Opris, Tudor - Bios (vol.1)

TL-IDOR OI 'I{IS
editura ahatros

-
-t
-q
- --d
o B,OS este o sintezd ampll gi origi-
nald a domeniilor interferente ale
lumii vii.
. O carte captivan6 atit prin bogi-
fia gi varietatea inforrnagiilar, cit pi
prin stilul ei accesibil gi atrdgdtar.
Lei 21,50

Re.f crutli
Pri-rf, r.rliv.
"Acacl. prof.
Prof. rrniv.
Acaderniei
;tiinlifit:i:
dr. tloceut I.l'. l',IINAr St'I"l I
univ. dr. doccrit fl I-1
'l lll-NiUC
clr. docent N. ROl'N,.ltlUC, rttenrbru coresponrfent
R.S.n.
Tudor OPrig
iri
ffi$il$
(CELE MAT PASIONANTE
PROBLEME ALE L{JMTT V]I)
**
DIITAMICA L{]MII VIT
F.D{TUITA AI-RATRO -s
B{,c{;itE$'t'1 e 1987

4.
L}E,FLA SAR EA FTII{T F'LC}F'

ATICU TI LI{ T
Datoritti rnabilitdlii 1{ilay fdctoyi ctruL ttl fi, cl.irna, cltirni,snttil so-
tulu'i, radioat:tit'itatea natiiyol,ri, slruchtra organictit, codu.l genetic, a
ctilorierarh,'ie nu e ,prea bine {.,reci,;"'atd gi a cdror legitate rdm,ine incti
sub reg'imul ipatezclor, fala Pdtnitttu,ltti a cttnoscu,t, tnai ales tr'r, tllti-
yrel,e 3A0 de m,iiioane de ani, grand,ioase per'ind,dri, ale florei si forLttci.
{,ru,furi, si clqse care pdleau, a fi luat pentru elcyititate in, stiij1i,nire
,plar,reta an, cl,ispiit'ut mai nr,ult sau, ntai ptLlirc bru.sc,6ngddttintl astfel
ca terenurile ,,dtfrisate" ttaturo,l sit fie repo.pulate de xtn rlot{ aal, al
fdutLei gi florci, care;'i el, va cuitoagte, dnpii un anunr,i,t soroc,,u.N
rLflwx mu ntcti pttli,tt s.pectaculas. Aceste weri ilLi;cdri al,e biosferci
.pot fi bittt urtntirite fiu,ti l,o, sfir;itu! pcrioadei de glacialiutti a c'uu-
ttruavtilyti, drt!ri cart s-a i,tr,stalat o rtlatird sttbilitale Ia niucl l>lo-
ttetov.
.4cest lucru n-a ittfriu,at d.i.unntictt tnvcligului, tiu cot'c si itt :i-
!tl.c rtoqslle s', d,o.plt:rseazd cottlintttt pc ttritorii nt,cti ttr.ici fcitti a sc/tint-
btt ittsii conftgura!'ia rnariloy zone biogeogrtt.t'i.cc actuctle.
ltulifertnt d.e cavactevnl lor (irtt|,mpldtor sr,ttt J2criodic), de ccLuzcic
ctrc le .produc (hriinire , inmulli'te), de factarii w,edit.tlui extent
(lrtntir,d, tanr.pcruturd, chirnism), sart. intcrn, (ceasornicul biologic),
ttti'c le irr,.prim,d attutliie particu,lat,itdli, acestc. citldtot'ii rcprezintii
rtrt fcttornen, impresionant, doar in, parte litntu,rit t'in,li a:i. Sttttliul,
nigraliilor rtctrtalc erurtcci lutn'itLi rtoi osu,fra isttt,iti aicli'i l>e Pd-
tttirtt, asufrL:t leg'iLar biologice care d,iriicazd fonnart'ir ;;i contportttrca
utavilor colec.tiaitd!.i animale ;i vegetale.
(Jriasele ntase biologice t'use ttr nti;ctrre fn tintptri ttt'i.gralit:i ldctts-
tLlor , pegtilor , pdsdrilor , lemin.gil.or , venilor sc i.tts0j'iu, pritrlre fartontt'
ucle granrlioase ale fi.atuvii, cul'c alt i,n.spciinfintot stcolt de-a rirrdul
ont,eniyea nestiuloaye.
Prin periodi,citale.tt lol n't'r"ltntalicii , rntcla m,igra!'ii anintok lin
lacttl wnor adettivqte caleildtr're ttaturttlt.
l,r.ttlrtt i.tintitcryi s,i pcscari , cit ;'i />tntru ei:ortontia rtttor ldri, un-
i,t,rlttlL rL'lrczitttd pii.nVipnlrtl mijlac de troi si citittr o srt'tsd de t:euif
',,,,r',i,,,i,,1 '(tittd'toaiea
ioflto, ;i ialertelor,'pesat'ihtI pc;titar)"If4-r]
,,,,) , l,trlit) ot{rriral cd oflicale ira!iottal, aceste t',roclici att cotrlri-
t,,tit'lo itttftt!ittarta si chiay la dispari!i(t Gtt.utrti!or.sp.cc.ii,.ilttci;t,{
t tr rrtile ca::uri chiar ;i la d'istrugerea echilibrulu'i bi'ologic' Isti
ilr. cL: itl ultim,ii ani s-an, lomt yndsuri l>entnt, ocrotivea gen,eralit ,r:
u nt)t atLijltr(:tle , s-nu, ert,ins rezeraali'ile natuyale tutd,e se asigurci stt-'
ftriu:icl,r,uirea s'l.]acii,Lar r&re s&tt, pe cale rte disparilie, s.-a.trectt't.l_a ra-
'ltofttt.Itrea unbr t'egitur,i ut, anun'tite s'pccii tle ntttre itnportanld eca^
tlOlll,lL'd.
(ln, rol d,eascbit fut, dehlnsdvile lwttii uii, ;i modificavect' co?xtittttt't:
a arcal,eloy tilto,r spec'i,i aegetale ;i animole l-a jucat dir,r, celc.rnai.uechi
titrtlnLri gi ofitr,tl. i,Ca g; cl.tm ar'Ji doyit sd completeze crea{ia nati,salir
. - icrie'Je au, Dotrst in l,ucyayea sa Inainte ca natura si nioari -
t,ttrtrl a iranspo,rtat i.n mod aoit plante
-si
anitnale i,t.t, tot
.cu,prinsul,
hwii, fie pentn,t, a-si satisface un dez,iderd.t cu cer&cter afectiu, cott-
slind tir, yicot.tstitrzi,iea uttiti cadyu nattsal care sd-i, aninteascd cle
f ntria I'u'i, irulepdrtatd' d'i'n c&re a' em,igrat,.fie penl'ru' a spoyi protltrc'
-iiuittttcq
reginni'lor i'n care s-a stabilit" .
Aga ctni aain aedea., ttr, ci,tezta cazxdri fericite aclimatizdrile masit'c
tttt LR,tll ttt, rol po:itiu, repopultnd z'as[,1 tcyi{orii pttstii sau .pw,siitlt,
,1 ,';'it,tli:f:trtid f it'& a ToiA iaw fawnd aborigett,i 9i
'of
eriuJ tslfel' cuio-
tLi:lilay o ba":d ttttty"itiud satisiicdtoaye. l nid'itt, ctc ntti ntttlLe ca:ttri,
stitccsr.tl, exploz,ia al wttor sieci,i transPl,antate aoit ;i aI^altor.sfe.cii
ytcrlarite, so'site clo,fldestin i datd cu. cile util,e, s-a transform,at.6ntr^o
tiitrlArota catastrofd. peul,rw habitatele nd.tu,rd.le, pentrw an'imalele
si blontele aulohtane 5i alesra chiar petLtrtt ccottotwd. omenea.sc&,
i,"rri,,t,,l,,1 ,le:etttilibrtil rezrtltot dc pe'urm'a altor Jactori, .proaoutnd
distutgerca r.trtov taloroase catni,rniiili nah*ale ;i sdrdcirea tgtor
{rttiuse regiruti de pe glctb.

I . il{CI]PUl'Lr il I t,ti uLrilF [-'.x Ri i U S(]-r, {'Lt {. [] r
_ in a_ doua,jumitate a Paleozoiculni au l,:c irnporta'tc schi'rbiri
de mediu. Mi;calile tectonice intcnse ale fazei cal rt'rrienc t,.:c-
tonico-magmatice di:tcrminzr,serS. formiix.a sistcmr,]r>r nmntoilse
in multe zone ale globului, rcducind sriplafata bazinclor cccanicc.
S-a schimbat circulatia maselor cle acr ii tl.l ipr'r. Ciimatnl a dcvr:-
nit mai uscat, continentaL. Era firr:sc ca erccste schirnbiuri funtla-
p:ll"lg in. elima gi morfologia pl;rnrtei si. se reflecte asupra evo-
luliei florci-si faunei, determinind o datii cu primele migrilii pta-
netare gi s-alturile. evolutive care au dus la na;terea unoi noi gru-
puri de plante si anirnaie.
. Aceasti pcrioadi geoiogici este numitd de paleorrtologi pe-
rioarla de asalt asupra uscatului. PinL in acel rntlm,:nt, atit* fiora
cit;i fauna erau,strict acvatice. Dar cind riurile vijelioasc au in-
ceput sL. sape adinc pantelo munfilor ci.riud spre ilrmuri nisip,
pietri;.gi nirnol, cirrd intrc mare gi rrscat s-au interpus rnlagtiiii
nesfir;ite,- incep si apar5. si pionierii mecliului teresfru, rnlrirnfi
;i lcgali de apa in amiqtirea locurilor de bagtinl. Firi indoiaii
1i piiniii cuteZitori sint plantc:le. Se pare -* clupl ipotezakii F'.E.
Fritsch
-.c5.
primele plante terestrc -- psilofitaiele __- se trag din
anumite tipuri_de algc verzi, heterotriire ipotetice. Spre sfiigitul
I)evonianului dispar aproape in intregime psilofitaicle, Iii.sind
locul nrai ales ferigilor primitive (Arckaiopterii). Itlota dr:voniani
se adapteazii. la mediul atrnosferic cu un-ccn{inut rnai ridicat clc
oxigen-(nagterea unui aparat foliar dezvoitat), la cLinra mai us-
cati (aparifla epidermei) gi la condi{iilc spcciale }re cere soiul le
ofera plarltelor (formarea' cormului,. a rririii:inii cleci, iumul{irea
prrn _sporr sr semintc).
- .Prczenla vegetalelor pe uscat lrrccpt sir atragi si aniniak:le
in ciutare de hrani. Cei dintii dintre t:Lrrajosi au fu-it insr,r.trtlo.
Zecile dc mii de nearnuri actunle se tra€i probai,il dintr-tul strirnrr.rs
I.
IVTARILE MTGRATII DrN rsToRrA p,6nnirurutur
((,nun), in care sc implctcsc caracterc din mai nrultc grupe zoolo-
lr,,'. Acr:st str5mc; comun, poposind pe uscat, a trebuit s5. faci
l,rl:L unor noi condifii <le via{i: si se deplascze pc pamint, si pi-
1r.rit: hrana, si sc calere pe tulpina vegetalelor. $i iat[J, incetrr]
r rr inct-.tul, transformindu-sc intr-o fiinli tercstri. Irrimele itrele
i st. rrncsc forn:iind c:rpul cir antcnc, ochi ;i guri. UrniS.tcarr.ll.r: se:
trirrtcpesc intr-un torace ptrtt:rnic, inzestrat cu picioare pentrr
:rk rilarc si cEtlra"rc, in sfir;it, restul inelelor, lipsitc de picioarc,
ii aiciituie sc al d<,.menul.
Dcci primii rmigranti ai uscatului sint strlmosi ai miriapozilcr.
si inscctelor" Ei se buculiL iru{ina vrcme de a fi unicii conchistadl:i
,ii lrirmurilor mll;tincasc."$i' animalclc vcrtcbrate pornesc pc ca-
k'a anr;voioasi dtr la viata acrraticS Ia cea tcrc'stri. Sc cercau insa"
tlr.;rii. condifii pcntru inf:iptuircir acestui s;ait: aniina.ltl si poatri.
lcspira o,rigcmil din acr si sir fic inzestrat cu organc specialc peniru
a sc migca pe uscat.
Singurelc vertcbratc carc nopularr m5rilc vechi eran pcqtii.
a.tit de bine adaptaii prin alcirtr-rirera corpului;i prin feiLrl clc rcs-
pira{ir: la viaia de apii, incit traiul lor pe uscat ar fi pirut cu ncpu*
tin{ii. $i totu;i, ac',rm 300 miiir,anc dr: ani, cind insectele foiau pr-in-
trc fcrigile arboresccnte, in sinril apelor apal dciui grupe originalc
d,' pc;ti: tliJ.naii ;i rrossuf,ttrigictiii.
Prirriii, alituri dr' lranlrii. organc dr respiratic cara( 1('risti('r'
ix-';tilor', incep sl capcte ;i pl:rneini nlsculi dintr-un divcr-ticul ir{
iubulur digestiv, un ft'l de bilir:i iirotiitoare, incrctiti si strirbirtrii"
dc c bogata relea dc vasc clt .ringc. Pcntru uncle imprejrrri.li g1.']c
dc viala plimh*rl era aliscrlut nccesar. Ne gisim in plini fri.min-
tare a scoartr;i plminte;ti. Pegtii litora.li sc avcntureazi prin guriie
riurilor sprc ::cginnlig 6|i,"ltinnase bogate in hlani. Ilar mlastinile
sint caplicioas;r:. Oricind Fct sc'ca pcntru un timp, ficintl ca pestii
si devini f:iri voie prizi'nir:rii uscatrilui. Ori, in astfeL de situalii,
doar plirniirii ii poC sah'a d,' la u pieire sigrrrir.
Urmagi ai dipnoiior str;i...,r'r:hi triiiesc ;i astazi in unele coliuri
ab gloirrilni. Astfcl d.' fosil*,: vii sint Le'p'ic{osr)ren din fiuviul Arna-
zon, N ectcerutodu,s clin riuriie erustr;llienc:, ori Protaptertzs din apele
Africii. -lrebuic ins;"r prccizat cir acegti dipnoi nu cauii nicioda'iii;
uscatul dintr-o ncvoie proprie.
Cu totul aitfel stb situatia cu .cel dc-al doilea grup de pi';ti,
Crossopteri.g'ieni'i nu numai cz'L sint inzestrali cu pllmini, dar ari-
pioarele loi au o alcltuire oarecurn asemlnirtoarc cu o llbu{ir de
broasci. Ultimrri rlprlzcntant al lLc,'strri glup dispilut, La!ittrtria,
a c5rui descoperire-destul de recentil in apcle ce scaldi' l{adagas*

