Alain - Un sistem al artelor frumoase (1926) Bucuresti (1969)

Coperta: VALENTINA BORO$
ALAIN
Systdme des beaux-arts
@ t926, EDrrroNS GALLTMARD
ALAIN
UN SISTEM
AL
ARTELOR FRUNdOASE
Traducere ale ALEXANDRU BACIU
Cuvint inainte de Ion PASCADI
EDITI]RA MERIDIANE
Bucurepti, 1969

cuvil{T Ix;'ixrn
Redaclor : NINA STANCULESCU ZAMFIRITSCT,
Tehnore<lactor : CONSTANJA eR,qNCiU'
- '
Dat La cules 0;i.a3.1968. Bun
Apor'r'1969. tiiai ila0.,. r40
lipur inqlr tip A cle 0J { n:
cd. ls.,',. CoJi Je ripat t7:5. A.
Li[)lijtccil, t]nti ,At. C.Z.
nlici 7At.
Traducerea in Litnba ron,tdnd. a sistentttlui &rtelo.y J:t,tunouse,
Llir'a d,intle l,ucrdrile cele nta'i i,'tportantc are hrofeloru,rtti d,e
la
.liouett si Pavis. Emirc crruvrict,--4taitt ( r,tiE iost f iri,"i-
ualco:d nu nttutai ctt utt rcsfecltros,,utagitt ad,trs Iilo:oIttlui
vational.ist francez, dar ;i ctt, ,in veyilabit ait dc cttttti.d;;i,;i"-
rloiel,tzicd' actwalitate. Alirmatia a(cast(t ,bLtate sd srwl>rintli in-
lru,cit
^tctiaitatea
eseistilui circ a strab,itLtt cu, ug,twiitd ilotnettii
ati,t de d,iaeyse cwr, s_ittt l>olitit.a, fito:,,;lia, c'stet.i,ci, ,roioii',
istoyia litey&rd s-a
_rt,cst',ijuyat cu" J>recwnpd.nire in .1ri:iri"i
s.fert al acest'u,i secol . iir infrttcttto 'r
tti rencarcabild. intye cere
doud rdzboaie ruond,iale t'aie sd fi trecut d,in prtritio-ifi
a uielii sj>iritware in fagini.Le presiigiaase tra,nohrlt, iti ,iir"-
tio,narelor si lexicoaneloy.
-. Ad,miralia fo;tilor siii eleai d,e la Crilige d,e Fra,ce- t,roii
dintye ei bucu,rindu-se astd.zi de o glorie ;i ,preluire m,wlt ruai
largii d'ecit dascii,lul lor, cunt, cste ca.:ur tui proust gi x[attriac
-ttw
este |nsd. n'unt,ai rezttltatwl r'ntti entuziasrn'd,e ?nornent,
deoarece o aplecare mai. atentd. asu,pra olterei sale i,,i aa desco-
peri. cu tt;u,rintii virtwlite ;t'ttndantentali: umatcisuwul, de fac_
twrd carteziatt,d. imbinat cu o excej>tionald caltacitate ,te lrer-
ceN'ttie a yealitd.tii sensibile, rorrritr.
Frird i',d,oiald strdtlwinta d,e a itnbrd,ti;a donoenii &tit de
diaeyse era d,estul, d,e putin obi;nwitd inti<m tmow'n,t i,n care
special,izarea ;i l>arcelayea d,omeniu,lui spiritnhd deaenea tlin
ce in ce uoai euid,entd.,;i cr,t, ati,t m,ai rrutt ro afare exagerat
de atnbitio&sd' astitzi cind acest l>roces a el)a'nsat sensibi,r. I{w
ptt!i,r1i,-afllnd, cd l>rirotre lucrd,rile eseistulwi se aftd propos
sur le bonheur, Propos d'6conomique, Esquiss", d" I'ho--",
de tipar 19.03.1!)t;:)
ex. brosate. Hirtie
Ft 16151A'.<B1A. Calt
nr. 131. C.Z. penlrt
petrtrLL bibLiotecitc
"L ' lii','o1.x:i,li,,:"'iii,,i:,
.
,!H ,lH:iJiiilfiril; :"
,"r-]fl*,.-,.u comanda nr. re;.J.

Pr6liminaires a l'Esth6tique, El6ments de philosophie, La
visite au musicien, Cornmentaires des ,,Charmes" de Paul
Val6r)', Avec Balzac, Propos sur la r6ligion, Politique, Phi-
losophie I et trI, Entretiens chez le sculpteur, Pr6liminaires
i" la mythologie, Scbnes de comddie ,si nenurnd,rate alte uolurue
cuprittzi,nd articole, reflectii, insemnd,ri, se aor grd.bi sd,-l bd-
nwiascd. de diletanti,snt, gi i,n cel mai brtn caz 6i aor acorda sta,-
tu,trr,l de ,,renascent'ist i,ntirziat" tntr-wyt. secol, care not ma{
l'; er ncit e int egr ali stnu,l g'i atn e st e cul clonr,eniil or.
Nu, arem sd, afirmd,ru cd lwcrdrile citate sint de aaloare
egald. sau cd. ele aot, i,nsenonat
-6n
tlonr,eniile lim,itate i.n cavt
se i,nscriu, ternat'ic
-
contribulii hotd.ri,toare , rtispunsrtr'i defi-
tr,it'iae, l>uncte de reper. Lln antmit eclect'ista
-
de o liri,tttd
intelectwald. retnarcab'il,d, i,nsd,
-
ca g'i o dozd, de stLperfiatali-
tate se fac i.ntr-adeuiir simlite, mai ales astdzi cincl cercetd,ri,ls
speciale au, ci;tigat enlrnx 6n rigoare ;'i proJ'u,nz'irue, dar 'l'Lxt
pu,tem, sd. nu adntird.m aceastd. |ncercave impres'ionantii. de a
reface i,ntr-otn tot tt'to'itar cultura ati,t de md,cinqtd. de specializare
;i atneni.nlatd d,e i.ngwstime. Tvebu'ie sd. obseradtn apoi cd. ce[,
c&re s-a. aaenturat cu ctti,ta indrd.zneald. in aasta lwme a spiri-
tu,lu;i posecla rm sinxt al nuantelor u,nit cot, o bogd.lie a infor-
m,ali.ei aproa,pe de neconcel>ut 6n z'ilele noastre ;'i cii ltrcrcLI
acesta 'i-a permis nrt nurnai sd iasd. de satb acLtzcl cli,letan-
tisrnuhti dar sd. ;i emitd. pd.reri ;i pwncte de aedere d'intre cele
utai bretioase.
iit Tbna inccrcorea cle refacere a ornul,tri integral n'u estr:
altceaa d.ecit a rel>li,cd l>lind d,e uigoare la adresq. diltotomiilor
excesiu de tran;ante intre aalori profwse d,e viala nr,odernd
;i ckiar d,ecd o i,vttoarccre inapoi m,t este de clorit gi nici ntr
este posibild,, ferspectiua Lr,nei aiitoare sinteze a ualetr,!eLor
spi,ritului nu este de loc utopicd.. Cona'ingerile l>rogreszsle tzl
/>aci.fiste care l-(tu, sitwat pe filozoful francez de-a lotngtLl 4n-
tregii sale aieti in ari,pa de stinga a intelectu,alitd.lii tdrii saLe
att, fost aslfel strtiltLcit servite de opera sa, chiar clacd, firin
unele ditttre aspectele sale ea rd,nci,ne astcizi det'd;itd de
ti tttt'.
I n ceea cc f>riaeste lrtcrcirile sale de estet'icci tr,ime;te in, f>rintuf
yi,ncl acL{itatea obserualiilor concrete, finelea disocier'iictr ;i:.
plastici.tatea axpunerii otnite cu, o forld. spec'ulatiud, neobi;-
ntdtd,. Am, *prme cd sl>entlalia teoreticd. recapdtd sub potttt
lil Alain Prestigiul care o impu,sese in o'perele wnor movi
6
gi,nd,itori ca Platan, I(ant saw Hegel,, fd.rd. ca ea sd. se piardd
insd, tn ri,gori, d,e s'istern sau An c&no&ne sec,i ;i li,psite d,e aiald.
Fwziwnea d,intre concret pi abstract, afectia ;i rational, este
realizatd cu o rard eleganld., i,ntr-o constrwctie sobrd., d,ar nw
rigiclit, s'i ctt, un stit a- cdltd f>r,incipal,d calitate o reprezintd"
adecaarea Ia obiect. Dacd nu poate fi, reco%and,atd ca rnod,el,
t>entrw o cercetare actwal,d,, opera lu,i, Alain rd.mtne nw mai
pot|in u,n i,ndemn conv'ingdtor de a renwnla la aprioristnwl,
cledttctia saw l,q sterila constructie a sistetnelor, ind,epend,ent
e{,e structura reald. a obiectulu,'i cercetat. Este cred tle prisos
sd. ad,dugdtn cd. nu-i, putetn repro;u esteticiclnwlui francez de
a se fi, sprijinit doar pe ex.l>erienla artisticd a ferioad,ei care-i
er& cu,tr,oscutd., ceea ce va _face
-ineai,tab,il -
ca otnele af,ir-
ntalii ale sale sii rut l>oatd. fi. al>licate artei mndeyne.
*
Un sistem al artelor frumoase iDe car e-l l>r ezentdn t. cititoratht i
rom,6.n este orice aitceua dectt se |nlel,ege in snod, curent frtn-
tr-un s'istem. E d,rept, lucrareq este itnpd,rti,td. d,upd. o m,ani-
erd. tradiJionald in zece cd.rti (Despre i,tnaginalia creatoare,
Despre dans gi l>odoabd, Despre poezie ;'i elocintd,, Despre
rnuz'icd,, Despre teatru, Despre ark'itecturd, Despre sm,Q>tird.,
Despre_ p'ictltrd,, Despre desen, Despre prozd. ) , expwx.erea
urrni,nd,,o logi.cd interioqrd stringentd ;i. arnbilictni,nd, spre o
cwprindere exhaotst,iad, d,ar toate acesteq. rd.mi.n pi,nd, la-urntd
tottt;i. numai o mod,al,itate d.e organizare a unui intens
m,aterial.
. Nd,scu,te sub formd tle esewri, aproape ind,epend,ente, reuL-
nite i,n uolttw frirua d.atd. in 7920, foarte piti.n contj>tetate
prin note in 1926, cugetd.ril,e lw,i Alairt, despri artd. sint-d,i.ntre
cele ntai, pre,ti,oase, poate tocm,a,i pentrw cd autorttl s-a ferit.
de pd,reri l>reconcepttte pornind |niotdeauna d,e la obiect. Ne-o
spune d,e altfel chiar el i,n introdwcere: ,,N,tr existd n,ici. u,n
neajuns i,n a considera cele ce wrnoeazd d,rept o cu,legere d,e
scttrte articole desl>re Artele F-rurnoase, gi un prilej di tncdi-
talie, fdrd. sd. fie cineaa obl,igat cle aoface i,ntnocl- sisten+atic.
Deci, titlwl, nu, trebu,ie sd ,ind,ucd i,n eroare. Id,eile propwse a,ici
ntt sinl, de loc swbordonate unei anutn'ite 'idei-iwperioare
preconcepwte, ;i nic'i rnilcar nw cluc la areo noliwne
-comund"
c&re er pwtea sd. def,i,neascd, toate artele 6n citeaa m,tinte. Dim-
I

fotr_iad, ..ant',rn't'iirit sd. marcltez d,iferetdete, distincriire. con-
tradictiile, orientindtr-tnd. astfet, in" tnd,suya' in cqre' ,lrittii
"o
poate face, chiar d,ul>d. ctperi, fiecare operd afirrnind,i_s, ,li_
gurd ;i neoftrrnindw-se decit pc ca insd.si. D"ar s-a intiutiia"t
rni s.e pare, din fericire lteitrrt trataria qceshti t,,oiir:i''iit
d.e a,tguros, cd. prin.deosebiri gi. opozili.i, legd.twra sd. se afirme
d,e,ta st,ne, iyt(;i _ntai pregnautd t'rin diferen/e. Ctti,intut
ststem, i n &derdratttl sdtt inteles, exprintd hccas'ta desttrl d,e
hine" (t'. /.1 ).
, lipsa cle rigid,itate a ttmei &senl,ene& aiziun,i care .ltor,e;te
de,la cott'crete{ea operei nw inseatnnd., cuut, ar fiutea cricte ttnii,
llto gri;A,rti per.spectiue_de ansq,mblw, suboidonarea pi.nd. ti
sclauaJ Ja!d de i noensa lutne a ualoril,or rt,nice, iteiittitabite
;i irep.etabile pe care o relf>rezintii arta. Erasticitatea notitmiio,i.
uoobili'tqtea cu care l>riicipii,le generare sint ad,e cuai, trol,rt;'-
cwlaruhti sau chiar ii,ngwta*tlwi'este i,nsd d,itttrc or.lrn' ,lnrr,
rnlddiind'u-se itt Jiecare-caz, rewgegte sd le sal.ueze uatabil,itatecf.
_ I ttlt'ucit, uricir dc ispititoote ar fi , reprodtrccrea ntttilit,-
d,inii cle observat,ii srtbtiti gi rtneori sirprin'zdtoa* pr:;" iiiii_
teywl lor farad,o'xal estc inrposiiiig, ;i irr;*a ,,a firlirr"lrtirrgA
pldcerea citi'torului in rtiscot'ct,irea ror pe parctwsu,l lectu,r1i,,
rncnire,t aceslei f refc!e riitni ne doar rlceea d,c a aiyage ulentia
y;w(5ra principiil.or estetice d,e ansantblw ale fitozofulrfi irn*irr.
O facetn cw sr,blinieyea relati,aitd.tii lor d,ectit,ate';i ,,,, ,griii i,
a urlna cit tnai exact reconoand,area ar,ttoyului tin,- ,,a", ;;r;;
ce o idee nw este nicioclatd deci,t u,n instrwtne,t de exblorare-
scopul, creatiilor spit,ituale !rcbwie sd. fie i,tordeattia ,rni
curincl_ tlc a aacrliza, decit dc.a convinge'5i doar sittgttr acela
care descoperd, i,n .ce wod o id,ee este i-nsitficientd, {_a Jotosit
de ea cutn trebwia" (p. 266 ) .
*
-. Vom lncepe l>rin conceptia twi Alain priuitoare la clasi_
ficare.aar^telor nw l>entrrt aitrtna wn presupws spirit sistetnalic,
ci t'ntrwci,t ea este deftnitoric pentrti conteplii sa estetici cti
ansanoblu,. Amirtind existenta o nu*uro'ose posibilitd.ti d,e
clasi.ficare, intre care cete rnii cwrente i se par'd,iuizi,.nile i.ro
arte qle societd,tii
-
arle solitare ;i arte dinatnice
-
6Lrte statice,
A-t1.,;n
.s"9 leregie .sd.
polenrizeze cw'eli, iirltrtra tons'i iA";;;e;;
o clastJtcare nqlurald.. unghiul acesta ctl receptorului de aitd,
E
nl sinQttr.ilor cdrora li se atlyeseazd, opera ;i at, capacitdlii
inoaginatiae 1>e care o_pwne in migcare i sepa,re cet m'ai leriil,
atit pentr.u ld.rg'imea d,e oyizont pe care o pirtnite, cit ;i lewru
f.oOtlo1 cd eui,td diuiziuroile rigirl,e. Du,pd, ittm. aom, aerlei itcsd,
in' felu'l acesta sfera artei esie td.rg'itd. o&vecrrrn leste ntiisurd,.
ln. printa categorie d,c orte .intyd &cclea ca-re friaesc in
'nr'orl tJireci corl>ul Ltln&n.
'lstfel este dansu,l, scriutq.i ecltitatia,
i.n .general__ artele geshtlui, care folosesc ca ntijloi principai
int,itatia. Dc aceste arte;y ntai ales d,e.politete" se liagii irta
co.s.tumwlod gi. arta. suboiclonatd, q croito:rulx.Li' cte uetii:tote','a
bijwtierwlwi ;i ,coaJorwlwi. Tot acestoya Li se poate aclduga ;i
artq ar.ntelar ;i nrIct hcrald ic(,r., cuye ttrcnlin lritt,i ;i irt tiii;ci_
rile _cele noai i,nsu,fletite icyarltia ;i pott'tetei.
(Jym,eazd artele tle incantatie satt, ariele uocale. cai/e au,
.d,rept scol> de a ori,,,doti;i d.e a d,o exl>resic st,igrittttiti itttttyol,
in seria cii.rr,tra se ittscy:itt foczia, clJci,ta ;i it,r,u,zica. Un, rot
'ottrecLnll sitctetic reuitte arhitecl.urii. cave ori,ncluie"ste ;i tnai
.bine tot(.te aceste arte sckitind d,e la ince/>ttt co.t,tcgiul, cintccele
si _d,e.clatnatig" in ayta ayhitectural,ci liebwie initusd gi oita
grd.rlittarotlw,i care este in acela;i tim,p o picttu,d naivd.;i care
pregdtcgtc intreaga fleiadd a sinttdnr;intejrLr i,nad.tate.
Arta teatyald' reirnegte i,ntr-ttn eitificiw toate
'aceste
arte in
migcare, separi,nd actorul d,e spectator;i cre/i.ntl o esteti.cii a
lormelor gi o frrtmwsete ct aparenletor,'pregdtind trecerea d.e
la artele datrcinte la cete j>tistice.' Acisiea 1in rryntd sint le-
ga,te rlirect de ed1;t'ic1y,;i in ca:ul scrilpturii ;i pictttrii separarea
apare chiar l,rittrc jdioasa. - tt,tui tlescnuL sl,i tnirlttrie byin-
tv-o ind,yd.zrr,cald cayc aproa.pe nu face aj>et ta u,Laterie ;i'pri,n
*r,i;carea regdsitii.. Esti noirne*tu] i,n cire gi,nd,irea yeia ic.,ate
artele aroterioare sub sen,nele sale abstracii, cee(L ce a,u,Qd,
,arta prozei.
. -nrlg c.unl se l>oate ued,ea, tablottl inJd.ti;at ntai sor,s nt.r este
d2lo9.lil>sit de cicrenld., cltiar d.acd or y tA-; refro;ii.nt Jalttttl,
cd _distittctia estetic-artistic tipse;te, ,ie,r c, duce'wnebri la
includ,erea intre arte & LLnor d,otnenii extraarti,stice. Esentiard.
,:u..rr- se p.are i,nsd ldrgirea nepermisd a sferei ertisticwtiti, cN
fa'ptotl cd. in felul acest-a sint siprte atentiei esteticianwlr,ti un
numdr ntare d.e domenii de toc |i1>site de' inteyes ;i care t'i,nd
atunci eraw trcglijale.
F.ap-tttl cii
-iti yindwl acestoya Atain ;tia sd cleosebeascd.
esleticul de extraestettc ne-o doaecleste prec,izarea t'e care el,

