr l=i foart,e :,llrbil:r ; tttrteriil it: I'ilrc
ar fi cornpusat a1lr0-iilrutlv din cailtit:rli egrie_ de. rltiliri:tir'i
.)sus{{, ,,iosit gi ,,strattii", aeeastir slructurltl'e ir':;';ultinri in urttill
lrr*riu.iiio,. ririaqe la cAre a f'st supr,rsl prr'1.ca ccilti iii,i il
rtelci ce 5i-a linalizat exi;ienla p|inlr-o elil)i(lzic cie supcrno-
vii. l{dSa stelara Cu iice;-iSta cornpOziire de ,.ttir1-erie strlttiie'(
ar fi rautas cu utr ciiarnetru cloar cie 2: i<ilorr-relri, fiind aco-
iteriti cU o cr6sti Cle trraterie in stare netrtrLrL'iic.t ce iri'
'rvea
,r g|osirrre de iju0 rr,et|i ; derlsitatea ,stelei stranii(( ar fi insi
exillrorciinat' de mlire : 4 X i0'J tone intr-un centimetru cub !
I)upii cum 11irt1a cercetitol.ii lespe'ctivi, rlciio.lstronor-rlii tre-
iruG sf, se agtepte, in anii care Llrlllei";lir, h descoperire:r a
Ilulnero$i a;tri tonstituili ciin o,rr;lterie str'inie{('
ln acest alttplu context al muliipleior forlne de autoorga-
nizare a materiei, clesigur ca sint intru totul posibiie si alle
aescoperiri privind noi tipuri de parlicule 9i respcctiv de noi
rtroc,leie de isocieri structurale. Intuind acest fap, cercetiitorii
sec6luiui XX se striduiesc si clescifreT.e nu lgmai sub il:'pect
teoretic $i practic legit[!iie autoorganizarii f oruelor n-rate-
riale, ci ii bosibilitelile cle reaiizare dircctti _- nrai intii in
laboratoare -_ a noi asocieri de particute 1i a noi variante
structurale. Ne reamintim, astfel, cum' in urtli cu doua de-
cenii, fizicienii sovietici, Ei apoi cei arnericani' anunlau ob!i-
nerea in marile acceleratoare de particule ur primelor nuclee
atomice ale antimateriei. Mai tirzil, in anul 19?5, la fJriuer'
sitatea din Syracusa (S.U.A.), s-a realizat un alt tip de atom,
la care electronii ce orbitau in jurul nucleului au fost inLo-
cuifi cu antiprotoni. In anul urmdtor s-a anunlat oblinerea
,,miuonium"-ri1ui, care de aceastd dati era un model cu totul
iiferit : protonul nucleic a fost inlocuit cu un mezon ntiu' Ltt
pulin timp apoi, la Universitatea Stanford (S.U'A')' s-a comu-
ni*t .uuiizaiea ,rpionium,((-ului, de asemenea un alt tip de
atom,
-
la care'frotonul a fost inlocuit cu uI1 mezon pi, iar
in locul electronului a fost introdus pe orbiti un mezon ntiu'
constatindu-se posibilitatea substituirii for!ei nucleare tar'i
prin forla electrbmagneticS, s-a obtinut apoi hibridul denurnit
:rrpozitraitiu", in car6 locul nucleonului a fost preluat de un
pbzitron (un antielectron), pe orbitd menlinindu-se electronlll
iespectiv,'fdrd a se produce fenomenul de .nihilare reciprocS.
' Noua f.izicd, a sub-particulelor din familia quarkurilor i-a
ispitit pe cercetStori s-6 incerce realizarea de noi tipuri de
at^omi gi cu astfel de ,,cdrdmizi((; 9i intr-adev[r, in jocul mari-
lor energii folosite in rnodernele instalalii de investigare a
14
tainelor microcosmosului, a fost identifictit,quorkoniul( ; a.c':st
atom original
-
tili;;
'-,,pozitronir'rlui(t
-'
a fost construit
;i;;-"" "quarli greu ;i un anticluarii !
Iat5, a;adar, ca in laboratoarcle Create clc interligcnla orrrului
s_ti irjuns, in trt,cste
"Jtiir,"
clecenii rlc:,cc0lrrlrri -". Ilt nirc'-
lrii investigirrii desis! ,-.,oilot posibiiitrl!i oferite cle at-rirki
carpacitatearnaterieideaseirutoorgirniza--.irespectivcie
iL fi orgiiniz.ta in -oJ-.o"t.,rlat dc ia,t.r. rlratet ia- inteligenlii'
Iiealizarile sint poaie incir labile, specilir:e iucc'lltitrrlr'ri"de eri'
atomicd, dar devine*"tlJu"t faptul^ ca' irt veacul u-rmdtor' ci-
tii."ti"' terestrd .'J olql"" aplicalii din cc in c:c tnai sperctrr-
luloase, pe aceastar linie' , .--r..1^^ :.r^^^ ar.ict
Dar de fopt, Ait ilintlu" iesne d'e inteles' icleea existenlet
1i a posibil"i proO.,"uti p'in n-riiloac'e- tchnice ri "materiei
invi-
zibile" preocupii p"-,'r,it,i"ti tle llrtrLtir, vrenle' Si' dtrcil ar f! sli
clitm crezare ,eiatitil""';i- ieclarafiilor iidunate de iratontl
(lh. Berlitz, u, .uriiill i"i-topt ttrlburatt'rr : in baza indica{iilot'
teoretice li practiJe"'ot""r,-,,r'or.tuiui ^Albert
Einstein, maIirl.,
rrmerican5 ar fi realizat trecerea in ii-rvizibil a vaporulr.ii
,,ijls.'-;i irnerc ii";i:,"
"i;-;e vedea capitolul urtiuet suri
paralele).
Neconfirnarca oficiala a acestui exllerin.rent * care s-ar
fi efcctuat
"r,
,'rt.ttiiit"-ioitt"i de.pastrare a secretului
-'
s-ar
l)utea sj dete'rrinc''i"'^rr"i1i- citiiori ei .ilriii lui C'' Rerlitz
si consider" ce i#ei"r-ii.-'a., relatirri ale martorilor nu ar fi
clecit secver-,1"te .,,-,,i1-iorrr,-I1 de literatr-iri1 ;tiin{ifico-fantasticir'
Printr-o astf el de ciinsicierare insir' probletlra in sine a realizirrii
materieiinviz,ibilen.'-"'.-poot:etiminadinclisculie,intrucitpe
parcursul auilor t-""'"i'ii""',1"t li alte aspecte' Astfel' dincolo
cle numerouse ,"t"tiiri-- to
'fei de neoficiiie
-
privind aprrri-
tia $i in speciai aitputitlo 'subiti a ullor citiclate nave de zbor
rimasen-IereLlneidentificttte,s-auacrtlnttlatunaltgende
probe materiale neobilntlite' 1m
putut analiza astfel' impre-
und cu specialigti i,r-il+"i.u fotogiafici, c) serie de cligee (ne-
;;tir;t ;i copiile't"-pl"ii"" *. odlinute Ia uoi in !ar[ -
pre-
i"- ii
'irnagini similare publicate in striinatate' care aveilll
inregistrate frt"r""ili" in aer ,ale
unor obiecte transparente
avind {orue guo*eitit" regulate.' ce nu au fost vAzute totuli
de persoanui"
""t=""ti']
a"-fig ! or' in astfel de cazuri' 'stirn
cri pelicufa fotorJnsiUiia lnteglstreazir mai fidel decit ochiul
omenesc detahife medi"t''i ii"ottjurAtor' intrucit' pe de o
parte, sensibilitaiJ';;;;;pro" "rli-ice
de pe filme reac{io-
neazit la un -"p.""t".it ;;iil! cle radia{ii clecit cel. trl clomeniu-
lui vizibil, i,,., pe de altii pirte, efer:tele ernergetir:r: c'llrc pro-
15

8. ):'ig. 1. La 2{} iulie li}7.tr, l-rt'lir'rtlu it stitplins t-t itlcririilabilri zotr;i
_. rivinrl contur gcornctric' bint: riliirnilitt, <'irt t' t't a triti itrlt-tts itt-
r'rriu.:rtii dec it lt'siui pt'isiL.jului ; in r arli'ttI lt,spt'ctiv st: I't'tttitt'l i
l)r'(.zen1a unui obi('( t r orLir' ll lrnslriil r-rrt (l'o1() Sill). (lli|t' llute':l
.li oiil'r: stl'u('1ul'l utirtt'r'iiilri al obir'clLtlui irlltrt in itt''t'.'
clr"rc nrodificiriLe chirnice de pe pelicr-lle sint intn-r totr.rl obiec-
tive, ne{iind supuse subiectivitirtii preir bine cr-rnos(llte a sj n}-
luh-ri virzului orrenes(i.
I)in seria docurnetrtalr,rltti fotogrlrfir.: irt-tillizilt, o ilriir')ir
iuragine intelesantir este rceL,a il unui r.rl:iect coltic triinsl)itrent
cure jrh.llea in aer la micii inallin"re, pc'deilsupra cop:icilor din
llrnca rir,ilui Some;til Hece. Biok-rgr-rl care fotografiir in motnen-
lele respelctive un cadrll natLrrul nrlllt nliri 1nrg, tttt it sesizilt
-, izual nici o llrezer-itfr aeriiinir deosebita; ;i totu;i, pe dolli
cli;ee consecutive e,puse la rtn sclrrt inter':rl asltpra acellliirsi
peisaj, se poate constata (fig. l) o stranie pc'rsisten{ii irerirnar ;
dar cirilrr nai mult decit atit, iir prin-rui cli;eti filmui a inre-
l4istrat ;i o inexplicabili zorli pliternic luminatlr (de' fonlii
triunghir,rlard) prin radia{ii mr-rlt nai intense clec'it luminri
naturalir a zilei de varir, fenotlen care de itsen'ielteil nu a fost
sesizat vizualq acest detaliu pr-ine in evidenlir (fig. 2) l)r'odLrce-
I6
rea in splL{iul respectiv gi a altor fenoulene fizice supiir-nen-
lare.
Sta{ionarea in aer a unei sti'ttctuiri illaterialc de fort-rlir
('onicir, aviud un contur geotretric bine deiirnitlit, care totrrsi
nu ir fost viiztttii, constituie desigur, inl'ritlte de orice, o pl'{)-
irlemir stiin{ifici extrern de jntereslrnt:i: din cc' fel de tl-raterie
,.'ra cr:nstituit obiectttl restrectiv ?
I)oi aui trrai tilzi''t, in ziua cle 0!).05.197tj
-
in juruil c.,r'ci
:,,1,00 _., un grup de tiueri ingineri constrttcrtoi'i fi-icenu ftlto-
,r1fii in plin peisai naturltl, in ipredietll llllr'()iliere il 9t-a11itti.
r llui-Napoca. Pe unul dintre cli;eeie lespectit'e, pelicullr a lll-
Itgistrat porliuni restrillse aLe corplrlr.ti untti oJriect sferic tolrrl
iriiuspiuent care se depltrsir in lter ltr llticit inil{irtre, rr cai''-Li
;rezeotri cle aseitteneii nu a lost sesiznti de nici lrnul dintre
|ei de fala; un calcul aproxiillativ al dinensiunilor <lbiecttriLli
,reriun
- linind cont de eleutentele natltraie cilre aLl cl:it ill-
rlicii{ii in acest sens in cadrlll cli;er:lui
-
indit'a tln diillreirLl
de 3-6 metri.
IJlr mult mai interesanti pare i'r fi fotografin nocturt.rJ
cilre it redat O altii prezenla aerianii, de irctllent'e totlrl trarl-
:illarenti ;i. r'espectiv invizibilli ; Si in rlcest c';tz, itrlrtqineit ;'t
fost ol:!inutir cu totul lntimpiAtc.rr, expnneretr fiind ficutit Lr
Iriil. :. l)rczenta conulrli
transpalc'nt nu a .fost ob-
scrvati vizuai ! (dc'tiiliu tl-tl'i-
lit rlin caclrul figui'ii 1)
2
- Intrebirrile ftiiniei
-
T7