ctnrl si insulcle comore a stirnit o rrria;[ t'iivi ;tiintifici, pistrca-
za aicloma strimogiior sai alcitr-rirea curioasi. .l aripioarelor.
b i" putin!5. ia din rinclul crossopterigienilor,. care.;i-au fo-
tosit pliminul pentru a respira oxigenll din aer 9i aripioareleJir-
i-,Lrte ientru "
r" tiri pe uscat, si fi luat nastere prirnele vcrtcbrate
ter-estre.
Acestea au fost sttgoccfolii , strirmo;ii broa;telor, fiir-ric fricoasc,
cc duceau o viafii amfit,i-e, dcci traiau;i in ap5' si pe uscat'
La inceput, stegoccfalii erau mlrunli.;i .pltil?lt infi{i;art':r
nt,stilor. lIii apoi dirne'siunilc lc-au sporit ;i infi{igart'a lot' s-.t
loi.ooiat de a broagtelor. Cele doui peiechi de picioare, scurtc ;r
ci;"i", alt'zatc in pir'1i, ntt le ser'cau 1a-sus!inc'rca.corpultti' r;r
ioarla tiiire, iar coiil.L'lc era dc foics rnai ales in inot. Ei sc rrigcau
.gr"oi ;i nu se ind,cpiu'lau prea mult de !arm. Datoriti hranei irn-
i,"kuJate. formati 6irr ni'r.crtcbratele pidurilor dt' ft'rigi, t'or -
nul'IJr s-a dczvoltat corr.sitlt'ral-ril, putind atingc lt J['tstaJutils,t'tt-
i,,.
"ptoop"
3 m lurrginr,.
Cea mii interesa'ti broascf, stri.veche rirmir.re ins'a Arckaegosa.-
,,rr,i,on animal straniu, lung cam de vreo 2 m, in care se imbinii
trisiturile tuturor vcrtcbratelor cu singe rece. Capttl siu marc,
anirat d"c filci puternict., aduce pulin cu acc1a al c|ococliluhri, insi
{.''ir-rna botului
-amintt,5t,.'
<lc al broa;tci. Fruntca cste stribitul:r
a" Joua orbite incl dullat.. ca la pe;ti, iar falca de s1s poar-tl douit
;,,J;;i dc di'!i. Corpui lrri scanrrtni in accla;i.timp cu.al ;opirl"i
-i al salamancirci, ia'r r.,rlrrccrca sirniitoare a labclor ;i miscar, a
iic ondulare a cozii il apropie dc 9erpi.
Asadar, Arclmegosaulr.is reu[cste in fiptura lui r;iudatii ;i mon-
.,tr.rolre caractcrel"c. utlor grLlpuri zooiogiie care se r''or desprinrLc
cu timpul din trunchiul cotmri, porrind ficcare pe.un drurir propriti.
2. ASAI-TUL DEI{DI{OIDf,ELOR GIG'riNTlCE
ln *ltima parte a Palcozoicuiui, dripi ap:rrifia vigu'osulni,-;i-
r.g al 1luntiloi Hcrcinici, clii.aa cu'oaste o *o*ir sciiinbare. 1'u-
i,,r"trica umczeali a lirrmurilor, pr(cllill si ciltlurlL lidieati si :ta-
f rnrrici iir tot iimpui anului favJi'iz,'azi dczvoltart'a unc.i vcgt Irr'ii
luauriante care va da nagtere-prrlio.rillor zS.ca.rninte dc lrtilir.;ri
.rriiracit. IatL cle ce ac..astl perioa.,-li a fsst mtmitir Carbot'r'if'L'r.
l.iesfirsitele mlastini ale uscatnlui incep sa fie impinzite cr"r
p*J"iiJ""triusr,,rgi li cozii-calr-rui ({)alani1les) ;i ai fcrigilor arbr,-
r,:.rlntc de azi. Ferigile, stlpinele acestor tinuturi, incep s5" ca-
rr lc o infitisare falnicl. Trunchiul lor gros, cu circumferinta de
i, rrL sc inalia'ca o coloan5. dreapti de zo-so m de la suprafatl. pa-
rrrintului, purtind in virf o coioani umbrelati., cu crengi despar-
{itt' in cite doud. Mai rlspindite sint Lep'idodendrorl,, crL scoart-a
s,,lz.oasl ;i Sigillaria, cu scoarta acopcritl de urrnerle frunzelor
ciLzute, asemd.nirtoare unor peceli domne;ti.
Flin desimea lor, pidurile carbcnifere seminau cu tufi5urile
actuale din zoncle mfa{ti"o"i" litorale ale mlrilor tropicale. Impic-
lirca intimi dintre tulpinile gi crengile arborilor cu plante ag5.{a-
toare firceau ca arborii si nu poati cidc'a. Atmosfera in aceste pi-
rluri era inibu;itoare. Cu timpul s-au acumulat masiYe depozite
vcgetale care, sub presiunea rocilor acoperitoare ;i a temperaturii'
s-au carbonizat lent.
Nu-i de mirare cl in aceste piduri insectele au ciLpS"tat pro-
portiiie unor adcvirali herculi, avind la indcrnini o hrani imlr' l-
irrgati ;i ne{iind, in act'a pt'rioatli, amcnintate de nici un dusmatL.
itustrative pentru p:osperitatea de atunci a insectelor sint uria;cit:
libclule Mtgarteu,ra, m6surind cu aripile deschise mai bine de o'
iumitatt' d,- mctru.
' ln perioada carboniferl in care uria;elc piduri de tip tropical
cuceriscrS. aproape intreaga supra{ali a Plmintului apar primelc
n'ptile
-
coiylosauri'i-inzestrate cu doul trisituri importantl:
rliipuneau de un inveli; cornean de proteclie gi .
avc_au capacitatca.
dc
-a-gi
depune in nisipul lirrmurilor oue cu un inveli; compact ;i
o mai'e cantitate de g-ribenu;, semn al unei adaptari superioare la
viala de uscat.
B. OFENSIVA IiEPTILELOR URIA$E
Imaginalia basmelor este lisatl cu mult in urmi de fantczia
naturii, care a zimislit in carne ;i in oase, in cuprinsul erei rnijlo-
cii, o sumedenie de mon;tri in fala clrora pilesc toate plismuirilt:
minlii cmenegti.
Ne-ar puiea surprindc aparilia acestor coio;i, mai ales c[ ]a"
sfir;itul erei vechi cei mai rasirrili stegocefali daci atingeau 2- i
rnetri. Cunoscind insi schimbirile mari ce au avut loc la incepir-
tril epocii nu va fi greu de intcles cum de au putut si niipS.de a:'.r
pirmintul atitea lighioane inspirimintitoare"
Acunr 150 de milicane de ani suprafala uscatuiui spore;tt,
gi cu ea uscf,ciunea aerului. Smircurile se reduc simlitor ;i o dati
10 11

cu ele dispar treptat pidurile dc ftrigi arboresccutc si dr: coada-
caiuluj. Alte plantc-, cu o aicltuirc rn:ri complicati't, adaptate iloi-
ior conditii de climl ;i sol, lc iau locul. Stliimo;ii LnLz.ilor imirracir
poalele munfilor, malul apelor, rnarginilc' mlagtinilor, formind
ccdrii vigrir:o;i. Rimin totugi uriase spalii gotrlc c:rr, nipirditr-r
t1e ii:rburi ;i coplcei, se prt:{ac cu timltul in stepe ntrsfirsitc, in-
totdt'auna verzi din cauza climei ca1de. Asemcnca stcpe inrtrri.-
catc intr-o vegctatie dcasf devin un adeverat rai pentru reptile.
Ele pirrl"scsc via{a arnfibie ;i se statornicesc definitiv pe ust:at,
capitind din catrza bcllugttlui c1e hrani. fonne uriase.
^
Ccntrul dt' aparilie a dinc,sauliior parc a fi miezul Asiei, zorri
ncacopcritii de oceanc inci de la sfir;ittll I'alcozoicului, ceea ce a
ptrmis o dczvoltare continuir a {aunci. Aici sr: gisr:sc cele. mai nu-
mcroasc resturi de dinozaurieni, foiositt: din cele mai vechi timpuri
clr: localnici in diferite sccpuri. X)eplasindu-se spre sud, tlinosaurii
au poprilat teritoriile Indocirinci ;i Australici; prin Siberia dc Est
ei au pltruns in Alaska ;i de acclo in Amcrica <le l'lord, unde de
asemcnea s-au gil"sit
-
mai atrcs in zona Mun{ilor Stinco;i
miratc urme. Spre vcst li s-au dcschis intincltrile Eurogri care au
{ost nipldite din stepa mscasci pin6 la t)ceanrrl Atlantic. Rep-
tilclc au luat mai intii in stS.pinit" uscatLtl cu rniile lor de spccii,
trnele mlrunte, cam cit gu;terii dc az, dar gi multe uria;e, adevl-
rali mon;tri cum ar Ii lgtnnotlon, Bvatr,tosal,tlus, DipLodoctts stttt
G|lariosaunas, adcvS.rate batoze vii, cintlrind ZO
-
50 tone. Ccle
cu pczitie verticalil, ca lgnanadora, intrcccau iniillimea de 12-15
ln a unei case mijiocii, iar ;opirlele cu pozilie orizontalir ca Bronto'
sd.xrrlts sau Gigantos&ulus atingeau lungimca der 20--30 m gi inil-
tirni de 6
-
l0 m. Se de-'zvolti {orure ielbilrore curioasc, cum ar fi
:npirla-cu;rasat Slcgosattr'us, aco|tritir crr |]!r'i ;i iriz, stl a'ti cu
o coad;i in forml dc buzdugan lintai, rerptila-inlepenit:a Anhi-
lat:anrtts, cu spinarea lata, aplrati. dc tln acoperi; dc solzi inari,
,:it figlele, sa:u 7'r'iceratops, un fcl de riuocr:r cu infili;are tcribilir
rlin cauza celor trei coarne, doul lungi dt aproape 1 metru infipte
pe fruntc ai until mai scurt gi rnai gros aserzat pe nas, ca si a uria-
sului scut osos carc ii apira ccafa ;i falciie. Prinlre irnenselc, grc-
caieic gi pa;nicelc turrnc d,.' dinosattri icrbivori i;i fac 1or: ,,haitcic"
di dinozauricni carnivcri, la {tl dc ul'iasi dar ap;ili, cmzi, voraci,
inr:estrati cu dinli nrclulitori curn ar li T j,v61771x6touvi,{s, Allosau'
rns, C era,tos&urus sa,t Tayl)osturus.
Treptat, reptilele incep sil. zbcarc, cucerinctr srtprcmatia gi in
acr. Adaptarea pentru zbor a unor ;opirle s-a fircut cti ajutolul unt't
membranc- clastice dezvoltatir intre mcmlue ;i corp, ccea cc le-a
.rlr;rs nunr0lc de pte.rosatu,ieu,i. Aceastl adaptare le-a ajutat si. ta
rrr slirpinire
"t
t.oo teritoriu der hratil, coroanele copaciior, bogate
irr insccte ;i melci.
(..'a mai veche reptili zburltoare aJost liamf'kor1'.nclat's' Adu-
,, ,,. ,,., un liliac uria;i iung dc 4-5-m. Zbo.rul.siu pasiv era o .pla-
rr;r^r lin[ <1e citeva zeci siu sute dc metri, ajr,rtata de curen{ii de
;rt'r si d.irt'clionata cu ajutorul cozii mobile, terminati cu o partc
latr, ca o loPifici sa"u frunz5. P
Pteranotlon era mai viguros. Aripile sale misurau 8 m' Cazul
siu
"
.ii,lrif pe toli oameniide gtiinle. Lung.iet si strimt, avca i'
,rrrt, a din faii un cioc ca dc Larzi, d" aproximati' o iunrf,tate
lf , -, t*, si in partt'a din spatc o crt as-ti a'dcma rrnci spadc' la
r,'t J,, iungit. Crcasta se ptt" ci ii.dc-schidca drum prin coroana
,l,ti a copacilor, in timpul cllariirii. Insil cel mai important p-tc-
,.,i,iiitlo" l fost lltrroda:t't1h'rs.' in anui 1974, tinlrul pal:ontolog
rrrnt'rican I). Latvson a desloperit in part:ul nalicnal Big Bcnd din
;i,;t"t T,,"o-., oase d.c Pteroiact3tlr.t
'.rt o dcschidere a .aripilor de
t.,,'ri" tl ,n. l{o.trtr.ri depi;ea
^itf"1
d. 5-6 ori dimeirsiu*ile celui
rrrai matt: vultur ."." it.pitte;te astizi vizduhul planetci'
Itcptilclc nu s-au mul!'1611 .""*?i cu uscatul,;i :,1"-*"hql
(ireoafule animalc s-ar-r adaptat ;i medi'hti tnarin' dt'/cnlnd .prln
,ii*"".*"iie lor riria;e ;i kicomii neintrecut[, tiranii inspiLiminta-
tori ai c,c( allt'1or mt'zozoict'.
Ichlvosttrtvtrs sr miLna cu u1r pcltc uria;' lrrng de l2 m' (iitrtl
;rt,'st, i tr'ptilt' lip:t'stt' al)roafc contplt.t, iar capttl. ('norrn
.t
st(' in-
;;r;;;l .','fat.i tLirigi in t6rma d. cioc-. O coarll similunarir, formati
;t;tr- lirit,"t" u litii rpi"etii ;i acoperiti de o i'doiturir a pielii
izlr.ci. crr t)lltrrL,oou.'lrrir'raiftalul iau Coltcurclrt s-a dovt<lit a
i;';'i;;r:;"irt
-
itnii arca sa
'' 5ft' cu totul d('()sebiti de a repti-
l,ri-neste. Anroape irimitate clin iirnginrca pit'ziozauruiui o rcPll'-
;;;,it',;; sii tu"'g ;i ft,'*ibit iri vir{ul-ciruia se agiti.un cap mrc'
( t;rnul siir scurt"si grt'oi arc lorma rtnt'i lrrntrc latc, inzcstrat5. cu
;;,'"J;r.;l:;hi ;" i.p'"ii p,'i'.,,i.., iar r-oada sciirti ;i ascufiti ii
,..r'.. slc ca urL fcl dt' cirma.
D;t nu numai ei lmpir{eau pratla bogatir a oceanelor rr'ezazoi'-.
ct. Mezozaut'ri.i, ;opirle uria;e dr: mare atrngind ;t 1-Z,m-l|l,8,rme il
i)iori,rtll., tlre-b;ii cio.odiiului, iuau partc Ia urrnf,r'irea cirdurilor
de pesti si nu ,.r.o;i "na.f"
iniogite ailc occanului erau martolc'le
;;J;itlpi, pe I'ia1i ;i pe moarte intre acesti colo;i'
Rept-ileie u-ria;c s-ai-r stins pinl la una catre sfir;itul.,mezo-
,oi..ifiri. lXspariiia lor catastroficir cc;nstituie un'l din rnarilc mis-
19 13