insu;i. o face in note, corectind, i.ntr-wn fel propria sa aiziune
anteyioard.: ,,In frimu,lri,nd trebw,iaw deosebite ima,i bine jocwl,;i.
arta, care An ruiscare, si.nt ad,esea atnestecate. Rd.zboir,tl. este
propriu-zis un joc, l>ri,n forla care d,otn'ind ;i cle asem,enea
prin spiritr,tl d,e organizare; d,ar rdzboiu,l nti este nic,idecwnt
estetic d,eoarece nor, este d.e loc spectacot. Ditnpotriad, ctef,ildrile
ruili,tare ;r, sd,rbd.toririle triounfal,i particilpd. la- fru,tnos; ile sint
refrezentare, senl,%, l,imbaj" (p. 268 ).
Cer.cetarea d.iferen!,iatd, a titnbajektr specifice d.iferitctor
vamwri ale avtei este cea c6rye 1)& pertm,te-apoi estetiiianwl,i.
s1...e.ytrag( obseruali,i,le cele mai pielioase piin adeatarea lor"
Fd.rd,. a insista asupra aalorii teoret,ice a- frinci,pi,il,or cl,asi-
fi.cdrii expqsB ruai, su,s (care ni,ci pe d,eparte nu, si urra d,efini-
tiad saw trangantd. ) ment,iondm cii aita esle consid,er&tci i,n
"toate
cazwrile limbaj ;i ca atare intereseazd ntL nwnai ct-tm se rectli-.
zeazd pr'in internted,iwl ei connr,n,icarea, clar pi. ce anLt?n€
corutrrticd.
S.emni.ficati.ae p,entrct, conceptia sa estet,icd n,i se par obsey-.
aaliile pri.aitoare l,a categori.a de frurnos. Ferindw-sb d.e a d,a
areo definilie, Alain era d,e pd.rere cii esteticianul trebuie sii
ev'ite ;i- jwdecdtile
.de aaloare asuj>ra frunnoswlu,i, pentru, a nu
se confctnda cu, crit'icu,l de artd. Recunoscind cd nla fost d,estctl
d,e consecuent cu acest princi,p,iu, tna,i ales cind'iml>resiile
relatia aii ;i yecente i,l, Ltnpied,icau, sd despartd genut cle ol>era
ind,iai,clwald, Al&in ardla: <,Un pri.eten ciarvdzdtoy i,nti, sptme
dqpre aceastd. chestiune: ,,In probletnele astea Kant a adzut
bine, nu Plqton. Se poate dAfini judecata estet,icd, d,ar na,t
frwntoswl-;i asta. mcL e acela;i lucru". Citez aceastd forrntLld
cw scopul, de a ajuta pe cititor sd inleleagii cti o lcLcyaye-cle acest,
g_en trebuie sd nu se incread,d. in &cea criticd. de aytd, ce froprme
d,rept reguld. propriul ei gotst. D&cd n,Lt tm-atn, canfonnit ttiteari
acestei reguli, printr-o i,ncli,nalie naturald, trebu,ib sir ntd scoLztt.
(p. 275).
Relwarea distinctiei kantiene ni se porc jrrtliciousd,si
q.bsolut necesard. l>intru stabilirea statutuloti atttonoru al este-
ticii, care trebwie sd. pd,streze o anuntitd d,eta;are fald d.e feno-
menul artistic ,incli.aid.tr,al, cond,itie a sotr.hrind,erii. u,nor trd.-
sd,turi sau caractey,istic,i. gen erale. Obseraa!.iile cc tincl cdtye
coyttwrarea noliuto,ii de ;frutncos
-
rd.sfi,ndite in tctt cuprinsul
cd.rtii
-
aw i,tt. acest seu,s o ualabili.tate generald. Forla fror
t0
moswlwi corostd astfel i,n 'incapac'itatea de a-l tradwce i,n, alt'
limbaj d,eci,t cel i,n care s-a i,ntrwchi,pat, deci i,n unicitatea lwi.
Trebuie numite apoi frum,oase wn cintec s&u un t>oeno care
nu, poate fi cont'inwat altfel, c&re &re prin wrware o strLtcturd.
ce nw poate fi mod,ificatd. i.n elem,entele ei fd.rd. a alteya ansatn-
blul. Frwmosttl artistic aui,ncl privil,egiu,l d.e (a exista in opere
concrete este d,e &se'memea intr-wn anttm,it sens i,m,l>asi.bil, adicd
se bwcurd de o deta;are d,e real. El oferii o recotnpensd, ;i, se
prezintd c& Ltn adeudl care nxl poate ;t'i. susl'inut prin probe,
a;6 cr,Ltn ;t'rwntusetea un,ci ntrtzici sart a li,L'i I,/enrts diu, Milo
nlt foate fi, doaeditir..
Considerind i.ntrott'area frctmosuhti in artd,, este indispen-
sabi.ld. categoria de operd, deserunirul obiecteie rezultate prin
compozilie ;'i care se inrdd,dc'ineazd. aigulos ;i ca o necesitate,
fdrd. nici r,r% eclxiaoc 4n aparenld ;i fdrd sd fu,tem, concepe
areo schirnbare a lor. Opera este d,eci un produs;t'inisat gi te-
meinic, i,nche.iat pi,nd la cel mai mic detaliu, pentnt, cii ceea
ce nLt se 'integreazd. i,n tnasd. not, poctte sti i.mpod,obeascd.
Concel>lia d,espre frumosul posibil ntr inseatnnd. i,ncd. opera,
sittgwrd, realizarea ei i.ntr-un produ,s .l'i,nit 'poate ;t'i jodecatd
;i situatd.|ntr-o scqrd. de valovi. In acela;'i se%s, nxr se pot sta-
bili nici regttli pentru intru,chiparea .fru,mosnlu,i tn operii, ci
ele pot fi descoperite abia wlterior. ,,Gen'ittl, -eratd, Alain -
nu se cunoa;te decit in opera pictatd, scrisd. sau, ci,ntatd,. Astfel
regttla .frumosului, n-apare decit in operil ;i rd.ntine i,n ea, 6n
aga;fel incit nw poate serai ni,ci.odqtd., in, nici ttn ntod, pentnt
a face a,ltd operd."
Este subliniot aici caracteru,l de nnicat al o'l>erei, faptul
cd ea este ini,mitabi,l,d. gi irepetabild, ceea ce face ca obseyvs-
liile asupra e'i sd. rd"n'ind. la un, nivel de generalitate care sd
ttu permlitd, transfornoarea lor in frecepte fd,rd, a pdriisi dct-
meniwl artei, gi a intra in cel al intlu,striei. Pre.figurind parcd
o disctt!'ie contemporanii, estetici,anul francez su,blinia cd. 'rnetoda
aytistului este opera i,nsd.;i, cd, l>rin LLl?nare nat, se pot stabili
cai,ro&ne care sd, condttcd. frocesu,I de creal'ie i,n, 'itr,titnitatea sa.
F d,c|nd, distinctia i,ntve artistr.tl adeudyat ;i me;te;oryar, Alain
ard.ta cd. dacd. atu'nci cind, atem de-a face cu cel d'intii mod.elul
cste instr;i opera, i,n caznl celui. de-al tloi,lea mod,elul rd,wi,ne i,tt
afara ei. Ceea ce trintite insd. la u,n alt oltiect rdntine plat, cee(r ce
1L

trin't'ite d,oar la inteligenla a.wtorulwi este fed,ant, ori o.pera ad,e-
ay.rat(igi.rdsp,tnde ti tisdgi ;i nt,nai in- acest caz pitert, uorbi
de stil. Aceasta nu' i'nsearmnd. insd. cii operere rd.mitt, izolate si
Jd.rd. .influentd. wr,a aswpra alteia, ,oro ,i nu se pott ,toiii-'i;L;
un fe/, d.e tydsd.tuyi giu,erale conxune qle unui'gr"p ii o|rri,r,
,!rn!1i
.r.(.
d.upd. .pd.ret,ea csteticianwlwi ;[rancez ,)iegulite,, ce se
pot stabili, in aceste ca:wri rhnin exterioare ;i oireitt,no formate.
Dczuoltareo ttnei op.l,c lie in tintlt,.1'ic itt loc, poeie rlcveni
d,^eci regwld. de cornl>oiitie ;'i pttrtt,u iltc',,pere ,orr' o aor imita
Jdr? .
sI Jr'e n eapd.rat noedictcre. A s|,el iirt A, />itctd. regrttite
amitdli.i in' teatrt't', regnlile son,atei satt, ale simfiniei cari st,b
tyn anu.ylit yaport fresultono sn,fitmerea la un plan ralional
prestabilit, tlay carc nw eJ-,ttiztazd nici pe deltarte pr'ocestil
de cyeatie.
Poynincl de la o asente,e q conceftie asu,pra ctperei este
aboyda.td ;i categoria d,e stit, a cdrei ir:dsdturty' specificd. ar fi.
locru,ai aceea tl,e a nu, rezultq rl.iciodatii. itt, no,ti aitomat din
reguli, ci d,e a pd.stra it,ttotdeattna o anttu,titii spontane,itate,
i,ntoctna.i ca politetea, c&/e r.L,u, j>oate.fi excesiu aoluntayd. si
cd,ntcttd, ci lfiresupwne o irnproiize,tie iil,imitabild..
i.n aceastd. acce,j>tic, stilttt ay f resul>utoe doud. conditii:
gratia ;i u,s,urt'nta d,e acliu,*e, ;,i ,n at,tu.rnit st'eci.fic al operei
create, cave este ckiar u,na acelei act.iuni. in lwno,ina aiestor
consid'eratii rleuine limf edc tlc ce ol>crele fiicu,te cw m,ijloace
urccami,ce n-au de lrc stll, iar canza stilctlui brost se d,esioperd.
Jdrti. exce'ptie la acele o.|tere tnttle tnateria ia cu u;wrinld, irice
Jormii si ornantenhil cste itnec{,iat frete,tios, pe.c6nd, efortttl,
printr-urt, tnecami,s*,t in;l'a ilihil , af asd fdrd. ltrudeitd. pe,ne"attd.. O
(Iselnenea concelf>tie tles/;re stil wt, neagd, euid,ent existenta
tydsd.turiloy clinune afartini,nd, o.perelor care fac parte din
aceea;i, fatnilie sfirituald, d,ar atrage a.tentia in, tnocl intetneiat
asr,tl>ra necesitd.ti,i de a ad.duga tuo coeJicient obligatori,u de
l>ersonalitate ;i libertate ind,iaid,uald creatoare.
Rd,spi,ndite in cul>rinsnl fu,crdrii se gd,sesc nr,twtelose alte
obserua,tii ;i, l>u,ncte dc z,edeye t'riuind, sltccificitatea tte t.intbaj
a d,iferitelor arte, l>roblen,tele ;t'ctrmei, ale gu,stului,, insfi,raliei,
rclaliei d,intre ad,eud.rul a,tei;i cel ql realului, ca;i a istiriei
12
a,rtyi i.n general. Reltrod,ucerea lor in afara contextwlwi este
cli'ficild gi le sdrdce;te int,'cirua, astfer ci ni se pare .ma.i cttild.
recotnandayea ca cititoru,l sd. cawte a le giisi i,n licrarea i,nsd;i-
L-n sistem al artelor frumoase not se ir(iili;eazli. ca o ,rrJr_
gere seacd, d.e d.efinitii, precepte, regu,Ii, ci,'riprezintd. o operd.
nchegatii, care pare a se altropla d.e id,eatctl arte.i: acela cte afi m
pr.ad,u,s al spi.ritukti caye nw se lasd disecat fdrd, risuLl de a_gi
t>iede aiqta intey,ioard.
ION PASCADT

.tNTR O DUCE RE
Toate cerceti.r'ile in esteticir sint dominate <1e analizele din Cyitica
pu,terii. de ju,decatd de Kant, astizi clasice, dar prea pulin cunoscute in
pitrunzS.toarele lor detaiii. Trebuie si previn c5, dupi un studiu atent
al acestei opere venerabile, n-am gisit nimic care s5. nu mi se fi p5.rut de
o insemnitate capitalS si definitiv cigtigat in acest domeniu dificil. Totu;i,
fiind aproape imposibil si. rezumi o idee mare
-
qi mai curind dd.unitor
dccit util
-
trimit o datd, pentru totdeauna pe cititor la opera ins6,gi, averti-
zindu-l insd. cd, un aselnenea studiu nu este de loc necesar ca s5, inleleagi
destul de bine ceea ce voi expune in aceasti lucrare. La fel, gi pentru ace-
Jeagi rnotive, nu existi nici un neajuns in a considera cele ce urmeazS" drept
o culegere de scurte articole despre Artele Frumoase, gi un prilej de medi-
talie, fa.ri s5. fie cineva obligat de a o face in mod sistematic. Drpli_-liggl
nu trebuie sa induci in eroare. Ideile propuseaici nusint de loc subordonate
unei anumite idei-superioare preconcepute, ;i nici mdcar nu duc la vreo
noliune comuna care ar putea sa defineasc5. toate arteie in citeva cuvinte.
Dimootrivi. am urmirit sA marchez dilercntele. distinctiile. contradictiile.
raportindu-mi astlel, in masu.ra in carc critica o poate Iaqe, chiar la opere,
{iecare operi afirmindu-se singura, gi nea{irmindu-se decit pe ea insegi.
Dar s-a intlmplat, mi se pare, din fericire pentru tratarea acestui subiect
si se afirme de 1a sine,
con{ormez ei in tot ce expun aici, fdrl" a o cita insi, niciodati. Altfel a
trebuit si procedez lnsd. cu privire la o idee-cheie nu rnai pulin impor-
tantd, pe care am gesit-o la Descartes, insd pe care Prinlul intelegerii n-a
folosit-o de loc pentru tratatea prezentului subiect. IIi. re{er la imagina{ie
ca funclie sau facultate umana, dar care, in mod esenfial, a fost definiti.
prin mecanismul ,si afecfiunile corpului uman. Aceasti" importantd idee,
cu sigurante, n-a fost urmate indeajuns de cei care au incercat si descrie
74
,cum se cuvine natura umani. in chip nesistematic; ;i ca o consecinli fi_
reasci, ea este ignoratd, de acei care mediteazi. asupra Artclor Frumoase;
iati de ce nu rni s-a perut inutil s-o analizez consecvent. Dar nu trebuie
sa:LStteptali ca vreo lege artisticS. si fie dedusi din aceas;ti idee; cici
mlrt., "."t-.."".g ; astfel cd
W
aici ca un fel d" uerifi"
.d;?ffi;ffimetodi,careconsiSteinaexpunesiaexplicape
cit se poate firir a incerca vreodati de a dovedi ceva, rjscA si. provoace
mirarea spiritelor tinere, de obicei formatc prin argumentare gi polemici,
trebuie, aFadar, si adaug aici un al treilea avertisment.
Poli doverli orice gi adevirrata dificuttate este de a ;ti ce vrei sd. dove- {tlattf{
degti. in zilele noastre, gind primeazi pasiunile siideiJe l..eennq,Qfl,+&{atiDfiftfui
aceasti. realitate umand, a roriliffiliffiini. destul de vie, 9i orice t' t/It|/h,|
probi este pentru mine destul de clar dezonoratA pentr-u ca si mi abfin
in cele ce urmeazi. de la orice elocinfi. Dar aceasti. alti metodi, care reduce
orice doctrini la o expunere analitici, este potrivitA pentru toate subiec-
tele; am observat insd de mult, cd. de indatA ce vrei sA tratezi despre cste-
ticd, nu existA nici o alti metodi, cici aici alegerea este gata fdcuti, si de
nezdruncinat, gi
Agadar,
Jiri indoiali limitate, dar absoiut de nezdruncinat, lncit unele obiecte,
romane, compozijii muzicale, monumente, statui, desene, dupi cele vedeam
de multe ori, le preluiam totdeuna la fei de mult, pecindatiteaaltele, degi
erau lSudate, nu le socoteam de loc valoroase, mi-am propus in sfirsit si
lucrez pe acest teren prea pulin intins, dar solid; cu atit mai mult cu cit
aceaste inspiimintitoare ugurin!5. de a explica totui, de care trebuie si,
ae ferim totdeauna, se gAsea astfel redusi la probleme strict circumscrise,
Iatd singurul caz in care observalia poate fi liberi. gi firi nici o mesure
de precaufie; cici se gtie indeajuns c5, cel care observe ce este ln naturl,
ca bunioari migcirile cerepti sau cederea unui corp, curind se depdtleazi
de adevir dac5. nu s-a pregi.tit ascetic. Pentru a spune totul, frumosul
are acest privilegiu de a exista. Si daci, pentru a crea aceasti lume robust6,
n-ar fi declt un singur obiect din fiecare gen, o cld.dire frumoasi, o mobili
{rumoasi, o muzici. frumoasd, un poem frumos, un desen frumos, o statuie
'e afirrnat fd.ri nici o indoiald de c5.tre ooera i
a o tulbura sau schimba vreodatS.. E cee_gae urmiregte
tificd, niciodatA complet c asernenea, {rnTosul este un fel
curiirte poaTF singura reaii
gisind in firea mea, cum cd se intirnpli multora, judecnfi estetice
t5