9. Fig.3. O sferd iirvizi.bll;i -
aparernt ncmaterialS *' carc emite'a
Iridiali;. in jurul siru, a pIotlus inti'nsc efecle c'ncrglrtiCc: in ntt:-
cliul gazos arlbiant (22 selrlemblie 1978)'
,data de 22.0g.7g78' Ceea ce este cu totul deosebit in ircest caz'
"ut"
i"pt"l ca pelicula fotosensibiiir a inregistrat o emisie
energetica de pe suprafala obiectultii sferic (fig' li)' radialia
respJctiva generind fascicule de fotor-ri sub fom'rir cle raze _-
in al caror spaliu restrins s-ar evidenlia 9i fenotrelle energe-
tice in cascade. Deci, clin nou un obiect avind o structurrl de
"t""t".i" invizibild'(, din nou un contur geonetric regr-rlat Ei
bine definit, care de asemenea emitea in exterior o anurnita
forn-ii de' energie radiantir !
$i alte docJmente fotografice similare' obfinute 'de ase-
rrr"tu. in Romdnia, cit ;i in alferite ![ri - ca de exemplu
in R.F. Germania, in canada
-
au arr-rplificat irnportan{a pro-
bternei qtiinlifice suscitaite in acest straniu domeniu: ctll'n pot
sa existe oare structuri materiale invizibile' care sii radieze
totodatir qi energie de pe suprafata Ior ?
Anaiiza acestu"i do"ri,oe"tir atit de neobignuit ; da1
obiectiv *, care, dincoto de orice consideralii teoretice sart
p.eru'rtii ri-rai rtrult situ t.ttlri pr-tlin intt:ilir--latc, r'ilre si'l tlt'tl.i.tl-
18
lleze reriia i:osibilitate a itroducerii contrc,late a invizibilitalii"
,r)'it cle[ei'minat sa suse.rel in anii autelioli o ipotezi t ,d"
L,r('rLr'i. inca inainte de. a fi publicate ideile tinirrului cercc-
,,tor iI. 'r''iiten privind posibile existenlii in spaliul cosilic ir
r,irtcfiei invizibile difuze ca o .,n.taterie strri-rie a qu;rrhurilot'tt,
ri irlr"it.ri cai ,.efectr.ll pie;:dei'ii de inasii"' s-ar putea cblit-te
,,i jn eiiminarea diriiirti a acelor clri.irkuri
-
din particuleie
,iornice eierlentarir:
-
care confela aspectul rraterial sesizat
:r, nitr(i obigntiit priii sirlluriie noastre. ,'t.r rezuite astfe'l faptLrl
., fenornenul fizia al .,exfri-igerii(( uttora dintre sul:-piirticulcre
. t'spective t' nu ii:r condr.rce .te distn-rgerea structurii materiale
.,r'opriu-zise a obiectelor sliilllse e>;perimenteior, acestea ntcll-
Lirrindu*;i atit,,piograrnLrl(' prolrriu (strnctui:a intin"ii, forl.nu,
';lrtinul), precurn ;i o parte din posibilit;liie de r"rurnifestare
lizi.cl ; procesul care ar avea loc ar fi deci sii-r-iilar cazului
iiferifilor izotopi ai elemente,ior chimice, la c:rre, prin elimi-
lrarea unor neutroni din nucleele atomice respective, se rlen-'
iine totugi structura materilrli iniliala
-
dar cu modificarea
,rilors dintre propriet5lile specifice. Producerea unui alt gcn
rle stare izotopicf pentru crearea invizibilitilii ar rezulta ast-
Ir:1 ca un fenomen accesibil celor care iiu pltruns in profun-
,'iine tainele fundamentale ale materiei, inentirlerea acestui
, f'ect pirind a fi determinati de menlinerea dupi dorinli a
.irnpr-llui energetic de expulzare difereh{iata a sr.rb-particule-
lrtr r;pecifice ; reciqtigztrea aspectr-rlui rl^raterial ini{iai s-iir ob-
1,ine apoi prin preluarea din mediui inconjurdtor a ,,entitililor
Iizice(' eliu-iinate, o data cu anularea comenzii Crtte iurterior
1re'irtru ..pierderea maseit(. Oare insusi acel ,,Pltilaclelphia
i,:i'perirnerft(( nu a sugerat tulburirtoarea posibilitate. a ob{i-
rrr.rii materiei invizibiie prin producerea unor intense cirrrprtri
rliignetice dirijate, care Ia un anume ]11'ag de rezonanld sii
,rlluleze imensele microfol'le ale gluonilor, sau ale altor inter-
7 Ertign"te in Gala:ri.e, Editura Junimea, 1983.
I O interesanti ldrgire a orizontului acestei ipoteze s-ar putea lua
tri considerare prin acceptarea posibilei str:ucturi compuse 5i a cluar-
Iiurilor'. O apropiere de acest orizont poate fi gdsiti in cartea Dirz
cnigmele m,icrocosm.osului, in care autorul a prezentat atit schema ce-
itrr 10 (12) prequarkuri sau preoni
-
propusd de fizicienii I. Pati q;i
,^'. Salam
-,
precum Ei scl-rema celnr dond specii de rishoni sugerat5
,ll teoreticianul H. Harari.
S-ar putea obfine oare ,,materia invizibilir" prin elimi,narea cliri-
.iittd a acelor preoni denurni{i sotnoni
- a cdror prezenld fizicd deter-
rrrind masa particulelor pe care le compun ?
19

10. rlcliLlni energetice incir ne'1tir-rte din intiriritati:a "itbsurdii"
a
qttrrktrrilor ?
Desigurcitaceastirincursiuneilincoloclelirrritafttrctuantir
ce se interpulte ca un vtir de cealii intre ..cunosctlt" i'i '!l-Ieclt-
rlos(iut(( nr,r permite deoci urdali sa se enuntc cure vit f1 Pro-
r:ecleul final al obti;;i ;* tit" tehnicir rt
"tnateriei
invizi-
bile(.. Diferitele ipolez" ." ," vehiculeazir jn.;ri in jr.trul aces-
tei probletrc inaici tiriu;i
""
fapt. veridic : rrnuntite p.regatiri
pe care qtiinla
"rno"i-i"'inlreprincle,
mai r,rult sau :11ai _pu{in
i:unr)scllt, in ctomenit l respectiv vor colrdr'tce 1lt descifrarea
unui nou capitol ,.t1"i[rp*rionantei caltrrr it:rr,i. r." iliatcr-iei de tt
.*'r."toti'unira ir.t.-o'ga,l'e extrem.de 'irrj.ttir
dc ft-irttrc' strttc-
i,urale. $i dacri .ro- .Et-tqi si surprindetl si frtllnuselea acer-
ior posibilititi -"iiipio'.tc- -iciocos'r-r.suir-ri
rrrte'ial trrri-r-
;;;r; i; *"ori gigi*tl"n a universuLr-ri. s-rr lrutel sri-i rectt-
'oaltern
materiei ii^"",ia""1rrat,i fanteric i* toitc :r.ra*ifestit-
l'ile saie, stiute slu ncgtitttc inci "
CR,EIERUI, * UN SUPERCOMPUTBR, !
Ce cril-rcr1cp.'t'i c onrtll ! Cie' nol;ii in
la!lr.t:rc ! (lc irrlinil iu facultili !
SIIAI{IISPEAEF,. -
(TIAMLIJ'T', 2' 2
Arnpia dezvoltare a cunoa;terii. 1i I't realizirilor umane
din acest secol XX a itnpus Ei constatnr:cli ci Natura, pe lingir
bogalia de materii prime, de energie ;i cle hrarrr:r, ne oferA ctt
ace-eaqi darnicie Ei o nemirginiti lt:jc cle inspiralie peutru noi
infirptuiri creatoare. Analizate indeaproape, solui:iile existente
in naturir se clovedesc mcreit a fi cele mai eficietrte si-tb aspec-
tul conslmulilor de matelie sail encrgie, sint cele nlsi bttne
ca formi:r gi ca funclioualitnte. De fapt, este intru totul nor'-
mal sa fie erEa, caci rnilioanele, zecile ;i sr-rtele cle milioaue de
ani de evoh.rfie ;i de selec{ie nattlrali ;iu condus inerent h
solu{ii optinizate. In acest ctrdru, trltilte ditr noutlilile care ne
i:arvin clin laboratorre ntl ar fi tltttniti ,,desr:opel'irit(, ci ar tre-
l:ui considerate drept ,.redescoperiri{( a ceea ce Natura a expe-
rirnentat qi perfeclionat cu rnultir vreme iuitinte, in existen{a
sar spai.iaii; in acest fel, oailrenilor' le-;rr reveni, in asemenea
situaqii, dour salcina de a adaptlr intr-o tnatlierl adect'ati di-
feriteie rezolrrtiri naturale auterioare.
Pornind de la acest gen de constatiiri, .Iack U. Steele (din
departamentul medical al zborurilor aelic'ne ;i spa{iale al
USAI') s-a situat printre precltrsolii r utti trolt domenir-r gtiin-
{ific cu caracter aplicativ. Astfei, inci din rrnu). 1958, el a pre-
zentat in public faptul cf, pentru progresttl tehnic ..trebuie sil
fie cercetate diferite sisteme a1e ciror fun,::!ir.rni sil fie con-
cepute dupi modul sistemelor uaturale cirre se preziutf, cu
proprietlli caracteristice asetnirndtorre, sau cltiar analoage((.
Organizarea, in annl 1960, a uuui congr:es interna{ional pe
aceastd terni (in S.U.A.) a determitrat inci de pe atunci recu-
noagterea oficializatir a unui nou domenir-t aI cercetarii qtiin-
fifice, care a fost numit in mod sugestiv ,,Bionica". Acest nou
termerr
-
denvat din cr:vintele ,rBiologlia'i qi ,,Teltnica(
-
de-
fineEte in fapt un conrplex de strrclii interdiscipliniire care all
drept scop cr',': i'etrtrea sol'.i{iilor si irirlcielcllit' ol'criir: cle I;'tr r'';i