terc ale istorici vietii pc Piimint. llnii savanti prcsupun ci crtinr:.
tia dinosauriior s-ai d"t,rt,r schimbarii rarlicalc'a c-oirltiilor iiima
tcricc.. I'Iigcirile
^tc.ctc,nice.au
rcdus sripriLlata mla-tinil<,r- si a str.
.pelor inierbate. clima mai aspri. si usiati a dctcrminat rnoclificrr
rca florei, dominat5. r1e specii cu {esuturi mai tari si nscirlir.c, r1r-
p.rtrivite cu dintii dinosanlilcr adaptali la o vc.gctutjc inoale si
sncuicntl. Rcdrii:cn,a spcciilor de reptiie icrbivorc a dLclansal .-:
rlispari!ia cclor c'.ar*ii'rirt'. I)c aserninea, dinosaurii, ncaviricl trir
inr.eli; pi.ros protcctor, nu au putrit-sir-si rcgle;:e tempcratura cor
pr'iuj in functic dc schirnbir-r'ilc tcrmii:c ale ciimci. Ip&eza l1u e :iil..
tis{icatoarc, dcoarccc dc;i a cxistat o riicire gencraih a cliniei, s-ar,
lrtr it-l irrul tolusi jrr ccrrtiirrrrr!r.roito rropicalt: in carc tlirrozr.urit.rii
rrr fi putut si gise ascir. contlirii {avorabiic dr;z_voltiirii.
O altl ipotezS. atdbuir dispalitia. rcptiiilor uriase unor radiati
nu.t<:rnicc ca-rc producind rnodifir:irri gcnctic<', au rirnrinrllit capa,
iatea rcprcductivi a desccndcntilor. litn(.n1, rlrll s ar {i daloli,
,'xpansiunii nragmelor radioac.til'e sau crpiozici Ltncrr .,,rpt*or',.
intcrvenite spre sfirsitul rnezozoicuirri. Cstfel, M.N. Lanbenft:l.*
suslinea ln 1974 ci sfir;itul ciinosaurilor ar fi legat de ciocnir.r.r,
Terrei de un rneteorit, ccca cL' ar [i prcdus spcriria tempcraturii si
tleci usci.ciunii mediuiui. ln t981.Ia un .ong-t"s al paicontologiloi
cercetirtorutr chincz Zhao Xijin aclltcc o noui. r'arianti acr.stti-ipr,
tcze: dinosaurii ar fi murit diir cariza intc,:ticatici cu irictriu in urrnrr.
rlnpactului'Ierrei cu un corp crrrcsc, evernimcnt petrecut cu ciri:rr
65 nriiioane dc ani in ururir" Dacir accst inclu cstc adcvirat, atunci .,-
pu.ne inirebarea dc ce bcnrbard?li.ea cu radiaiii intense a fost dlLi
'u.iioarc nurnai pcnlrrr diirosauri, mai alcs ci ar^riln 05 rl,'rrLilioa:-.
lc ani accstia convicluilri,i ' rr nuinrift.it,l.? Ct r I rirai rrtr rit: s.;:.
,-liul oasc.loi folosite ul* i"ai.*t p;;;;.i; u*ci raclioacti'ititi slxr-
.ite, ja_r probele aduse de xijin ir'r erai-r spccif.icc cloar intoxiciLri:
rru iri diu.
Profcsorul G" Er'l.rr,n, r1e lrr l,lnivcrsitarc'a. ciin llcrlin, ilr.supur).,,
cir. in ultima peric'aCi de cxistcnti din<.isanrli :ru depr-is oui cLi
oaj5. foar{t' grolsli pe,.('al{. puii ltdiseori nri rrrrsr.itu s.o :,pal-ga
astfel cir natalitatqa clinosaririlor a scJrzut l,rnsc. Profcsorui 1,
Erben nu explici insi. cauza disparitici icirticsaitrilor, L-arc ni;tcair
pui vii. O alti ipotezl a fcst emis5. de geolog'.rl sovietic 1..]J. Nei-
rrran, dupir care crcsterca grar,itatici pe l)i.mitit a dus la noartca
giganfilor, ,,striviti de propria ior greutate". Si. nn uitlm lnsiL
cir printre dinosaurii tcrestri au ,-:xista.t foarte nrulte specii mirunte ,
iar ichtiozaurii a.veau dimensiuni mult iqferioare baienrlcir ce azi-
In s{irpit, un alt ccrcttirtor sovietic, ''P. {iavrilov, rcia irr 1976
,riai veche ipotezi dupi carc disparllia giganlilor ar {i o conse-
rrrh a schimberii microelementelor iq rnediul incou juritor. Pro-
,,le de eroziune c1e 1a suprafala litosfcrei au irrtrodus in sol ;i
ri apl" noi slruli;i nr,icrc'elemcnte ori au rno-diiicat prin impuli-
rr.rre; sau crestcrea unor microel,.rmcnte cu rol in metabolisrn (so-
.rrrl, Iluorul, tatciul, stronliul, sclcniul, colraitrrl) raporturilc clri-
r,i, c irr lesutrrrilt. arrimalc.' Accst chirnism schimLat a dccis
-
sc
i);rrc-si;arta clinozauricnilor:. $i accasta ipotczir isi arc iimitcLe
.i, r;eca ce intlrestc si mai. mt1lt taina cc inconjoari dispa|itia rcp-
iielor uriar*t'"
{1. iCl'C)ItiA }t,}triFlrTtlil 0it ::I A f As-iltlLOIt
Stirr.qt.rIa tlirioz,rririr.rri'cI rL i:'.ltr , r,i,' Iil,, l'ir t'p,,nritiriii t ii,'-
r()uce a marniferclor 9i pisiti"iior-.
IIarni{erelc aplruser;. prit} rj. ijkrcul rnrzozoicului cjintr-un
.1 rirnos inotctic,'cu unele caracteri, dc reptila. Mlrunle ;i nein-
-, rrrnat'.,, i_,1" .ru.t <lcpir.it. dc iriar,..lc a'iu.t al rcptilt'lor. -t'utrr.
:rrlrimite'ca1it5.!i ale li,r,' DcYalori{icate in cra-.mijtg.ci_e, s-au dor''c-
,iit bine vcrriie. Faptul cl at'eau ,,singe cald", adici,o tempera-
rir;:ir statornicir a cbrpului, gi era* acopcrite. c1e plr lc-a f1:'t sr-i
,,ziste rircirii climei. frasci'd pui vii, i'mullirea lor devenea m't
-i*";t. Dentilia fot, .fif"i."1i&" q incisi'i,'cani'i 9i molari lc-a
i-.n,irnis, sprc tlcosebirc de rcptilcic uria-;e inzcstratc doar cu ntr
i, i Ai,"a;"!i, =i ,u obisnuiascir-cu orice fci de hranl. i' sfir;it,.crcic'
;l iuult. mni dr zvoltirt lc-a aiutat si leci nrai ulor leli luptt'i
trtru viala, si sc ft'rcasclr mii lril" d'' tlrrsrrLani, siL-;i consirttil:ci,
,iiposittri , si sc atl.rptczc rnai lCpcrit. norlor corrditii de trai.
lnmulfinrl**sc dcstul c1c rcpcdc ;i i'armate c* toate caliii{i}rr
,r:iintitc, ii'' a,t .,.(usit si criccl' ascii 1tt'|{;1f intrcgul pLnrint' Nrr
risti cOiti;or r.l rr-i.atrrhri, rlt'la -1r.s
slirc virful ctlor nrai inait i
l1linfi, dc'ia caloicle polare 1i trindrclc ncsfir;itc ;i pini la pustirr-
r.lle ircpicalc ;i parlirilc ccrlatorialc, unclc memifcrt'le si nu fic
intilnitd. Au patrirns pini" ;i irr nriezuL pi"mintulti, ca orbctii, po-
nintliii, cir-tit,ete gi ciiirii prtr-iilor'. ln ciri-ltrLrc dc hrani, au luat in
i,rimire apc1e, imprun-rutincl o infirJilarc dc per;te, asa cum.au fii-
.rrt balen-cl", ."gilo1li, c1r,l1finii, fcc:ilc' nrorsclc, sircnclc' Ra rnai
irrult, prin lilicci gi r;arnpiri c'.cuLcazir p*siLrilc in stlpiiiirea viz-
rluhului.
14
15

$i plsirile isi ficuseri aparifia in mezozoic sub chipul acelei
celebre verigi de legiturl cu reptiiele, descoperita" prima oari. in
1861, in calcarele litografice de la Solenhofen;i numitii. de H. von
Meyer Arcltaeopterix.
Era nou5. le gS"seste ln plinl expansiune, dominind cu precl-
dere v5.zd,uhul, pe care puline mamifcre se incumctau si.-I in-
fninte. Datoritl temperaturii statornice a corpului, a penclor ;i
fulgilor au rezistat schimbirilor de c[mir, iar prin pcrfecticnarea
zborului si-au sporit independenta, gisindu-si, astfel, mai u;or
hrana. Aii.turi de mamifere, cle au luat in stlpinire Piunintul,
devenind vertcbratele dcminante.
5. CAT.ATOnIiLE PRICINUiTE DE GLACIATIU),TI
La sfir;itul tertiarului, evolutia celor dou5. regnuri a atins un sta-
diu caracterizat prin aparilia tuturcl genurilor;i a majoritrifii spccii-
lor de plante gi animale existente sj astlzi. Acum citeva milioane
de ani flora si fauna din Asia, Europa si America de Nord plezen-
tau o structuri ornogeni, nurneroase specii fiind ccmune acestor
trei continente.
Prin pldurile de atunci a1e t5.rii noastre crestcau arbori gi ar-
bu;ti ag6![tori precum arborele de lalele (Liriadtndrort,), chipa-
rosulrde-mlastinS. (Taxoti.iwm), un neam dr: pin (tsinots strobus),
coarda ghimpoasi (Smil,ax), splcndrdele magnolii (XIagnol,ia),
pini si arborele-de-scorti;oari (Cinnamonwtn). Clima catrdir gi
umedi, asemlnS,tcare cclei tropicale de azi, favoriza nu numai o
vegetatie luxuriantl dar gi o faunl bogata.
Marile crau populate de rechini uria;i (Cltarcharotioro s,i Lanntn),
balene ;i foci de rrrare (Ilal,ithtritrnt, ;i f;elsinatlreriutn,). Erbivo-
rele uriase ca mastodontii si mamutji
-
inainta-si ai ekfanlilor de
azj-, herghelii nesfir-;ite de strhmorei ai caluiui (Hipparion), ,e-
tcle de rincccri cu blanl ( Rhinoceros anliqu'itatis ) gi de tapiri
(Tapirus arrernens,is), turmele de bouri (Bas prirnigetr,ir,ts) Ei de
bizoni sau zimbri (Bison priscus) atrf,geau carnivore de temut ca
lcal (Felis sf claea) , lecpardul (Panthera spelae a) ,Iicr.a (Crocwta
spelaea)
-
ale ci-ror restriri se gS.sesc in pesteri
-;i
mai akrs acel
tiglu feroce, cu col{ii ca doud pumnale, lungi de peste rin sfert de
metru, pe care oamenii de ;tiintii l-au numit Machaiyodtr,s.
Se pilrea ci aceasti hime care nu ducca lipsa. de nimic o si
rimini ncschirabitoar"e si greu clr sir:-rmr-rtal. Iatli lnsi cli in cua-
tcrnar clima inccpe si sc raceasca.. Girelarii cucurcsc pas cu pas tot
nordul Europei gi se instaleazl' pe toate piscurile din centrul ve-
chiului continent. In fala asaltului de frig, plantele trcpicale nu
rt'zistl. Se retrag treptat, glsindu-gi lEflrgiu in pir{i mai prielnice
alc Americii de Nord, ale Asiei de sud-vest sau ale Caucazului.
I-ipsite de hranb abundentS. si mai a19q pul n -pregltite
sl reziste
tt'mperaturilor sc5"zute, animalele iubitoare dc clidurl precum
cle{anlii, tapirii, rinccerii, tigrii dispar de pe ne'leagurile ncastre,
strimutindu-se in {inutrrrile tropicale ;i ecuatoriale.
Glacialiunile au rcprezcntat un momcnt crucial in viala plal-
ttrlor ;i animalelor actirale. ELe au provccat in lumca- vie uria;e de-
p1as5.ri. Speciile vcge'tale qi animalc iubitoare de cildurl au pornit
in bejenie spre Sud. In locul lor, isi fac intrare,a victorioasl spe-
ciile irordice-, aclimatizate cu asprimea climci glaciare. Ele cuce-
resc pas cu pas teritoriile piriLsil.e. Dar gi elc, la rindul 1or, in peri-
oadr:le interllaciare, sau dupi inct'tarea glacialiunilor, cind s-a
instalat o climi mai blinda cu nuanfe atlantice, au trebuit si ce-
deze o parte din teritcriile cuccrite, s5, se retragl sirc nordul de
urrcle porniseri. sau sl se rcfugiczc in encl:ivt-', in instlli.{e izolate r1e
cbicei-in rcgiunile muntoaser, carc mai pi.strau condi{iile aspre dc
climi din timpul glaciatiunilor.
6. REFUGII $I INCHISORI
Elevii de azi inve!f, ci lcii, girafcle, zebrcle, hip,rpotamii, hie-
nele sint anirnale africane.
trn trecutr-il PS.rnintt'"lui, accste animaL: au avut cu totul. altS
patric de origine, Africa servindu-lt: doar ca un refugiu.
- Eurcpa se parc a fi strirtechr'a patric a mamifcrclor carnivorc.
Aici au
^a.pirut
stri.nic-'iii lerilor. Omrii din cpcca de piatrf,alirsat
rcmarcabi^le dcsi:ne rcpiezentincl uu feiid vig:'-i1g5 ca..:, ,c pare, le
inspirase cea mai vic sp-'aimii. El a fost nurnit de biologi lcul ca-
vc,r'^nclc,r. Dr:sertele gi oassJ.i: accstr,.ia au fcst gisrte^in unelc grote
din Spania, Iirtrnla, Nlalca ll;'itanitr, I3clgia, Ii.F. Germatrjtr,.Arrs-
tr:ia, italia, U.R.S.S. q,! ia noi, in I)r,bi'cgt'a rnai al"ts, dLi'adir r:ti
in urrnii cu citeya nrii'd,' arr:, cind clinta cra rnai caldir, pidurile
Europci adipostcau pc ace;ti rcgi ai animalclor'
I)ar vintirilc reci an s,u.flat drnsprc noid ;i ghrr{arii au inccput
din rrou sir se mutc spre srirl, oi;iligind irnirnalt'Lc adaptatr: climatului
cil;d si plriseascir tiiruttr.rilc <Jr-vrnitl nt--plir,lrricc. l-cii au r;'rmas
insa :-;i a-u coniinuai sil vinczt 1ln }luropa piira la ultin:i;L pci'loadi
glacia'ri. ln Grccia, Turr:ia ;i 'fi-anr,caircazia, ei au triiit-pina in
16 17