frurnoasi, un portret frumos, ar fi cle ajuns ca sir se poati cxpune prin
relaliile unir.crsale pe care le prcsupun, aceste juclec:i{i firi ape1. in
acelaEi mod, nu trebuiesc decit citeva propozilii dintre celc mai simple
pentru a intemeia Logica; dar cum acolo obiectul lipseste, primul ginclitor"
carc s-a ocupat de acest subiect a izb'tit curincl si. {aciL numi.riltoarea acelor,
forme {irri. con}i.ut. Aici hirnpotri'i-, obiectul este judecitorul flrrneloi
iar spiritul iqi'erifici, toate gindurile ciupd un sistem acler'i-rat 9i fir;i niii
o indoiali; de unde rezultd. acea otlihnA si sig'ranfi pe care o dx perceplia
operei ;i despre care aceasti. lucrare n, este decit o clescriere in mocl r-oit
incir limitati. la necesar. Fapt este ci. pe asemenea clrunruri soritare, mi
' se pare, am regirsit ginclirea obisnuit:r si in felul ;ista am ginclit la fei ca toti
' ceilalfi oameni, {:iri a ciuta si 1e plao si inciL mai p,!in sil conving. Accasta
,. intilnire e5tc {ircascir in orice Irrr rarr: in:r rlor.ada (.51F cil o poli,"1" a"."
'rea
si. pregetearsci asemenea acoLcl uni'ersal p'in idci generare; din feri-
cire, un aselnenea artificiu nu era posibil in tratarea acestui s.biect, circi
frurnosul nu se clor-edeste.
or, d'pir culn se r-a citi mai departe, necritincl la creosebirile clintre ero-
cintir Ei prozi", datoliti unei intirnpliri fericite clestul cle obisnuite cincl
nu egti pretenfios, arn intilnit o iclee care mi,a intarit co'r'ingerea sir nu
scriu decit pentru minc; anume ci clovada, argumentul sau cle<lucfia,
pornind de la u'principiu presupus cle netagiduit, in s{ir;it toate4Lijroacelel
.logicei sint, dupi. c'm acest clin'rma cu,int o aratir incleajuns, propriu_
zis rnijloace aic elocienlei, adici a1e oratoriei publice, pentr' ci. erocinta
scrisd. este Fn fel delirironstru. Cum e limpecle ce arta cl^e z, gu..erna, d" a
plcda, intr-un cu'int, de a conr inge, esre lrna tlintrc cerc mai vcclri, deoarcrt-
ordinea umane a fost prima cunoscuti. si estL inca prima c'noscuta dJ'
cirtre to!i, fiind cea mai urgenti, cea mai apropiati, si mai schimbdtoare
-
nu-i de miraro ca orrr(lr'r a fost c( r (lintii car- i a in.alrt De oamcni
si gindeascb. Si
" .
ce a dat un scns foart* ciudat.i loartc instrucii, e*1,1s5;"; ..,
"r."" ffi_
tate.'.Deatcirezu]iamanjadeatlovcdi,ti'un'i.ffia*
ffi9i e limpecle ci se stie tot ce se poate sti de indati ce se cunoaste crar
despre ce este vorba. Astfei se explici de ce primele noastrc cunortinlc
privind ordinea exterioarh au ruat forma predoariei ;i a demonstra{iei,
potrivite nunai pentru lucrurile indoiernice 9i schimbitoare ale ordinii
umane, in care legea precede speciile si necesitatea de a judeca interzice
de a se repune in orice moment principiile in disculie; firi. a mai tine seama
si de faptul cir, elocinla, care se dezvolti in timp, pretinde totoclati, chiar
numai prin aceasta, evolufia cle la principiu ia coniecinli. impotri'a aces-
teia, adevS,rata proze, care te face numai sd. glndesti, este un-at.ertisment
destul de puternic, de indati ce-i acorzi atentie.
t6
Oamenii foarte tineri gindesc f5.r5" argumente sau probe. Numai forma
oratorici ii deosebqgte de ceilalfi. La ei, gi pentru ej, qr,ipp ideg este uni-
versalir; iar eroarea obignuiti este firi indoiaii aceea cte a nu voi de loc
si creadd in spirit, ala cum preolii au intrevizut. Cici universalul nu se
poate dovedi; acela care vrea s5.-l dovedeascS. presupune totdeauna Ei nu
lncearci. niciodatl si dovedeasci faptul ci clovada sa este universal-vala-
bili. Nurnai ceea ce este general poate fi obiect de dovedit, si nu cluce decit
la un acord practic, adici politicl, in raport cu orclinea umanir, 9i industrial
tn ce prir^1te ordirrea cxterioara. Sc intimpla ca prlirr cgalitatea dt.rlreltu.ri
sa se podtrr rcaliza o infolegere improvizatli si avinrJ un plrn si fier sd se
pocte llbrica de:nai mrrltq oli ilceerrii rnalina. Dar ascrn,. a srrr.ccse
[u mu]tumesc dc loc spirilql. Dup6- cum vleau s:r perccp un anprne arbor{"
ffi rs*r, if rut p".tl;;'0";L-t*,"t*=;;*";;;;
singur gi impreunil cu toli. Despre aceasta stau mi.ituric operelc dc artit,
:::::T::;"Hj::Tj:il:'::T
"*.[T'r,li
1T]: #ili;li ^ii,Ji,'j;
J6 r,r,
este rtil de deoseL,it:
ltrigitrr
I variat. rcchiul, semlal. tindc.totdca"una
fi*etf,
.e .*p::9" gi n direa_ tL :l1gglgffZggtglluf ile.,l a tjlds_ss.s$etis e-gfo$
bogat, lasi indcajuns sir se infeleag5. Dacil am reJlecta ia faptut ci ginclirea
solitarir nu capirti forml clecit in expresia comun;., arn infelege mai bine
virtutca ,,sernnelor", dc care nici o gindire nu se poate despirli r.reodatS,
gi, astfel, ne-am cxplica de cc o gindire ce n-are caraotcr comun nu este
in nici un fcl o gindire. Ceea ce m5,rturiscsc r-echile nodur-i de a grii,
care sint dans, mimici, muzicd,,sl unde este dcstul de lirnpecle cir expri-
marea ;i consimtinintul se iclentificd. Iar acestc ,,scrieri" viguroasc: tem-
plele, statuile, desenele, au pitstrat forla de a conr.erti firi probe, punind
capit dir.agaliilor, a9a cum fd.cea I'rarpa lui David pentru regele nebun.
I{odele pentru limbajul scris, care nu este incit, pc cleplin obiect. 'Irebuia,
l,'Ji11;".1""i ,T::,:.1i1:11'l"T"T]1*,::""T'il; hffi.
ale prozei adcva.ratc ofcra un adcvar ce nu trebuie dovedit. in sc$g!-J]_ll{;le-^-fa1|
care muzica fr.moasd. sa'ienus din Milo n-au nevoie d.e frobe.,lar ll
$prrllt-
1 Politic: ce se naste de obicei clin relatiilc ulnane... restabilind toate
sensuriie acestui cuvint atit de bogat (rezi cartea a VIII-a, cap. II,
pag. 192)
st{e1 s-a ajuns 1a <$.orful dintre artele flumoasc si ginclire. Ceea ce
t7

aceste frumuseli sint lnai curind indemnuri decit rnodele; de aceea putem
spune ci. numai ceea cc nu poate [i imitat instruieste.
Ceea ce va urma se afld, pe acest drum, si indreptat inir-acolo; dar intr-un
mod intermediar, deoarece se determini specii gi nu indivizi; iar mijlocul
latilizat nu este decit analog cu frumuselea, d.egi o are drept !e1, cici scopul
urmirit aici este de a se face si se vade acest nare obiect
-
Artele Fru-
in unitatea sa sistematici, nicidecuEL Io prin forla
contradicliilor gi a caracterelor specllice fiecirui fel de operi. Critica nu
poate face mai mult gi te avertizez, cititorule, ce acest eseu realizeazd,
fd*..t Au*i*trtt- 4...Iarcar-.
CAR.TEA TTVTiT
DESPRE TMAGINATIA CREATOARE
,, 1 ; ,.r,ir
derea ei, dupi cum o cere limbajui obi;nuit. Cdci, dacd" infe;
legt'm acest termen duph cum e toio'it curent, im3gluaiii ).1 . .
nueStenumai,;iniciinmodc1eosebit,oJac.'[ta|ffii-c,
plativa e spiriiutui, ci mai ales erogruL-rjezaldj@ :*f;
;are petrund'in, sl)irit o .i :, u
t1.
xM,{GX}iATrA
Imaginatia e stlpina erorii, sustine Pascal. La rindul s5"u
}fontaigne, vorbind despre acei care ,,cred cir r'5d ceea ce nu
v}.d",ne readuce in miezul noliuniisi nedezvS,luietoatlintin-
:4{psate observa
li."T"l*'9*"..1*'l: liti.si:*?Y' ( n
imaginaliei, atlt de cunoscute, lin mai intii de anumite per-
cep{ii neindoielnice ale propriului nostru corp, precum con-
traclii, tremurat, senz,afii de caid ;i de frig, palpitatii, sufo-
ciri, in timp ce imaginile obiectelor presupuse a Ii cauza
1or sint adesea complet nedeterminate ;i totdeauna erla.nes-
cente; r'rea"u sd spun cd atentia le impr-dgtie si ci ele se for-
xnerzd" din nou, parcd in urma noastrd.. Trebuie sd- recunoas-
tem, mai intii, printr-un examen atent, cd
a
51 ASU
in ceea ce se spune despre o imaginalie puternicS.. Puternicd
trebuie s-o intelegem prin efectele ei, care duc u;or Ia indis-
pozilie ;i chiar la boal6, dupd cum o dorrede;te frica; clar
trebuie si ne ferim de a judeca intensitatea imaginilor dupi
fizionomia, gesturiie, miscdrile si cuvintele care le insofesc.
Starea deliranti, care poate fi denumitl ;i sibilini, cind ai
febrd sau e;ti in par:oxismul unei pasiuni, este prin ea insd;i
cu mult mai pufin. t tc indeamnS, ia mai curind
daci, ai un niu vorbiret.'aTiffi
te cuvrnte imasina
l9

gr5"itoare, emotionantS, contagioasd; iati un motiv de a nu.
crede prea repede cd. cei care-delireazl, vd"d, tot ceea ce cle_
scriu. ciner.a mi-a istorisit cd la I'Ietz, in timpul rd.zboi'lui
trecutl, o multime de oameni credeau ci
'dcl
aimata eribera-
toare in ferestrele'nei case vecine. credeau cd
'dd.
Dar ce
vecleau? Fdrd indoial5. reflexe ale soarelui, sau culori irizate"
o sperant5" intensi
-
transmisd de murtime m'Itirnii defor-
ma cele ce-se- spllneau; dar a p,retinde ci. sperania rlef,rlma
-si
perceptiile lor. inseamni a aTi.ma mai mrrlt clecit sc siie.
a!-ihologia timpului nosrru n* se
'a
lec'i niciod.ata de
"ior,
ea r
|sa capitala de a fi crezut prea mult pe nebuni si pe bolnri.i I
: .Adaug- cj cste Prudentr sd nrr nc prcu inc,."jeni in irr,i
in;ine cind o pasiune puternici., sau doir pasiunea de a scr_
vr ca martor, ne insufleteste. Sd. revenim iarisi la exempiul
fricii in care jocul imaginatiei este atit cle intens si credinta
atit de .vignroas5.,^ chiar- cind puterea de e'ocare' este nesi_
gurd
.;i imprecisd.. In loc sd credem deci cee a ce-i de fapt nebunia
imaginaliei-anumeci.cbiectul presupus constituid proba si
produce.emolia
-
este logic si ni gindim cd" emotia cbnstituie
p.roba.;i cla. ast[e[ se ns si consisGnta urror imi,reri i insrr[i_
cient detcrmirralc l1j.p ele- inscle. Cind ne inchipuim ca auzim
o voce in b5"taia unr-ri_orologiu, nu atzim de fapt clecit bdtaia
orologiului si cea mai mici incordare a atentiei ne incredin-
teaz. de aceasta. Dar intr-un asemenea caz'si firi. incloiali
in toate, judecata falsii este ajutatl_ c1e
'ocea
insdgi, gi vocea
creeazi rrn obinct nclu ce sc substituie celrrilalt real. Aici uoi
]i.r_tip lucrul imaginat; o clati astfei fiurit, el este rcai pr-in
lnai.t accasla, sr e*1c pcrceptrl ca atarc iira nici o irrtloill;-,.
om inccrca mai departe si cxpuncnr de unde irl.orin
imaginiie ;i, at?t cit se poate spune, ie sint ele. Dar esie utii
sir cercetdm mai"lntii ce este mai e'ident real in imaginatie,
1i cui rc'ine rcstrrl. adicd pc de o parte rcactiile c.,rprrl'rri.
atit de ti.anic'esimtitc,;i pe cle alta parte irr,lecata ii.cta_
toare atit de solicl sprijiniri pe emotii si cire cauti ciLrp.{
aceea imaginile si le a;teaptii adeseori in zadar.
Pentm a face primele consiileratii ;i a le inilruma uncle
trebuie, sd dam un t.xtmplu de intaginatie in care pcr.ceptia
fals5" lipsegte cu totul. 'i i-a intimplit feia incloiale ie ..eheu
apropiindu-se ;i gata-gata si. se ciocneasci. dorui rrehicule grele"
1 RS,zboiul franco-ecr-m:Ln clin 1870 (n. tr..)
2A
intr-u'ul din ele aflindu-vd dumneavoastri. In momentul cind
alteptati ;ocul izbitrrrii .i rlesi r.l nu s-a prodrrs, simtiti in
:orp 9 pronuntata accclerare a circrrlatiei singeiui gi o r.ncot-
clare intensi a mugchilor, se*sibili pretutincieiri, dar mai ales
in parte-a amenintiti, b'naoaia 1;;;;;r. T'tbiirare i"t""ix,
clestui de intensa pcntru ca un ntcciic allet in prcajrna sd
poatd constata un salt brusc al pr-esiunii singetui in acca
parte, a.corpului, prec.ur]r ii un oarecare cnrrs.oirr cle energic "
muschiular5, de;i n-ati ficut nici o mirsgnrs; ;i claca iuati'in
aonsiderare asemenea cazuri atit rlc tibi:rrrritr,. l,u.il_riiitatca
unei leziuni, mai mult sau mai pulin persistenti, cu durcri
;i ldshrd anumite urme, nu
'i
se va fe.ei ne.,er'simi1d.. Asadar
, constatS"m aici, in sensul vorbirii obisnuite, totcleauna exacte
;i suverane, un efect-al imaginaliei.' Ati creznl;i
^lil"".-
,{ionat, fara nici o deliberare, ca'un :rutoma.t. Dir iii acest,
"caz.imeginea accidentului nu s-a fonrrart niciclecum; mersul
rrehiculelor a fost perceput extrct, fir-i. nici o tulburaie a'
'ederii; dar s-ar mai putea foarte bine erfirma cir tulburirile
de circr-riatie ale singelui si contractiile mus:chirirareauschitat
in corpui dumneavoastri o imagine inc5 putin intensd, dar
foarte impoviratS. de emotia cioinirii a;teptate.
Este suficient acest exemplu pentrir a recluce la propor_
tii.reaie elementele specifice a ceea ce este imaginar;'inteleg
prin rceasta ci meca.rrismrrl corpului isi lace s'imtitA forla]
91 .9 ,emofie -puternicS. este resimtiti si percepuia, irraiio_
iubil legati de mcdrile co,rpului';i c6, irl, u."iu;i ti*p, iu
nastere o credint5" ce pare adev5.rat5, dar- care este insi anti*
cipatS" ;i pin5. la urm5. fdrd obiect; totul are caracterul unei
a;tept5-ri pasionate, imaginare intr-un sens, dar foarte r-eale
irlirr it'amintrj'oa corllllrri. Est,'.foarte important cle a clistinge
;lceste caractere dominante chiar- in cazul cind se produce,
cum se spune, un fel de imagine sau de viziune sau de auditie
fant_ezistE care retine atentia si se fireazi- mai ales in memorie.
ConsideratS. sub acest a.spect, imagirratia estd zdnatecd si
c'lezord_onatd. prin natura ei.-l{ai i'tii-este clestul cle limpede
ci judecata ;i zbuciumul corpului reactioneazi. continuu
in{luenlindu-;e. reciproc, dupd ium mdrturisesc anxietatea,
frica,
.minia. Si
^d'pi ce mi;Cdrile dezorclonate si infrinate ale
ccrpului m-au fd.cut si ajung la judecata falsi"ci mi aflu in
pe.ricoi, sau ci- acel om mi dispreluieste, sau ci in anume orag
mi se va irtimpia o nenoroclre
-
iirdat;, din aceasti. judel
2L