11. rrentru i! li iroir')Liltu Si intl odu5e ill 8ltlnil ciill ('e llI ce Iltir!
;",'g,, ir leuli,'.Lr ilot' tehnicc tllllal)e'
lire -
Lli'ept Ltrlrli.'rre' prin airirerrarea ,
Lrnor speciaii;ti clin c
;'iie riitriuri l"ehnice iir anuilllte eercetari din dollrenirrl i'liologiei
;r r:csltectiv ;-r r-rrlr-ri'" oi"i"gi rtt stutlii lehtiice apiicrtive' atl
ios'i:r:iril*iiite icler cit toturl l-ILi' ce ai-r condus l:'r *raliziiri Ceo-
.:ebj.tt'r. A:ilfei, cic e:lcl.nplt't, poltt-e ccl-trlai citat caz de lrrlalogie
rntre soliil,ii perfecliotu'"''i* Natura.si ceie rcaiizate in teil-.
nica nioclernii este
t";j-;;
liiu""rui .;i respectiv ai aparatelor
';';;";;;e
idcntificare il:in ecouri de irurle (r''tt-.i;rre' s.,nare
.:tc.). ln brz,,r cerceti;i;t';i;It";;ce' tehnici"rtii riu 'rIlrtt flptr-il
,,riilieciiemitint'f'ot"tii"ior-trocturnesuccesir-lnirlrpidede
urtrasuttete -- i,lt'-Iil;;;";i' cle frc'ci t'trte srtuut jntre l;0 si
20U liiirrlret'lzi. f'r"i,u*u ecourilor pi'in urechilc lor foarte
censii:ile 9i prelucrarea cerebralii a tlcestora ie ofera o redtrre
r':rpid.r a lrtblotritti ,l'Ji"f
"t
inconjurAtol tliili irr ccie rnui rrtir:i
:illrrlii, crttti sillI i,tr,ii
-titi"ile
]or prirzi' Astazi' nrujoritatclr
nnlelor, ;r avioanelor' precum ;i.o. tlullilne de rnijloace
'teh-
nice folosesc cu u;urinli principiul redarii p"
-ll.lft"ru
rrna-
,: irtilrrr ct'rcctltte iti" i"titule de unde trer iiz'ute' In c('elr
:1:]";:";;"'-"iiiiri*" "il*'t'""t"lor'
trenurile respective de
und.e sint cliriiate prin aparatura,^ cea rnai noderni-t' pentru
cliagnosticdri
-
atifl'"t- -"al"itte (in cazul tr-rmorilor interne)'
cit 9i in "urrrt "otitotirii
catitalii execuliei anumitor lucrari
in construc{ii qi metalurgie' - -
fti legitura
""','ftl"*tile
Naturii'( Privito.rrre'-1 .f.I::ntu'ttt'
vcclerjj 1t|in difei.itu"ilod"f" ie ochi, intercsrnte cerc"tili alrli-
cative au fost i,-tiii"i"
"pot"tittat'-tu
de Ia stucUerea sistemuh-ii
cle vedere
"r
itr*.i?iot:;; ;ti;' astfel' cir ochii acestora sint
r:ompugi din trii a" fuq"t"
- 1;inb la- liO 000' 0 astfel de faletir
este cle fapt un o"iti nti"
-
o lentitA tlinusculi' care llu ne*
cesita reglare pentru distanli; in grupui de falete, fiecare ochi
i;i are un unghi ;;";;i; d;
'privire spre -obicctcle
extcricrre'
irstfel incjt i,rtregiii
-"-nsamt.ltu
ofera un cimp de vcdcre rlr-rlt
;;;;;;,l;;; ; ii 'i"""u"'a
miecarea laterala a capului'
Bazal| pe acest principiu,^ o.realizare tehnicf, din ultimii
iuri a oferit o a"otuiita
-srtisfaclie
.prin.
punel--"u.^]:-'p"rnct a
ansamblurilor de-;;iti'd"filori miniaturizali; :n in?9 practic'
acegtia constau clin as:rmbiareit ulfor sen'oti specifici tre mici
dimensiuni, care
^
p"i"'".tit"a -
sistetle frrnclionale e).ierioare
atunci cind prirrre.'" LIr semnirl lu'rinos ilirijat spre rrn,l sa'
rnai mulli ,"r'trori. iJii"i-Jt dispozitive au fost concellrite' de
exemplLr, pentru lo"ufi'utuu qi mitsur.area radialiil:1 l-:l]]li"o"t"
;il";i";"ili;r*,ii;-.r"-"ui"i" traduse de senzorii respectivl
22
sint utilizate fie ca monitoare la ecrarlc sau display-r,rri, fie
i. a surse de comanda pentru procese finc' de pozifionare sau
ciriar ajustare.
In cadrul din ce in ce rnai conrpler ril cercetirilor nlulti-
cli:,cipiinare ale bionicii, au fost sttrdirite ;i preiuale ingenionse
solulii tehnice pentru strr,tcturi dc rezisterifa aie construct,iilor
ruonurlentale
-
din rnodelele oferite cie {esutttri vegetale, de
irinza paianjenuiui sau de cochiliilr-. rrtror fiiule inarine --; in
rrrod sirlilar, au fost creali robo!i lretrtrr-i activitifi speciale,
sLudiindu-se caracteristicile rimeior ; ;.Lr-t fost conceitr,ite noi
rriodelc de aripi pentru avioaue __ si atttttne avitr.d curbttra
,,ariabila
-,
in baza moclelelor vii ofcritc clc pasari; se prodiic
r,chelali irentrr-r a vedea in intuneric *- cLr fasc:icule de raze
inflaroEii.
-,
dupd modelul sugerat cir rrnit.itirlele cu activita{i
nocturne. Aceste citeva exemple s;emnificative constituie de
ilpt doar o si..'icuire dintr-lr nrriltitucline de realiziri din cele
rrrai divelse domenii, specialigtii intclc.5lind treptat valoarea
t.czaurului de idei gi sohtfii realizrtc ;t oirtiuiizirtc' de catre
Naturi.
Srib inlluenfa acestei olientiiri a cercet6rii moderne, arr
fost demarate studii cu totul cleosebite asllpra creierului Lrman,
precurn gi al aitor fiinfe, dorindu-se in rnod deosebit oblinerea
unor perfeclioniri si mai spectaculoase in construirea calcu-
latoarelor electronice, atit in sporirea vitezelor de calcr.tl, ca
';i in continua miniaturizare a compollentelor respective.
La data scrierii acestor rinduri, cel mai rilpid calcullrtor
clin luine a devenit modelul ,.Corurection, h'Iachitte" (pr:odus ia
lloston
-
S.U.A.), care, in voh-rnrul unr-ri ,,clu.lapt6 cubic aviud
liLtura de i,5 metri, iqi reunerite activitutea fi.ilqerf,toare a
ij5 536 de micrtrproccsoare. Acest nou produs al microelectronicii
nioderne s-a evidential cu o ,,'iteza dublti la rezolvarea probleme-
lor dc aerodin;rrr"ricir. in rapr;rt clr n.ir.rlt doritui. n.iode'1 CRAY-2,
i'arc pini rr-iai ieri era intr-adevir ".cririr-rl'r
t'alculiltolrrelol elec-
|ronice. $i, pe drept cnvint, era dorit si init,iclilrt, criic'i CRAi
lrfera prin cele patn-r unita{i centrale cie micropisl'q';61i
-r:onstituite din 240 000 de ,,cltipts((
-
o efc-ctrrrr"e a oltc'raliu-
nilor intr*un ritr-n de 4,1 rniiiardirni de secrindi ! Cap:rcitatea
:chipament avind greutatea dc 2,8 tone (ir-r care era cr"rprinsii
;i cantitatea de !)10 iitri de lichid refrigerator, neces;ilr nten-
tinerii ternperatr,trii constante de fr.tncfionare la nit'eLr-tl cle
'o'"!, totu.i,, constrrrctorii cle
"al,,.latorre
electr'r-ricc nrt sint
rrrltr-inrili nici cu aceste perfornrrn{e. intrrtcit caructe risti-
').)

12. cile respective sint inca foarte irrdepdrtate fala de performan-
geie inoaetelor create gi optintizate cle Naturi, ;i anunle fald
cie creier.e.ie vietiiliior
-
incepind de Ia sisten'tele cerebrale ale
irrscctelor ;i slir;i1d CU t;eierul lllllan. Pr'nllrt rtn s]leciiiii:'t
clin clorrreniul microelectronicii, creierul lrr Ii de fapt un con-
puter cetrtral, fieiare organ cle sirrL! fiind r'rn gen de ',tci.rnin:i1r(
iegat de itcestii prin circr.lite proprii
-
firele ner-voase' l.'it
irinsuriterea fiz.iologicir a informa{iilor in ansarnblul rtntli
{rrganisnl, celulele nervoase sint leglrte intre e1e prin
itLuttergase ConexIUni -' prelUcr:etizli perr1tanent stirl:uL11i pri-
rni1i, ampii{icind sau climinttind in r.|od selectiv piir{i rle in-
,,rrirtli{iltor ; ticcstc procese birrc[iniice sint lreit]inate --- in
iirrbiLjgl tc--lrlicii lirderne gu .,filtrc c1 sc'himbiitt-rr cle
l;andir. in lrecvc|ttc nteclii ;i alrpli.tudine virriabilir((. or, in
Ircest cadrli actual clc telruicizilfe A bioiogiei, nenlnllut-i-iirea
.;pecialigtiic.,r respectivi este iutru totttl justificatir, c'aci dife-
lcn!eie dir-rtre pbsibilitrlliie unr-ri creier .ntan -- tflre cintir-
te;te in rnedie 1,3 kiiogtone
- ;i cele ale ut-tt-ti CRAY -- ce
irre o greutate cle 2 800 kilograme
-
sint incd extraordinar
ilc uar"i ; iata, in acest sens, unul dintre foarte nunleroasele
f,)ielrple'slrgestive, care def3vorizeazit __ incii -- mult adnli-
ratele calculatoare din ultima generalie : pentru reprodrrcerea
luturor operaliunilor efectuate intr-o secundd de celulele ner-
voase ale sisternului vi-izului cle la om, unui GRAY i-tir trebui
r:el pu{in 100 de ani de funct'itlnare contintt:i. . '
In acest context, tehnicienii care concep qi fir-rresc noi
g".ru.,i1ii de calculatoare electronice au .juns treptat la con-
cluzia cd trebuie sd apeleze Ia bionicir, respectiv si studieze
-
lntr-o manierd, pluiidisciplinari
-
cit r-'.i det.liat posibil,
modele oferite de Natura, llentru a se putea progre'sa in reali-
zarea unor computere mult mai rapide' dar 9i- mai reduse ca
dimensiuni qi gieutate. Acest studiu nu s-a detlonstrat zr fi
insa prea acce;ibil, intrucit
-
pe de o parte -_ creierul cst':
organul crel trrai pu{in cunoscut ;i, respectiv, cel .niai rgreu de
ceicetat in intitnitatea sar fr,rnclionaiii ; pe de altd partc', pln-
tru a se efectua astfel de studii colnplexe si de inaiti linut-i
fiii"ilii"i, ar fi necesar ca electroni;tii sir invele anatomia 9i
iizioiogia sistemului nervos, in timp ce biologii ar trcbui sa
invele"tehnicii constructivir qi funclicinali a comptlterer'or.
SegtiecasistenulCereblTalLlllanesteconstjtuitr-iincirca
I 0 rniliarde cle celule ltervoase, cienr-rnrite neurolli. celulele
respective ar.r rnultiple }egaturi reciproce
-
sinapsele - -, Prin
.'"rL bio"urenlii specifici aduc informaliile; tradus in limbaj
teirnic, .lcesteil sint considerate ,,intriri((. Totodatir, fiecare
lrruron posedd o prelutrgire filiforntar
-' liXOtul
-,
prin clre
lrrocurenlii transtnit ,.deciziile(( la alte zrtlte ale ctrrpullri;'in
t'xprirrarea teirnicir, axonii constituie ,,iesirile(( sistet-t'n.rlui. Llr
1,,i'inra redere, funcrfionarea ceh.rle i nervoitse apare ca fiinrl
i lirri€ siinplir: cind sr-Lmn biocuren{ilor intra{i delrile;te o
,ir'-in.ritir limiti, neurontll transtr-ritc- ltrin rixon o deciz.ie -- Di
.lirt NU. in relrlitete, i-riltrett cler-'iziei estr'- rezultatrtl ttnor pro-
{ rte intiine urult r:tli cot-t.tlliiclite, celitiele nerv()ilse llutind
ii ta piur"r lrr 200 000 de intri-ili, ceea cc irnpune efectr-tlrrca
ililr-o rrranieri"r r.rltra-rapidri a trttrlr ..liltriiri(( specifice.
Problernelc stucliate se c'onlpli(ii nlLtli: lrtr.inci cind se trect'
lr cerc-eturea rlrodulLli de stocare a infonlra{.iilr,r -- tt'lr-rtlorin'
('ercetirrile efectr.rate in clecenille itnlerioltt'e ittt cottdus tcei:t:r1
llr presttpr-u-Ierea cit fixarea infornlafiei s*rr b;tzrl pe diferite
i',rrrcese i'hiuri,.:e in clre ar fi antretta1c lilbtttlitre 1 avitrd rt
,rnnuritrli structur:h. Pe parcursttl auilor, s-it coustatat iirsl"l lap-
trti cir in creier nu pot fi localizate locr-rri ale stocirii de infor-
nlirtii, intrr-tcit lezirri satt chiar scoatcrel din func{ii-lrre a dife-
ritor p[r!i cerebrale nu a condus il ilier-cleree au-rintirilor.
l)rept Llrllare, ipoteza iictLt.rlt'r ce pirrc a f i ..llr i.nod;itt este
.rceeii a inregistriirii informat,iilor de ct:itre t:reier ir-rtr-rl solutit:
.:imilard. stocirrii 2 irolografice ; in acesL ilocl. insirli letririlcli
1 I-ii incelrutul cleccn iului al doik-la tlitr vilrtc't.tl nostt''u, biologul
i'.lrr'l Llslrlcy a iltrcprins lclceti'rri citte i-;u c'6ltti'L;s l1 conc'Iuzi;r r'li
ilr)aAl'rll ir.r1r:r'r.tlii1.iilrtr i6 c'r.lrtlr'lr.;r.l'v()iis(.r cstt: i.rt'ttl,uittii cltt molrlcuiclr'
tilti,r'albUtnine s1tr,:cificc. I,ixpttrit:trtttlC satlt] aU ct)ltsi;t1 itr clt'esar.ea ultot'
- ril'c(ji Ia anuurito zrctir,itiiti; t-.xtrirgiLrrl altoi iiirr :tct.sliit ruici c'lntiti{i
Llilt subst:rnta ccrcblalir 1;roplic, pe clrc 1t'-:r irlicclrrl- lit tr1!i Ioiu-('( i
rrrcllesati, a const:ttirt irPlrli!i;t subitii la acc;tia tlin tiltrli a lcllcxt'lot'
rilt'satc 1a r:obaii iui{iali. Ncc'ollilm:rlcn, in c1t:r'r'r1ii1{) Llt-nli:itolrt"el, tii'
rii1.r'c alti biologi, a lezLtltatelol couutticatc c1o K. L:tsirlcr', a litrrut cit
rtlc'i1t-- iLcr.stuia sr"L li-rtlinir 'la nivelul unei ipolt,'zc 5iiirr!iiir'<'.
2'Iehuic'a tnorlernii a lroloqlirfiei (baza{.ir 1lt't'tlritorca clc fasciculr,:
i;i:;el tlin clilcc'tii clilelite) oh.'r'i:r inrcgistritrca pt'{rlrttc a ilnagirrikrr'
lliclirnensionalr-.. C) proprir.-tlte lcmalcrrbiliL a r'1 isci'iot' r't'spcctivc esto
ulrniLto:rn.a : claci o hologliiIic este rulrtir in ciltri'a bucitl,i, itnagincrt
{r'ic}imensionalii l:rrergistlrrtir initial porttr: fi ob(inutir cle la Iicr'alc bu-
r'ali"r in tnocl scpalat, ca 5i clrrn {it,'r:trrt-' llitt'tc ar tt n itt,1'gislt ltte it't-
1r'r'agi-t !
lleprotluccrea infot'ma{iilor clc t'irtre crcicr (tii'r'i ;i stocarrla) ar
irrtlica un procccicu sirnilar hologla[ic-'i ; inlocttil'cll. [asciculelor ]aset' cu
ttn all. sislcrl discrr:t clepri;c;tc iusir nivclul actuaJ lrl cunoaltel'ii qti-
irtiIir'c.
24 25