Antir:hitate. Pentru a ucidc lcLrl diri Nemct:r, Flcrcule n-a avut
ucr.oie sir sc ducir in A{rica, in timp ce, douir mii cinci :,ute de ani
mai tir:ziu, celebrul I'artarin c1t' f'arascon, doritor dc a vina lci, n-a
lL'u9it si m.ai glseascrs. uuul singur in Airica dc Nortl.
P:rtria celor mai multe dirrtre vechile ongulatc a fost Atncrica
dr' Nord. IJe acolo si-au inceput pcregrinirile primii cai, prinrcle
tr-rinile, tapirii;i rii-toccrii. Europa este locul de -originc,al mistrc-
luJui si a-cerbului, iar Asin al bouirri, antilopci, caprci, oii;i, se
p.rr,', a girafci. Jtrnglt'lc Incliei au fost leagilnul prinrilor hipopo-
irrrui, I'al'rL:iiiior- ;i rnairuir!c1cr antropoide.
Alrir:a, unde sc pirrc ci s-au pirsirat cel rnai constaqt condi{iilt:
qlc cljmi'ciin pcrio'aclclc nLai c;,,.icl., ale cuaternarultli, a devinit
irLi cxcelcnt rciugiu pcntrtt fugarii din alte continente. Un singtrr
lnimal
-
caractiristic flrunt'i :;alc acttt:r1e -- este originar rlr: pc
mcleagruile ci. E vorba de eicfant, r.'c s'.'tt-age dintr-un strimo;
nrnruit -- nlocrithevium'
-
carc itr ioc dc tronrlliL avca o mit'li.
rrrunirturl pe nas si care i;i clucca viafa irl rc'gitlnea mll;tirroasi a
Nilului. Iliir ei dcscind toli elcfan{ii si mastodonfii, ale ciLor oasc
(rlrai alt-"s mlseie) sint rlspinditc pe toati supraiala lirrii noasttc'
Spre deosebire dc Africa-paladis al cirlirtorilor, dtschis itl
ptrlnfrncnti sosirilc,r ;i plccililor
-
Australia ;i I'fadagascaml
iorri"rczrzl
.
ader,iiratc ,,inchisori" pentrn speciilc strll'ccili, cilre
s-iij,1 corlscrvat doar aici, fiincl izolatc dc riscat prin vaste intind.ri
{j(i .}pc. Australia c t-ltnuntiti pc drept ci-rr.'int un nuzcll paleonto-
i,r3if natirral, aici girsindu-sc o suti dc spccii dc plal,tc unicc, u1a-
nrif,:rclc celcr mai primitive (c:r orn,itot"ittcul ori echidna) ;i pasiri
striLi'cchi (l'ivi;i cttsuar-ul). Acclagi hilru sc poatc spunc;i de lfa-
nl.ri:a:car. lrr piLchri-ilc accsi-r:i insrilc, clcspr-insi de Africa, s-au con-
:,r.rr';rt, pr^intr.c' altclc, lcmrtrictrii (tnairmrtc prirniti.,'e); pati.uz.ci
<lr spccil ciitr cincizci:i, cit trnt:riLril" giobul, sc girscsc aici.
ln cpoca giaciari se glst':ru cai silbatici in toat5. Eur-opa. 1ii
,r1,,-ituiau imprcutrl cu manrrifii ;i rcnii hrana prefe'latir a ornitlui
:r'(rllelor. In r'r'ul mctliu ci r tiLtt consid,'raii ca o hlani. lLlt'a' t,
ult'rnnl de cei mai ilu;tri oaspeti. Cilugirii, in specir"i" 1rrltuiru
( ru-nea de cal ;i nu uitau s-o binccur-inteze inaintc rle irtceperta
rncsei. Finl in sccohil ai XVII-lea, uncle orage din apusul si ccn,irill
t:uropei ayea"u de ta;amcrrte speciale cle r,'initori
^platiti de c,i.rste
1:cntru a vina caii silbatici cr: pr,rstiari cimpurilt. In 1814, in Pr"rr-
-.ia, citeva mii de hiita;i au irnpresurat in pidrirea Duisburg ulti-
rncle turme de cai sllbatici;i le-au distnrs, ucigind 260 c1e eremplan.
Aceste anirnale s-au mcntinut .".reme ma"i indclui'igata in siL -
pr'lc Ucrainei ;i Crimeji. Ultimul tarpan a fost impuscat ir-r 1B',:9"
",stizi, ocrotiti de lcgc', citerva snter de ca"i sirlbatici, mrrnili c:rii
Irii Prejevalski, mai strirbat in libertate stepele Asici flcntlalc.
Amr:rica preistorici r.).-a clilloscrlt ca-luJ., ci ci,ra.r strirurcsr,rl trrii.
i alul a fost adus o dat[ cu prirnii cuceritori ai ]-um.ii Noi. In l:r.itl,
, oi:rciristadorul f{ernanclo de Soto a rlerscins in liiol-ida, in {i-Lit-ttt':r
rL 900 r1e soldali ;i 350 de cai. Dc aici, spaniolii s-au indl'ei)i.Lt
.pre nord, apoi spre vest. Dupi lupte grerle au atins }''lississipi. t'r"ii
(rare si-au pierdut cavalerii in lupte <,ri s-att riticit, s-au iniot's
cu timpul la starea dc sllbaticie. In spatr:le 'llerasrilui, ci a.,.r jlr-
tiinit aifi cai scapati din rinclul tnipelor lui Cortez" l)e aici i;i triig
orrgiuea vestrfii tmustangi, amintili c1e mai toti scriitoi-ii amtlir:ani.
N-am fi binuit ci patria cirnili-'ioi' estc'Arirnrica dacrr- pairr,n-
lolcgii n-ar fi fircut o descoperire -cenzatio",rel:r, iri 1906. ln trrrri;i
rrll un milion de ani, in Caiiforni3, nr-1 1li.:parte cle Los Angell's, .:re
girsca un rnare lac cu tirrnr.r-rd prin:r':'jriioase" Ar-rim.alc'1e de sti-'i):l
i'ernite aici si se adape rimineau intcpcnitc in asfaLtrll iichjtl rar.:
ii inconjurau firmurile. Jricind rolul unei n:rate'rii Lalsamici'. ris-
I'altul impachcta ca pe mumiile cgiptene corpul ariii:taicLc,i' u, i",r
rle foame in accastS. pcrfida capcani. In zece ani <1c rnL.Lnci, lnr
{ost scoase din asfalt peste o sirti dc mii de oscinintc, c-tctli'nt
pastrate in uimiioarea ,,cutie cle corlscrve". })riirtte acestca. :itr
iost gisite si resturile c5.milri gigarrtice cirreia i. s-a drLt nttntt'lt' '.it,r
C tt.rnclo! s kesternu s.
Itacirea climeri ;i apoi vinarca {iirl crufare au {ost catizr'le lliLi)
au determinat clmilele si pirriiseasci Arnerica de Nord. ]rutinrlc
cimiie giganticc care au illai rilnas au fost consurnate pin'|i ia
una de pcpulaliile a,meriridienr:, inainte de sosirca conchist:irhri-
ior spaniotri. Acestia n-au gisit dr:cit trofce sl.riLrao;c;ti forrnatc iliu
crauirle unor animale ciuclate, carg mr-ilt mai tirzilt", cercetait (ie
camenii de ;tiin1i, s-au dovc.dit a fi ale unor cimiie primriive.
I
?. Il()UA lllO(;R,'ir'iI l'--qIONAliTlt
Al' putca it5.r-t':i silrl-.rirlz-;L Lr;:. ciL, dinti c t'lirk; aliirrLalclc care
l,cpnledzir azi- stiiptafirtlr pi.rnintuii.ii, r:algl si cirniila att ce;r ilrai
,.r,gitatri" biografir'. ital',,tril ii.i tt-,,l,rti. si:i nt'surptindi. llctirrnor-
1,-,)i:ic ;iriir c:irt au iteir,rt a::,.tcnclt'niii loi' lrrutrir a crpiita irlfi{i-
.:;t ^ liilt:r,.li. ltrtr;ilr' ;i uneci'i ,r,'3'1r'ir1 ri, i,' l,'1 1'cli'Srinari plin
dii't'r:iter r:i;)-furi aic luinii au pasicnal ilrci diir ','eactl1 tlr:cut pc oa*
ui.t'rrii de ;tiin{r.1.
18

I-,Tlma;ii salr rudelc apropiatc ale acestora au aprrcat si. mt-
f]rcL(' ili d.,rrrr {i11 11i;.
.-
Sti';t-,itincl jringl, lc Aln,'r'icii Ct'ntl'ale, strinrolii l.rtitt lor cu ajults
pc pjrcrrlilc ArLziior, trtt{'. s-att gisi t la adapost si trnrl,'vit'1rtit'sc si
azi, r;irr-r la altitudini d,' 5-6 000 m, Iiind dumt'sticilt d'' lr:t;iint;i.
Altc lud.' aprc,piate au sclpat prin istmul ce lcga ,tlaska dc
Asia, ajungind ln pustiul Gobi (unde se mai gisesc si azi citrile
sill,atiir) fi in Iurl'a. Din India s-au rispindit.ia Arabia,,trccind
prin h:an;i Iral<, dar_farl_sl pltrundi in Africa. I:;i'aclul a fost
icgiunr'a cr:a. mai c'cr;idt'ntalir, pe care ar: atins-o vrecdati! citn-rilele
in*act,a" /r(mc. 'Ibtusi, d6.1[ .rpccii fosilc ar: fost dtscoperite in
Eurc-,pa ccutral*orit'nt.irlir": una in Rusia, alta in Romlnia' Primele
stili il...surc t:xisttrtlit. cirnilt'i diltcazir cam de 5 000 de ani, din
i,gipt. liiirrtl sc,colil rrn :rriimal ,,nccttrat" (proba"bil din cauza co-
cciaicl,:r, uudc se crr.'d,.'ar cr"r lir sirlii-slui drihuri rclc), ciLmil"a a fost
muiti vreil1c ocoUta. Abia t1t' 2 500 -3 000 clr ani c'ar a fost dornes-
tici1.5, dovadi ci Bibtic'" aminte;tc cL rt'giuir din Saba vine si-l
vizil'l'zt: pe inlclcptul rcgc Solorncn irrsoliti de o lungl caravanl
dc t'lmiit cu povt'ri . A;ad.ar, in Afl'ica ta- a apiirut fcarte tirziu,
ca prizonicti a- ornului ;r nu ca animal lilrt'r. -ft:t in urmi cu t'irca
3 000 dc ani a apintl si'o noui. spccii:, serleclionati de om: drorqa-
clcrul, ci.mila cu o singuri c<.,coigii, spre deoscbire de strS.vcchea
c[m.i]i bactriani, cu doul cocoa;e. I)romaderul avea cileva ca-
ractcristici rr:marcabilc; alcrga foartc repcdc, putinrl si acopere
dis;tania de la Mecca ia Mctl jna (380 kr,n) in 24 ote, avea" o extra-
ordiuari rrzisternti la sete gi sc mulfurnca cu r''egctafia {oarte
sf,raci- a pustiutui, pe care n-o atingtra nici un animal. Pe chepi
cur"int,'poputaliilc din jurul dc;ertuiui Sahara au rtumit-o ,,cora-
l,,ia d 1,rtuhri".
lri r,rnoul rizl'oiuiui Am(:rricar dc secesiune, cele 78 de c[-
nLil,, aclusi'clin l'urcia in 1856 pcntlu inzr'strarca cu mijloace dl
translrort a forturilcr miiitare care sc glseau in pustiuri, au fost
irnpir-r1itc intrc,,ncr<J,i;ti" gi,,sudi;ti". La sfir;itui ostilit[!ilor,
Jtiril.i" sucli;tiloi', c,apiurattl dil rto,,/i;r'ti, au fost ''t
itt,1ot" Ia ciicuri
gi rntnajcrii, in timp cc arrJrnalele noldi;tilc.rr captur_ate de sudi;ti
au fosi iiLsate it libirtatc, rcvcnind La starea de siribaticie' Spre
s{ir;itui veacului trccut Arizona tr devenit, dupl pustiul Gobi, a
doua regiunc a luniii ';ndc acestc animale mindre triiesc in stare
na1.tiralii. ,-irratc dr: corv-boy ;i mirrcate cu plicere de populaliile
de anierindieni, cimilcit' sirlbaticc ar.r fost luate sr-rb proteclie di-rprr
i96t.], mrisur';i sal.",atoart-. pi:ntru accste fiinfe care au reveriit ln
patria natali dupi indclun.gi ;i avr'niuroasc peripcfii.
II.
nEpLASxRt[.E trE fiS'g"AZt A].11 LLU!{II Vll
L A1,A"t'()Rtr15C 1LANT]iI"E ?
L
Imot.rilizai.c plin ri.dl:'citri sau rizc'izi, tlc'tnlcflitele :innt fiinie
1-..,rin c-.rcclcnli s:tatice, care dtpind in tot cur-sul ciclului vitai cle
i",cuL undc i;i duc viafa. traptul ci cle sc dtzvoltL gi fructifica pe
lccr-rl uncle air gcrminai,
"
ttoi st'mn al pcrfe:ctei adapilri a rcspecti-
vului organism vegc:tai 1a particuiaritiLfile factoriior de
-nr,diu.
lJaci la animale o principall cauzi cale dccl:in;eazi dL'plasl-
rilc o ri'prezinti. cS.utarca hianci, la pla-ntc o ascnLenea cauzi- ntr pcate
fi truaia in considt'ralie. Planta, lipsita dc mobilitatc {atl ch mt'diu,
sr multurncste cu crtea ce-i ofer5. soiul in care e frxatS. Cind srrb-
stantcle nutritivc din sol sint suficicnte, umiditatca se giLseste
in liinite normale iar solarizarca asiguri fotosintcza, olganisnul
vt'q, l:il srLpr avict uicstc ;i pi-c,spcri.
-
Dc;i parc' definitiv condarnnati la imobilitate, planta totu;i
:sc cli'piasleazi in spatiu. A;a se erplica, acopi:rirc'a vcgr-'talii a ar-ii-
lcr: gircgrafice, din-aniica raspindrrii rrnor specii. in zone trnder odi-
nir.'arl abscntau cu di:sivir-"irc, in opozitic cu disparilia k'nti sau
ca.ta-ctlofici a altor s1;ecii din anr.Lmit<: ha.i-ritatc.
IJoriL cauze rnai irnportautc sta,ri a haza ccupirii unor noi
teritclii de ciltre pcpriiaiiilt' vcgetale.
Arn anrinti in primul rind o caLizit cosmicS. ale clrei efr:cte pot
fi urnirrite de-a lungul istoriei viclii dc' pe 'lt'rra' E vorba de' acele
,,riisturnhri" ctrimatice care au scllirnlrat, ori de cite cri ati intervc-
rrit, irrf5.fisarca invclilulu.i vtgctal al planetei. O climiL mai tcce
sau mai cald;r, mai umtdl szrri mai uscatiL, instalati pcntru o
pcricadi. rntri lungi pe inlrie Slrl,ui a avt:t ca urmarc.o rea;:czare
i r,-i g;r'ta1ic:i 9i, di,ci, o sclLirnl 'art ('s( rrtiaii a rcpartitiei specirlcr.
Glaciatiunik:, dt piida, au obiigat sptciiL' ar.cticc si. se: retragi
sprc' st-,d, obligiiidipcrciile trcpicale si se rtplitz,c sute de liiit'm':tri
s-prer E,:rratcr.-Iictragerea gi'r,r{a-ri}or a prc,dus lln rafid rrgrt:s al
speciiior arctice carci se vor rtittr.l:inc in ccntrul Eurcpci tlcar ilr
2l