.{ sa t le r ti{brugrj!.-er!l' Sl!3.ts-il;Ll!J, t t n a r-ii met I 1 i nr I -o
ne conialte. lilta realltl lmagtnallcl, sl poat('ce nlt Iafa Yea('nll.
fffio ciil,i srtr pffiFii!@ffitrolete tlcspre car(' ,' nc('r-
sar sl vorbim acum. l)ar trebuia rnai intii si ap5"r'im spiritul
c1e investiga{ie impotriva acestei eiocinte descriptive proprie
pasiu.nilor ;i care ne-zrr-putea face .si credemciniluciie sint
;i mai impresionantc declt povestirea. Daci cititonii cer-
ceteaz[ cri prucientd, a;21 cum ne recomand[ Descartes, poate
i;i va, c1a siama ci. imaginalia are net'oie c1e obiectc.. Astfeill
fartele se mani[e.ti tlr- pe ncltm cr rcrncdii la visarc, intot-rfl
I clcarrna raticitoatc si trista.
i5
cati urmeazi o notit stare de agitatie rezultind clin actiuniLe'
incipiente, retinute, contrariate, asa cum se lntimpli cincl
lipsepte obiectul; dar aceastl agitalie reinvie emotia. Astfel
juclecata, daci. nu giseste nici un obiect, g:isegte ce1 pr-ttitl
clor.ezi ; ciici tr emuratul si fu.ga nu-mi vindeci frica, dimpotrivir.
2.
DESPRE VrS $r VTSARE
Nu mai sintem pe vremea cind nilucile visului erat{
considerate ca prevestili a"le destinului. Darr nrl trebuie' si
avem prea multA increderc in ,,luminile" raliunii, ;i omul nu
s-a schimbat atit dc mu.lt incit sd se gindeascei netrilbr-rrat
la un vis ce are vreo legitr-rrd cu ccle mai r.ii sentimente ale
sale, cu un prieten bolnav sau cale-I ponegreyte, sau clr G
femeie necredincioasi, sau cu Lrn fecior ucis in rizboi. Doresc
doar ca infeiepcir-rnea z1lei s[ vai apere ;i si m5" apere dc ase-
menea vise ; dar, daci le aveti, nimic n-o si vi- apere crez,ind
in ele pulin czLm prea mult. Spun asta penLru a vi face sir
la ne
@crr piofflT-r.siitri o ca lc, n;r'a li
s1)re o iciee putin ascunsi ciar erst-:nfialil pentru sr,rbiectul 1tostrll.
Crecl ci simtdmintele gi amintirile fierciruia inten'in, in-
tr-o oarecare misurS, in vise. $i curn s-ar putea a,ltfel? I)ar,
imirotriva creclintei obignuite, afirm cd. trerbuie sir le reducem
in{iuenta atit cit se pr6;t1,,, si si ne inclreptam atentia -spre
al.te cauze. in primril rinrl,' obiectele exteriozLre mai actio-
9ct
neazd. asupra simturilor noastre in timpul somnului, ceea ce
dd na;tere la" percepfii lenese. Buniioar5. zgomotele ajung pin[
la noi; un dang[t de clopot, o sonerie, o roce sint auZitb si
pot fi interpretate, deci percepute, de;i foarte prost. Un miros
la fel. Cit despre pip5"it, nu incetezS. niciodatl s5. ne clea de
gindit, .prin greutatea corpului, prin senzatia de ciiduri;i
frig, prin contactul vesmintelor. $i chiar vederea prime;te
prin pleoape ceva asemS"nitor cu o lumin5. vie.
-
Mi s-a
intimpiat, dupd ce am visat un incendiu ;i singe, s5. percep
in sfir;it, trezindu-mi, lumina soarelui pe o perdea ro;ie"
Asemenea exemple se vor oferi cititorului; este. de ajuns.s5
ne gindim la ele.
Alte cauze mai pu{in cunoscute sint conditionate de sta-
rea corpuluf ;i de simlurile noastre. Durerile u;oale, o proastd.
digestie, circulatia defectuoasS. a singelui
'intr-un-
mem-
bru, sau acceleratS. de febri, pot
-prin
simtul tactil-s5.
orienteze si ele viscle noastre, dupi cum se obserr-5. la cei
febrili care adesea se cred expu;i frigului si vintului pe vreun
turn sau virf de munte. Singele si respiratia actioneazi de
asemenea- asupra auzului prin socuri, vijiieli, tiuituri. Se
poate ca ;i ochiul s5" fie excitat datoriti acelorasi cauze;
fapi este c[ oboseala 1as5. o agitatie ciudatS.; ;i putem ob-
serviL, dup5" o lecturai indclungatl gi inainte de a adormi,
ciucuri, linii ;i cercuri, ce se misc5. si se schimbS. incontinuu.
1{i s-a intimplat, fiind gata si" atipesc. s5" vid in aceste forme
case si chipuri? Credeam ca le zaresc,totu;i cea mai nein-
semnatl- cbncentrare a atentiei mi fiicea .1iu rloo s5. vid
pete clare sau intunecate flri nici o semnificatie. Acel care
va pindi acest fel de veclenii ce premerg viselor, isi va da
seama cit sint de echivoce. Cred c5" r'ac1 si voi povesti ce am
vlztt dar obiectul pe care istorisirr.a mL.aarvrea sir-l fac5.
si aparri, ca printr-o incantatie, lipseste, cum lipsea f5"r5"
indoiali chiar in momentul cind l-am v5.zut. Tbtdeauna.
gata s5. existe; totdeauna pe marginea lumii. Asadar sd- nu
credem cu usurinti- ci avem puterea s5" facem prezent in
nor insine ceea cc nu existd nicidecum in obiecte sau in
simturi.
St5"rui asupra unei a- treia categorii de cauze cc deter-
min5. ca judecatzL falsi sir-;i giseasci ln sfir;it dovezi. Daci
mi frdmint in vis, simt apd.siiri, atingeri, ;ocuri foarte reale,
in ce prir.este perceperea lor tactili. Si mai ales r.orbele
inlelege{i cd indatiL ,cer acgfu
impiedici si vil.r21
23

mele strigate sau doar ;optite dau un obiect real auzului,
m5" face s5. le cred adevirate. Fir5. indoialS", in acest caz,
noi creim obiectul prin mimicS. ;i declamatie, idee care ne
va cdliuzi permanent in tratarea imensului nostru subiect.
Cind visim, e clar ci aceleasi cauze mai actioneazi, si
cu atit mai mult intrucit simlurile gisesc atunci adesea, in
obiecte confuze, prilejul unor viziuni fantastice. Astfel
fumul, norii, focul, Ia {el ca ;i vintul sau izvorul alimenteazi
visul printr-o mullime de perceplii echivoce. Ba mai mult,
percepliile intense, mai ales cele vizuaie, la-s5. dupi ele urme,
imagini consecutive mai intii, apoi imagini complementare,
cum fiecare a putut si observe privind apusul soarelui;
intr-o sear5" am v[zut rni;cindu-se mult timp pe diverse
obiecte un disc violet t5.iat de un nor aib. In sfir;it ceiui
care viseaz[ i se intimplS. sd vorbeasc[ tare sau in ;oapt5.,
;i s[ mimeze, cLt gesturi mai mult sau mai pulin vizibile.
$i mai ales se intimpl[ ca gesturile sd schileze o forml ina-
intea ochilor; condeiul rdtdcitor care va fixa acele gesturi
va da visirii un trecut ;i o istorie. Ne ddm seama cum, mai
degrabi decit vorba, desenul ;i, in sfirgit, scrisul r.or duce
cu ele visele noastre.
3.
DESPRE IMAGINI SI OBIECTE
Credinla ci pi.strim in memorie copii ale lucrurilor ;i
c5" putem intr-o oarecare rn[sur5" sd le ,,r5.sfoim", cste o
idee simplificati, comodd, dar putin cam puerild. Dac[ a;a
ar sta lucrurile, operele de arti ar fi un fel de tdlmd.cire, ;i
adesea chiar slab5, a unor imagini invilmi;ite datoritd
unei elaborS.ri interne. Se pare, dimpotriv5, cb opera de
art5. pune capit gi face si dispari visS"rile, prin prezenta
ei reali, ;i tot a;a si pentru artist. Totu;i, pentru a da temei
acestei conceptii, ;i spre a descitu;a astfel artistul de aceastd
cercetare plinl de visare cireia ii consacrl totdeauna prea
mult timp, este necesar si analizS"m cu mai multd atenfie
o asemenea doctrind, ca si-i antrendm s-o studieze gi pe
acei cdrora le face pl5"cere, si care sint mai numero;i decit
se crede.
24
L]n obiect nu este clat; el este afirmat, presupus, gindit.
Cum se intimplil in reaiitate cu soatele, car-e este mult mai
indepirtat ;i mult mai mare decit se crede, cind iI privim
primi oari';i dupi care alergd.m ca se ne armonizim ex-
ferienlele. Toat5. astronomia -i;i glse;te aici obiectul' Dar
ioarele perceput ca un disc la- asfinlit nu ,este mai pulin
p."topoi ;i gindit; sau s5. considerdm r-rn ob.iect mai pulin
iuperitor i to"o pe care o zdtim la mii cle kilometri in r'5"2-
duh nu este proiectatl la o asemenc'-l depirtare decit pentr-n
c[ noi o ,,edem trecind dincoio cle arboti si rle clopotnifa
bisericii ;i chiar d.incolo de nori. lle scult, olice. distanla ;i
deci ot'ice pozilie este presripusd dator-itd experienlei ;i, in
aceastS. pti"in1h, eroarea" este totdeaunar posib-ili; cee.a ce
inseamnS. a afirma
- si obselvalia nr-r este nouS-
-
ci jude-
cata se contope;te cu'impresiile ;i Ie d'i formi. Cit dlspre
ceea ce ar fi bbiectul flr5. nici o judecati care s[-1 arunce
d.in nou in locul unde se afld, aceasta este propriu-zis de
neexprimat, asa cum a; spune ci luna se afl[ pe ochii mei,
in ochii mei.
Dar iati o reflexie foarte fireascl si cireia prea rar i se
acotcld atentie. Imaginile, cum se intimpid irr-itmintire sau
in vis, sint imagini ie obiecte; observam la elc forme, dis-
tanle si perspectit'e ; o p[dure ;i in vis poate, si fie
-departe
de mine j cind.o visam,'o colonada ne apare la fel de rasti
datoritS" mdrimilor cu regularitate mic;orate, iar clopotnila
bisericii in vis, imi trimite sunetele din inlltimea ei;';i*tran-
dafirul, in vis, il simt ci existi intre degetele meie sau-pe tul-
pina lui. A;adar, imaginea nu este nici ea dat[, ci totd'eauna
iresupusl ,si ginditS.
.-a;a
cum o. percepem, ;i numai dupi o
rercetare llu prea stdruitoarc. ,,l-"gtl" t"t..
DerceDe. insa tarlintentie; asttct imt rmagtnez luna la o
ffi, si cu mult mai departe d'e as-
finlit. Asadar a imagina mai inseq
Din aceasti perspectivi, imaginalia ;i perceplia ttnd s
confunde aga cum ele se contopesc in realitate; cdci nu exis-
td peisaj pe care si-l percep fdrl eroare in ce privegte dep6r-
tarea, mS.rimea ;i natura obiectelor. Razele soarelui re-
Jlectate ln fereastra unui geam te va face si crezi c[-i o v5-
paie; ;i aga mai departe. Imaginalia ar fi deci o perceplie
Jals5.
25

Dac5. acum incerc sd afiu cauza erorii in percepliile false
descopir cu usrrrintd, in primui rincl, o an.rditi.f"r"
".or_
p.lur sr a srmturilt-rr care mi. face si crecl ciL obiectul este
31tql,
u.;q cum, ie-lind clin intuneric, crecl ci.olumind_, in rea_
htate slab5" ;i indepb"rtati", este foarte intensi. ;i in imediata
rnea. apropicre. In al doilea rincl . 1,ef si cr.ed cer a dator.ita
unei emolii sau pasiruti: de pilclA,'{r.ica nti. face s5 crecl ci.
zgom.otul unei porti este o lbr-ituri" cle tun. Si cum aceste
emolii.;i.pasiuni, in md.sura in care mj tulbirrd, ;" dr"p;
consecinli. importantc modificiri somatice
-
senzatia ae cit-
d_urd ;i frig, tremur, grsturi schitate si iniribate I rezultd_
ci" puterea-imaginatici sc clc{inegtc incar o dati_prinme.urrir_
m'i corpului cii.' schirnbi ercl-irrnea luci:urilor'si in acelasi
tlmp ny predispunc sd. le.credern prezentc si active ca sd ie
obsen-im suficient. Sustinem, ajaclar, ci.'perceptia este o,
cd.utarre a adevd.ratei naturi a ,,tr,tcltuiui prinir_o iercetare ce
elimini", atit cit e posibil, ceca ce tine de situatia si starea.
corpului nostru, in timp. ce imaginatia inseanint i; priliJ
rind a te increde intiiei mdrtuiii, impresie ;i "-o1l'"
lo"_
t9Utt, adicd dupa cum a ariitat Descartes, a'emite'cu pri-
vtre la.plezenta, la asezar-ea;i Ia natura obicctelor itrdecitii
intemeiate pe afecfiuriile. corpului omenesc- Astf.l, il;il;
care nu este decit imagine, imaginea inseld.toare, reviie in
corpul omcnesc.
4.
DESPRE CORPUI, OMENESC
corpui orlcnesc este mormintul zeilor. oamenii a.il cdn-
tat indelung obirgia visurilor, a pasiunilor, a violen.lei lor,
pre:ur: si a afectiunilor subite, a voiosiei ;i a linistei sufie_
te;ti, fdri a acorda indeajuns irtentie acelui mecanism care
se. trezeste, se minie, se infurie, se inibuge el instisi, gi in
clipa urmdtoare se potoleste, se relaxeazi,
.se
destind.e, casci,
se intinde si acloarme, dupi propriile legi, firii si_i pcse c1e
26
judecdtile ;i ruglmintile noastre, atit timp cit nu_
.-sfnte.y
beliuzili a6 ide6a simpli de a-l activa dupi posibihtnlile
noirstre cunoscute, adici. de a-l plimba, de a-l aeza, cie a-i
culca, de a face exercitii cu el, de a-l maszr in fel ;i ciritrr"
Ace.st mic regat car-e estc al nostrr,r, ne este mult prea intim
si nimeni nu' tr-ebuic s;i aibi prea mare incredere in el. Cui-
i-ar veni ideea si" faci,i doui-trei exercilii de girnnasticd
pentru a-gi potoli miniir", sau se se intindd sau sA ca;te ca
iA adoarmiJ Au trebuit indelungi subterfugii doctrinare
pentru a-l face pe oln si- ingenuncheze, aceastit pozilie atit
de favorzrbilS" pentru a ierta lumii, celorlalfi ;i !ie.
I)ar trebuiesc descrise, tinind seama de citeva reguli
fiziologice sumare, straniile regimuri de mi;care ;i repaos
care se caracterizeaz:a" toate prin faptul ci se lntrelin in
prirnul rind prin ele insele ;i se transfor-mi uiterior. prin
actiuni compensatoare. Trebuie sd concepem mai intii .im-
binarea mu;thilor deosebili ca formi ;i pritere ;i legali de'
o carcasd articulatd. Fiecare mu;chi este ca un animal,.
care in repaos acumuleazl energie ;i e in stare de alarmi,
datorit[ celor mai neinsemnate cluze, adici se contracti
;i totdeauna ln acela-"i fei, trecind de ia forma fuselati la
cea rotund6, a;a cum face, atit cit ii st5" in putin!6, orice
vieluitoare in primejclie. [ixperienla ne aratl ci o voin![
exer-satd in megteguguri si in arte obline de la aceasti imbinare'
cle mu;chi, mi;ciri foarte coordonate. Dar tot experienla ne
inva!5' ci in timpul somnului atotstS.pinitor, o impresie
nea;teptati sau noui, chiar slabai, tulbur:L tot, complexul
c1e rnu;chi dezargantzindr-L-1, si fiecare mugchi alarmindu-se
se incorcleaz:a, ceea ce, tinind seama de vigoarea inegail
si de oboseala fieciruia, produce tulburiri ca, de pildal,
tremur, palpitafie, nelini;te, teaml, entuziasm, minie, la-
cril-ni, ris.
E u;or de inleles ci aceste rnisciri trezesc ;i mai intens'
toti mu;chii ;i c5" atentia slabft agraveazi ln rncicl inevi-
tabil acest fel cle rdzvritirc trupeasci, aga cum Platon
o dcnumea atit de bine. Firi a area prea multe cLrno;tinle
rnedicale, se pot deosebi citeva comportiri anormale. Anxi-
ertatea mai intii, care este o a.gitatie stipinitX, caracteri-
zatl" prin palpitatii, tulburirri de respiratie, senzatie de
calcl ;i frig, transpiralie; pe urml minia, o agitatie ce se
re-
SE
27'