13. interioarii a ciiferi tor atrintiri -- crl vizualizarea triditnensio-
n:rJir a tuturor cietliliiior inregisir:ite, sutt iittitqinate
-
nr-l ar
fi decit o redare holoplrafit':-i a inlom-uiliilitr clepozitirte -- sau
prodrlsc inraginlrr.
Pe aceastii linic', li preluairii rrtror idei lr-i;lclionale c'le Ia
nrorielelc lealizrrir: si oirtirnizai.e 1tc ciile ttirttirirld, ar rezr-llta
deci n€r,.rer:ritrtea reconsiderilii s.irrtc'tiirlile ri irctr'tiilelor con*
r:ep{ii ce stau la birzii t'onstt'itirii cakrullitoare}or electronice'
Drept urrnare, in !rilile iir crare lteriec{irtnarea continui a per-
fornanielor c'onri,.utcrelnr estr' -*rrstitttttd lrriu importante nrij-
loac:e cle cercel.are aplicrtir,'i, incii din anii anteriori s-a trecut
la or';ilniz;rrc';r clc rlrcrcl;il'i r--oulpt)ralive com1,rllxg ; sile-'ciali;tii
respectivi iiu fost or"icntali in general pe plltru direi:lii speci-
fice de studiu, Ei anume :
-_ o primA grr-ti:ii a reluat cu trritrr"tliozitlte analiza proce-
selor fiziologice care se prodllc in :rrod c'ontinutt in creier,
;:entru a se rfla in tnod cit mai explit:it trloclLll de fr-tnc{iclnare
a ceiulerlor nervoase, nat,ura leg:irturilor. intinie dintre acc'ste:t,
precur]r 9i feiu) in care sint transportate' informaliile; in ter-
rnenii tehnici ai ]iteratnrii nroderne dc sttecjalitate, acest do-
rrreniu este denurrit, ,,hurrluu-e" :
-
r doua grupit s-a dedicat rtuciierii rll()dlllui in crrrc sint
preLucrirte informaliile, Ilrecum si stabilirii in dettalirt ii reglt-
iilor frrnclionale respcctirte cle citlre sistcruttl cerebrltl sau, ttilti
bine i:is, a ..progranrelol(( folosite ilermanent de creier; itr e>l-
1;riurarea tehnicl actuali, irccst dortienir-r a fost denr:trrit
,,saJtzuure$;
I
o alta grr-rpir a aborclat poate cr,tit ntai artrbi{ioasil la-
turi a cercetirilor respective: studierea irosibilititlilor de co-
pierc tchni<:iz.i:.tit
-
de llrocliti:t'rt: a tlll()r ltr:tlrot'ti artifi<'iaii 9i
chiar a unor pirli din creier, care apoi sii conduca la conce-
llerea Llnor tipuri noi de con-iputere';
-
grllpa a patra de speciali;ti rntrltidis<:iplinari a fost di-
ri jati spre aEa-zisa ,,inteligenlir artificiala". Pon-rind clc lr't
analizarea complexii a schemei tnoduirti in care gindirn si a
aclionarilor colnandate de citre centrele cerebraLe, analiltii
antrenali de ideea unor nrodificiri structttrale ar dori sii ir-rio-
cuiascir cu tottil actualele pro,qral'lle de lucru ale calcrilatorre-
lor, prin introducerea 1lnor programe siirtilare gindirii ul1-iane.
Intrucit creierul orrenesc este totu;i un organ e-rtrem de
complex, iar pitrunderea tainelor sale se demonstre;izir a fi
extraordinar de iaborioasa qi de ltlrlga durltii, ct'i'cc't;.iill'ii lttt
ajuns la concluzia cir identificareii ltslt-:liselor ..pl-ograll.(.' g,ent''
ilrle$ vl. pr-itea fi ci'.rtuti qi grisita;i la anir;rlt1c cri i:reiellrl trrlri
n'ic. I,Iergindu-se pe aceastir linie, pe iliririltrs, s-ir ficttl o oi-.,-
strva{ie de detaliu intelesautir: llrogrililltrl ce'rebrill cllre con-
Ir"r,lr'.r;:il diferilele feluri de mers ale piliciiol ar fi foarte itse-
rriniit,or ceiui cirre contloleaza clepllisir"iie unor insecte...
'rltlr-qtir constatare a cieternrinat clt in linele ccrrtt'c cle cerce-
f.ir1'e sa1 se caute noi sr,rir,rlii teirnice prin studiercl cletaLililii a
:rrocii-rlui de fr-rnc{ionrlre a c'reiel'ului anulrtitor insecte.
Un interesant eliL.lrl)lLl al modei'nei interfel'eii';i: cli ntr"e
irrr.riricir ;i teirnica perioriirilrtii li constrrtcf iei de ciilct tlltottlc
t'k:ctronice a fost oferiL in anii rinteriori de ccrc'etArile efec-
l irate' 1a sectia de l3iologie cibernetic';L :t Irt,cLitut'ultii .,r''/n't-
,l)l.tntcl;( (dln Tiibinger-]
-
il. l'. Genriania) privind urntiito;rreit
t)roblemrl : cLufi vede oare nrediul inrrotrjuri'rtor lt-]Llsc'it lJloso-
ltlLilu nteLottrlo,ster, lu care jumirtirtr: din ce.ie lirC 000 de celule
rrie creierultri sint destinate viLzttlui ? Concepind r.ur siuulator
special in clrre erau introduse urultele str-tdiate, specialirstii au
.r juns treptat la unnltoarele constatirri: in creierui insectei
existA grupari de ceir,rle nervoase de cite 1 400 elerneittc slli)
Jornir de relea (raster), conectale in cite o coloauii; dacit in
cxterior se produce o mi;care, in rastere rur loc llrocese bio-
r:l.rirnice care ernit iun'riniscenfe de difcrite intensith{i, ce mo-
clifica proporlional sturea de excltare a colo.rnelor. Drept r-rr-
nrare, creierul respectiv comparil nivelttrile de lumir-riscenlir
la fel ca -si un cornputer, nu prin altroximiri'i, ci prin calcttle
i'.rpide; funclie de rezultertul ob{inut, se alege' direc{ia prepoll-
derenti a deplasarii ;i se emite excitalia ttecesnri cirtre siste-
nrnl de comandi .a muqchilor.
l)in analiza moduh-ii de funclional'e a rit:lterelor cerebrale
irie Drosopltilei, s-a putut trage o concluzie foarte it-nportanti:
creiernl nu corrlpard nivelurile energetice ttt-tt-tl dupi altul, ci
l)e toate odatt--i, in paralel. Aprofundindu-se rtceastii constatare,
s-a putut generaliza faptul cd, Ia toate vie{uitoarele, creierele
f unclioneazl prin prelucrarea informaliilor in paralel. Or,
aceastd capacitate lipseqte ia majoritrttea calcrtlatoarelor elec-
tronice actuale... Va trebui, deci, si-r fie revizrritir in trrod esen-
{ial scher:rlr constrlrctiviirJ a computereior de tnare citpa,:titate.
3 Intrucit c'orrexiunilc electronict: clc ti1.r
'clersic de 1a . ttc tualttle
r'a1c'ttluloare nu pol oieri prelu<'rirli simnltane alc datL'ior, c'elcetitrile
stinrulate clc rnoc'lelul funcfional al clcierului au condus la o plimit
solu{ic. ce al putta rcvolu{iona teirnica domenittltti : pcntnu ob{inciea
irlolucliirii in 1;ala1el a informa{iilor, cilcuitelc clcctlice cle luct'u au
lrrst inlocuite cu {:iscicule lasc.r controlate prin filtle spr,ciale. Dupi
26 27

14. ceea ce intrign deosebit de urult pe spccialiEti erste rapidi-
tatea remarcabilf a
'rellrcr,trii
inforira!,iilor cle citre siste-
rrrele biochimice 3lr:
-neuronilor.
De exetnplti, pentru 1:reiu-
crarile efectuate cie o celuld nervoasii a sistemuh'f vizului
ulnan in timp cie o niiiure de secunclii, r'intti CRAY i-ar" tre-
bui cel pu{in clouir r-ninute ! De lii aceastil col]t,tairre ll deve-
nit etriclentii necerjliiLea acelgr ccrc,'ctttri dirijate spre constrtti-
rea Unor celule llfirvoilse lrrtificitrle, citre' s;il cle."'inir elementirl
cle baza aI constr"i-ririi e;rlr:ulatoarrelor viitonrlrri. llar nici
irceasta problemJi ni-i c.ste cleloc sin-rpla, ilrtr'ttcit.intre..-qubstan-
fele din inter.ionrl liecirrei celule nervoase qi n-redi-.ri._flttid
cxterior exisla pefluanent cliferenle cie poten{i;rl variabile
-
intr-o auumitl rnt-tsurit cl ;i Ia bateriile eiectrice; in acest
fel, ansanblul neuronic ltpltre' in tntld colllparat' c1 t-ln 'sistem
cle'baterii ;i rezisten{e eile.t.ic*. T-a rindttl lor, 5i legiit'rile
'
eciproce
-
axonii ;i siniipsele -- se colllport'l -- de aseme-
neaj prin sinrilituciine --, cA asatlrbliiri de condensatori elec-
tri"i fi reziste'{e. Dar r:hiar mai
'u1t,
prin str.rd-ii de rnicrosco-
1:ie electronicii, s-a aflat fa ptul cir lrirrli interioare ale celtl*
lei nervoase se conrltortl ca nigte sen'riconductori. La acest
r-rivel cle cunoa;tere, terla care a fost datti de ,,bionis'Li{( spe-
t:ialiqtiior in electlonicii a fost aceea de a c:<instrui
',o ,celuli
nervoasd simpld'( clin cel Inai llzual material semicondttr:tor:
;i astfel, alegprea normirlfr a siliciultii clrept ,.rnaterie prir.nii''
ri te.rlt'sir alard in literlLtura cle specitrlit.te un nou termeli
tehtric acordiit neuronr.tlui artificial :,.silic-ron(t'
o ciificultate deosebitI care trebuie rezolvatl lit ,.constru-
irea siiicronilor(( a rezultat clin faptul ci1 ncuronii funclio-
neazi atit prin courenzi digitale (DA slur NU)' cit ;i priu, tran-
sformirri de semnnle digitile irr set,n.1 analog (la .cesta din
rlrmi-r, excita{ia electricii este tratrsmisii mai departe numai de
Ia i:nr,trnite valc,ri in sus) 1i, respectiv, ittvers' Pentru depilsi-
rca rrcestor dificLrltirii care plln in evideniir superioritatetr ma-
teriei vii fatii de ntateria inertu, ia silicronii ce sint ,,construiti((
la f|n,iuersitc/tea clirr Torontr.' (canacia). pe ie;irea axonnlni s-i'l
introdtts un clispozitiv cle coinr-ittue
-
care preia senrnetle
analoge, le transforrni qi apoi le. transtrite ca semnale digi-
tale l, iar in locul intriiritoi cle sinapse s-llu l'llontat a;a-zisc'le
.,grilett.
lia{i cle toate uceste cercetAri si realizairi conlplexe, -se
;r'teaptir ca in anii care rtrmeazir sli beneficierrr de o nou.:i
r c,, o-h-r{ie in tehnica de coustruire {1 complltereloi' qi, iespectiv.
rn trunor;terea rnlri aprofundati a ircestui mintinut irtsl.runrcr.rt
:rl inteligenlgi umane, care este creierul. Dar pina cind siste-
rrrril cerebral va fi copiat intru totul, iar cei r.niri perfectiotrali
.ilicroni se vor prttea lrrogramn singr-rri, desigr-rr c'li rnli cste
rlr-. pilrClrrs rin drum )ung... C)arc computcrcic vi.itor:triui nc:
i ol p-Lrtcit oferi qi aceic' aptitudini specific r,rmnne
-. t:irlcli.rrii
' r'ntimt:trteior, sinr{ril artistic si r:re.ativitatera, voinla pi sclipi-
r ite inteiiqeniei -*, citre uLl corrferit nrc'reu strperioritrtc,r fiin-
{c,i omene;ti ?
<utn r.elata rcrristl ltiinl,ilicir Nrttut'c (c]ec. 1986), protoliPUl r'l)('r'rtll('r1-
tittlaDepirrtarnentulclefizir,iirrl|Jnit;ersitttliiIlert.lrll-irrtl(litlirl-
b,urgh
- Nlarea }-Jrit;rtrit') a clat clelrlinii s:ttisfac:{ie'
2B