anllmile enclave cAre au rnai pS.strat uncle particularititi ale ch-
mei polare, culn ar fi tiuoavr,:Lc. O asprirc a clirnt'i in t:ir1fs1n21 .,
d,ctcrmiriat o masivi r::.;pansiune a speciilor sibcrii,trc ci.trc: apu:;,
elc ocupind astfel imcnsc tcritorii ctlropcne. Invers, indulcirca
atiantizarera clirnei care a urmat dupi. aceca, a morlificat coor,-1o,
nirtcle gcografice alc ilvr'lisirhri vcgetal, stop?nd si limitind de
pildir padurile clc conil'r:rc si fa'o'crizind in schirnb c..iicnsia spccta-
culoasi a pirdurilor clc {oioase, 5! in "rpecial dc fag.
{-in ,,momcnt" hotliritor in tlcstinui lumii .cgetale l-a repr.
zarl,rLt accl rnonrcnt localizrLt inci. r:ag si iipsit de probc palcoirto-
logir:e cr,'rtr: lil polv,sii-ii .,'t'lli.tatii'i. acvatice pe usca.t. Cucerirr.a
trcptatii a :u t':;titilr tlt. citlrc lr-.rrne r.r,.gt:ta,1e clirr ce in ce rnai pcr-
fccticnatc f)t: 5;1 ,l,t,r r..t'rilrrtici icprezitrt;"r l-1na din cele rnai tulbirri:-
tc:rre pagini alc ilinirnricii irrr.r,lisirilui .,'ill itrin propor!iile cosmi,;.
ale nrcdificil-ii r-r'gi,t;itir-ri, si ilil ca a fannci, si rrrin rnisterc,le car',,
inc'JL iin-aluicsc ,.salturilc" clrlitli.tir,'t: :iLr rnarilol gr-trpuli <1c plani:.
in piirri eripan:riune gt,ograficiL.
O aitil t:.i:.t,zit,, de r1;rta r,"ccasta. Liiclogicir, a ,,co1onizirilor" v,.:p;r'-
tajt', la fel Cr actjvti ;i in ti-t-cut ;i in prc-zcnt, o rcpt.ezinti impri,;
ti: rr a srm irrlclo;-.
hltrcaga r !a{a a plantei sc inclrcaptiL spre 1i11 scop urlic: pL:i
ilctuarea spccici . Urniasnl r:ui:rins in siLrniltti, clt silcril de nerinti ,
lingii ci, r,-a trcbui sir. crr-ctlcascir noi spatii.
.$pre dr-,oscbirc de rnajoritatca arrimalclor pirinti, care caLliit
sii-;i linir miicar o pcrioarji puii iilrgi ei, la plante gerrncnii si;-i;
:irs1',it:,liii cit mai cicpartc cie locrr1 de {ormarel rnlsuri intru tol.irl
hrd,cplititi. ln t;mp ct'1-r11il ,lt'rLnittirrlt'sL. l)ot rlri.ca si-si gist.a.r.
hiil.l:1, piiutu{a, dacl nimt'rcstc linq:i plmnt;r-mami, .,'a ii accl'rir
riliL tlc fi-urizi,sul acestlia, r:oncut"ati de ridircinile t:i, rilniinfriri
]-rit-.r:tt t.tt,r sau oj iiirr<.I,-L;,sc.
Zecllc de mii dc ani de contact cu nlcCjul ambiant, cu anilnir-
lele carc misunalr in ci.utare dc hranl" printre tuipinilc lor au du:;
irrcctr".l r:u incctul, 1a inaruralla spcciilor- rargr.'talil cu inijloace cirr
rispiudire a fmctelor si scmintcicir pc cit de variate, pe atit c1r
lngenioasc.
?n tltir'rl iustairtiL e;nr.ul, ca bioriispin,J"rtcr, dc;i controiea;:L
rl.spinclirca piantc'lor utile, contribuie rint.ori inccnsticirt si in-
voluntar la impriLsticrca r.inor spccii ale ci.rcr sr minte'sc amestccii
{ju ale plantelor de culturir. Importara caspe f.ilor n,:doriti declari-
seazi. o puterlicir. migra{ie a ace:ltota, cuceiire.a unor r}oi teritorii
;i chiar a unor noi cc,ntinente.
9. 1]E CE CAI-41'OITESC ANII,IALELE?
l)in cclc rnai r.cchi tirnpirri, faptul c:i rtnclc specii dc pisiri;
r', f ti ;i marnift:rr: apar 9i dispar: cn regulaiitate, irr anurnitc pc-
rrera.clc'al* zrnuLui, a atriis ateirtia carnenilor. ln functie dt'- a"cc'stc
,1,,pl:rsari periodice se intccmeau asa-zisc calendare cie activititi.
l)t'scarii cun<;stczru dt nitiunc timpul cind pe;tii se intorceau dln
.rlctrc clulci in mare ca sir-;i iniinda nitvoadele si talianele, iar vinir-
rorii de balenc si foci astcptati, la datc ;i locuri fire, sosirca prc!i-
rrsr)ior prizi.
IJc asemcnca, a fost ol;:,r'n'atl si conscmnalI in cirrfi si in cro-
rrir'i, inc5. din Anticliitate, invazia cu ntrcgtila.r-itatc a omizilnr,
., l;"rcustcLor chlltoare, a soarccilor, ;obcLanilor ,qi ir allor rozitoare
. lr.r: adltc mari pagube cultnrilcr. llargrrl eici'antiior, c.llltoria {ire-
Itrr de funigei, roirea aibinr:lor, pcr.'griniritrc bizoniior, deplasii-ilc
ri' rnasi1 ale elaniior, col)ct-irei1, o cia.tlr cu vcnirca ir:rnii, a lnarnio-
ilkrr, caprelor negre, poiinticiriior rjt: stinci r1c pe piscurtlc alpine
.1,r,: zona subalpinir iar-r nrontirui cr"au fcnorncne bincctrnoscrttc
in trccut, chiar dacii e-xplicarea lcr ntt era intotdcanna ;tiinfifici."
I.)cplasarea animalclor in spa{ir.r poartii pccetea t1nt1i fenom'.rn
,ur;rrersal, deoarece toatc spcciiic cli: pt' fala plmirrtului se miscir
nc distair{e mai mici sau urai mati. Cc le mini oare si-;i schiml.re
i,i'uSC yqi neregulat sau pcrictli(:, c1l o rcgul;u'itatc ilprcape ntciro-
'ilnricir, locurilc undc vie tl.iit'sc?
Ilrana reprezinti., {irir incloialii, couclii,ia cscntialit dt: c-xistr'ntl"l.
.r spccit'i. I{iannr animaltlot t'stc fcartc variatiL: uutlc sc hrii.n, .;c
.ill1' sr plante (er"bivore), alttil dolr,r cu carne (carnii'orir), in slir-
.it, numcroii.s,.r spt'cii corr:;rirtrii illantl si animalc (ornnir-orc). St
prolitc vorbi, in piir,in^i;r ltr:ruii, r.rlri:rl dc cl specializartr. Existi ani-
irur|', rle pildi, rrltic inscl:te sl-rr nriltr{ri}. urs australian 1irr1,r"
,;rir.rr sc hrilesc cu o siir3ut':i s1-'ccic t1c pJantc sau c1l t1l1 nr'.ttiii.r
tr:r.Lfr: rr,:thrs dc spec:il, ini'uriitc, lntrc tL: (oligaft'rge); alttlc nt1 au
iri,'ici'ini.', dt,vor"?iitl crit' 1--'iairtlL L: apatc in catre (t'olifagt:).. 5p' -
, i;rlizarca se obsirr':r 9i 1;r ltnimalclc c:r.rnivore care llatifcslii o
rrrrnit;.i prt'tliltctic pentnr lr.irr.;ttiitc pr-irzi. Brr{nifa, clc .pikll,
t'Ll.rti. -coartci, uliul rlint'azai tirtilr pir:;ii.ri, iar l'idra s-a spcciaiizat
in pr;ti. An"riral,r,'Lc.a.tt n,-'t-,;ii' itt ptrntancnfa de o anr.tmitir canti.
rriic de hrauii, rt.rr intrrtcil: aclasta v:rliaza-t dnpii ancrtimpuri, cle
:i' '.'id silitc si sc a';llrpli'zc iitr'si(;r schinrl-;ilri sczon.icrc-. Uncll ani-
1-rri'rl,.r nu st tlcplast:trzir itt anrrllnlllrrilc cind hrana sc- impuiiaeazi.
r,:,"cl intr-un somn aclinc dc iirniiL (hibernare') sau de varir (trsti-
22
L.)

vare), prin incetinirea la maximum a funcliilor vitale, ceea ce reduce
la minimum consumul de energie, flcut in aceste cazari pe soco-
teala rezervelor organice acumulate in corp in cursul anotimpurilor
prielnice hrlnirii. Alte anirnale o pornesc ins5. in lungi cilitorii,
care, atunci cind capit5. caracterul uncr deplasari in masir, se
r numesc migrafii. Asa sint, de pi1dl, migraliile unor pi.siri din lara
noastri la sfirSitul fiecirei toarnne spre finuturile undc hrana e
abundenti. in iot timprrl anului. Se'intimpl5. ca amrrnitc si-.t"cii
care constituie hrana preferatS. a unor animale carnivore s;r dis,
pari din diverse motive de pe un anumit teritoriu, antreniird ;i
disparilia speciilor care le consunlS. ori dcplasarca lor in aceir: col-
turi ale globului unde mai pot intilni-hrana preferatl. Astfr:l de
c.azuri s-au petrecut nu numai in epocile geologice prin carc. a
trecut Pimintul, dar sint semnalate ;i in ultimeie sute de ani.
Existl;i migralii zilnice. Ele pot fi urrnirrite cu usui-intii in
mediul acvatic. Aici, mii de specii miiruntc, care formeazir zoopl:rnc-
tonul, execut5., in cuprinsul a 24 dc. ore, deplaslri pcriodic.. rr gu-
late, indreptindu-se succesiv sprc- suprafala apei gi spre strai,urile
mai profunde. Deplasd.rile zooplanctonului antreneazi migratii
corespunzitoare ale pcgtilor planctcncfagi.
I{ult mai rare sint aceste migralii cotidiene regulate ca orar
si itinerar aI animalelor cc trliesc pe uscat gi in aer, de;i s-ari der-
scris asemenea fenomene la unele specii de insecte, pisiri ;i mami-
fere. Astfel, de exemplu, ciinii-zburltori (E,idolon kelvw,nt.), ani-
male tipic nocturnt-., desfa;oari un zbor vesperal de grup pe o niti
constanti., in lungime de 10-12 km. Anumite specii de furnici
migreazi cotidian pistrind cu o mare exactitatc orarul gi ruta
deilasirilor
Al doilea factor principal de care atirnl existeuta animalclor
este inrnullirea. Animalele care produc foarte multi urmasi (unele
specii de pirianjeni, albinele ;i viespile coloniale, pestii etc") fac
deplasirri pentru a-si depuue ou5.le. Unele neamuri de piianjr:ni
din familiile Lycosidae Ei Thornidae i;i fabricir din fire mici aeros-
tate (cunoscute in popor sub numele de funigei) cu care strabat,
Iisindu-se tn voia curenfilor de aer, zeci gi uneori sute de kilornotri
pentru a-;i gisi hrana dar gi pentru a-;i depune ouile in loeuri
cu mai rnici aglomerari de arachnide. Pestii pi.rlsesc locurile unde
isi duc in mod obi;nuit viala gi pornesc uneori in lungi gi aventu-
roase rnigrafii pentru a-si depune icrele, acolo undc de mii gi zeci
de mii de ani ;i str-imosii lor le-au depus. Din icrele eclozate apare
puietul care gisegte in locurile alese condilii mai prielnice de dez-
voliare. Treptat, puii ajung cle unde au plecat
-pirin(ii lor;i de
urr(l( ,or reveni ca adulii, dupi 3-4 animinali dc acela;i instinct
lrl rt prccluccrii.
10. CUI{ SE DEPI-ASEAZA I'LANTEI,E?
I)c obicei, plantcle iau in primire noile teritorii prin interme-
<lir;l rirnia;i1or,-dccarcce in cele mai multe cazuriele sint fixate de
rrrr strat sau substrat prin crampoane, tizoizi sau ridlcini.
L'oar in rnecliul acvatic unelE plante natante au o anumiti
rurlcncmie, putindu-se depiasa in spa!.iu,- uneori pe sute. ;i.mii de
lrilrnrctri s.ib forma unci exemplare izolate, unor asocialii (fito-
'lauctcnr:1)
sau masc ccloniale c-mpacte (sargasul sau zambila-de-
Itl ri).
^ i i;t'trl mai grcle dccit apa, plutire a lor se realizeazi prin adap-
t:iri adt cvate.
La plantele supc'rioarc, a{ari de m6.rimea considerabilS' a su-
prafcici'de plutiri a fru'zei, principala adaptare o.reprezinti re-
,ilu.,"rir" la riaximurn a lesutului conductor ;i mecanic prin spatiile
ntr.itnc si solurile intraccliilarc carc Ia unele gcnuri cum ar fi val-
listttia '(ciirma-b5l{ ii), H.t'dritta, Ill vriophl'llum (cas<:tri),..Chara
(mirtura-apci) aiing .,'i lao/,' din volumui lor, ccea ce contribuie la
rt tluccrea dcnsitilii 1;lantci.
X{irimea supra?c1,ii de plutire o intilnim ;i.l.a 1}gel9
plurice-
lrrlarc ;i la cele'unicelularc care intrh. in compozilia fitr,rplanctonu-
lrri. La [Jlvriceae, taiul ia forma unei pangiici de culoare verde.
''rstita hfare a sargassclcr e in{esatir de alge din genul sargasswrn
care, rupte din a<linc, piutesc aproa-pg de suprafa,ta apei cu qiu-
1,,r,.,1 untr chisturi aeriiere ca n$te 6i1e brune, prinse prin codife
tlt: taluri.
.ai Ia zambiia--de-apii (Ei'chhornia),
mare putere dc rispindirc, plutirea
cti mare putere clc rasplnolrc, ]
cu aer aflati Ia baza pctioluiui.
specie tropicali natanti,
este mrrii u;urata dc sacii
ctl
Cele mai mrrlte alge unicelulare marine (cianoficee, diatomee,
<lcsmidiacee) au fornie inelare, de .;urub, de lame rbsucite heli-
coid.a.l sau de cllsc avczat totdeauna in pozilie orizontail. Diviziunea
extracrdinar de rapide ie micgoreazl greutatea si le mire;te supra-
fala de plutire. ?entru u;urarea corpului, multe dintre aceste
fijirte mi*,nte sint inzestrate cu substln{e gelatinoase (galerti)
sau cr1 substan{e rrleioase fie in intcrior, fie la extcrior sub forma
unor pelicuic, ca la cliatcmcc sart hetcroconte.
AE
24

Oligina-],-'le sistt nrc tlt l'luliir' 1i intcr.il alt' ftttt:1' lor' Iolosir '
u]" ut"ir, t.', acvatict' slr1 r'111 arc fi.ratt' irr rnii i)(lltl'tl lt-si asigtll''
*,sfii,.ii,, a ti.tnltsilor lr( : liJ'rl,{, i. t !t rtrrri jtrti.rrst',
'rtrit'r"
o
'tcrt{tr'
.r ','c ialir .
'I .'
l)lalttr,1c. tr,rcstrc, 11ui,i lr-itri , unr isi asigurii ck'plasarca ii'l
sl:r1iri ,L rrrrrrasilor, se inri:liit irr doli (lti(H(,i7i ntrlt,ltr'rc 1i ctl"ltt'r'
' iil" ,t.,l. ,,,ilnhur. rrri llrt' r|,'l le forlc tlin ailrr:i. 5, ltr.itl1clc lur
sirrt nroicr.luic.la tlistarric dt''2.t.'i dt'rlrttri cu ajlltolrli propr i"l
io,l ,,J..r,,r=.utarrrr i" 'cgr'13],', ( er'(' a( lictlr'ltzii ca un itl 1lr' pt'a.;ti .
lo.iii t"btii ai li,lri.lillor intt'rnc, e<;ncentr-ate sau imprir;-hiate la
ijr.*"nti'f
'ot'ir.it,
uir,it.ar-ca alc:'it.irc a .!cs'tu1ui fr-uctt:l.r
.s.rrrrA i' i'cca*is'rul lor
'rccis
si ap.:rrcnt sittlpl' enctgii nelrir-
nuite.
pli,rntcle alohorc st. sprijini pc frrr'tur-ii tlin af1in. .Dupi cttrn
*,..ri't", tori r,ot Ii r.iirtril, "i,,t
s,',, l,i,'rislinditorii, |lant l'
oooi ta tttittLtlt .triaInolrcrc, hitlrohorc saLl :ooltor':'
t -irf
.tii, i.' trtri)y0lnt'c i;i irrzt's{r, lr;, ri t:t rr::t;ii t u aril)i()alc,. pal ir-
sut,:. plturcare sau i5i atlunii {ipttrl'a lls( 3[i iu jrriliI st irtinl< lot'
;;;iil.ti,; f,,,,,r. rn l,,alcrr 1,e car-,; r intiri :ir-l roslogolcas.i cu usLr-
il,;t;';,,',;;i;i" liitir,.l,'ti'rl" "t..'1',
lor. ('t'Ic Itilnt,ltore {olost'sc am
ir;;i:;r!;,"i."i.c"r^i. r'tan;t. .* ,'ir,' i;i lrirnit ur'ralii in cilllorrr
;;';" ;;ii;,'"ri'in iu,rg;*..' 1.11 1yx5,,, lc i,at lr, l :ol rr'ilor lransatlatrtict
C.i" mai ciurlate !i 'ta;t,.ptat,'
arii tlc i'rpr-irsticre lc. pot realizr'"
inri irirr.ispirrtlitorii'plr*icli,r, i'inrel,'lc rir.Jipsile .din preajrii'
i;;,".;;t';"1"1u.a initr i'.'',..'.
'i'i.''i, transportjrrdu-i jiil-l'::? i"'
uc uarti ,lsttrioare alt. r'orpultti 1cl-'i'.uultort ) s.i11 ln'.tlntrtll or
i^,rirr";,i"i^'iii,ii.,,nt,,,.,.).
'( Lr cit, r'ri t^irjigc i1{inte. in lina oilor
i;;i;i ;;; ,i-ri,1" poiir,.. t,c .uL,r irrrr..hrrm.a;tt'1,r' pistor-e1t,
Altc-ori. ispita clulcc'si coloritir a uurti invclis- cli'i1os, inghi!1L
;'.f'.;.-,'.
"tii",itii"
intlig,.rulril;t,
'ro'ort,
ir. o ci.irtt<,r ic {atitast' i
o"-lr.il,, iirl ,lig...tiv al
"pi.rt'ilnt, tirrr' irl t.ri' rrLspirldiitrittl
'or"
ittibutr.' z.r'r-i clt' liilr rn' tli .
II, CU1I SE I)EPLASETZA AI}IAI-tsI,11?
- l{e vom rcferi pc scurt la cclc tlci ma-t-i tipu.ri. de .locomt't'i'
1',., car.(. lc folost sr. it'ir'alelc irr dcplasl"rilt' lor nl.i itritgi sau trl:t
il";i;, intir.,",plitcarr. sa* irt'rictii.ti in rn,.tiiilt' |111 11c r'ialii,
...
o )' Loctlttt,tl!itt oez,a!i,',i., (.a un ariittral acr.;tiic :i st.. po:-t1i .l' -
of
"*.{
tt=i,"i.' in prinxri rinrl s'1 pluteascir si apoi sli itraintczt: rttl'-
bri chiar in tontr-e curt'trlultti'
Ca qi la plantcle acvatiL-c, ph-ltirca animalcLor sc poete realiza
i-,rin mai multc mijloacc.
Zooplanctonr:l uzeazit de acclcagi mcdalitir{i pentru a s{} nt('n-
line in stare de plutire ca ;i fitoplanctonul. Chiar ;i cetaceele, gi-
grintii absoluli ai faunei, au srtb picle un strat gros dc grir.sirner;
,traioritl accsteia, uria;ul trup al baleirci, carc cintarreste uneori i20
,,Xtr tore, plute;te cu u;urintir.
Reduce:rea greutalii corpui.ni sc cbtinc si prin anrrmite ciis-
{iozitive anaton}ice de tipui unor bl;ici c-rtctne (vczicule de sus,
rentalie) sau interne, piinc cu acr sall cu alte gaze. Ast{el, sifo-
noforii, folosr:sc un mijioc original de a-;i pistra colonia la supra-
i;rta oceanului. Unii mcmbri ai colonici s-au specializat in prindt-
rrri prizii, alfii in d"igerarea ei, iar altii prccltic oui.le clin inr" o"
'i'or form.a alti sifono{ori; in s{irsit, in virfirl ct-.loiriei se girse';te
t;r't sifonofar cu corpul ca o pr.rngd: strinsi ia guri. Aci'ast;r pungir
,rste plinir cu iln g;az prcdus dc corirul animalului, c'arc joacir ro-
irrl nnui flotor pcntru intrcaga coionie. Unii sifor"rofori ca l/elells
."i Ph.ysalia sint inzcstrati ;i r:u niste lirluri inaltc ;i subfiri, clc
{orlria unui 5 care bari'ilziL ob]ic vczica inoti.toarc, si care le scr-
r'rsc sii nur.jgirezc contra r.intului si clriar sir-si schirnbc directia
u rintr1l i:r ialii. $i vezica inotir-tcirre a pe;tiior-este un iugcnios
r"nccanism hidrostatic care perniitc ai'Lirnaluiui, dulir nevoic, s;"i
.,rrce la suprafati. sau se cobcarc in ll,.lincur-iie aLpei.
Pentrr.r inaintarca in apl, auitnak'lc cxccutir doriir tiptrri dc
.nisciri: dt' ;er.puirc ;i de vi:;lirt.
ntlajorit;rtea animalelor acvaticc folostsc urist'art'a scr'puitli
1;entru dcplasarc. C--elc miri simpic mi;r:rLri c1e si:rpiiirtr L' intilnirn la
uiotozoare. l'Iagi:latelc sint inzcstr-ate cu rrn fir irrng ;i subtir,,.
, ;r un bici (flagel) cu care izbcsc apa ficinci s:r- inainteze corpul
.rnimalului. Corpul infuzorilor estc acopcrit cr-r niste peri scurti
.r ntoi numili cili. Cilii fiind nrrnercisi, rniscSrilc ior trc'biric' coor-
,io113fs. Prir.'ite la, microscoir, clc ne apar ca o vi.hirirc continuiL,
ru si cum am avca in fala ocliilor uu lan bitut de vint.
1-ot prin ;erpuire inaintcazi" ;i r.'icrmii de ap[, iipitor"iie, urrii
lilsti ca tiparul (Angltila) sau ctiigcarvl (Petroml,zan), serpii dc
"rpi. Cci mai muili pcgti nu au corpul ciiinclric ;i lung ca al anghilei
sair chiscarului. I)e'aceea, gcrptiirea tror se rcalizeazir doar crr ajrr-
lorul cozii (partea posterioari, subfiati, a corpului) ;i a aripioarer
,'erdale care sc indcaic cind la stinga, cincl la drcapta. E.xceptind-o
l)o cea codali, restnl aripioarclcr unui pe;tc au alte {unc{ii: si
nncrltine echilibrul corpului, si schimbc clireclia si si ri'alizeze in
1inpui unui inot rapid o infrinarc bruscd. Iotu;i, unii pe;ti inoati,
26
27