intensificd datriritd. propriilor sale manifesti.ri ;i ne cleter-
minE s5. facem cu o vlolentd. crescind.e, ;i pidn la fi;ila
puterilor noastr-e, ceea ce am.si inceput, .j Ab pildd a lovi,
a alerga, a striga; enervarea, care este proprie actiunilor
penibile, isi dubleazS. intensitatea prin inttamalia produsa
in vreun loc sensibil; enervarea provoacd tuse, s&rpinat
;i oboseala gitlejului, te face si voibesti si sa forlezi vo.ea;
stupoarea este o stare ciudatd", in care nu poli tace aUsotui
nici o
-mi;care, dar fd.ri a-ti da seama, fiecare muschi ac_
tionind impotriva celorialti.; d.e rinde rezultd. o imobilitate
foarte incordatd", ce poate provoca chiar moartea. Fiecare
din aceste st5.ri anormale drlreazi si se agraveazd. prin ele
insele indati ce se stablrizeazd" gi 'sint uirnate tot'd.eau'a,
in mod firesc, de o stare .o-p"nritoare, cind tot ce a actio_
naj s9. odihnegte-, si tot ce s-a odihnit actionear,L. Toate cri_
zele din cauza oboselii sfirgesc prin somn'; iar somnolenla _
car-e.diinuie.prl1 ea insd;i ;i in-timpui cireia se stie ci ioate
grijile ;i pasiunile sint parci depar6 de noi ;i d,e'neinteies _
poate fi socotitS de asemenea ca" o stare anormali. Fiecare
a cunoscut birba"ti viguro;i _
si prea putin ocupati, care se
infurie o dati pe'zi; ja.A'obseio'ati fnsb citi minie se afli
intr-un acces db tuse, veti intelege'mult mai bine, in toate
sensurile, termenul atit de expresiv de iritare; si aceste con-
si^de-ia!.ii ne fac sd. intelegem rirai usor pasiu'ile'decit analiza
gindurile noastre.
- .
Rer,-enind Ia expunerea strictd. a subiectului nostru, tre-
buie s5" sp.unem ci jocul imaginaliei, care consistd" mai a.les
din succesiunea acestor stiri corporale, este prin natura lui,
dup[.lmprejurdri, cild violent, cincl instabil, pe cit de bogai
in mi;cdri, pe atit de sir-ac in obiecte si totdeauna echivic,
dupi .cum se poate observa la copiii tare adesea, in iipsa
uuu_i jo.c ordonat, cad in extra.agantc si irrcohcrenld. drec
de la ris la plins _;i, in acela;i timp, urmir-esc imagini eva-
nescente. Aceste observatii vor da adeseori prilejul oimenilor
si se ru;ineze de specia umani. Vom expune
"pe
larg cum
in opozifie cu acest delir fiziologl. atit cle obiinuit i poe-
zia, elo-cinla, mazica;i solemnitdtile plac ;i dbscd"tuseizl;
dar trebuie si tinem seama in observaliile' preliminare de
aceasti importantS. idee, cdci multi-
"."a
.e un anume delir
conditioneazd, artele, ceea ce este' adevd.rat doar in sensul
ci trebuie sd. fie dep6git. Aici domnegte muzica.
28
5.
II'TAGINATIA iN PASIUNI
Pini" acum am descris ,,trupul" pasiunilor, nu ,,sufletul..
lor. ,,Sufletul" pasiunilor este o judecati falsi insotita
cle toate acele dovezi scinteietoare
-
amintiri, presu-
puneri, previziuni
-
pe care cel stdpinit de pasiune le
trece in revistd. cu naivitate in timpul insomniei sau in stare
de veghe. Ac.est joc al imaginafiei,,care produce cele mai
rnarl necazurl umane, mai este si altcer;a decit febrE", in-
corclare stdpinitl, actiuni inhibate de-abia schitate. Umbre
se ivesc, fug, se reintorc, surizS.toare, a"menintE"toare, triste;
se intreziresc locuri, miri, munti, ora;e, unde cindva am
fost fericiti sall nenorociti, acest complex c1e imagini are
;i el o anumiti semnificatic.. 'frebuie totu;i s5. apreciezi la
justa ei rraloare o asemenea putere c1e et'ocare. Sintem a5adar
irrintr-asta arti;ti ? Avem noi puterea d,e a contempia in
r.isirile noastre impovS.rate de pasiuni ceea ce se petrece in
cleplrtiri, sau ceea ce nu mai existi ? Cel stipinit de pasiune
ritspunde afirmativ; dar noi am obserr,'at de pe acum ci
pi I imasu I este un nra rtor I]l'5igur : c-rede ca r ede : vrca
. l6T-;F_F-oar._crF
-}rf<.--.,
atrt -de mult in intensitate incit s5.-i puni viata in
pericol, ii dovede;te aceasta indeajuns. Xlodul cum imi
r-orbeste mzi emotioneazl ;i mai ci" m-ar- face s5. crecl ci.
r-ird ;i eu ceeer ce vede el. Dar s5. faccm cu singe rece
irrr ciitarrrl.
Cind visez cu ochii deschi;i, privind norii, fumul sau
t'ripAturile unui zid, se intimpla sa rad trn chip_ sau mai
curind o fiin{i stind nemiscatS" sau gesticulincl. Ii caut si
itdeseori izbutesc din irou si-I r'icl ; dar, in sfir;it, o clipd
c1e atenlie incordati- md face si obsern' ci formele ntl s-alr
schimbat; nu-i nimic in realitate decit fum, nori sau crdpi-
ti-rri. Nimic in plus. Suspinul cste zgomotul vintului si
nimic mai mult; pasul ce credem ci.-l auzim, e trintitul
ln5bu;it al unei porli ;i nimic mai mult. Astfel juclecata,
emotia, gestul, tremuratul corpului alcS.tuiesc toati. reali-
tatea vedeniei. E cazul s5. observim ci orice obiect, mai
ales pe care nu-l vedem clar, n-are ia inceput contururi pre-
cise, cd miscarea ochilor si a corpt.rlui face si. alerge sau s5
29,

danseze toate iucrurile ;i c5" orice schirnbare a luminii le
transformd. dintr-o clipi in a1ta. Cite n-a; putea intrezlri
in acest haos de o ciipi. ? Trebuie sii obserr'5.m de asemenea
ci nu regi.sim acele iluzii declt dac.l ne complacem in emotie
;i parci printr-un fel de joc tragic.
Cind obiecteie sint cunoscute, familiare si nu echivoce,
atunci visarea i;i schimbd imaginile si privirea r5.t5.citoare se
duce si-;i caute vedeniile in alt[ parte si parcd. totdeauna in
spatele nostru. Se spune uneori ci imaginile fanteziei sint
pulin clare, dar aceasta inseamni ins5" a le descrie qregit.
Casa mea de la !ar5, astd-zi cenusi- si ruine, cred c-o mai
revid, dar nu ca pe o imagine ;tearsd sau cetoa.si; in a;a
fel incit ar trebui s5.-mi concentrez atentia ca s-o vdd; dim-
potrivi, atentia o face sd dispari; dar un gest, o mi;care,
o scurti emotie mi-o dezvl"luie deoclati altfel decit direct ;i
asta-i tot. N-am decit amintirea de a fi rrirzut-o, adici simti-
mintul intens care dS"inuie si ii mS.rturiseste existen{a. Astfel,
inc5" o dati, amintirea aparline trupului si sesizez doar cmolia;
dar trebuie sd mai adiuglm cil" aceastS. mS.rturie, cincl
este singurS" si nu e insotiti de o judecati spusi cu glas
tare, provoacS. desigur spaim)i. llemolia, in ansamblul ei,
.ar trebui s5" fie cercetatl din nou plecind de aici; dar rnai
aies aceea fals5, care, dupi cum se ;tie, ne face adeseori si
recunoastern un obiect pe care credem totu;i c5 nu 1-am
vl.zut niciodatS.
Acum mai rdmine sd" ;tim ce v5.d cind visez. Dar nu pot
niciodat[ s5" ;tiu, cdci ar trebui s5" reconstitui visul si atunci
m-ar amigi din nou. Relin din el, sesizez acum o emolie
foarte reald; restul nu este decit visare, ce dispare ca
orice visare. ,-orbesc, m5. insuflefesc, vreau si rer.dd ceea
ce cred ci am vd.zut. $i fd"rd sd bdnuiesc, ochii mei ritdcitori
cautd o formii echivocl in lume, vrec-r formi in care a; putea
crede mdcar L1n moment. Datorit5" a-cestor consideratii ghi-
cesc indeajuns ce este un vizionar si un porrestitor sfitos,
dar asta nu mi determind de loc s5" cred tot ce spun ei. Nimeni
nu este mai pufin artist decit vizionarul
-
gi fac o ase-
menea afirmatie chiar in ceea ce prir.este
-poezia ;i -elocinla ;
si numesc -"'izionar pe acela ce are atit de mult obi;nuin{a
de a judeca lucrurile dupi efectul ce-l exercitl asupra pasi-
unilor, incit nu se indoieste niciodati, dacl ii e foarte team5,
ci ar fi v5zut un obiect inspiimintS.tor, sau daci este in
.30
rnrejeie iubirii, vizut ochii
simte mult ina.i
;cffi
niciodati romane valoroase. Un nebun nu este nicidecum
artist, desi crede c5. rrecle rnulte lucr-uri pe care altii nu le
vid. Gre;eala lui este de a vrea s5.-si ordoneze actiunile dupi
imaginile sale, iluzorii, in timp ce artistul se pare c[ pro-
cedeazir cu totul dimpotrivS, or:donindu-si imaginile dupd
ce face, adici dupd obiectul care ia fiintd" sub degetele lui
sau dupi un cint potrivit, sau dupzi o declamare cumpAnit5..
nliscarea fireasr'5 a 'rrnui
'.tn carc vrea -a imrgineze o':coi ibilf
este de a constnri : rru cxista alt mijloc de I ,, Iace sA apara,ll
drrpa cpr"n nu esto pentnr cintec decit de a-l cirrta. ll
ir9."Ht{,
"1"+
.r^d, cfi.^t'tsJtL *{irruiurg... 'l
6.
DESPRE FORTA PROPRIE ,{ OBIECTULUI
Este potrivit acum s5. facem citeva. reflexii despre o ma-
xim5" a lui Auguste Comte, filozof cu mult rnal profund
decit se spune, si mult prea putin citit, de;i nu-f lipsesc
discipolii fideli in toate !5rile. ,,Orinduiegte-ti cele suflete;ti
dupl cele cxterioare". Aceste cuvinte apartin unui om care
a triit de multe ori
-
ciin cauza unor cumplite experiente
-
zbuciumul unui suflet I'iguros, obligat, din pricina oboselii
provocate de dorin{a de cL-rcetare,-sd-;i ordoneze spiritul
numai dupl manifestf,rile trupe;ti. Cici nu-i de ajuns ci
aceasti lume neindupiecati ne stringe ca in chingi din toate
pdrlile; qli trebuie mult desigur pind. s5.-si ordoneze ea
insfui gindirea fireascd..
Se stie cd" s-a crezat muit timp chiar despre astre ci-
rdspindesc iubirea, speranta, teama; gi aceste puternice legi-
turi cu asemenea obiecte nu ne aduc senini.tatea unui sen-
mai departe.
cacl n oc ca
cite ne: crtcl doar
CXDII r1n l1lcru
te lucruri este t.
cel caTe imagincazir cu usurintS. romane nu va. scrte
3t

timent complex decit in mdsura in care percepem ordinea
1or nepS.rtinitoare. Ordinea lucrugilor mai apropiate este ;i
mai ascunsi, indeosebi pentru spectatorul 1enes, care prir.ind
lucrurile nu gd"seste adesea decit prilejul si se lase stipinit
de visiri difuze, inconsistente, care se piercl curind intr-utt
cerc de disertalii mecanice. Iati c1e ce claci n-avem o edu-
catie indelung[ la ;coala poelilor si a pictorilor, arareori
se intimplS- ca spectacolul universului s[ ne descitu;eze de
agita{ia sterili care estc cauza obiqnuiti a plictiselii.
I'[e;te;ugul remediazi aceasti situiLtie, cici activitatea
noastri intilne;te ordinea inflexibili ;i chiar o face s5. apari"
Ogoarele cultivate ne dezviluie mai multi orcline, ;i mai
vizibil[, decit natura a;a cum e; dar aici varietatea cauzelor
mai provoa.cS" sperante firi margini sau temeri confuze"
Me;te;ugaru1, fie olar, timplar sau zidar, produce ul obiect
mai bine finisat, capabil s5" puni capit fictiunilor. In acest
. sens, exista ceva estetic in oricc oliect finit Fi durabil,-$i
' ceva fiinTericirea-arrist,rlui in orict al me5telugarului.
Trebuie si obserr'5m, de asemenea, cd rnulfumirerL ;i incre*
. derea spiritului atunci cind realizenzi forma clorit/r ;i de
neschi.rrgba't',-"se intensifici .proin *t6t ce este' "muni5'-si rezis-
tenli; in acest infeles urma. uneltei in piatrir, in lemnul
dur este de pe acum o podoabi; gi ochiul va regisi totdeauna"
ca pe unul din semnele frumuse{ii, aceasti forfi pe care
obiectul o opune schimbirii, r'izibil5 si in iucrurile uzate
;i chiar in rdmi;ile1c lucruriior clurabile. in schimb, ,,sem-
nele" chiar cele mai putin izbitoare, ale: unei materii fragile
si care cedeazS. in loc de a se uza, distrug totdc'auna efectutr
ornamentelor, chiar cind ele ar fi inspirate c1e ccle mai
bunc modelt'.
Este vrednic de observat: contemplarca naturii organi-
zate, dupd cc nenumirate mestesuguri ;i misurdtori au pre-
gitit-o indeajuns, a trebuit si se sprijine mult timir pe litmul
poetic, care contribuia la rindr-rl lui, gi mai energic, sl punir
capit tuturor divagatiilor, statornicind intelesul cur.'intelor
printr-o legc. Poate observdm cle pe acum de ce natura
nll este cL1 aclerrirat frumoasi pentru un spirit viguros
decit in anumite imprejurdri favorabile ;i datoriti progre*
sului ;i rdspindirii cuno;tintelor care fixeazd spiritul cel
pulin prin prejudecati ;i alungi zeii agre;ti.
32
A tr: supitra liindc:i iLrcr.'ui-ilt' ilr.l:ic:riiiri.tit (i(l
t'tpi-eziritii. rrr;mcnl,ii copil;ile:u-- tt-i l.lintil.i;. [1,r1,i, i
lrorti lrtit c1e binc orneimentul, prccum si pt:ittlrL at-la statu:Lrlt
si picturii. lJ:rr existr'i clr 3-*cm, ner r,Lcttimilr:r.iir si orciine <1e
rieclinl-it in p.oczic si in n'rtrzicir si chiar- izr.1;or.cstirc obis-
nr-iili. ; ntirnai formil s;i fie lespectar-ti ;i i tr:tttr. lin:i in
1rLLrL.r. i lrLltrldr lLJtttttr sil Ile IC5t)eCLL{Lir , i'. ::;i-ilclci_(i. j)lnii I1l
ce1 m:r-i mic:rm.ir-iti rr t; rr:,entenei rcpctrtii: rcliutrrrr:tn. ,,r,, 1trin
,:.,' ',' . .ili] l'il ;i
-f
ilr'. rlr!.{: j i T1 il.ti. (]i
1. 1-' :, i t.r :. i..j;..i,ri.;.1,,ri,. .,,i.'.. .:
'li it-lit'lrl ;,rl-ii:,t sii ar-rizell r.; l;t.s, .,-r''r.r,
ltinr ..r
' ..1 , ... 'r,,i,,i,tr:::,;,, i :iittl,r . .. .: , itt.,r ,:
L r' rrrlrl,-
,,r ilrr.r inrutiir ,l
:,t: lnti'icill{ii, ri,l
,:i'lili rrr. r:{r:rliui r
tlu-si in ea chilrl iiu siriijin.
:rcol iei-rn
lur tii, lLtit cr.lr cr. sr
constituir,,
l)t'a-{'."iri