15. SIIi J-GADIS CIlrNDItA BOili
cercetlri relativ recente au clarificut, in fine, o probletll.r
nrult clisc'r-ttatii clt: biologi irr cillr'crliile antei'i<litl'tl : itltr-irciet:r; '
plrrntele au gi ele lln,qen de si:;lem nervos' care este clesigrrr
mult ntai siirplr ilt,crii-r.r rr'...r.r'rlc fiir-ritl yii ! iixllc'rinictl'l'r'tl':
feh:l ceior efbctuate cle profesorr"ri Andreils Sievers de lrr
L, niuersitatea clin Bonn (ii. I.. CertliitLtia) ar-r derlonstrat in rnorl
evident firptul ca ;i Ia piante existir o anunitir dirija|e prin trio-
curelli electrici, ce transtnit, diverse ,,tileS1.je codifictrte(( sllrt'
unele'orgdne de sir-n! specificc. Filurr-rentele trecind de la cc-
lulir Ia
"etuti
ar fi ciiile de transport ale biocr-rrenlilor, ciirc.
s-1 constatat, circul[ insit cti o vitezii nlult mli redtrsi: 3 cetl-
tinretri/secunda, in timp ce la fiinla umanll vtteza lor este cltl
100 nretri/secuncld. O categorie de irstfel de inrpulsuri s-a de-
terrlinat cd exista intre gruparile de celule nr-ttrrite statocilr-r
-
cltre se afli Ia virfurile rirdircinilor
- |i zoncle c1e cre$tere
clin restul radacinilor ii respectiv din tr.rlllinii; trlen(irlerelt stlt-
tociteior sub influenta r.rnui cimp electric rrai pttternic ll coll-
c1us, in experitnentele respective, la o totalii cleregiirrc 1 llodu-
lui de creltere, plantele pierzindu-;i orientlrrelr de ,'
jr]s'i si
,rsLls({.
Funerea in evidenlit a aEa-zisulni sistellr nervos etl plante-
lor a reactivat insd o intreaga serie de intrebirri inerente, citre
S*iiu conturat in special ca urmare a cercetirrilor efectr.llrte irl
cursul itctualului secol : existir, intr-aclevirr, i'rsetllirniri fundlr-
mentale intre plante rsi nnilrlrle'i Pot t'gplnnictr plantele in1.re
ele, sau, chiar ntai mult, ar putea con]ut1lca plantele ci-t fiin-
leie clin regnul animal 9i respectiv cll ()11 rtl ? Ar putert plan-
tcle si aibi *re'rorie, sau, lloate, chiirr'... i c.rstii'1,i1 '?
,,,Fiin{ele -rgt7.ir, preculn gi insectelc si irtlitrlaiele tttt. lt'.rLlt
cinclva o aceeagi origine ancestralii: prinele qi ceie ttrai sirl-i1lle
fiinle vii, uniceltilaie, care S-i,rLr fonnnt lent
"si
au triiit trlr
miliarde de ani in urmir, in marele ocean plilnetar. Prin inde-
30'
L:i-st.i vi"Llo t':ill!1c lll)lil)ii.r r;ltfi' ir'1,
r"'ii iL iulItii !tl;lril;lr'.' l't!f;ir'lll'l li;j i'jji'
LItl' i:it iinprtntt o ritrit',rll-ts i :lrrl.' I t'ai:i. irrl
tl;-i citre sii rrtt {iL' r't'spilrs:i. 'tl,:ii:;'-li i 'r
r;bar:i,,li,nalt'a irlc'ri<tt' l)lc(lrili()i'Lli!', ll.lr
lllilfe l)ilr'ie sr: rllltllrJli5i.i i .lz:-L l',i:fct.trilll
faptclo r.
lr nrgatr-ri i)i'oces de evolufie a for;relor de rtrltr-erie vie, arr
,rpilut rnai intii piantele $i apoi -- njlllt rlni tilziu - fiintele
rlin regnul aninral. Necontenitele incercirri ale N.itur:ii rezul-
lltc din confruntarea ilermanenti ciintre nredi:-rl ambi:tnt si
,iiferitele structuri de nraterie vie constit'.rite cir fiir,fe au ofe-
lii arnbelor regnrlri solulii oarccurrl similale, fr;rirlnl cle blizil
rl 1r:ncliorralitalii ntateriei vii fiind, de fapt nt,,.:iir;i. Astl'ei,
,ittu'nite pirfi ciin celulele vege'rale
-
fonriote din ritoleuule
,1,-: clorofi.lir
-
sint foarte aseitrirniitoare usocieriior de rrrole-
rrle cie lienroglobirlil .- 1';i1"g dlrii culol.,t'ea roqie a singeir.ri.ini-
rr,lleJor. 1)lr o sirnilltuciine r11ai pregnanlii :.q,. evidcnl,iazii in-
le ar:ei coipttsclrii r1e citopiasmti _- nr.rntifi cloroplaste - , cri-e,
,:r ,.tlattte, irbsorb fotonii LLr:linosi
-
:_ri resltectiv celulele ;n
i.,l'rttir cie bastonale existente in ocitii anirnalelor, clrre, cle
rscurene.l, absorb I'r.rtonij. lnniiuosj, 1;entru ir clea ii'r firt.ll
rr-rlrgitriie "n,izuirie din crcier. Am it',lt.clt l)resLlp'.ilte cu aceste
i,rrolrirrste lr conduce ;i cie -.. in paralel _. ]l recjilrea in
iriteriortrl i-:lanteior lr ciiferjtei6r iitrsgini ? Chilr ciactj e-'lisfir o
'-t)i'i.tirniu'e l'unclionail biocitintit_,ri, Natur;r nu a format, prin
,rrngnl pt'oces rl evolulici ftirurelor vii. organe ;i aptitudini
rrtrtiie: irr c'e le-ar putea folosi piairtelor ,,sii vadi({ casele,
rrlornobileie, oamenii sau aniilaiele din pl-rclure, atit tin'rp cit
, ic nu se pot detltlasa si nu se pot apiira cle tot ce se rnisci in
.xtelior i' Si totr:;i, .,fiintele verzi(( poseclii mai rnulte elerren-
ir.l cie sesizare .,vizr-ralir(. clecit insu;i onLrri ! In interiorul celu-
,r'ior vegetale, ele posedir ntilioane cle piernen{i sensibili care
.r: pennit ,.sI vad5(( cind trebuie -cir-si deschidi si cind si:r
'nr:hidd florile, cum trebuie si-qi or.ienteze fmnzele pentrll a
,rrimi mai multi lumind san unde au k:c liber sii-si dezvolte
..trupul({ -_ trunchiul, ranturile si frr-rnzele. Daci_i plante ca
lloarea soarelui ,rvdd.( ltozilia astrului si iqi cotnandA intoarce-
lt'a .,fe{ei(( citre el, aite specii de pl:inte, din contrir, nu ac-
,'('ilti ca florile lor sb fie supuse ia o dozii prea mare de ira-
,iiere solarir; este citatA adesea, clin acest punct cle vedere,
1;rnrilia genlianelor montane, la care florile stau deschise toati
. iua dacd cerul este acoperit, pentru ca, in zilele cu cerul plin
'irr ltunina astrr,rlui, florile sr se inchidii cleliberat la ora 't
1
:,.rr.! I)acd am avea tirnp sd lrrmdrim rlai indeaproape modul
,lt' viulli si ntanifestarile cotidiene aie plantelor ag5liitoare,
,rrr rirnine rrirrri{i dc fclul in crro trrlpitrelc lor zvelte si in
lrecial circeii respectivi .,vild(( eiementele uateriale din apro-
',iere, pe care ..1e selecteazir(. pentru a se fixa si a se ajtita
1ic'l .in cresterea lor sezonierir. Sittiatiile relrle, cit si expe-
,irnentele au arAtat in rrod evidcnt faptul cir tr-rii:inile tinere
JI

16. ,iile vilci de vic, cilre sc ail.itrtti tot mai tnult sprc lurrriua .soa-
,l,lnri, r.t ,rot acorda totuqi nici o atenlie sr-rprafelelor lucioasc
srtuaie in vecinirtatea lor; incercali sa puneli insir in apro-
piu-ea unei astfel de tulpini un lea{, orice suport din oricare
miiterial, sau si atirnaii o sirmA ori o bucati'i de fringhie si
vclr constata, la scttrt titnp, cii planta ,rl-it vazut'(! "t aparc
1:e'tulpinti ntai intii un rnllgure' ce va cre;te repede srtb for.rll
unui cirlig ; dupii o zi, aceitl devine rtn circel, iar dupi 2-li
zile circelul 1 crescut sub forma ulei spirale elilstice care' cltr
un tentacul, se fixeazii fourte puternic de sr-rportul oferit. Dar,
cliilr lrai rirult decit zitit, .ceste plante selecteaz:ti ;i locuriic
ctL mtri n-rultir llrminir, evitind porliunile intttnecoasr: si pirra-
sircl chiar acei circci c:are, din diferitc motive, au ritntas iir
zr_iire firrai lumini. curtr se produc oare toate aceste proces+:l
bioiogice, ce indica o auumitri coorclonare fiziologica, ciici plirn-
teie irr-t au nici ochi qi nu aLr nici cel m:ri rttcliu-rentitr creiel'
ciii'e sa ciiriieze aclitrnile respective ?
De fapt, aceste sesizirri 9i selectirri r'rtilizate in nrodtrl dr:
dezvoLtare ,,controlati(( le vom pr-rtea rregir'si - tnai .mrtlt
J|. ;;i puiin evidente
-
la absolut torte plantele. mari sart
n.,i"i, a" ia'simplele flori de cirnp, pinA la cei ttrai irnpr"tnitor"i
"up,i.i. $i astfei, s_a infiripat in-gindurile cercetartorilor o in'-
trcbare curnva hazrirdata,' bazatii- totuSi pe un anurne foncl
ipr,tetic, deocamdata : ar.r poate "';i planteie o ,')'-ginti]( a lor ?
i., $nru dece'r'iii in ltrulil, ittr matc prictctr al ,'fiinlclot',verzi"
*bioiogutfrancczRaor.rllrranc:tl_--plttrctiracclitaspcct's1lii_
mtlJ
'-
,,Ftuntele sint capabile sit
-aibir
inte'nlii' Ille se pot in-
tirrde cltre <<ceva", pot sa-;i selecteze direcfia, llrc't]l ll11 si
s('( )i)tll lot"((.
Ne-am obiEnuit sf, considerim cir nutnai oalnellii
-
si'
inir-o anutlita nliisr-trA, doar unele animale avell un
iinrbij specific prin care sir se poatir i'teleqe cn.setn.enii di^
ptnptio ipecie. beqi s-a constatat ca de fapt ;i pirsirrile, prc-
cuni Ei insectele au comtlnicarea lor proprie, adevirate stlr-
pr.lr." L* f.st ofe'rj.tc ir-rsa dc fii'lelc vcgt'talt'' Exporicnlelc efcc'-
ir:lte relativ recent de cihtre biologii .tnericani Th. Ilald"vin si
George Schultz au fost eclificatoare pentrlr acest domenirt in care
deocimdate vilul de ceatii fluctueazir intre cr.rnoscut ;i llecu-
noscut. Dar iatJr in ce au constat experienlele respectirre : in
vase separate, dar apropiate, iiu fost plarltl{i arbori tiueri cle
ariari ,si ptopi. sep,rrarea prin vase 5i printr-o anr-rmitil dis-
tanfare'tr.r oiu.uo r-ri"i .r.t c-ontact intre rirdircinile sirrt ratlrrtrile
Ior, care si poatir permite eventuale scirimburi chiurit:e directe.
Lil un moment dat, unuia dintre copircei i-au fost rttpte fruuze
32
;ri vlistare; la scurt timp, ,,rdnitul(( a inceput sE secrete o sub-
;tan{6 de apirare
-
fenol
-, cu ajutorul cdreia gi-a inchis
,,rinile(( provocate. in decurs de citeva ore, substanta respec-
livi a apirut gi in restul frunzelor neafectate, ca singurd md-
';r,irir de apf,rare ce Ei-a putut-o crea planta. Surpriza s-a pro-
,lus insi atunci cind au fost analizate chimic qi frunzele celor-
l,rili copacei apropia{i : la un anume moment, s-a constatat
l';iptui cA apdruserd concentralii de fenol 9i in frunzele aces-
tora, care nu fuseserd ins6 rrranifi((. Secretarea fenolului la cei-
l:rl{i arbori a avut deci un rol preventiv, ca urmare a pre:
iuririi unei informa{ii ! Dar culn oare' pe ce cale a putut
,,ranitul( si-i avertizeze asupra pericolului pe fralii sdi intru
';pecie ? Deocamdati, acest fenomen biologic nu a fost incd
i:iucidat de cdtre cercetitorii respectivi, mai ales cii posibili-
tirfile plantelor de a prelua informalii par a fi cu mult mai
''omplexe.-ln
urma diferitelor studii, unii biologi au recunoscut plan-
lclor un st;rtut de fiinle mult mai dezvoltate decit ne-am obiq-
nr:it cu tolii si Ie acorddm; trebuie si recunoagtem cd atunci
ci"nd vorbim despre plante, gtiindu-le oarbe, rnute 9i fdrd cea
rnai trricir urmi de -reier, Ie considerdm
-
in cel mai bun
pliat de intimitatea vielii acestora,. se exprimi insd cu totul
in alta
'ranierl;
astfel, de exernplu, Fedor Karamanov (direc-
toruL laboratorului de biocibernetici al Ittstztutului d.e Fizicd
tqra'r'd., clin Leningrad nu a ezilat s[ declare:
'Cd
plantele
,iint capabile sa ferceap5 mediul inconjurf,tor .este un fapt
"unoscut
cle mult timp. IrSri percepere, nu existi adaptare.
Daci plantele nu ar uvea nici un organ de sim! qi nici o posi-
biiitatl de a transmite informafii, de a Ie inmagazina 9i pre-
lucra, fari indoiald ci ele ar fi pierit de demult'('
De altfel, qcoala biologilor sovietici este cunoscuti cu o
veche tradilie ln descifrarea tainelor iumii vegetale. o nouS
viziune asupra comportamentului ,,fiin{elor verzi( a fost suge-
ratl iricir din anul 1959, atunci cind V. G. Karamanov a
pubiicat in llapoarte ule Acad'emiei de $tiin{e o U'R'S'S' pri-
mele sale conihteri asupra modului in care plantele ,,qtiau(
:;;f arate
-
prin intermediul unor aparate de m6sur5 foarte
sensibile __ i'ie momentele ln eare aveau nevoie de ap5, fie
cantitatea de lumind pe care o cloresc.
Dar partea captivanti a acestui ge1 de- cercetlri a fost
declanqatii in an,l 1g66 de cdtre Cleve Baclister (care cleve-
nise cunoscut cu ci[iva ani mai inainte prin aplicarea apara-
tului inventat de ei, fabricat sub numele de ,,detectorul de
33
3 - Intfebtrrile $tiintel