cu aiutorul aripioarelor de la picpt sau al acelora rlc 1r hurti-
Pisic'a-de-mare,- vulpea-de-mare qi alli ciJiva pe;ti din Marea
NcagrS. inainteazl prin mi;ci.ri Serpuite pe verticalI alc inotS"toa-
reloi lor foarte mari 5i intinse laterral.
----f"-1tit9it,
tot priri mi;c6.ri ;erpuite a1e cozii se- deplascazi-;i
cetaceele (6alene, delfini, limantinii, uarvalii), bltlnd aPq ct1 coada,
dar.nu ca pegtii, ci prin mi;cirri pe verticald", in sus;i.in jos-
Misclrili de visliie au aparut mai tirziu in cronologia lumii vii
si se riranifcst1 la citeva grupe dc animale. A;a inoati unele crus-
iu..", .rr* sirrt crabii, caie bat apa cu picioarele, adesca liLtite ca
niste mici visle. La fel inainteaz5' ;i gindacii de api, cum ar fi
urihalut-de-balt5, ( D yti s cku,s )
Inotul prin vislire ii ga"sim prezent 9i Ia vertebratelc acvatice.
Broa;tele festoase ccmbini. tiritul*pe.uscat- cu vislitul-pe care il
realiieazl. cu picioareie din fa.fi. Pislrile de ,ap[ -au
de obicci o
uielitl interdiiitalir care lc transformi labele in adcvi"rate lcpeli.
hstfit de picioarc-visle prezinti raia, gisca, It'biria, cufundar'1,
cormoranni etc. ;i unele mamifere cum ar fi r':dra, casto*tl, bi-
zarnul, ornitorincul, inzestrate cu pielile interdigitale ca pahnipe-
dele.
Existl gi o forml deosebitl de locomotic acr,aticii. caracteris-
ticl ;erpiior ;i caracatifelor. Acestea folosesc fcrta t1e reactii: a
apei care, aruncate ." p"t"* afara diu corp, ii:'proiecteazi cr'r
vitczl in sens opus. Un asemenea inot tip reactor se mai intil.cgt*
gi la anumite specii de sc-oici (de pildi Pecten) care l;i pot inchicle"
iapid ;i cu putere valvele, alungind.apa {"intrc ele; lisnirea ape
nr^ojecieazi icoica in direcfie contrarie.
.rriif p.gtilor-zburiiori (Exocetus), animalul acvatic {oio-
seste saltul printr-un efort muscular ,ei apoi planarea cu ajutoml
aripioa.clor iectorale clezvoltate intinse ia aiipile unui avion. ln
accst fel, peitel" reu;egte si survoleze 300-400 nrctri deasupra-
apci.
-
b) Locowrolia aeriand. Daci animalele acvaticc plutcsc mar
usor-dar indrnteazl mai greu, cele zburitoare fac o -sforlarc mai
mare sd se ridice gi sl se menlini in aer, ins[ inainteazii mtLi
u5or, oblinind astfel vitczc superioare.
' ExistS. trei grupe de zburitoare (nu includem aici fiinlclc mir-
runte purtate -de ^vint
-
bacteriile, protozoarele. etc.) :- inse.ctelt,
pdsdrili Si titiecii. Zborul lor se realizeaz1. cu ajutorul acelcriili
brgane, aiipile, dar alcStuirea gi modul lor de funclionare. rrariazrL'
Arlpile veitebratelor zburitoare sint derivate a1c ac-eluia;i plan
funhamental, deci sint ontolocr'ge. Aripile insectclor' dcsi trtt sinl
rrr;ri prrlin adecvate zborului decit cele ale p[sb"rilor, au o origine
rlil, riti, deci sint analoage acestora.
'l'oate animalele zburltoare slnt mai grele decit aerul, rnenti-
rrfir<lu-se in acest mediu datoritS. migclrii efectuate de aripi. Totu;i
qi t'lc dispun de unele mijioace de a-;i face corpul mai u;or, pentru
crr sus{inerea lui in aer s4 nu fie atit de obositoare. A;a, de pildl,
<:orpul insectelor este strlbltut de un mare numlr de canale sub-
liri-numite trahei, iar pisdrile au oase pneumatice ;i saci aerieni.
' Aripa de insect5. (indiferent cl e vorba de aripa de albini, de
muscd, de fluture, libeluli, sau nasicorn ori ci.ribu;) este consti-
tuitl dintr-o m€mbranl sublire intlritl la marginca din fall cu
o dungi lngrg;ata. Alte lntarituri stribat aripa in diferite direcfii,
alcituind nervurile, datoritl cdrora aripa rezistl flrl sl se fringl
ln timp ce bate aerul.
Mi;carea aripii de insectl este complicati 9i dificil de studiat.
Aripa'bate
""tn-'l
d" sus in jos, dar in acc-larsi timp-se mi;cl ;i
inainte 9i inapoi, executl mi;cdri de r[sucire i.t
";-"
fel incit in srrs
ea nu mai vine cu fala intinsi, ci cu dunga. A;ezindu-;i aripile in
diferite feluri fa!i. de corp, insectele isi pot regla zborul in a;a fel
lncit acesta sl serveascl mai mult fie la ridicarc, fie la inaintare.
Intr-un mod asemlnitor func{ioneazi avioanele ,,cu geometrie
variabil5"". Pentru executarea mi;clrilor de zbor, insectele chel-
tuiesc foarte multl energie. Aga se explici mi;carea extraordinar
de rapidl a aripilor, care nu poate fi urmSritl decit cu-aparate
speciaie de filmat. Astfel, aripile fluturelui-de-vatz5' bat de 5-10
ori p" r"crrtrdi, ale libeiulei de 2O-:o de ori, ale_aibinei fr-ale mu;tei
de iproxirnativ 200 de ori, iar ale lintaruiui de p-este 300-de ori.
Zbortl pisirilor este oarecum deosebit de al insectelor' I-a
pislri, arip-a este de fapt membrul anterior, transformat ;i aco-
ierit cu pdne mari, de diferite tipuri. Ea nu se risuceste cu atita
ir;urinfi ta aripa insectei. De acdea plsarile-nu se pot
-indlla
ver-
tibat, ci helicoplerele; ca si se ridice in aer, ele trebuie sd' inainteze
ln zbor o distanfi mai mici (porumbeii) sau mai mare (vulturii),
dupl amplitudinea unghiului-ascensional. Sub raportul indemi-
nait, instctele intrei mult pislrile. Doar colibrii, lpiendi-
dele pisiri-mu;te, constituie b exceplie, ele putindu-gi risuci
ln toa-te direcliiie aripile si fiind capabile si se opreas-ci in-aer pe
loc, ca unii fllturi, pentru a suge din zbor, cu ciocul lor lung 9i
sublire, nectarul florilor. In schimb zborul p.lsarilor este mai rapid
si se face cu o cheltuiall mai mici de energie.
' Pdsirile dispun ;i t1e unele posibihtali proprii de. locomotio.
acriana, cum ai fi zborul planat, intilnit la vultur, pelican, cocor,
qo
&0 29

i,arzi. etc. ;i ol.rlinut clupir- cc pasirrca-a atins vitczi' I,a plute;tc
jn r,I-zclrrh'a;a cum phitcgit' plano-nil, sinijininclu-se,de curcl!1i
;i; ;;;-;l -r,iilininclui;i r-r.im,,'indcl'ngat-ir vit.'za si tlirtclia firl
sri birtir. din aripi.
"
;-; e;;rrnbJl ;i la aitc pirsiri spccialistii in at'r.r1i'a'rici au
r,,,;;.:it;i tiprit 'ac ,lo, ni,r-,,it cu.'pittze'' r]"i* t1
: l'-ll:li:.?'
1"
;r{ r, rAsarrca nu n)al cliL tlirr arilli, ci le linc itr^asa 1.i inr it r intul
.:,1 e:;;;';,,;;:; .l;i'-,t:', i,', ,1.'0,'i,"i"t" sau in ccritrri sc intilne;tc
;iir:i'o combinirc a
'riqcirr-ri
c1c plutire cu aceca a cori.lri.i cu pinze,
irr , pinsir c.lc 'i'iut.
--
'li',,if
'p,LiiLril..'
sii'it rruri rirari, ct a1it blt.1i1c aripilor.lor sint
,.,,"i-iur.,. ,i;o, 4,, irilc1i, r-r'Jturul Ei Seirza dc-a'5ia bat o datil satl
tlr tlcu; or:i pc secundir., r.r'irbia c1c il--tt ori, ial cclibri de aproapc
o sutl di' ori.
('it prir cstr, liliccii si rrmPir ii, c,'lt' nrai rr'rlrtta'l,ilc marrrifcrc
't'.';;;";;,','i;;";;;l;;
ib, u"'i"ni st' lscc cu ajuto'ui rrnor a.ipi
;f;-pi"l", l"tinse iiiirc picioalclc din fari ;i corp',21'o;1LJ lor este
rlu'stul cie rapirl, dar nir prca indelungat, un {el dc lisiuc in acr
crr i-recvenfa'cie 4-5 bltti de aripi pe se'cundi'
t,:) Locctttolia tcrtstrtT cuprindd tiei tipuri dc dcplasare in spa-
tru. tfrtLttl. t;tersul si sn/1rrl'
''- iiiii.ti'".t" i"tif"it la o ca"tegorie destul de largl dc_ fiinle tc-
t.tti",-J" la amlbe pini la ;etpi,-cu u-n.le
'aria'ntc'
Astfel' 1a ant-
Ir'ilt,le rrnit.cl.larc *1...^r,
"
niribotdnlA se r{'alizeal.a prilr. in.rin-
i,,r"" pri"ir-un {el de iostogolirc.a rniczului celulii cirtrt- o alung;ire
a'crnbranei foarte
"lasticJnuroitir
piciorul (pseudopcd)' indr-eptat
iii,lircctia dcnlasirii.
i" i.l"rrltl tiritul e ste o form5. intcrmcdiari intrc mi;carca. amc-
l;,ric1al6 si serpuire. I(irna, c1e pildir, inzestrat5' cu muscr.tlaturl
; ,;i#.i, .f t'piiiiiial.'t' pirmi*i iu ni;tc 1;eri;ori{oartc,mici.(t lrc,fi),
i;i atung";tc iapiitul'a;'n fati, il iiic'aii cu ajrtlorrrl pcri;orilor'
rr'poi igiirige tldpl sine palt<'a-<linepoi a corpuh'ri' ,r
' $cipii, fa. ;i c'clelaltti vcrtci,ratc tiritoare, exccuti un alt 9"11
oi,' *4iaii. Dioarece rlin cauza oasclor .nu-.;i
poate
i",sto11
tnu
siri-rtia'corpul, Sarpele iirainteazi prin indoiri ale acestuta' exccLl-
,"i.i ...u [" s"'.t,'.u-i n,i;carc ;crpuiti' Corpul 5s indslnlic suc-
, , tiu p" porliuni .piiiinit"'pc pa'rniirt-. Ca urm^arc' trupul animalrr-
f,ii .ri fri:rpitr itr.iit.ttia op"sa, iar di* imirinarea tuturor acestor
rriisciri rczulti i" fi"lil"irni"r"o animalului. Pcntru ca tilitul
-i'"t;;;;i;
"]".t"",-ilite
n*'.ic ca locuI care scrt'e;tc dlcpt ?.upott
,,, ntru animal si nu {ic perfcct nctccl. Corpril animahihti gisc;tc
1,,i,:i iiai.eluri, fic uutrlii firc dc nisip, caic il ajuti la irtaintate.
l), .r,,,,', :,lLr"pclc se zbate zadarnic pe o suprafall filrir asperititl
r.,r. lrr l.' r,lLu gheall).
irr .r t.ir. rnai
.{rccventi
migcare terestrir t-slt ntersul, realiz;rt
1,r" ;,r1i t'-xccutati cu ajutorul picioarclclr, sau, atuuci cind iip'
j,i, ioarcle, prin prindcrea succcsivii. crt cclt' tlr'rri .cept tr rri
,,,,1,,ilrri (lipitoarea sbu unele larve clc insecte, clim sint t;liri;rilr
I irrI rrriior'cotari), ori prin risturnare (actinia).
()amcnii de';tiin{5 admit ipotcza ci. picioarelc-r'crtcbratt'ltir
' :rr {i dezvoltat'in trecutul indeplrtat al Pimintuhri din iloti-
r,,rrrr'le perechi ale unor pe;ti primitivi (crcssopterigicni) ;i i i
rrr,,t-sul i api11111 ?n er-olutiar vertr'liratclor mtrlt mai tirziLr tlt'.it
i rotril.
1cr:sul bipecl al unor anirnale (piisiri, spccii c1e naimulc, 9ryu1)
, stc l;,inc cuioscut. La execulia pasuiui se rni;ci nu nurnai picioi.-
r,']c ci;i tmnchiul, care se inclinl cind sprc stinga (cind sc pi;esit'
, ri nembrul clrept), cind spre dreapta (cind se p5";e;te cu mcmbittl
sting), pentru a1e putea menline echilibrul corpului. .. ..
ii inimalele cu patru picicare, ccmbinaliile mi;ci"rii acestora
:,int rrariate, dar ele lintesC sI nu lase nicicdatl corpul firl sprijiri.
Insectcle, fiinle cu ;ase picioar-e, pl;esc concornitent cu pi-
.i.;i-i;iit;i ai iieit"a tiltrtt-6 parte
'a
ioipului ;i cu-al cioilea din
t:calaitl parte, iar cele cu mai rn:.rlte picioare (miriapodele) i9i mi;r .L
r,lcotlati"
^mai
multe membre din ambcle pirli a.ie corprilui. Pri-
lind un rairiapod in mers, mullimea picioarelor pal-e un cimp dt'
griu peste ca.r'e trccsde la un lan la altul o unduirc prorrocati:
parc5. de adiertea vintului.
-
Satkil' sau sdritttra se dcoscbe;te de mcrs, deoarece cot'ptttr str
rk'sprinde cu totul de pimint, rlminind un timp in a_er.
Llele mai multe patrupedc executi saltul aplsind putcrnit: ;i
rcpr:de pimintul cu picioarcie din spate. Apirsarca cste indreptati
rliirainte inapoi, ca urmare corpul este aruncat iu sus ;i inaintc.
l-a saltul de atac aterizarea se face cu picioarele din fa{ir carc apuci
prada. La deplasarea in salturi animalul cade pe picioarele clin
ipate, ceea cd ii permite s[ porneasci imediat lntr-un nou salt ;i
sa-;i mireascl viteza de deplasare. Unele foloscsc coada puter-
nici pentru sus{increa corpului si la pornirea in salt. Este clasic
in acest sens cangurul ro;u, capabil sa faci salturi de 12-13 nt,
care il ajuti sir se deplaseze in vitezi pe suprafele destul de rnar i
ale scrubului australiau. La cele mai temute insecte rnigratoare - -
ld.custele __ saltul, realizat de picioarele din' spate foarte dezvol-
tate, este combinat cu zborul,-ele putind stribate astfel sute de
kilometri cu viteze de 40-50 km pe orl.
30
31