-tt$t*: q.&4.!.1a^r^tu^.I',4d
UJry fi*tr)
1tu mult mai sigur la ideea-cheie ci orice meditatie ce n-are
/ un obiect real este in mod necesar sterili. Gindesie-ti,opera,
t $fu rtlS+t+gef
"" ""
prte- gi"di d".
creeaza-tr oDera.
-rL__- '__-
"7.
DESPRE MATERIE
De vreme ce este evident cd" irrspiratia nu cr-eeazd nimic fard
materie, ii trebuie deci artistului i- aiit la obirsia artelor ca
' intotdeauna
-
vreun prim "trbiect sau o priml' constringer.e
real5", a-supra cd.reia s5"-si exercite mai intii perceplia; bunSoa-
r5. amplasarea ;i pietrele pentru arhitect, un btoi de marrnurd
pentru.s-culptor, un strigit pentru muzician, o tezd, pentru ora-
tor, o idee pentru scriitor; ;i pentru toli tradiliil6 acceptate.
Prin aceasta se definqte artiitul, cu totul att?el decit-dupd"
Iantezie. Cdci orice artist percepe ;i actioneaz[ fiind. tot-
deauna meste;ugar sub acest a-pect. Mai curind atent la
obiect decit la propriile-i pasiuni,-s-ar zice a
artrytrlOE-$ ir-lateTd-Tits socoti{i cam suciti. De altminteri
atitea opere sint apreciate in mod naiv dupd o idee preconce-
De indatS. ce un om se las5. prad[ inspira]iei, adic5. propriei
sale naturi, nu vdd decit rezistenta rnateriei, care l-ar putea
apira de improvizarea seaci ';i cle nestatornicia 'spiri-
tului. Pe urmele actiunilor noastre cle neiniiturat inv5"td.m
prudenta; datorit[ insd. acestui martor credincios al celei mai
neinsemnate intentii, inv5.!d.m de asemenea sd avem incre-
dere in noi.
a, din cauza
emotrrlor neslirsite de care sintem stdpini{i; deci se poate prea
bine'ca sculptoiul fir[ experienli sd. c].oreascd vrdo maierie
plasticd, ce se poate schimba la fel de repede ca propria sa
inspiratie. Dar chiar dacd ar dori vreun ajutor diavolesc dato-
rit5. ciruia marmura s5. fie diltuiti imediat, dup5" dorinli.,
trunchiuri noduroase, noduri de riddcini, pete sau cripd"turi,
,care par: uneori, sau v5"zute din anumite unghiuri, figuri stra-
nii, dar nesigure. Fir5. indoial[ tentalia cea mai fireascS. a
artistului este atunci de a mai ad[uga pulin naturii ;i de
a termina ,,schila" creatS. de ea; ceea ce inseamnd Ee dai
unei fantornc forma rrnrri oh.iecl. Aceasta poate fi offii
de cei care sculpteazS. bastoane; ei cauti in formele rddici-
nilor vreun cap de animal de-abia intlezd"rit, dar ce1 ce este
iscusit p$e;te cu prudenti pe un asemenea drum. Fiecare
pirticicd de lemn pe care o ddltuie;te determin[ putin mai
mult forma ;i duce la o noui incercare. Astfel, artistul care
observd, hotir5;te inspirat cle actiune spre a percepe ceva.
Deci modelul siu este mai intii obiect si apoi operi.
l{Srturisesc ci ambijia. 'totdeauna 'nogatf, in proiecte,
neagd permanent o asemenea idee, conform Cireia dorinta
de a place sau cle a uimi depdrteazd. rnerell artistul de la
a"derriratul siu drum. Este totusi adevdrat c[ sub aspectul
industrial, orice proiect condilioneazva materia, adicd fdri
It,6
ract
puti sau o imagine grqiti ce ne-o facem despre ele $i le soco-
t tim ratate din aceast5.. cavzl", ceea ce explic[ faplu.l ii judecdm
prea adesea artistul viguros care nu vorbeste niciodaie, dupe
cel ambilios si-dezorientat, care dimpotrir,i. pdld"vrigqte. D-ar
,dac5. revenim la principiile expuse pini acum, n-o si fim ispi-
tili sn credem c5" vreun obiect frumos poate fi creat altiel
decit prin munc5". Astfel meditatia artistuiui ar fi mai curincl
dezinteresea
rostul
treabi ;i il deter-
mind, ca si cum ar cere ajutorul naturii, impotriva propriiior
sale idei, totdeauna inconsistente. Astfel trebuie lnteleasl
tot s-ar mai in;ela inc5. asupra adeviratei sale puteri.
de a executa n-ar merse mult rnai deoarte decit
uterea d.e a gindl sarr rlc a vrs2 q-amiecart
observatie decit visare si rnai degrabd observatie despre ceea
r.ce a f[cut, ca surs5.;i refuli p"trtii ."". ce o si'fac6. Fe scurt,
1 umane este c5.
11
ai intii dedi mesbsugai.De i ce neln-
plecata ordine materialS" ne ajuti, libertatea se rnanifesti;
r de indati ce vrem s5" urm5.m flantezia, adicd. ordinea
afectiunilor corpului uman, devenim sclavi si creatiile noas-
tre sint mecanice in ce privqte forma, adedea neghioabe qi
mai rar emotionante, fdri insi a avea nimic bun !i frumoi.
34
1'q f l'
c:t

Ir
i{
F{
trna>:itLt,, i)r'i-lnanunt irtisl il ir- 1ici,,..i.,, liirl tt:Ll-,.t-rri(iailinit f:rlri
lnii'iel.ir , ,., rl;-ill l i'sii' rl-il:{.:ilr-Ll1 rltl';irrilr. 5ir iirir'tr'::.clr:
iit:rt'. l:,,1 litl ir, .'ttitittrrl-li, 1 r',,r.1 i)'Li:t l)t,litl ii 1i.)1Iirr1Li(,f Lir ,i1-. L,-
lrio.'Lr.-i', {irr lriiimlLral l,c L,r' ' ,L;r'ir, l r.r,-r'Lr, :i(' tiiicit2r :t.cii'slli -:i
i: r'ilcl:,i. liirrrl ircntr-u ti irr ate'il:rj iinll; rnlr ir,r, l'rritr.r, -i,r iti;.
:.,i irt-iir lir,rrlel . A.lteor-i i;rin,tl r,i.rir,i-ri. t:,ir. rrtoi;i ia iiti:ti ncsc,Lij,
iaii cl.u.r' r:nrl uf,,rriL ditra-int.t' irr, rl)r-;il r.'j ilrrlr, , trlccrrlr :.i
ibrrcii tile cl,.'icmn de r..rtrnti sl:rl;r:,;un r,urii. ireritii-rr:Lrltiit:criiLi
iri..rv r.Lti'estc iriniitaltil, <1una cLtln:ie lcdr: iiL ciitcch-u.lt
s:i,.i 1a ca:ieic vechi, lrrimitl obi,rct r.rsic oltt'ra r-ij:ill It'tr:rr-,.
'-r-r:'ll s-o [:rc:i ila-i intir; :.i rinntilirrd.].ct.li:.1..i irlrt', nc iil'll,rl.
jr-;ilrtc iil)ior,Jl(r cie r:icatiii olnan-it'rit:ri::, tinlrir oufir :i,u vir
i'':ti.t:.t. ltentlu ttpr't'ei.' r;r1-' r ' lL,r:i '.i nt.;r tteinct:1.ai. ca. i-ttci-
t.liea, lilLir:'tLl si ttrrrzir-ri, 1ri-iii-Lul oiticr.i. ir:i.r'iti.i.i'ia tni.,-ciit't
r:t'sc imlrocLrire:itc cu cer:i Lrare o r,lrtttcazri, q'i211 r-:;.,r't'lrlLrntir
ti,li1clrriiir,r. ce vit lulll r:cj rtrai l-rjiit.:istlcl c:. airtistii ticlrtor
j,rr:'lrtrri.iint troatt mai lriliti iiilr-i clc-cit ceilillti, rlesi irt r,'t
irrir-i'stL,: rlr-tzicn. pirrc er-ir'lttit ri.rnrf2rr]1r1 . Ile lLltrriinl.iit
lLiti rxistii tnai mriitr cor.rstiinp,r'; i si iir:,irrimr'ntril io1r,.it
{rlrtlt (:':it(' I'ioii::i ;rerriirt lllir;rriCiiltt, rlrrltlL lit-nl1'1r :rclrLl)ti)i
ci'r:iortill lrttttl'it r'lc'st'trliiot, pir;rL i.rt'lt.ir1 1'.. i,,1' ,r;r r,r.r'-t
i-nllruil,iijli.:i.. liii i'r-is.i-;'i 'Lrii'iiit' i-rir'(' s.r ;;u 1i t,lr:.cr, iLt ,.:i ottLri
ol rct-tr r"::r i' rLci.r,i-tli;.ti11,', ,^,t tnlrLr' inlsllt L r,ic lllr:s'ic irnrilr
cor-LcUtii; r.i:u- itt {'c s{'ii:i orrt ir, ,i,.'lritrti r.ir. il)ir illtl{)r'ri. ir-lii
.:inclinr iictrnl itt rriuitcil- l.,ictoltrlui cincl e,ti,'ciiIlt rLit itoi-tr-et;
': iir;titetic c.r- nu l-ri,,.,t, sj--i ,,tr;rrqr.rrneZ.i,:t toalc
-c'uktriie
ile c:rle lc -',ii f oiosi 1r oltclir. 1le clri_' o incepr; irlcea ii .,,jne
trt' irristir il. ce i,.tr,i'e:i;.ir ; ui fi chiirr rigrrros c,vlict Ji: rL afir rnrr
ii:t ideea ii r-ine 1rc ut-mir, r:lt slrcctar,oruliii, -si cj el estl'c1e
ll.r.rrcnca:r slrct:tatorul oiter:ci s.Llc irc ..:a.1t cic: tr -.,.: uast_e. ('.eca
.;-: tste car-ar:ter-istic 1,r'nir-u ar-list. 'l'3.!uit, q.i s,,r.ini ::! .rilxr.
.-
'lj'}r('crlj jlrlurir :J-, ;'r LL1;J;;+r*iJLtt t iTli-ili|)fi
riit c':stc n:i.ii iirrii colr', 1'ur .i 1,, ' '1,-tlr L arrai_; rllir s,_. rlczi'ir,luir:
,fiil1}los poetuirti; :1i O .:;rlrrt,. J-ii!1rIili1^ t, rlt::;coLt:l-l: ;'t:t,rncl;tst-r
.:-:riiir'Lciliijili lri: iriii:rir',, i'1) (j er.i,-.i-tiri ; r'i :rx-;.rri1 ,,l r:,r:,ir' :.lt)
i,trrslt"lii. -lrriir:li ,.'it,r . ri nli Llrn ,,,,.ai,-,r; rr(,itirri t:,r nu
iri-'iritie:li cinl. {,lt,i:ii, cc rrii c:sciudc fii',:stir c-- sc ltirlmc:rz,:i.
,jii::-1 * I :rirt* jrj (.i1r:itc.r r.inrii (,t-"rr r,tiritl- ir. trl!,1_Lit(.'ti:L!;,
.,.,-,:,t.:nti:ri a-,--t,Ltl-,i-r-.*lT,1ifrilffii,il :.-.:,n t-ilf.,r.cii r (,,.rr /!
i',,'i-rl,,tt,,l,. itii:l' ,::;lt: ,.-,rr,r,r,,.r illilz-ir.i.rri,. I ,i,,t;iL,rrLi r.j t,i';,,i
t:iiinrrliri a.cir',,iili..t, r1r;irl a,,rr-, fallrl:r rlrsi,.-, r )r ,rr .i,,,.,, , . ,,
' "trr.. , t, .tl,'l,i . ... i,r.. .,i ,. ',,rt,.,;. -t,, .,,,,',.jr'l
:ttiiot- iab,riilii; rlui,l alillr Lli rrli,<:li:l 1,{ rlrLiL r riaL:11 r,.it,,
.1c a.:,cLiltsi,. {..tiit0i-irl .,,r. tI.it:l.t-i , {!r11y'r L-iIioit.:rIcL.i]i-r t:r:l<;r Cit
q-,1-i-.19;r,7 !
-
,:!:r,-. ' ,.:i. ,i I ,, ;.iifir:ii itr i,):1.-it. arletlC. 'l 0tir1i o
.rlr-crr-ati,: car n(i lJU.it{,: c.lilirult itr-itnii 1ta;,i :r: im.,tuuc tLe la
-.iirt' sirit'irrtlrLi. -:lrt i:i rlt - -ti.r: .t. l..Lr.; r:-:1 i-nlL, irrrilt. stmtiti
it:zisti,:ntir- rn:iir:t'i,ti rtsil lrriritcctura. l)llr ar:,.:itstl ar-tei nrr
,.:siit iiltiin:l '. cnii..1., itici tc,:nici_ I t::ttc rlaestra aproape a
riiirir-(.)r .i-f 'Lrluf :,i irr,i.tii.t ltir'- i)ii,. irot;'i;i. .qLl_!.t-rl-!,&r]-LJ1e -
',r.'1 '1rrtlt. . . ' : : : ,ttili:t r:rr',. ,|itt,,.:. 1r! .1, :il ri .,l,,; ,.irt,l
.':: ::: - _l r_i.: i,,lli ::.' i :.:ir:.. i)iri-, :i rilj,-,:,
:. .! {:r:. iyl...i,r,r' rlt,r:n,-1 .i-=J-fi,li,.,inrr:rr:rl -i :,ia-i
riiii-l;Llii, rrlt Si it,ritt llt'{l ttlijir-,;tt:C S.tl:t-Ct l-rriilt.ii iti-r:itit'a- 1ti"rat-f
1,,; r'r r': ,,. ,.., r , - i ,., t-. i,r, .,tirt., ,, ,- ,-i ,. ..,.,,,,.,,f
ir;-'rr)rte imaginatiei,'i astfei isi inchiprilc 1.{,m.rnc,-i-11} .,t
':r f
"tr l
3[
NrS,

este artistul; dar ader.S"ratul artist nu se impaci mult timp
cu un asemenea gen de declamatie; el, mai degrab[, iube;te
meseria si-i multurne;te. Fericiti cei ce impodobesc o piatrS,
duri I
8.
DESPRE CEREMONIAL
DatoritS" experientei cistigate de cele mai neinsemnate
me;teguguri, neindupleca'ta ordine exterioarS. este totdeauna
destul de cunoscuti, pentru ca spiritul care observS" sd se poatl
odihni intr-insa de reveriile informe si sd creeze percepind. To-
tugi aceasti ordine nu este niciodati cea dintii cunoscut5.. Or-
dinea umand este in mod necesar intiiul univers de la care copi-
lul a;teapti totul si cS.ruia i se conformeazS". Qi se ;tie c[
indeosebi in regiunile unde viata este asiguratS" cu u;urinli ;i
activitatea industriali se reduce la unele munci u;oare, ordi-
nea umani domini totdeauna ca obiect. Oricum ar fi, fiindcS"
,'. ordinea umani este prima cunoscutd, toate ideile noastre
se formeazi pornind de la ea, dup-r[ 6t- o dovedegte indea-
juns caracteiul arnbiguu al'cur,intelor ,,legb"' si' ,,ord.ine"
, pentru a nu le cita decit pe acestea. De asemenea orice
' gindire concepe rnai intii ordinea exterioarS" dup[ ordinea
uman5", ordine cu rnult mai miidioasi decit cealalti ;i unde
dorinta si rugiciunea pot mult. Dar este suficient a spune,
pe scurt, c5" ordinea urnan5" este in mod firesc supusi tulbu-
ririlor imaginaliei, intensificate mai mult prin faptul c5.
afecliunile sint contagioase, astfel cd. minia, enervarea,
incordarea se dezr.'oltd cu u;urinti in ea, dupl cum expc-
rienta ne dovede;te in toate timpurile
-
prin panica, furia
si delirul multimilor.
Se ;tie cd pirli gi popoarele cele mai ignorante, ;i s-ar
putea afirma mai ales acestea, au organizat totdeauna mul-
limea conform unor foarte stricte ceremonii, cu scopul de
a le disciplina pasiunile. Poate c5. ar trebui sd spunem c[
in lirile cu climi rece activitatea solitarl a orinduit si format
altfel spiritul. Aici artele care schimbi materia s-ar fi dez-
voltat primele; dar amintirea vechilor ceremonii trebuie c[
a dirijat totdeauna mrlnca mqte;ugarilor, dacd este ade-
38
vd"rat ci omul a urcat de la ecuator spre poli aducind cu el
f-ocul. E sigur c5" ceremonialul care are drept tel principal
c1e a subordona corpul uman unui ritual, are prin el insu;i
un caracter estetic ;i domini aproape pretutlndeni arteie
solitare. Dansul, cintul, podoaba, cultul- au fost preludiile
edificiului, de care pe urm5. sculptura, pictura, desenul s-au
separat. Totu;i, in aceast5" istorie imaginari a Artelor Fru-
moase, nu trebuie s5" se mearg[ dincolo de ceea ce poate fi
verosimil, cd.ci toate lucrurile omene;ti purced din mai multe
obir;ii. O atitudine, ca bun5"oar5. aceea de a te aseza in
genunchi sau _a da afirmativ din cap, se statorniceste prin
cauze concordante; si se poate afirma ci ori de cite ori e
vorba de o institutie, nu au fost mai multe cauze. Orice
jr,
ar,'ind atunci prioritate fald de semn. Iatd pentru ce este
de aiuns s5" ierarhizlm Artele Frumoase si sd. le defjnim
dupl natura umani" a;a cum o cunoastem; este cetr mai
bun mijloc de a aduna pentru fiecare subiect toate cauzele
si fiecare dintre ele, dupi insemnS.tatea ei
Trebuie doar sd. mentionS.m aici ci ,l$ &.
ta, ilati..
ntru
,L
q*"
39
povestire se creeazS. prin reveniri, concordanle ;i interfe-
rente. _Desenul a fost cu siguran!5 o scriere, dar probabil
si o abstraclie a sculpturii, cici de;epgl-€Sle gestul fixat;
rosl cu slguranta adeseort o lnd.icatle Dentru dans sr o cel.e-
il* rlrd.d. rar ur,o cuus ,
mai irfnllupd imprejurdri, in colibe sau in caverne, utilul
caracteizeazi
sa lurn'zeze un
j ocrr-iilE-tr9-fit4F-4e iT a gin pt i e i
lr oamenu cel mat cultrvatr. Sr
legula a Daslunllor. Dfln exnresl:
CAIC
aeelasl
auun
considerim