17. minciuni(( -_ aparat ce a avut o largi utilizare in ancheteie
iudiciare neoficiaie) ; totul a inceput de la icleea acestuia de a
conecta, la poligraful experirnental ce il construise ticrtsir, o
planta Dracena pe care o avea in apartament. Vrind sa vadit
dacd vegetalele produc Ei ele biocuren{i, a muiat in cafea fier-
binte o frunzi a plantei; reaclia acesteia a fost cu totnl nesern-
nificativa. In schimb, atunci cind s*a gindit la un act mult
mai grav, intenfionind si ardi o aitir frunzir cu o flacirri,
lreni{a aparatului de inregistrat a indicat pe banda de hirtie r.r
puternicd reac{ie a "fiin{ei
verzi{(, incd inainte de li intinde
rnina spre cutia cu chibrituri. Reluind qi cornplicind in rrrod
intenfionat acest gen de experimente I. rezultatele au fost
rneleu aserrrtini.toarc'. Putean oitrc sir aibd plantele stari cmo-
{ionale, ba chiar, gi mai rnult decit atit, puteau ele sir afle
glndurile omului ? Electronistul american gi-a dat' scuma cii
nu putea sE ofere o explica{ie, in{elegind prea bine cri pro-
trlema impunea cercetirri mult mai complexe.
Totugi, din curiozitatea onrului care dore;te sd afle nlereir
tot mai mult din cee.a ce deocamdati este necunoscut, Baciister
a extins experimentele atit pe cont propriu, cit qi irnpreuni
cu diferili cercetdtori. A putut sd constate astfel ca plantete
iqi manifestau emolii atunci cind crevefi vii erau introduEi in
oala cu apd clocotitS, sau atunci cind, tiindu-se la un deget,
experimentatorul gi-a pus pe rand alcool iodat, sau chiar
atunci cind bacteriile dintr-un br:rcan cu iaurt au fost omo-
rite in mod intimplAtor cle o substanlii conservantd. Incercind
sA determine natura energiei pusa in joc la transmiterea sem-
nalelor emise de cltre diferite forme ale rnateriei vii, infor-
malii care erau preluate qi prelucrate de ,,fiinlele verzi",
lJackster a introdus planteie experimentate in cu;ti ecrernate
de tip Faraday, care, Ia rindr.rl lor, au fost inchise in cutii
captqite cu tabld de plumb t5 pentru radialii pe-
netrante. Dar, cu toatd aceastd dubld ecranare, preluarea de
ciitre plante a sernnalelor emise de fiinle aflate in exterior nu
a fost perturbatd cu nimic ! Totul se intlmpla deci ca gi curn
informafiile respective s-ar fi transmis prin nigte unde care
nu .rr face parte din spectrul electromagnetic, nefiind reti-
nute de sistemele de ecranare concepute... Experien{eie lui
I Une'le dintre experimentele respective au putut fi vizic.rnate Ce
telespectatorii din fara noasiri
- ca secvcnle ;i concluzii
-,
prin
prezentarea la 1'VR a filmului documentar rcalizat la Irtstitutul de
$tiittle Biol<tgite din Bucr.rreqti, cie citre rrn coiectiv dc celcetitori crin-
dus rle rlr. tr{iirio:rla C<;derinu.
34
( llcve Baclister
2 au fost' repetate ulterior in multe labora-
r,ru'e din lume,
"o""i"!i"a*-i
p"- cercetdtori cir plantele dispun
;i cle de mijloace p"op?ii a" pr.eluare Ei prelucrare.a,informa-
iiif* ir"""i" Ir de
-o
"urribititut"
cu totul deosebitd.
Sesizat a" .urr]ttut"lu ucettot incursiuni in necunoscutul
lrirnii vegetale, un
-aii
etectronist american
-
ing' L' G'
l,;ru,reltce
-
s-a unttlnat-ia-perfectioneze aparatura conceputi
lc C. Backster, pentru a se convinge de veridicitatea relat[-
riior rcspectirr", ae'renlt" p"Ufitu' Constntincl', pe parcurs' faptul
, a,;t;;;-"ii ir*r""ui" tilt' legume se dovedeau a fi mai sen-
sibile clecit inseqi i"ttt"**"tele eiectronice de care dispunea'
rr:esta s-a convins'iu-r""ti tltllp ca radiatii.te.biologice-emise
.i"
"itre
diferitele forme ale materiei,vii pot fi captate $] am-
plificate mult mai'il;;-p;i;
-interrnediul
unor medii vegetale.
Drepi urlnare, a pus la punct un sistetn sesizor care consta
rlintr-un fragment te't"J"T ""getal
asezat intr-o micd baie
:ivincl temperaturo
*"otiti""t[
fontrolati' intregul dispozitiv
I iincl inlroclus intr-o cugcii Faracla-v, pentru a i se asigura o ecra-
nrrre totali fatA de" toaiitlii 9i" cirnptrri energetice exterioare'
Dupa un intrJg'il;; lxperitltenteiri in laborator' L' G'
I,rr,re'lce s-a deplasat, in toamna anului 19?f intr:-un loc
{ rarte izolat, p"ttr;u-it rellstra.liosetnnalele r-rnor arbrt;ti soli-
t,rri, cit ;i pentru o*a"i"rrfina ciistanfa maxirnir de la care sc ]lot
i1,:tecta astfel Ae semnote' Pentru aceste incercdri -gi-a.
ales
zona aproapu auq""ti";. Oak Grove
-
din sudul Californiei - '
ln
"ate
cacluEii Ei yucca creqteau rdzleli'
IncS din p.imi ]i-""r""tatorul ;i asistentuL sriu au avrtt
parte de o *r.priJa lnteresantd: cltre sfirqitul dupa-arliezii'
lr.trtea sonord a aparaturii a incepttt sir einitd o serie de srtnetc'
rittrate, neobiqnuite' cal'e au clltrat rnai bine de o jtrrnitate de
cri, pentru ca apoi sd inceteze total' Partea ciudatd a faptului
respectiv consta insd in altceva : sesizorul rdmisese orienlat
_- din intimplare
-'
spre cer' Setnnalele proveneau deci ditl
initlimite al6astre, din deplrtirri neEtiute"'
Primul gina te l-a venit in minte lui Lawrence a fost'
ar:el1 cir o structura de materie vie' slu un mare ansamblu de
forme vii, satt o anumit[ fiin{d' aflatii undeva in spalir-rl extra-
terestru, emitea bio.erunate specifice sau vreun mesaj neqtiut'
Putea insd aparatura sa sl capteze astfel de semnale transmise
2 Aceste experienfe, cit
,.:rezerttate pe Iarg dc cdtt'e
lrr iarg apreciatd, intitulattr
qi experimenteie altor cercetdtori au fost
auiorii P. 'Iornpkins Ei C' Bild ir: carte:r
The sccret lite of Plants'
35