?'uga este o imbinare a mcrsului cu sdritura, compunindu-se
dintr-un ;ir de salturi intrerupte urreori de pa;i, cu scopul miririi
vitt zci dc clcplasarc.
Iiuga se realizeazl" in moduri diferite. De pildl, la cal, in
timpul galopului, bltaia cu picioarc.le se face per rind, ultimui care
piir;.scste pamintul fiind unul din picioarele din fa!a. Alte ani-
male bat intii cu cele doui picioare dinapoi, apoi cu cele dou5. din
fali.: a;a aleargi, dc cxemplu, ciinele.
O formi spcciali de locomotie este cd{drarea. Anim;rlul se
agaf i de ceva cu rncmbrele dinainte, trlgindri-si corpul dupi ele;
apoi se sprijini. pe picioarele dinapoi gi-;i intincle inainte pe cele
din {a!i, pentru a se agaJa din nou. La c[!5rat, animalelc fblosesc
de obicei ghearele (pisica, veverita). Mairnutele se slujesc de de-
getele de la toate picioarcle, iar unele specii din America se ajuti
gi cu coada. Existi. ;i pasiri caJlritoare, cum ar fi ciocd.nitorile.
Acestca se prind cu ghearele dc scoarta copircilor ;i-;i reazimi
ccada de trunchi. Intr-un mod ascminitor se calirri ;i ;opirlele,
Existi ;i pcgti care p5.r5.sesc uscatul si se ca!5.r5. in copaci, mane-
vrind ca pe ni;te picioare aripioarele de la piept, cu ajutor-ul ci-
lora pot, de altfel, s5 mearg5., s5. sar5. gi s5. fug5.. Este vorba de
Periophlalmus, tJrl binecunoscut pegte al mangrovelor africane.
Se inlelege ci nu toate modalitalile de dcplasare sint compa-
tibile cu marile misci.ri ale biosferei, cr"rm sint migrafiile. Pentru
str5"baterea unor distante, adcseori impresionante, este nevoie
de un tip de locomofie econornicos si, cit se poate, rapid. Iati
g-'ntru ce in api vislitui si scrpuirea, pe usca.t mersul, fuga ;i saltui,
iar in v[zduh zborul activ asiguri trans;lortarea sigurl a unui
grup sau a unei populalii irrtre anumite puncte ale globului.
12. ORIENTAREA IX TTUPUL CALATOITiII,OR
Ilin cele mai vechi timpuri
- spune cunoscutul om de stiin!6
-sor:ir:tic Igor Akimu;kin
-
omul a fost intrigat de inexplicabila.
intuilie a animalelor, de flerul lor palci ,,supranatural" care le
permite sl-;i regiseascS. fir5. gre; drumul, ca ;i de capacitatea
lor cle a vedea invizibilul si de a aazi ceea ce rur se aude.
Cerceti.rile relative la iel de al ,,saselea" simf imbriligeazi un
larg cerc de probleme biologice mergind de la cele mai simple
reactii chimice la mijloace atit de complicate precum sonarul,
radarul gi polarizatorii naturaii, trecind prin orologiile fiziologice,
compasele solare gi complexele procedee ,,coregrafice" pe care
, .rrrlul austriac. Karl von Frisch, laureat a1 Prcmiului Nobcl,
I rlcscop€rit la albine. Studiind rind pe rind liiiecii, pe;tii, bale-
r, l , insectele, pisdrile, ;obolanii, maimufele, gerpii, ccrceti.tnrii,
,,,. r rrlati cu instrumente perfectionate, au descoperit prezenta
,n ,r' uimitoare organe de sirn!, odinioari nccunoscute.
tllcl mai simpiu mijloc de orientare observat ilr naturi este 1an-
;rL,u unui ,,semnal" chinric, a;a-mtmitul ,,fc'r'omon", substan{i
,, rr.rtatir de corpul vieluitoareior pentru a intra in comunic.arc
, ir scmenii aparliuind aceleiagi spec.ii.
Aibinele qi furnicile folosesc rrn destul de cvoluat limbaj ...
,l;ilric. ln timpul culegerii d.e nectar sau roirilor, albincle i;i mar-
L lLr'llz& itinerarul in aer cu ajutorrLl substanlelor mirositoare. Fur-
rrlile i;i marcheazl pe zeci;i pe sutr: de metri micile lor,,sosele"
, irre dlrc la furnicare, apisindu-El din tirrrp in timp abdomenui
,i,, pi.mint si secretind un miros ca.racteristic itr care intra;i cc1
,1,.acid formic. Furnicilc din spate sint conduse de accst,,semnal",
i.u' cind i1 pierd, ariulm,ec5. aerul, fa-c ocoluri, pini cind ii r-egirsesc.
iu acest fel se depiaseazi pe distanfe de kilometri rrria;e1e coloane
ri,: rurnici pridalnice africane care sfigie tot ce intiinesc in calea
lor'. Dacd vom ;terge aceste semnale chimice, se va intimpia o in-
.,'iiilrra;ea11 cumpiiti asa cuill. ar putea avea loc 1a o intersectie
r,.gto;6rate
"
.rniri *uri or.g dacl'printr-o intimplare s-ar defecta
s,lmafoarele. Cercetd.ri recente au dovedit ci. aceste scrnnale chi-
uric-e, sub formi de mici pete de substan!5. lisate pe pimint, au
un rrirf asculit indicind sensui deplasirii ia fel ca si"geliie indica-
'.i)3r:e ale drumurilor noastre.
Tot de domeniul chimiei aparlin ;i mijloaceie de orientare fo-
',,:r,'dc ornizile proccsionarc carc porn('sc in;iruri rcgtrlate prin
i,,,.,-lure, parcurgind distange de sute de rr.etri. Dupi pridal"nica
i, r' calnpanie, se iutorc flri gre; la copacul de unde au pornit"
i 'r:n se face ci i;i girsesc totdcauna drumulinapoi? EIe proccdcezi
, .r si Tezeu, ci,lLizit prin labirint de firul Ariad.nei. In timpr.rl
,i,r:r:sului, fiecare omidi secretd. un fir de rnltase pe care-il irrtinclc
1,r pS.mint si dupf, care se ghideazd la intoarcere. I)istruginr-l
; L" r'st€ ,,{ire ale Ariadnei" derutln intreaga hoardir de omizi care, fiiriL
lt l,iirisi forma organizatS. a procesiunii, se va abate de la vcciriul
rlr rrm poposind in cine gtic ce alt loc.
in
-rn-ediui
acvatic, odentarea chimicl este adcser folositir.
lirperien{ele au dovedit ci mrnero;i pegti sint inzestra{i cu un
.':iil chimic foarte fin. Gulizii, de e-rcmpltt,:;int dc 250 dc ori
nr-:ri sensibili decit omul la mirosul esenlei dc tranclafiri ;i de 512
ori 1a gustul zahi.rului dizolr.irt in api. S-:r probat, clcopotrir"ir.,
: -- Bios, r'ol. II
.).)

c5. ei slnt capabili si distingl apa unui riu de apa altui riu. Aceste
observalii au determinat oamenii de gtiinln si admit[ ipoteza ci.
pegtii sint lnzestrafi cu un fel de,,memorie" chimicl: ei isi pot
iair." aminte de mirosul locurilor familiare gi de gustut apdi tiu-
viului sau mlrii unde ;i-au petrecut tineretea. Somonii care au
fost aruncali in marc dupi ce li s-au legat nSrile au fost incapal-rili
si regS.seascl riurilc natale cu aceea;i precizie ca mai inainte,
fiind ner.'oifi si inainteze mai mult orbe;te.
Mirosul joacl in orientarea pestilor un ro1 primordial, dar nu
exclusiv.
Vizul, firl indoiali, este foiositor in lungile cS.litorii in mS.sura
ln care exist[ o vizibilitate buni gi exemplarele care alcdtuiesc
,,expedifia" se glsesc
-
chemate de instinctul 1or gregar
-
foarte
apropiate unele de a1te1e.
Dar cind vizibilitatea scade mult sau membrii expediliei se
depirteazi prea mult unii de altii, intervin semnalele sonorc si
int^r5. ln iunilie auzal Cind se pierd in desi;ul vegetafiei tropir:aie
maimulele se identifici prin striglte. Plslrile migratoare se
cheami tot timpul intre e1e prin fipete caracteristice cind noaptea.
e prea intunecatS. gi risc5. si se piardl. Morsele, care pe timp scriin.
pLsfreazS, o ticere ,,glacial5.", lncep sl mugeascS. asurzitor cind se
lasi ceala. Balenele cintS.toare comunicd. de la distan{e de kilo-
metri intre ele printr-un cod sonor nu lipsit de variatie ;i infh-
xiuni muzicale. Cit privegte renii, ei nu-;i obosesc coardele vocale;
sistemul lor de semnalizare realizat prin troznirea tendoanctror
de la picioare intri automat ln functiune.
Liliecii folosesc un sistem gi mai perfeclionat de ghidaj in,
timpul noplii ori celii: ultrasunetele, fiind inzestrati cu un adcvr"l-
rat listem'radar care ii ajuti gi la hr'5"nire, ;i in timpul migratiilor,
cind se produc mari aglomeriri de animale in bollile pester-ilor
unde de obicei isi petrec somnul de iarnl.
Orientarea ln aer a ridicat cele mai multe si grele probleme
oamenilor de gtiinli. Slnt p5.s5.ri care strlbat mii de kilometri,
insecte
- cum ar fi fluturii sau licustele
-. pornili in migrafii de
sute de kilometri, uneori peste munfi gi peste ape.
O priml ipotezi. a fost aceea a ,,memoriei" cu care insectele
gi mai ales pislriie ar fi inzestrate si care le-ar ajuta si. retinS"
toate aminuntele unui drum o dati ficut ;i sb.-i reproduci dirr
amintire itinerarul. Experienle ficute cu porumbeii voiajori au
infirmat aceasti ipotezi. Alfi savanli cred ci glacialiunile de la
inceputul perioadei cuaternare, cu ierni foarte lungi ;i aspre, au
: rlrl 1r,r:;iirile sl se deplasezc din regiunile lor de clocit, pentru a
ri nr.r ril)l-c sud, de unde s-au reintors o dati. cu retragerea ghefa-
rrl,,r. l)cplasarea de la nord spre sud si invers, repetindu-se d6
t..rr lr, rnulte ori, a determinat aparilia instinctului de migralie la.
l',r,,.rri. I)eci, potrivit acestei ipoteze, dup5. unii cercetitori, regiu-
rrrl,' tL' clocit ale actualelor pS.slri migratoare coincid cu primele
lrrr uli und€ au triit gi de unde au fost obligate si se mute tot mai
,prt' sucl. in 1955, oinitologui Jean Dorst i infirmat aceastl ipo-
l,'z;i dc:monstrind ci au existat plslri migratoare ;i in terliar,
, irrrl nu se putea vorbi de glacialiuni,
NIulfi savanti au adoptat ipoteza formulati inci din 1955 de
:;;rvnntul rus Midendorf dupl care plslrile s-ar orienta Cupi li-
rriilc de forll ale 1ui Coriolis care se manifestl atunci cind un oa-
r('(:r.re corp se deplaseazl la suprafala sau deasupra Pimintului.
.r.:r'ste forfe, datorate in primirl rtnd rotaliei planetei, au tendinla
tlt' a face si devieze orice corp in m.igcare spre dreapta in emisfera
rrordicl si spre stinga in emisfera sudic5. S-a emis, deci, ipoteza
r:i liniile de forli ale lui Coriolis ar face si derrieze lichidul confi-
nut in canalele semicirculare a1e urechii interne a pE"slrii, organ
al echilibruiui ;i orientlrii. $i aceast[ ipotez[ a cLzttt dupi anul
1960, atit datoriti unor experienle simp^le care au dovedit ci pL-
siirile nu respectl isodinele lui Corioiis, cit qi progreselor anatomiei
animale care au permis si se demonstreze c5. moleculeie lichidului
<lin canalele semicirculare se deplaseazl dupi legi constante ale ter-
rnodinamicii cu o for{i ;i energie superioari forleior lui Corioiis,
actiunea acestora fiind total anulati de migcarea termici haoticd.
;r moleculelor.
Mai aproape ceva de adevS.r s-a glsit savarrtul german Gustav
Ir.ramer care, io 1950, a adus dovezi concludente ci pisirile se
orieqteazb dupi soare, dar cu condilia ca acestea s[ fie in mlsurd.
si vadi astrul sau cel pufin porliuuea cerului aflatS. in apropiere
;i situati in limitele unui arc de treizeci pina la patruzeci ;i cinci
de grade. Experienlele lui Kramer au rnai dovedit si un alt lucru
senzafional, si anume ci p[sirile sint capabile si aprecieze schim-
t-iirile intervenite din or5. in orl in pozilia soarelui si si lini seama de
moclificirile corespunzitoare ale unghiului dintre locul unde se
glsesc si soare. S-a convenit astfel ci. pi.slrile ar putea poseda un
sim! al timpului indicat de un orologiu fiziologic intern, ultrapre-
cis, Experienle ulterioare au dovedit justelea acestei presupuneri
nu ntmai ia pis5ri, dar ;i la insecte, pe;ti gi mamifere. Azi se poate
spune ci migrafiunile periodice ale animalelor rezulti din procesul
34
gr
35