11
$
{
I
p
,E
origine si totclea-una ca surs:i :l amintitii, ii scntimentillui
si :r gindiiii : :istfci aici nu exista nici o clcosebire intrc expresia
sau schimbul de scntimente 9i putt,rt:a d.e a le incerca.
Aceste idei vor reveni, dlr trebuiaLl tn,'nrionate acrim, ca s;i
indlumim prin lecturS. reflexiile cititcirrilui, cle obicei prea
putin pregitit sit considere ccc?r ce datcre;tc serbiriior
pirblice si particula.re si tuturor felurilor de cuit.
9.
DESPRI,: {t r't- siFIi lltE lATUR.I- i
Dupii cclc ce s-au spus, doriA gr11pe se conturea-zii de la.
:.inc ln multituclinea ir.rtelor si oiterelor': ill teie scc'.ietitii qti
ar:teie solitare, necri..tind fire;te arr-tli- solitari- in intelr:sul
rlbsoiirr al ter-inenuhri. l'otusi e lirnpede cli ciesenul, scu.lp-
tura, arta olarrilui,:rrt:r cclui ce facc rnobiLc si 6fui;11- '.i11
nnumit fe1 de arhitecturti se explic;i sLificient ltrirr reliilia
dintre rnestcsugar si luc:r-u, fd.rii sprijinu-l riirect aJ o;:induirii
u.ma1le prezente. Pentru muzici, e fircsc s5. ne gindim c5" e
mult mai sociaid" d.ecit improvizirtia- soiitar!" ; o singurai voce
estc mil"i intii irrca dociii pentru pirsiuni, atita vrome cit
n-ri :;trrijin,-1. insilumentlrl sau acorclui tuturor in cornr-rnir
irrc:..nt:rtie sau r-ocileratie. La 1e1 s: 1urale a"firma clesr:rre
rla-ns 'ri rle,;nro cr,.s1rrrn, car0 sint in |rimul rincl ale. lrrtur,ri
peirtri-r toti; frumusetea o veclem ia i'ccinul nostru inaintc
cle:r o'i,cdea ln oglind[. Iar pentru poezie si cl,-;citL.ii, e
lirnpecle ci. ele sc transmit fir-esc de ta indi-,'ici La cci 1-riczcnti,
r-lc;i p,rczizi se poate clczrrolta pe urrn; in sirrgurritate. Ar:hi-
tecLuia, prin caractcrul ei public, f:rct: leg:itura intrc arta
colectii.[ si ar-ta solitari.. Dar car-tea si proza se separ?i toarte
clar dc arl-clc colectile ;i ciefincsc oficl-'.n:i c-r-rltur:r prir iz'.,r-
lare ;i in tAcere. Deci arta prozcr este r-litima -rreniii.
Stmctura rrmani ne ofer5. rnai icneiriice motive pentru
o clasificare asomiinitoare. Czl.ci iirraginatia, tlupi curn s-a
t:dzut, i;i cautiL scopul, gi scopui cel mari aproiriat se giseste
in actiriilile rrloastre. Astfel voceer face s,i. se aui1I" imcdiat
clrr.intele sau ciniccul care r.oiam si-l in'ra.giniim; astfei,
ili:i.rr.tiraiti rriu,t,iia'i ,..rii.,:1c i'(]ajr trC ilinii-lin.:l:- ;'il:i:.i.li. :l :t,:
conduce filrd rigaz }a lel; c5.ci este aceiali l,-rcru cle a aitepta
4S
-runetul ca-re cr)ti iiltr i,1 sturetul, satr cit: it--ti crei'- mai bine
:lispozitia trupr,:,,,-cit't':ntrtt :i-l cotltint-i:r intr-r-tn fei s:ut
altul. A;aclal- eu :rinr- r'I spectator:ul mirzicii mele.
Un ait ajutci al irnaginalrei, tot atit rle llromilt si prezent
ca vocea, ii p1;Lsegti in ce rrit'egte sirnti;i tactil, in gesturihl
;i mi;cdrile noastre. 'lrebuic si lineni scaina ci trupul nostrll,
irr orice poz,itie, atitucline si t:frtrl, ne este ilerillan:lnt prezent,
.'ind incrirdiit 'i cintl dlstius, cind irnpor.i-r:iit :-li greoi, cincl
u;or.ri r.ojos, citiiri' i;.'LtI nici o rni'ic:ri{t vizibil,i lleltru ceiLajti'
'stfeL mimica ui'meazl irneclia"t itnag;inati:t, s:t-li ina.i c:xact ct
1r:;cte;tc i:l ir:;li 'c1 inci,t. ri imagiirrr- i:,i. ilrt:i ',j :i {ei:il s:rrr lr
incene silr1. r.ru :l,r ictelr: :r.l'eiasi ilrltrn. I)in :ice:L:tii rlh.tie tlit-
iuraliL re;zul L-.ll nr:;nti:1t., danittrL" l)irrLtLi.ttt;i :rrtii.ciilr, ,r,i:ltuntltlLrj.
itr m:isui:r in t:ail -urlLLl li.Pt-eciatr: ciil-r.lt:1- iinirrri :ieilnra (Xe
:;iguranta, degtlj:i:'t:r. :rr i:trl ,,,L;rircl'-l:i 1r,t lr-iii ':ir: i.i1cns i-trsintitc
:itunci in ti,t c'.'t"i,tt1.
LJerci:Pii.l r',il;i:,ir. t-: ;ii: r.lc ?,tl',! :latlli.r , iirrril tottllr:ruiiii
l:onditional-:i rle lbiccl-, e>:.isiiL ril-r- i1i,'sI ctr r.chit..l:lz:] forn-ra.
pentru, ociri:ri raie r'sle cu totui tiiicr-ri cie'mlmicl; arcst
ges1., iii rni.s'rriii. irt '.';i.ie 1as:i ,.urmc", tLcfine;,te litirt.r: llrtelt:
pJaslic'e, cli i1,-::.r:rtiil, sctiiit.Lut'1, totr-lt:a-nnt, .i,irr,ri1ll ntlttcrici,
cum s-a sl)i-is. rllc.lcali rtrl:.LLie:;c mal rlll:;cr"'ti. iris',,1- aici intre
m:;pir:atit,si rclinnr;trit:i 1," itnir.gillL:,i :i'-i *r'rl , r lr,i.rgi':ir
1i a cl;.ic1i tl".t :liiti. iiltrit::t.r-Lti:,1. rltllt:r ir'Lr:i t-lll, 'ri''i {l'}iir: 1r}1lrl}'Ji"LLi'
Conceptia liillll irjirirrlL 1t;cilxi:liinci iir lr'i'lI i,1,,-l i,ilrt(llrlf''rj
exirrinratir. triin t:':rt:trtirt r-rsta ttit ir-1,, t.;i iltr.rl-lillirr;,.. tr-rt scurt,
,.r;tisi;i cir'i'rr irnagirtitr iu iuagirr L it, '1,' i'::l ;:,r iilo',;:r{ii nri se
'i..or feri nlciodlit:::.. inclr:aj iin:i.
ljnilrc1 :ie:lrila de acL'Stc consiclr.:t-a1 ii..,,-itlt,: '(] jr()t cl:L::ri-
fica in tt-ei gr.LpLr. Cc;l r'irai {irtiiscl,+. .-si it-Ixoi-rja.i: cl: jnstinct
tste fi"rir. inrioiiiiiL mimic:r;i vi'irietiitiic ei, totdelrtina irnitatj'5-
;i colectivii iu trrimcll incet-cii.rj ; ot-ic'i: li.li.trrdil,c este mai
irrtii dt pr;1ii.ct,: li iibisnt-ri'r:L; oria:r ,,::{1,t.,.i: i1: rselnetlea.
,rteie r-ci'.;ir-ic s:iit r.-1,: ir.iciiiit:r.ti.e rtii sini ci'.rc;; i:r caz s:ii)ocific
.ri acestei:i; rolti;li tLr- l)are ci atitrtrirtic:t- iisi.i.i iicLcriiliiiatl
pufin inaintea rocii. in sfir;;it, ar-tel,: ttiiisli,-:,: al ii definitt:
prin sprijinuJ pc carr: gcsilrl i1 zrduce .''ecli:tii, rnai arics cinci
-. fi:; "i.': ,1it'., .;: tJ ,i,irriril;'. L)in.i-r' I ;;lt,', ct;rt'li r. t"
tiri:-ste c,lk'cli','l-i, olrtcum {:rnitria-riL; 9i uici si-.illptura ;i
i;ir,f'.ir:: :il ,:'' L.l "'i':t-|.. ,"' ,'','": , '1 '' , 11 r-' I -i. l} 1.r;'. 'l
,'ste cLr signranlir mzii iil]stract;i mai solitar. Iar s.ci'isul,
41

care este desenul cel mai abstract, cu ajutorul tipografiei,
ar defini pe ultima si cea mai solitard dintie arte.
La acestea nu se opune deosebirea cunoscuti. intre arte-
le .in -mi;care, -
dinamice
- ;i artele in repaus
-
statice
--
primele neexistlnd decit in timp ;i prin acliunea corpului
insuflefit, celelalte lisind urme durabile sau monuminte,
in sensul cel mai larg al cuvintului. Dar rrom gisi aici un
motiv de a considera poezia, elocinta si muzic-a drept in-
termediare, de vreme ce ele se fixeazi" ;i in monudrente,
de;i aceste monumente nu le fac s5" existe propriu-zis; cd.ci
totu;i . gild_creatorul nu mai existi.--rd.mine mai pulin
din mimicS. decit din muzicd. Trebuie sd. mentiondm 'ci,
toate aceste clasificS.ri se armonizeazd" si determind. pind" in
amS.nunte ordinea c1e expunere potririite
10.
UN TABLOU AL ARTELOR FRUMOASE
Si enumerS-m acum artele, pe ceie majore si pe cele
minore. Primele sint_fireste acelea care pregd.tesc .otpot uman
potrivit supletei si fultei ;i mai intii pentru el insu;i. Ceea
ce caracterizeazd" asenenea arte este cf spectatorul ni poate
s5" le aprecieze d,ecit printr-o imitare ce il pregdte;te ia fel
sau printr-o traditie pe care el insusi a inceicat-o. Astfel
dansul ;i toate.varietS"lilc lui,_care sint politelea, acrobatia,
scrima, echitafia" si, in general, toate aftele care ne descd.i
t^u;eazd" de timiditate, de fricii, de ameleal5" si de rusine-
Aceste arte pot fi denumite arte ale gestuiui sau arte *irrl"-
tice, pentru.cS. folosesc imitatia ca-mijloc principal si de
asemenea fiindci au drept consecintd"- .ire r.i fi' pre-
clominantd, pe urmi, in toate artele
'fi_rd.
exceptie
-
de a
,,li*.u" orice.expresie. a emotiilor impotriva efectuiui surprizei
;i al pasiunilor, totdeauna echivoce. De aceste arte
-
si mai
ales cle politelc
-.se
leagi arta costumului si artele subordo-
nate: a croitorului de vesminte, a bijutierutui ;i a coaforului.
$i e_s!e oportun
- pentru a explica
-toate
aceste arte in an-
samblul lor
-
si observ5"m ci ele nu sint decit accesorii,
pentru plScerea spectatorului, dar cE au in mod esential
drept scop plS"cerea actorului insupi care, prin acordul me-
42
canismului instinctiv gi al voinlei, fi.'rd a se constringe re-
ciproc, apare drept modelul desivir;it al tuturor .sim!i-
m-intelor estetice. La aceste arte putem adiuga ;i arta
armelor ;i arta heraldic[ ce include toate embiemele., ;i
menline fine ;i in mcdrile cele mai insuflelite ierarhia ;i
politefea.
- UrmeazS. artele de incantatie, sau artele vocale, care au
drept scop de a orindui ;i de a da expresie strigS'tului na-
tural. Dintre acestea, principale sint poezia, elocinla ;i
muzica. De;i presupun totdeauna o arti a dansului, adici
o qurinld ;i o-plicere specifice recitatorului sau cintirefului,
caricteristiba lor este c[ plac prin ele insele, ca ,,obiect""
;i ci operele lor pot fi fixate gi reproduse, dar cu rezerva
cd. nu existd decit ln timp 9i printr-o actiune neintrerupti.
A9a cum dansul ;i intregul ceremonial sint condilionate
de podoabe ;i embleme, muzica este determinati de instru-
mente gi astfel progresul unor asemenea arte se sprijini pe
ordinea exterioard. Arhitectura orinduie;te si mai bine toate
aceste arte schilind de la lnceput c6rteiiul, cintecele ;i
declamatia. In arta arhitecturall trebuie inclus[ ;i arta gri-
dinarului; ea este in acela;i timp o picturi naivi ;i care
pregitegte plimb[rile, ocolurile, conversaliile sau sirblto-
ririle ;i comemoririle, in sfirgit tot cortegiul. simlSmintelor
deprinse. Arta teatrali ,,adun[" intr-un edificiu toate aceste
arie in m$care, dar le domin[ curind pe toate
-prin
forla
ei proprie, comicd sau tragic5", ceea ce inseamnl a separa
actorul de spectator, ;i a crea o estetici a formelor sau o
frumusele a aparentelor. Astfei se produ.ce trecerea de Ia
arteie dansante la artele plastice.
Pentru artele piastice inse;i, trebuie si spunem cii sculp-
tura ;i pictura sint in mod firesc legate de edificiu ;i chiar
nu pot 1i separate de el fir5. primejdie. Despre autonomia
formelor incrernenite, desenul std mirturie printr-o indrdznea-
Ii care aproape nu face apel la materie ;i prin mi;carea re-
g5"sit5.. Eite de asemenea momentul cind gindirea reia toate
artele anterioare, guvernate de semnele sale abstracte, ceea
ce anuntS. arta prozei. Astfel se infl!$eazi imensul domeniu
pe care arrneazl acum s[-I parcurgem.
43