18. de la miliarde gi miliarde de l<ilometri, sesizorul siu fiind doar
o bucdlici de {esut vegetal ?
Revenit in laboratorul sdu, electronistul american a trecut
la perfecfionarea echipamentuiui respectiv, in vederea'rnlririi
puterii de selec{ie gi de amplificare, dorind sa realizeze o ade-
vdrata ,,stafie ]riodinamici de carnpanie pentru receplia sern-
naleior interstelare((.
Realizind o aparaturd noui, in aprilie iU72, s-rr rJcplasat
in DeEertul Mohave, unde gi-a :iles ca loc de lucr:u craterul
Pisgah, loc in care, pe distanle de zeci de hilometri in jlrr, nu
creEtea nici iarba. Orientind din nou instrumentul s;esizor spre
cer (in direc{ia constela{iei Ursa Mare), dupi un timp, cerce-
tdtorii au putut auzi din nou felul de semnale sr-rrprinse in
anul anterior; de data aceasta, inregistririle erau insii rnai
scurte
-
durind de la trei pind la zece n-:inutc
-, dnpd care
urmau intervale de tdcere de citeva ore.
Convins de realitatea fenomenului, in i:erio;rela ciire ir
urmat experimentelor din deEert, Lawrence era frihmintat de
ideea cd se apropiase de o mare descoperire Etiinfificd; sub
impulsul acesteia, el a continuat ,,ascultd.rile{( luni gi luni de-a
rindul, oblinind semnalele cunoscute dupi intervale de timp
cu totul variabile, dar mereu aceleaqi. lnainte de a trimite sin-
teza cercetdrilor sale la foruri ;tiin[ifice competente, electronis-
tul
-
devenit Ei biolog -_ a publicat unele dintre considera-
fiile sale, in cadrul cdrora el scria, printre altele, urrniitoarele
t oucluzii 3
:
,,Nu cred cai semnalele se udreseazi fiinleior terestre.
Apreciez ci avem de-a face cu transrnisii intre gruprlri cle
acelagi nivel Ei cum noi nu ;tinr ninric despre cr-rurunicatiile
biologice, sintem pur Ei simplu exclugi din ar:este .c<.,nr.ersa1ii-.
Cred, de asemenea, cir energia transmisi trebuie sA fie extrem
de mare, cici lparatura noastrl din aceastir etapd nu este prea
r Cercetdrile lui L. G. Larvrence eru prod'r.rs lln anume ecou itt
cursul deceniulrti anterior. La scu;'t tirr4:, cl a fost ales cit pforector
al Uni,uersitdlii Anchor College al Truth, care i-a pr.ls la dispozi{ie
mijloacele necesare pentru o perfec{ionare nrai anrpli a aparaturii salc:
Drept urmare, in vara 1975 s-a anun{at punerea in lunc{iune a instrr-
laliei ,,stellartronn, care a devenil primul observator din lume pentru
inregistrarea pe cale biologicri
- cu ajutorul lesuturilor vegetale
- a
comunicafiilor interstelare ce ar putea si existe intre difc.rite forme
ale materiei vii di'n Galaxie. Celc trei tone de echipamentc. ale insta-
Iafiei au irnbinat performan{eie unui racliotel.escop morlern c'u ceie
ale unei sta{ii de recep{ie-emisie biodinarnicd.
prerfeclionata 1i trebuie sir f ie clnisal inlr-lrdevilr o ene|gie
.lnorr',a pentru a face s. fie -cesiz.te semnltlele respective la
distan{e astronourice('.
Cercetarileefctuateiisllplil..fiir-r!clorverzi(.atroferitinsS
r.,"laen6ere* li-" altor sen.qibilitili deosei:ite ale pla'telor. NIai
IrLrlin oLrisn.rif",r'., aililrllt, intr-aCwar,_ str-rdiile intrei;r'itrse.-.cle
s;tecialilti'cr-r scopr-rl de a urmiri e{cct,ele tlruzit'ii lrstiprlr-ttzro-
f,lgiel
"ig"tute. $i totu,si, rezultatcje ol;!inr,rtc jrll jlirr a fi nicl
lri acest cLz lipsite de interes.'.
Informat asupra unor vechi iegellcle orientale' dr' T' C"
Singh da la TJniuZrsitateu Art'rLcLrnulai (India) rt urL11-rr.it, in ca-
c,r.u?-rnuitor experien{e, r-noduI in care se cot'}11)()rtlr lcsutrlrile
vegertaie la acliunea iunetelor qi, apoi, la-aclir'lnea prelungith
,, iltn"
-pie'se
tluzicale. Ulmarincl la microscolr pr<icesele bio-
.r,ii"G'-specifice din intimitatea celulclor vegetale, prinra
cilnstatare a fost aceea cd schirnburile protoplasmatlce sc' efec-
lgitu cu o vitezir lnlt mai nlarc cliicii. inaint<l de Orn qaSe dirni-
,t""in, un cliapazon era men{inut- in iipropier" *- t1. stare de
vibralie _, ti,-,.,p de
'
jurnitate de ora; .cela;i rez.ultat a f.st
constitat ins;i ulterio.
"-_
iu clilerrite plante -_ dilcri se repeta
1,, aceeiqi ora r-rltinal1 difuzarea utrt'i r.rtel6dii execrltlte la vio:r'-
.,i n1, chiar rnai nlult, dupii o iurlritate de lunrr de experi-
*icntarle violonisticf, zilnica,' plarttbte resl:ectir"'e itl crescut rnai
inirlte clecit surorile-tlrartor avinri aceeaqi vilstir, aceleagi. r':on-
cti{ii cle rnediu qi de lrrani, dar fiira tratlttlent sonor. PLrirli-
cirid rezultatele'oblinute dup1 t-n.i t'ulte r:icluri de cercetiirri"
i,:. St^Sfi scria qi umrdtoarei concluzie : ,,S-It clellrcm-striit. firr[
nici 'o rinbrii de indoialn, cii undele sonclre ltrrnonioatse infl,-
,i,rt.,,ir,i
"r"qierea
plsltelor, produ(-'ereil f lcirilor. ii frttcteior 1i a
st'rnin{eior(r.
Sesizat de cercetirrile inclienq', antericitnut Ci'11' Smith a
repetat acest gen de experienle in spa{irrl a cnrri sere identice"
cai.ora le-a afigurat aceleaEi conditii de u*riditrte, cr'punere
iofo.a gi incdl#re ; in straturile interioare a semilrrat p.rurnb
Ei i"il 'Ir, ,ru clintre cele douir sere a .lezat insir trn i:atefora
.ur" u ."aut, zile de-a rindul , simf onia Albasdrit a lui Gershr,t'in.
Prima sa ob.serva{ie a fost a"een
"ii
in ,'sera muzic'ali( plantele
""
tfuitit mai degrabS' Apoi, pc parcurs, Smith a constatat
ci ptantete care b&eficiau cle o,.iAiti" aveau frunzeie mai
'erzi
qi trrlpinile tnai groase.
' n,tl?*l de exp"erimente au stimulat tnrrlt, in anii lrrlieriori,
o scrie de studii privincl efectele procluse dc r':'rtre diferite
c'qe'gii radiante aiupra germinirii .9i dezv.il';irii plantel'r' o
serie cle laboraioare soviJtice, americatle, canadiene *- ;i apoi
tn"

19. . rti.:lc r-iin fourtc rirulto tlri ur'rnhrincl in slli-tiri.tl efc'c-
-r'1r' nltlrrsr.lllclelor. De;i s-a c:r.rnstlrtat, yte aceastir ctrlt-, ca ener-
13iu ladirrt;i in dorleniul ul.trasonor rurplificir activji.ltea cnzi-
rtrittic'ii, I)recul11 ;i ritmrri de respiralic a plantrior, totuqi, l;r
:r.scrie clc plrrntr:, rezultatele aptircar_r ca fiind contr.rre. I,lrtr
i.rlrl.t' r'UIl;rr nunilii cle aportr:l energe'tic a1 undelor, caflLr:terr.i-
zutt' 1-ri'lrri.r'-r; lrnrirlitri 'u'lrlo.rr.e a frcctrent,ei acestorl ?
'[-ii:zrrii:ltc cciif iclrtulrre llvea sir oblinli profe;;orul dc bit.r]rl -
'1ii 1'. 1'. ilron'ilri-r ciin 1)cnver' (Colorado -- S.U.A.) c'rrrc, dci;i
scel-rt.ic llr irtccirut, lr int.r'cltrins o serie cie cclcetlit.i inrltli'Lirri
:rti strtc.jcittii slri. Dintrr. tintri, Dorotitl. ll.etirlllrcli si-tr cleclir.,rt
iitcr';rlcli rlir cliplorr.ii irr,estrii gen de ce rcetilri, it:silc ciitr rrlri.; -
r"itiiiii:r trrerSirtii'iior. l.r,oleiilc Lrzr-rale.
i)lip,i cc irii t'oltsllrtlrl i li t,tniterea, tir'nl) cic nt:ri lnr.r ir,' rri.r:
lre zi, ii riilillltit(rI sitn('{f :,in.qLrl:rre (notr:lr'yt,,jo,,sj.J ciI:.11l,rolr
i,1 1,:r;;i;'11':i pllrritelrtr',:lrri1.rrri f.it'rcrilor cet.cctitori li tr.ttt.ii'i rr
ili rrii:lrr il, {r j)cli(r}tir' r.izincl cJc<.:telc clifcriior rilt;,iti'i tl i,:
cltlt: ir:;it1;r'.r i.uti)1' c rrllrrri clc clr,r'li'r'ci. Astfel, trnrii 1r,1 tl,' 1;lrrltc
i s-lr difirzrit-:tilnir: litLlzi(.ar r,i:lf,rtrit.rL ciasicii (piest: rilt^t',rir.irrr-
zitori lrit ileclitover;, IlrL.,'r.in, l.lr.:riiltrs, Scl:rii-.,r.r.1.1, iii lit:t; r.(l
:ciLri dr-' .el cir-ri icii lll i s -lr c:initil lle!'(:u llLrzi('ii i'ixrii. .[)iii)ii
ul-t iiri-.iir, t,i-;-et't'lttiiie cr'.u-r ci in ci,in ce rtriri r:'tnvirrpitolrc:
ttl'rtttcic,.lrrirnitc" cr.r 1;ic':,i..lc:.;iinilnicc ltogate 1;r urntr.rnii l,,i rtr
Jir"i jlrt li,itr-'rie r rejr,rri Lc si;l'c cntiiirlorLll respecrllv, unrL iiintre
,.fiirriclc lclzi'" inf;ir,,unrrrlir I 1;rrl si silnplrr crr trLl l)ui sau. 1n
'i l:iir-,i;, r'i.'ic til:iigirte sii ir:!r'u lie r-rrr-lzicu inten:; r'itrllli il
;-rrcll itlr.Li s-ltr indepr-rllut cit- lrrr Prr'Lrit clc alrlirlit.rrl liuzii rrl.
[i.e1.rr't;rte;L de catre stirdcnta llt,tlr]lrrli: rt rrceshLi fel c{c rxlteri-
ttttu lrsulrr':i l-lnof cr-rl'r.uri clc ltLrlitntl>, clc ltctunii , de galllenele
i-:t lterlris sli cons1.:rtc, riirrrr din 1tr-i itrrr sltltiiiminir, cli l-rilrrrlele
tjupLlse nLnzicii t'(lcli rtr,'elru ttfr { (.,ltstitilt :;Ltplitite'ni.;rr drt ill):r,
clt'1' r'.:clr,t inil,' ;r: {'i.()r'ii (,tiru. iiirlli 1.rlr1llt s.illtiillini, ntitl slir}r
,Cezvolttrte dcc'lt cclc ltlc pllrntciiir'cliri ltrimul lot. 1n itir.tr,
seprrrrit rier frrplul c.i la tortte Ilrrnlelr: c.urc,,ilscultuu(. ulLrzlcrr
itrlcns ritrnlrlir fliinzelc ctcst:nlc e'i'lur foirrte n-rici, o lltrtr: r.lir-t
ltt'e'telr -- crtre au sr.rlcrit nlri nrul1 * - lu itrcepr-rt sit se rrsuce
(qi'ilbenclele); in acelali tintlt, itr io,trrl ce a beneficiat cl.- rnc-
l,rJii rrlirr,onioase, girlberneielc infloreuu...
I)e:siqr"rr ci, in ultintil instln{ri, infiuenlele reslter,tir.c se
r'edttc llr nr(iduL de 1;rclirare;r rrr-runritor niveluri errr.r.grticcr
tr,ltsn-rist ltrin r-indelc sollorc, cie catre lnoleculele si resl;r'c,
tiv atonrii structurilor intirne ale fiecih.ei plantc in itrrrtc. I)e
aceaste iinie, dr. Dale I{retchrnan (de la Oltio A91t'ictLlLtLrti
Flrperinzent Station) sprlncii : ,,Eu cred c.ii anunritc uncl/., sen.)re
38
stil-rirt]catzilplanlclc.fAcinr]u-]csirtirritptlriiclt'scili;in-raimirit
t'i'rr;,";;;;i"":ina ntti"i ntt]itttnt't cie s,irstarrte ;i respectiv cre'<-
t r'r.t';t lortt.
T);rr, c.lillcoio cle singrtlaritatea proireselor biochimice' la
1, ,i'rr rt'le ilr- lri.rteric' t'iu t" constatii lll-I- l)roccs t rittit tl:li 'conl*
lrlt':t c.!t' :,ttlriiz.rt 5i .'1,':t:tit'''" -- "tclt',al
s'-'lt't't:r'ii crltili't';:itiilc'r
(,!,(rr(' --, alit pf,,ni"i""'tlit ;i'riliirtrrlclc :i irr sl-lcciiti'r;ttrrt'trii
riiegincl*-1i melocliite'ct*Jrpri .ontinLrtr.tl al-lttol'tiei rl'iLlzlt'll1c'' ("lre
pri:itc fi,r,.,r" pro"",ul j'iz'ic ftrndalilelnial cu clirijr:ltzr-r:lcc-nsfii
l,pt.iri,ait'," ? ltri:r o llolla <iirc<'iie clc ce'r<:ctirl'e' ill (';lrt '-'nr(
r'1-
nt";sr:uttil'r sotit'iti t'ioi clc::cif rilri '

20. CIUDATELE TRASEE PULSATORII tlc inregistrdri fotografice ob{inute in diferite {iri irle luntii.
Uc obicii cu totul-intimplitor. Constituirea unui .devArat
,,clocunrentar(( care a condus la efectuarea unor analize sclec-
i'iue a permis ca in ultimii ani sd se evidenliez.e necesitatea,
,."nrrrrfaiii Ia unele ipoteze ini{iale cg gu aparut ca fiincl depir-
:;ite, urmind ca cercetatorii de specialitate sii n1:rc'fundeze in'
continuare studiile demarate.
consideraliile primare reiegite clirr antrliza unei colectii
clocurnentare pro,renite din zece {dri situtrte pe continentul
|uropean li cet american au pus in evidenfti urrnittoltrelc' ;ls-
1lecte caracteristice :
in mediul atmosferic se vehiculelrzii pe disti'rnle vlrilr-
bile
-
aclesea de ordinul kilometrilor -_ anull'lite nsocieri de'
p:rrticule aglomerate in general sub form:r unor sferoiz'i de'
dimensiuni
"reduse, ale ciror conttrruri nu au <l delitnitlre
strictl fati de mediul gazos al aerului inconjurdtor ;
-
aceste structuri aglomerate ilu fost inregistrate cii
rrvincl deplasiiri rapide; traiectoriile sferoizilor solitari au Ie-
;rult.t in general ci fiind intimplittoare; in cazurile-in care au
fost surpr-ilse grupuri de aseLneneit strttcluri, trnseele llllrcurse
ar.r apirut ca fiind Paralele;
-_ in interiorul asocierilor respectiv'e nu se poate remarcil
,,reo o.gu.izare deosebitd a acunuliirii de particuie; din aceasti
cauzi, Ii se poate atribui un aspect ,.plastnatic('; - -
-
cleosebit de interesant
-este
faptul cir particulele aglo-
rnerate se aflir la un nivel encrgetic rnai ridicat decit cel al
rneclirrlui arnbiant, sferoizii ei.):}it'ind energie r:adiitnt;h, care in:-
pi.eilorrenri atit peliculele normale, cit qi cele destinate dorne-
iriului infrnrosu j radialiile nu ar fi insir drn spectrul vizibil,
persoanele cflre au expus cli;ee1e, nesesizincl nicitldata (in nici
t lari) prezen{a gi deplasirile structttriior respective ;
- analiza mai det,aliata a clocur-nentarulr.li actttnulat indici'
faptui cir .iferoizii plasmartici surprin;1 cle pellcuieie. i.tografice,
cliir riesesizati viziral, nu sint ge'erafi pe cale -electrost.ticii
*_Culllarfideexemplufulgereieglobr-rlareproditsecleunele
tr*s1eie, sau plasmoizii proaugi de rrnele i.stalai,ii electricc
rle lnalta tensiune, sau cle frecarea corpului avioiitlcLrlr nflats
in zbol cu aerul inconjurltor, silll cle aite rni jloace tehnice
u:oderne ;
-
unul dintre i:spectele caracteristice, dcosebit de inte*
resant, este constitr-iit cle modltl itt cltre aceste -ctfuctltri plas-
n-iatice f;lc schiirburi alternante cle etrergie cu r:;edir'tl exte'
.ii",
"f "a.or
efect
-
probabil -_- este cleplasarea lor "propul-
satiit; schimburile resliective, perfect ritmate, siut inregistratc'
Un punct care ierl era nevdzul, astizi
a aJuns finti qi rniine va fi punctul rte
plecare.
THOTAS R. IId.CAUT,AY
rclrnirind un colf piin de farrnec din naturzi sau cerul
inste]at,, gingirEia ;i pl.fumul florilor, harnicia rnatematicii.a
rlbint'l')}', satr 1'rrrnruse[err rrnor opere de arti, preuurrr si rrrinrr-
tlirttle realiziir.i tehnir.e ale crealiei urnane, nu alareori ne
portrtA gindul pe unclele ir-nensitir{ii tirnpului care si-a scurs,
oferincl o incleiungatii evolulie a inateriei bazatir 1re o uirni-
toare legitate fundamentala : mareit sa capacitarte de a se
arti.oorganiza in ceie mai diverse forme structurale
-
plecincl
de lir cele mai simple soiufii, pentru a ajunge la fornre din
i:L- irr rrc ntai comlrlexe.
l)acii analiziim in intimitate etapeie evolu{,ive ale fiecirei
s'irur-'tiiri n'urieriale ii: ltarte, indiferent.pe care o vont al,ego,
c'on:itillljil un falrt cu clrracter general ce reline atenfia: r.no-
dt'lclc simple ale prirnelor fonne de autoorganizare a matc-
riei rir,l fosl rr"rent,inute ncschirnbate de-a lungr-rl niriarclelor de
:ttri, t:r'olulia constind in ccntinua si diversa asociere a aces-
tora, din c.r in ce rnai conrple:<ir, 1;entru a se obtine o func-
{ionel"itatc rlrereu i:rai reusitir. Astfel de constatiri iricep inca
ce Ja anaiizu diferitelor asocieri ale celor mai vechi particr-rle
sub clenrentarc --- crrr-r sir-rt qr-rarkui'i)e
-
si continuii ia atoni,
.r-noicrrrli:, crisi;rl<.,, cr,lulr,lc','ii, icsuturi;i org.ar-ie la plantr:,
insecte, animale gi crrhninclzii cu admirabilere organizrri f.,n"-
fionllc ale structuriior de n.:aterie vie inteligenti*, sau de ma-
terie nevie: ^* din pllinctelc si steleie care folmeaz;i sistemele
planctarc gi girlactice ale Uni,"'ersul u!.
In acesi. cadr.u extrenr cle larg al ntultip).e.Ior fo'rtne cle
auto'rganiz.rre a nr;rterici, in ultirneLe decenii atentia cerce-
tatorilor a fost atrast'r, in rnod sporadic si firi o finnlizare
corespunziitolre,. clc cirtre prezenla ale:rtorie a unor siructurt
materiule necunoscute, col.e igi rnanifestau prezent,a prin pro-
cesc fizice iesite din coinun. Aceast[ p.ezenqA a fost pusd in
evidt'rt{ri i'
'rod
rleirsebiL prin uc'trrnuiarea irnei intregi scrii
40 4j

21. ;ie pe'lictllel,-'fotografice sr,rb fgrnli rrrlr.rr trasee pgls.Lt,r.ii cu
tolrti ir'-;iti' clirr ( r)ilulr. Nrrrncroasolc docrttncntr_' ;rcur-i-rirllte
plrtii i:i I)l'('rent irLl l)il.i astfel in erviclenfir existcntrr rrnr-ri r riiri-
tiri'l)r'(.r('!.,:r fizir: clc lrrrlsarc. enorgiei entise cie r-.lt:rr:r,'li,le.
c'r:r '1it1lurl,.'. i'r,'ir'rrgr cc cli{er..r esr:ntial fatrr de r:llirriit,st,li.ile
err'f:jcl.ice crrnoscnt.e l;r struelurile reciioar:livc; ciin irrr,r:'iirile
fi)'Lit'.;r'ilfice oblinrrtc il cliieli tc friri, rczulili urmiit,r:.'r,1,.'st,,ir-
r"e:ri-+.: procest.i:tlc t-rcobist-iuitc, clu'c sar repc.tl-r n-ii'i'1.'l : ririilit
r:e i s tt rCdtts cu tOtr,ii ltir,r-:1lii 3pt'rgr.1ttr' l)irrJ)r.iil rrt.ll. r,titite-
rr.;r (1,-: r'irdiatii, intrrgirre'L sl'cr.r_rjrlujrri displrr.e cie n,-. r:Jilelr _
f;rpi prts in evideniii prin ,,sriLrqt'r'r:lr" sa; s;tnrctirr.r nlrtlr.irrlii
ri:si;cr,:tir,,'11
-- af ilrti"r ii-r drlrlaslrIc , nri nr,lnriri r-'iL isi rireniine
insi irrt.cqrll a:;ociercrr elornenlel{.)r. ir!li()ln(-,ra{c, ci.u. iil slrrr.tul
intorrrlil dc,.stirrucr.c(i lrbsolilltc i,rrr11i,r.lrltirl clin nr,,,:liril ;,rrr_
biunt o rltii i'r.'nr;i cic encrgi', ,. pc {.i[.r] o t|lrnsfoi:irri s.i o
e-nrite'din nor-r J;rin rrct'Irisi gcn clt,r]lili:itii prol:r"ii, r',u.i,ii r.r'a-
cit,tc irrrirgirrcir pc c'liseri (iiq. 1). llirr rrrutlizlr detaliil,rr.ir"rr-r,q,is-
tt'ate
-
in.s1r.r:irrl pe iiirrr.lc.rl.r' , sc c'nstut,ii f.rirtui ge-
Iterrl <:l'r intcri.sitatcrL, c:it si r.rrrrrnllr r:rri,rr-ii rrrdi.rtili (r e:;pe ctiv
)trtrgintcrt clcl rrnclri si flccr.erntrr rrccstciri) se nren!in';rr:elclrsi
li'iil.4. () ltogati-r rlanil,.,stitic tlr,t
unei ciinlert' avinil ;rr,r'i:!ii rlin
112 iulir'1{)7i>).
trils(,c' pLllsiltor.ii in
bllln lrrrr;tt (lot{) .4
IIII('i l()r'r-li
. i,'i tn I z;)
I"ig. 5. I-a o lotcgralie intinr'pliitoare ficutli in s:rlrl
de alteptare ii unei giri din ltiilia (in anul 107?)' til-
mul a inregistl'at evolu!ia unui fenomen pulsltor''
nc'sesizat vizui[ dc pet'soanele prezente'
pentnr Orice porliune a cleplasirrii structttrilor pills,rnatice, dupii
i;*,,ut" ,rstingereit Ei .,r"ealrrindere" it acest()r;I (F ig' 5)'
i'trlgul"procei de si'himb cnerg-etic cu mcdiul inconju
rilcr ar apare
-
suqestiv splr:; -- caliind aselniinirtor (jLl rlneie'
y,r,r.L.u cle schimb specificc fortrlelor cle materie vie' ctllrl ar
il a" **"*iu respirilia fiintelor' sau illlLlmite procese lxetir-
bolice ale orgilnisnielor, s;tu polrte --^mai suge:;tiv --- iru l)rc'
|'.tls:neii mecl-rizelor in ureciitri lnilrill. ln acest citclrlt, s-ar l-luteii
r.itrlr,e ipiitrza cii cxisten!a ii veilicr-llsrea r.aglLri1]erilrilrrr pli;.-
ri;iitirlc'J -- capabiic :;a ,,ite t,rt,"e i':rocese l izice elldo- si
,.::,n-,,r.rrrgutice -- iir constitLli unil clii'rtre' llrultil:leic -forn-it'
rrii.j;le di: asociere i). lnatcriei -- irrc,babil una tlintrc celc rnai
,,cc:ili forire cle iu-rtoorg;.nizare * pe care ttlediul Iraturri] o
,:icrdinc c* o relicva, de;i in paralei .ril .copiat-u" irr lort:l*
:,t,ructurate din ce in ce tlrai Cionlplexe. lirin procese C',rol Lltivc
(i(-' iru durat sute gi sr-rte de n-rilioane cie ani'
43

22. Fig. 6. ln noaptrla de 12 septembrie 1973, pe un cliqeu expus
de un medic asupra panoramei oratului Heidetbelg (R. F. Ger-
mania), au fost surprinse multiple deplasiri pulsatorii ale unor
structuri plasrnatice ; la diferite porfiuni distanfate se remarci
evolutii paralele simetrice, care sugereazi accleali influenle exte_
rioare-
Un aspect la fel der intereslrnt ce rezulte din .ctuclierea
documenta.ului fotografic respectiv constA in modui in care
traiectoriile .sferoizilor plasmatici sint influen!ate cu efc.te
d-e simetric, probabil de ci'rtre variatiile piirameirilor geofizici
(fig. 6) ai rlediului ambiant. Efectui este pus in evidenlir
-chiar spectarcular .- atunci cind mai mulfi sferoizi cle acest iel se
girsesc la distante reduse ; in astfel de cazuri, traseele prrlsatorii
ale acestorir au fost inregistrate de pelicule fotosensibile ca
descriind in spafiu acelea.si ,rrnodele,,, ca gi cum influenfele
exterioare le-ar fi impus un acelagi ,.prograrn(,. (fig. Z). pind
in prezent, nici factorii externi care prbdut efectele-respective
nu {rLl fost inci identifica{i, accentuindu-se a-stfel necesitatea
unor ccrcctairi r, stiin{ifice mai complexe.
r P'incipllc:le aspecte prezentate mai sus au rezultat din a'aliza
primard a urmdtorului documentar fotografic, selectat din c6r.ti de spe-
cialitate, reviste qtiin{ifice ;i de informare generalir, precum qi din
colecfii incclite (vezi in r:ontinuare notele de la pag. 45_.46) :
44
Fig. 7. sub influenta unor factori fizici nestuclia{i incri, traseele
pulsatorii paralele execntd in spa[iu aceleaqi moclele, sugerind
respectarea unui ,,program". Imaginea a losL surprinsd in plind
iarnd, in zorii zilei, cinrl emisiunile energetice ale radiotelevi-
ziunii elau minitne : 28 ianualie 1977' ora 4'30
1. Germania
2. I{area Britanie
3. $U.A.
Valea Rinului
Yolkshire
Los Ala,mos
iunie
vara
vara
r927
196r
1961
45