C,,IRTEA A DOUA
MESPRE ffiANS sr P&$lclAffiA
;ate icieile ;i afec{iriiritc noars':re :;i11. iriaii: tiilrti-lLl as:t'-
rLr-]era l-abloLl ',.iu, nc :rjut:'. :ril inl.eLegcni nc,:i cufi
rlrir:osI-toi- si sacriiiciilcr u1lla1tr.'l'rcbuir.: s., l': ilindini cl
{t{r:it ;,t(t()id-, iil c,i.r'r, riiri.t,tla irrLyrl'lri iz;t';t,r;,t ulrtiurrlr rr'.tiiitl,.
.,t':: prin r:xccie'rrti.,, es-i;::lic si nrc;ciei cit' Ii.umnsete, ca mLlrrica,
lltorillr ar:i:icri r',iiiiri in ri-iiscirlc, ', r':,i11c rlmtrilirit:ltii, r.'elnic
1,r,;;isitir.
liicc:ire ii cr-rrraz:.1 r,iici pc ctiialli :ri pt, e1 insusi ; ciutliLt
it)ort care clomir-rii to.itc mipc,1,rilc in tiniirr-rl rnanevi'cii)1-
rilitarc si la. r.r-ziroi. S-a. ubser','ai t:ic multe or-i cii ri.zbrlinicul-
:' intoa.rce clin hi1;til nriri {rurnos; a*t{cl sc expliciL jucleci,L-
iir categoricr: c1e c:tlr-' nerirepta're:r 1-.rofitii pre:i mnlt. 'lre'-
rricsc rea-mintitc rLici cuvintelc: r'igurca-se' :iit: lui 'raur-crar-
l-ic:t; ,,i-iciu1 a{iirt ii;:,boiui; ',:irl'.11:ca. 1i combatt". Si proza.
.ri iignv ipi a"re obirsiir in ri;rboi , .q:"isirn intr-insa ricea
ri'ir-tosati. si r-ir,acc rlrirss11i1.. umana ordonatil. ,si si5.pinil:l
lecum 9i cxpr:csi:L puclorii virilc care orinciuir:;le lucruriLt.
,xisti" o rusiire a acelujn cerrc sc in;alb si {ace s;, se 1a[cze
mlLner,rd, asemclieii Cu,rusir,,:a cr,-lui t.e fUge; ;i de fapi
r'tri ce-i n'Lsinos in iugi, este clczorciinca. ciezordjncra tutui:or'
i clczorclinc:i fiecimia; 1a fcl , o i.rrdint: condil-ioneirz."i- ,-ne
,aialti. l)eci ct te {acr: siL ar{irmi ci--i rusinct-. sir-ti fie {rica.
,tc faptul cir-i urili1", s;i spir'nerr mai cut-ircl ci ListLr ccvit
llor-m, s.111 celil- ce nli iliu; o in{i'ingirrc nLl inscat.nnii
itnic. I)al t11t firili:i. t-i ntant:i'rit, utt lr-t;,rc iiisrrilmllii ci'1'er.
i cstc lericii s:.1 lie cei ll '.i c1t: a far:t: partc dill tt(r''a
trunt',lf_ll"-l!-l!llil-o.'; sllll J)artLCllr|rii l:i lill sll,cciaQ0l. lJrep
!i'tc i)lti.ctlr s::1" ():r tut'r i {tnnl i,LoL';t:tLil L)il{ ioi'ri)ir:-tt1j- l!i' iil'uallici
useteaz;i, 1i:rcrulilc uriLr-' r-.i it,:,iii:i', t:irlctiitl.c ntoschinc
iic llsc, rlt urclirll ce Lirirbiiil, {.1 ,ittiirt(ii! ti)tili . l:rtI
cer tlebiljt :,.i ii' i.n:iliziirn i:ii -,, i'iLi rr iri oitirsilr Lor s
tlierri ot]irii i)ri l)rec;iliijt'; r-:liIi lLrrllerli ]lii ri' gintir:;.i
i-,t-is t:l't t";lci:l cLitlir' :;c;l-illiLlliL {-'ii l)lrii}lil . :t.r'tltll, 'ii till.i'l
n itti tLc ltiLli-iiil| :l.l",l:liii:; i1 iriil 111,. i li ::i't:,i IriLlil(
i::Chl'L0i1ri ii(r tiiLi"L{::irr.
ntnt :l ;:iiri cri;.iite',r :,id i:1.r,i.ilt1rLr t'ttiti.i , 1ri,,atl' tt".riltiitr
.r.rrr clail.r'ltilr.i. lll tll-L:iriii.;,.,1r. i,,.- rllr-i 1rr-LLiil irt,,-tLt r1i:
ll l;i.i-'i;:'i l-rttcnlr:.i.i iri)t-Ltr ii ..r-t'ii. 1tr ::i-r :,i r.'hlitLii {)irl{'Jlr-!,i1 ,
tr:i ;r i lrrili iil gt11 a n.Li:i-1't il,ir-o r:t-if'tll ; prea tr.rilti
:r.rc r.:iLil)rl'r cclorlillti sl r ci'lol'i:lltr ltsul.rlr t? i ]rt r';1
r-ieo:ri-:rti-i . -lict:icit ricl'l c'r-',i lit','tiiisor'Lt-;i itctiunr:.1. cit- t;
i.
DE''PITE I]AN S LIRI{-I' ft AZil O].IiL
44
+3

frumoas[ ghirlandS. Aceasti fericire existi in orice dans
gi dansul nu este de fapt decit o politele dupi cum cadrilul
o aratd. prea bine. Dar manevrele militare contin cea mai
inaltS. politefe, prin vigoarea pasiunilor, ordinei ;i dificul-
tatea actiunilor. Acest contrast este izbitor in d.ansurile
rd"zboinice cele mai libere, cu conditia ca ordinea si existe
in e1e. Cdci ordinea fdrd dezordine nu-i concretS.; si cine
stdpinegte numai ideile, nu stipine;te nimic; a;a se i:xplic5.
de ce in orice lucru frumosul desdvirseste adev[rul. Dup[
toate acestea nu se va mira nimeni ci frumosul e ca un fel
de rege al moralei; in consecinti grecii n-aveau alt cuvint
mai expresiv decit ,,bunicuviinfd" pentru a denumi ceea ce
este onorabii si chiar sublim. Lucrul pe care dansul pumna-
lelo,r il exprimd. indeajuns. Dar ajungem la jocurile de for!5.
unde mrrllimea st5. nemiscatd. ;i privegte; dar aceasta face
parte din alte capitole.
2.
DESPRE ARTA ECVESTRA $I DESPRE CiTEVA ALTELE
ExistS" dou5" aspecte in arta ecvestrd; unul de caracter
utilitar, avind drept scop s5. conducS. animalul, si-i prevadi
mi;cdrile si si pistreze stipinirea asupra lui; celd.lalt e spec-
taculos ln acela;i timp ;i pentru cS.Idre!. Acest aspect artis-
tic nu-i zadarnic; nu-i putin lucru s5. te simli sigur in sa,
ceea ce se obtine prin jocuri ;i exercilii in care ne complacem
s5. stdpinim calul la fel de usor cum am vrea sd std.pinim
propriul nostru corp. $i cu sigurantS. nu existS. actiunein care
mi;c5"rile instinctive sd fie mai direct si continuu primejdi-
oase, de vreme ce depind de zvicnirile unui animal puternic
;i neindeminatec. Astfel animalitatea este in acela;i timp
separati de om si strins uniti de el, sugerindu-ne cea mai
potrivitd" imagine a vointei si a pasiunilor. Cu acest corectiv
totugi ci animalitatea este sim!it5. mai intii ca fijnd exteri-
oari, fd.ri pregS.tirea umilitoare care subordoneazi toate
m$cdrile noastre unei frici intime. Improvizarea este spe-
cifici artei ecvestre, gratia fiind totdeauna insolit5. de sur-
prizd.. Existi deci o plicere a dresorului, esteticS. Dar
mai existS. ;i o plicere de aceeasi naturd. pentru specta-
46
tor, cu condilia si fie avertizat; altfel nu ar cunoaste nici
rlificultitile, nici pericolul actiunii si ar vedea in ea ceva
artificial ;i urit. Trebuie s5" se observe aici ci adevi.rata
cieganfd, care este forta, insi ascuns5., pare adeseor-i, Ia prima
vedere, stingace ;i urit5. Trebuie multi atentie pentru ca
ochiul s5. sesizeze imediat relatiile dintre cilSret si animal.
in orice artd. existS. astfel un riugor efort care tiebuie ficut
irnpotriva primei impresii. Aceea;i dificultate o vom intilni
si la mimicS. ;i in dansurile studiate, cind se intimpl[ s5. ai
ia inceput o impresie nepldcuti, ceea ce-i specific acestui
,lel de artd. care nu-i spectacoi decit intimplltor ;i unde omul
cc danseazi" sau actioneazd este cel mai bun judecitor;
<lrept care nu trebuie niciodati s5" judeci clansul dac5. nu
'rlansezi tu insuli. Un asemenea gen de art[ are drept obiect
,L:orpul uman ;i spectator chiar pe acela care danseazS. sau
se exerseazd.
Observatia este valabilS" ;i la arta scrimei, unde se de-
osebeste cu u;urinti utilul ;i frumosul, degi ele trebuie si
:se armonizezc pin| la urmi. Se ;tie ci cea mai bun5. pozitie
,l celui care face scrim5", adici cea mai farrorabil[ pentru
rrn asalt rapid, pentru a para, pentru a fenta, are ceva ne-
plicut pentru spectatorul care nu cunoa;te scrima. Existi
;r;adar o art5" de a plScea care_nu este art[ altentTi;i.o
scrlma care nu e nrmic altceva decit de teatru. Existi astfel
r-rn echivoc in ceea ce priveste notiunea de {iresc. Firescul
a"re alt sens in conceptia vulgari, mi refel la acel gen de
spectacol care nu este concretizat printr-o oper5; astfel este
lrrta comedianului, cea mai miguiitoare, cea mai facil5",
cea mai falsd, ;i care vrea s5. le conduc[ pe toate celelalte.
La fel desenul ce reprezinti mi;cirile secerltorului
-
mi
refer la desenul adevdrat si frumos
-
nu va place totdeauna
ia prima veclere. Putem socoti convenlionale atltudinea celui
care face scrimS. ;i aceea a c5.I5"retu1ui, ca ;i a calului, daci
n-am privit cu atenlie si mai ales daci n-am mimat noi
insine aceasti comportare. Dar trebuie si deosebim aici
dou5. mimici: una care actioneazi gi alta ce se mirgineste
s5. exprime. Ultimul judecdtor este pasiunea care trebuie
invinsd. Astfel, iubirea trebuie potoliti dup[ dans, minia
c1up5" scrim5", ;i frica dup5" c5"ldrie. Ceea ce dovedeste prea
bine ci arta nu exprimd de loc pasiunile, ci pasiunile lnvinse.
F-rumosul are doui aspecte: forla si linistea. Calul frumos
47

1ru estc lrrgo:r ciccit
se clolecLo2,r:.r:l:i , ccvrr
ll ;rl'il, ,L, '..,:-:.i c.
ci.i1.ri:i.i:,llt rti. r|r(.1(,r r.li
,',:i : !tt:,i,: j j'i.: ,
r.,r r'r'iilii;.,1i-, ;
,'i . r,,.1t". ii, ,.. r
3.
I.!ESPI{E A{1ft.Ots$TI
Nu e:tisti: totdea-rina cer';t fI'ur]1os in ..1'r,, flii'{ )lr.ir' .i(.r-,i-.
iraticrr. AcLeserori rlu-ti trroduc {1{rcit rrliliste srlil rior-intt"
gi:eu c1e miirturisit itatl (i ijlii{r(r-ic irnlrulii I)ror,'ocztt:- clc iiiptuI
cir, iilrrd loi insit-rc llr rr1lro-l-, !n.r. ir.,i1-i.r; 51 51.i] ,i, 1,i,i in,
lrrrmejdia l)t.ir cil.t.c trec!i o fiinil t?uili- : r l,uielnici. iit
i|semcncii riizilri, d:i-car :ic'roiui rlil- i liiCi i|urnr):; nici r,rrit ,
ci c1o:ir tran:;mitc emolii, iir scl-r.iinb lpectirlorul e:ttLr urit.
l):u- noi 1lc rlcrlpem rie fnirnu.t,,lt:r iLr-:robatic.i. i:i tr-cbr-Lit'
sl.:-ifrlnarll r:i lort:,i, C:llt-itui, s|i;iixi l;iipimre rltr sinc irt acti-
unile dificilil -*i prirne jr-'[ir,a.:,e lLil ir;ic].r.itnr.;r cr .r ii1111rr r:,.
Iimbirju.i nai i a.1irrniL ti:,tclea-Lirrii fr-iimiL-",itcii r;trrajuliri, lniiintt
Lll a sj-tiinc C:i o:rte Yiiicl-L)): Ccitii C,-t i;ri gt.:l:rtt:rL.: tLltlic:tt'cl 1a
jocrrrili: dc t:irt:. ciLci aplolLl){-' irli-{)tcleiuil-rir,. :ir--lrrl.-rll1 ul r-:autt'l
mli ,- rrrinri s'.1 trlili:,r dtcii s-. elt-ri)tirlicz,e , ii:,i:,--; ntinrli-i:i
irii. l)e aici r:irlJr,.r'Li:1, :i -l'tiitlrL,, ', r;iiu rirliccii,r cili.c;i ic coit-
:1rLr r,'in-r ill,,tt'rr'. r1' ataLl t'tce sini (:i)l'i-enii1;lrit,, i;t1t-tlasr
it-r:rii cl:r.r,iL ir' ;.iilt:cic'm in ;-rrisi,Lrnirl itl irt r:rrir.:i(r 1l'ilrji1c. l rcbulc.
1r;ilieatitilr. ,:.r t'.c,.':ri{' ri:,-1.itr'i lrlrt,!'1i:r..llr:i, r,,. iit'-'r1,:tl.l1i rti :r;j
:';r-' iCt'llfjffr: 1)l;r] l.ri:t-;li;-r' I ; -i ,l t,,r - .1 ,i tjc oi)aj:.1 aii {f('J
ltlr.i lal .li)-,r: rir:l!Lili i'ir:ltli iit rti-i,.tt.;l ,1r,i1 i, 1'ltlilrtrs,i fc-)itcr!i
:;-i ioari,i' ft-ti.t:ii'.r.iri:,^ r111r' ,'s 1 i', r, . llitrrir-lt'lltir|ii" ii]
,rli,'lii- i;i: lrii,t. t, .'l-titi,1iltl. .,t .i'i tiir'{i ,i r ,j.t1i i-li -int.
i'ir it{r iijt 1} iri{),.i :r. ; -....tr.-: (ii. ,-rt-,:
L,:l l.t.'-,1 . ii.,ltr ij,rr-1,r..' I ,t1r
''i':r-
,.1.' .,
r.'.'t 1 ,,
in mi;cirile balerinei, ce nu-;i pistreazS" toati insemnitatea
decit aici.
Dacd biner.oim s5. tinem seama c5. dusmanul acrobatului
este imaginalia
-
in densul precis ci orice mbcare avintat5.
nepotrivitd il face sd cadd
-
se va putea infelege mai bine,
dupi consideratiile fS.cute despre o asemenea arte supus[
conditiilor celor mai imperatir.e frumusetea, potrivit
rlnui aforism celebru, rezulte din armonia dintre imaginalie
;i intelegere, din jocul lor liber. Aici, printr-o intimplare
lericitd, imaginalia inseamni un joc cu strictete respectat
-
al muschilor, ai pliminilor, al inimii; iar inteligenta, cal-
cularea precisi a distantelor Si reprezentarea efectelor
viitoare, in sfir;it, greseala cste pedepsiti cu severitate-
Specific pentru arta acrobaticS. este firi indoiall faptul cl
o greseal5 este ireversibilS.. Stra;nic5" inv5!5.turi. pentru lite-
r-atur5", cea mai tindrl dintre arte, care fterge ;i indreaptl
prea mult. Trebuie ca ideea si natura s5" se armonizeze;
ii fo.ma umani marturiseste despre aceasta prin gralia
clegajati din exercitiile acrobatice care te fac si tremuri.
Iat5" de ce existd mai multi seriozitate in jocurile de
circ decit in celelalte genuri de spectacol, unde pericolul
nll este niciodati veritabil. I)ar se intimpl5" adesea ca gestul
spectaculos, care n-are de loc sens deplin gi direct, ci tinde
spre verbalism gi declamatie, s5" ne in;ele in ce privegte
ader.S"ratele exterioriziri aie virtutii. Daci un erou ar suride
gratios la timpul potrivit, in loc sd ia f5"r5" sd fie ner.oie o
ittitudine rigid5., actorii s-ar apropia de sublim. De aceea
irll, ca ;i noi, mult de inr'5.tat de la spectacol€ie de circ.
Poate ci exist5. dou5. metode de a desena ;i doud frumuseli
I'ivale ; cdci unii lucreaz5. dupd modele imitate din teatru;
in consecintd surprindem atunci contrastul foarte comic
tlintre jocurile bazate pe o forti excesivi si muschii insu-
licient dezvoltali sau slabi;gi cine va fi ficut cindva o aseme-
rrea observatie va ride strasnic de tragediile pictate $i de
tr:agediile mimate si r.orbite. Altii preferS. si priveasce pe
:rcrobatii echilibrigti ;i pe jongleri, la care dimpotrivl sesi-
zt'.az>a forta mu;chilor unit5" cu gra{ia si firescul. Este deci
rrdevirat c5. maestml cle dans este maestru de pictur5., sculp-
tur5. si mimicd; dar nu e mai pufin adevdrat ci acrobatul
cste adeviratul maestru de dans; ;i ca se spunem totul,
49
pa.rir, r1e.,'ini' ci'i.il {.:.r litt:r,

Alain - Un sistem al artelor frumoase (1926) Bucuresti (1969)

Alain - Un sistem al artelor frumoase (1926) Bucuresti (1969)

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (9)

Similar to Alain - Un sistem al artelor frumoase (1926) Bucuresti (1969)

Similar to Alain - Un sistem al artelor frumoase (1926) Bucuresti (1969) (20)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (7)

Alain - Un sistem al artelor frumoase (1926) Bucuresti (1969)