de continu5. sincronizare a unui orar sau calendar intern (manil..:;_
tat in bioritnruri de naturf, nervoasb, hormonali ;i celularl), cu
srrccesiu:re a, de cele mai multe ori avind un anumif grad. dr: regir_
la.rita.te, a factorilor de mcdiu.
Il'Iigrafiunile, .care au- o
.importantir fundamentali in biolcgia.
sp,ciilor rr spcciirr., s,.
_dcclan;caz, si se desfisoari ctr o ci<r, : _
tatc cxtra.ordinar.i, irrd,,,prntJcnta dc fiirctuatiilc corrditiilor",.l
rrrt'dirr. Anirnalclc (nrai muit dccit plantelc) nu se Iasi.,,picili:.
d(' o vreme proasti declan;ati inainte de. termcnul obiinuit ri,:-
migra{ie ;i nici nu-si aminir. nLecarea din cauza unor zile .itr,iurr.,.-,..,r.,
sau unui,prisos de hran5.. Fenomenele migratorii se realizeazl la
momcntrrl lor bine precizat. In Californial de piidl, ziua de itj
martie este consideratir ca incep*tul primiverii deoarece, in fir
carc an accasta este ziua prccisi in care se reintorc rindunetrrlt'
care au iernat in Amcrica de sud. ln regiunea l4oscor.r-i, SC:ir,;i
si plecarea ciocSnitorilor au, dc as<,nr.nia, zilc fixc: 17 mai si ,
'"'?"ijil;,r1t i1:fft;,rncipal care decran;eazi cle obicei .""r.;-
nicul biologic este fotoperibdisnrul, lungir6a sau scurtarea ziler. la
carc se mai adaugb modificS.riie tempeiaturii mediului sau schinr-
barea" posibiliti.fiigl d" dobin.dire a hranei. in marile migrai ii
sezoniere, principalii factori de orientare, asa cum am vizut," sir-rt
cei astronomici. corectiile in raport de ora z.ilei gi de sezon siiit
aduse de ceasorniccle biologice interne care ajut1 animarul si. :r.
orir'-nteze
.spafial prin ,,calcularea" unor unghiuri de dcplasr,i,
variabile fafii de corpurilc ceicsti.
I'sccteic carc n-au forta fizicl a plslrilor si nici nu zbo.r":'rr-
la inaitimea acestora, fiind astfei supuie stihiiloi care }e-ar pui:1 ,ia
deruta di'drum, sint inzestrate cu organe de orientare mulf ir,:,,i
subtile, remarcate de dr. C. Williams si luate, dupi. 1960, in r,, i-
cLenla speciali;tilor in bionic5.. In primul rind, rlatoritd. omatitLri
1or, ochilor com,pu;i, insectele
'id
lumina polarizatl, deci se lror
orienta gi sub plafonul de irori, cind soarele este acoperit de ac,,:s-
tia, aga cum astronavigatorii se orienteazi. cu ajutorul compasr,lti;
cl luminir. polarizatir. Dugmanii cei mai de temut ai ri.cusfelor- ::i
fluturilor rnigratori sint culenfii aerieni si mai ales furtunile ciir:r,
i-ar putea abate din drunr si chiar ri.sturna. Spre surprinclcr.,:;i
aamenilor de stiinll, s-a constatat ci vibratoareLe dipterelor, .,.i
cirror capi.t se misci. pe o traiectorie in fornrl rIe arc, joaci roiu]
unui cxcelc'nt giroscop, capabil s5. previni insercta asupra deviailr-
Ior zl.rorului si siL stal.rileasc5. toate corecliunitre dcstinate sl coln-
l)('n:.r('ze cfcctcle vintului.
inccpind tlin 1957
-
cind dr. I-Ians Georg F-romme,
-rln cola-
lrorator a1 proicson:lui Friechich Wilherhn I'ferr.kel, a cl,escopclit
pr intr-o intirnplarc simtul ,,rnagne;tic" a.1 p6.sirilor, studiind mirch.-
it'andrii (Eritko,uts ntltccu.la) cale mt'g;rau clin Germani:i in surb.rl
Spaniei - si pinl in prczcnt, s-au adtts rnultc dovezi in sprijinul
t'xistenlei unci ,,bu-tcie" naturalc la aprcape toatc grupele de arri-
ruiale.
S-au ernis nllnltroase ipotcze. Cea mai noui., a amcricaniihri
id. Franl<el, con{irmati in 1980 prin dc'scopcrir-i:a magnctismrtlui in
tllpul porunrbeluiui 1i in pintectrle albinei, ridic5 problpsls
-
c'1i-
trcm de intcrr:sarrti
-
a anteriorit[{ii busclci biologice ci-r magnr,'tit
ia."!ir de busoia cL1 ac magnctic a omuLrli"
Irrezenla unti prezr-imtive,,busole" biologice este scmn.t-}:rtil"
de ascmenea ia insccte (clrlbu;i, Ii.rcust.-, grcieri, vicspi, mrl;tc)
si ia unele moluste. tr)oi zooiogi gcrmani, F. Schneidcr (19-il) 9i
Otto Kocliler (1963), au descoperit la ci-ritiu; cxistenta unrli srm!
ai cimpului magnctic a1 lrii-rninttilui. Indifcrent clc graclul de nr 1,r-r-
lozitate a ccrulr-Li :i dr,: c1ir,'er-ce1c rnanevre {i.cute de erpetrinienta-
toli pentm inclep!.'ta,ri:a fcrnelelor clc cl.ri.i;u;i dc locuritre de pontir,
acestea au c1i,:.rcbperit cu o uirnitcarc siguranfi. locul din pirciure
unde au mai derprus ouir si de unde au ap5-rut ele insr'lc. Acelagi
iucru se petrece cu {urnicile si albinr:le carr:, pornite dupir hr;.ttri
pe drumurjlc ceie miii intortochcate, se ?ntorc acasi ptr drulnul ceL
nlai drcpt, dupi cclc' rnai prccise calculc vectoriale.
Zoologii amtt{cani Ii.A. Bror,vn, l'I.F. IJr-'nnr:t gi i{.M. WebJr au
clescoperit o proprietate uluitoare la rneLttul l{assavius obsoleto cate
trlie;1e in fiindul biifilor ;i mtra;tinilor. III urmcazS' in curstrl ;ri-
ki uii drurn bine detcrminat spre polul norcl magnetic. Apltt:ind
:rnim,alului o busoli aic ciLrei ace magnclice reprezentari ]iinirilt:
unui ccas s-a constatat cir melcrrl s-a deplasat lent, circular, in st'rl-
su1 acclor -ceasornicului carc, indifcrent dc orir, indicau dircciia
N.S.
Cel mai lalg tcrcri c1c e r-pt'rimcntliti pentrti dcmcrnstrarca oli''n-
tirrii aniinalelor dupi ma,.;netisrmtl tt-rc:stru l-an oferit ponrrrr.l.,eii
caiatori a cZrror proprietate de a se intoarce la cuib dc la rnari cl,is-
tanle ;i din locuri neexploatate cra cunoscutii ;i folositi de relulli
vr(:me. ln 1965, I-ester Talkington a errnis ipotez:r ci por-urirbcii
cilitori ar a:ca in ochi o mici txisoli rnagncticir care le indii:ir"
36
6l

direclia loc'lui natal. Dupi 15 ani, aceastd. ipotezd, abandonati
dupf, 1970, a fost reluatiriiii"a ao""Ji; p*;i1;"il"g"JiiJ*"hi
:1,:30..1, Oa"rarii ;i oricnra.rea l;r;;;';,,pa polii magnctici ;i nu
d.pa repere astronomice (pozitia astrelor'p",totti;-oii'g;"g."fi."
(particuiaritifi de rclief), i'_;u .il-;;;;;;" ame rpoteze.
, s," intrr'prind cercctari in dirccgia"prccizirii raportur-ilor dintre
l'usola solari si ct'a magnctica i" [iiJ"i"..a art,;ir"ioi ;i-pliritor
migratoarr,; s-iu facut ;i .i1i""'pa^-in'accasti dircctic prin stu_
tii rrl bioritrnurilor.
l)esigur, mai sint incd. multe taine dc clczlcgat. pcrfectiunea
m.canisrnului de orientare in ti-p ii;ipaliu_ar spcciiro-irig.a-
tcare riminc un capitol pasionant'ai uioiogi.i, deschis oricd.rei sur-
prrze.
III.
cIr.{roRtl PE APA $I SUB APA
18. GEAMANDURA VERDE STRABATE OCEANUL
Nu o datl, Linn6 a gisit iingi fiordurile :candinavice semin{e
<7e lpomoea., volbura nrexicani, sau fragmente de alge di!, Marea
Sargaselor. Recent s-a descoperit pe llrmul Oceanului Inghe{at
rle Nord plstiilc uria;c ale liarrei tropicale Entada. Prezenta ci.li.-
torilor exotici ar cla na;tere la explica{ii fantastice dac5. n-arn sti
nimic despre bineficirtbrul curen't al' Goi{ului, care transporta
apele calde din Golful Mexic spre nordul Europei, indulcind re-
rnarcabil clima unor regiuni situate in jurul Cercului Polar.
insi ce1 rriai vestit ,,cor5.bier" din lumea vegetald este o nuc5.
de palmier, numitd. nuca rtaled'iua, m cu mult deosebitl de cea
de cocos.
Nucn maltdiva este un uimitor navigator solitar. Corlbierii
spanioli pomiti spre Jara mirodeniilor culegcau din apele Oceanului
Indian ni;tc fructe giganticc, plutind deasupra valurilor asen-!,cnea
unor gcamandrtri vcrzi. In trccut, oamt'nii cumpirau crt attt' si
pietre prelioase acestc ,,nuci de mare", crezindu-le inzestrate cu
proprietlli miraculoase. $i azi, in unele muzee spaniole, sc mai
pistreazi ,,mumiilc" acestor fructe gigantice. Un trofeu de acr:st
gen se gase;te si la }luzcul Grldinii botanice din Bucure;ti.
- Taina lor a {ost dezvirluitS. atunci cind i;r arhipelagul Seychtl-
les din Oceanul Indian s-a t descopcrit doul mici insule. Pe {iLr-
murile lor pietroase cre;tea un neam de palmier, inalt de 30 m
;i impodobi t la virf cu un panag dc frunze. In amintirea acestor'
insule, oamcnii de ;tiinli l-au numit Lodoicea seychell,arunt sau
Lodoicea rnalediaica.
Vestitele ,,nuci de mare" sau ,,cocos de mare" nu erau altceva
decit fructele acestui palmier, impresionante prin dimensinnilc
lor. intr-adevir, o astfel de minge are un diametru de aproxirna-
tiv 50 cm ;i o greutate de peste 25 kg. Din simburele fructului se
pot face recipientc cu o capacitate de 7-8 I.

. f,tr'rspirdirea ulrna;ilor sil f..ce pe calca apci, fr.ur:tul ti-ansfor-
niirclu,sc intr-o mici. ambarcatirrn-e.
Llind
''ca se coaiilr, lapt.lc dini.r''tru ei .pir,rzi*clLi-si apa se
pri',fii.e intr-.n rnicz alb ctio bogatii coircr:ntraiic tic zalri.r si g'i-
s,'t,; i' nlri-r). ALitrrri tl,' j.rr', li:.rl Lrlrclcc dirr alir::-r , ,,,i,,rrrl 1-,irl.,* ,i
trsor ajritS" fi-uctirlui sa sr: nrcntjiri cleasuPi.a r.alrrri1r,i.. fLi a,;etragi
t^;l,lp, tll cc;nstitnie o preiioasi-r sribstanriL cb rerzcrr.:r pt,ntr-u c.rnbrion.
Asifci,
tllrnttlil E7r.,
.{,otloiL:t:a, lrir--hisi ctails in ,rorr,,.r'" ci cu provizii,
llrlir.rc cilliitori lrrni intregi ulli,ori }c cl!stante c1c -100{l--'1 doo 1..,-r,
i.': !1r'l.l' :1. l) l'...litl,,t l('!' ..:i;t:!ii 11,1i1,1,. , At,, tl..ri , .;r,l ili , ,tr,l f.tr.Li,t-
tt's'-: l:iirrcl,-
1.1" .qjr-Ijli,li1Ei_]j l'tr{iEl-A1_tr
I)lartt'lc <lt' rL1ri t'u liori au rrr'll.,it siL l.zoh,e irt nrcrJir.rl ior
Iiill tlr;-il o loar{r' t"r'iL lrt.oirlL'iniL lrirllotr'lnici, -.ri it.rtul.rlo ,l.,irius,rr."a
in stus r-u'1ic;ll a'ilriii',1utui t,rg:ilisin .i,r. . unr.,r pilti tlin el irr
i'"rllrrnite priioadt alr: r'ir:,tij..rsi{rl, poieniza:.,,a nLr poalt. ayca }oc
rl cit la ,rr.1:ralLta ap-ei, iar fruciLrl ii.cbuie sa-;i 1_i,11i31c,a f.cjs.,,1*
d. 11
.liLlt) pt' lriirdul rnl:l-tirri;.
Scu{nndare:l si ridirai'ca ia slrp'af;rta zrpci .ste reiilizati. c1e
arrirnale cr,r_ajutoiul nii.,'cirilor r..noi ,rryo,i. spr:ciale sau a rrembrc-
jr:i. I'la'tr:lc n-au ast{. I t1c o'srnr'. Elr tr.cbuie ol p.o..a.lr. o.,"-
i: ;;l: f .i"l'Ji J*::lil Tl,trJ ;;;' i ; ; .T' [:h]: ;i:, .l '.i il#].*;, ;
Li i:c;:1i2.'e.zi prin umpr{1,11ii tancuiilor- dt balast cu apii, iairicli_
r':,. u .la sltllr.,Li.itli fl1!1. ('lirjl!irir!-r.r iLpt.i tl:ii ;1,., sl,. in't.rp,.r.i s1r,_
( i rr,' ( u :tliltnrrti ponrpclor. Ca :r'r r,tj,iir iir ;,r iiili, l,rirr,.ijiiul srrl,_
'rt:L.iiruhli
folosit de olrlantir, nu iivclrl rhcit :,ii'1;rir.irn utriiuirri_a.-
i:ttiti 1't:lricuiaviit. rul?ev.is ), plarti'L ci'-r.uir.or-li iiiztstrata cu. un fr,tr
di'. riinritoar-r: q]asi cti c,rp,:aiii. Ar.'e:.tr. c.1pca.nc n1i servesc doar la
priuck'rt'a prirzii, clc au .-qj ioi'.rl ianr:Lrril r de balast aLe submarinului
{ inrl lriani:L a lrrtr'lili,.lLt, , ,|r.iinil,, iri i,rc,.r,,^ri ,,,,,,rii, a. t.,,_
piir",-'trt-'li'
.J91.
i3lqp.Tsc, irrr lJrrciii sr.'sil,ili isi picrcl pr-n1iriui.t.,.
{iJ:rlj'i)r'1;li{,ilii, ilL.ind a];l *,i palr-riirJi irr ,,.,,1,'. iri irrt,,in,.,il ll1i.i( u_
ij :rt.. it:Jl,'rrn:t.i.L. ;';;111i,s s,,. .i('llllndar. ],, i.i.,.ol,rrI lri j, r,rltLi {lu1Ll,
call in,mocl o.bi;rmit sc inaita dt'asupr.a a.1-, i, ,[1.'ri.,s. l',ius,., t,agilti
s1:r L'adir-ic mir:ile cirmlrutc'cu s,,nrinl,,, ciLrc i,ri rloi"facc r,-,ra.rl ,1"
iaiiii pc {ilndlri rrriastinii.
(-'in slrtrrlai:in s:irl rw:.i di,gral,ii un batis,'-..rf r.t'gt;tu.l nLr rnai puiin
if i'
";"';r.l
r rrr -r r'lL-ra*'i,1, -,,r:-: . rlr'r)-ir.i .i , iirli,rrrt-.1 ' .,1ri 1 it,l., j,'ri
)t,t!ttti:: ). Ami,i'lc n..Lmiri, aparcnt cotrtla.tLicrtorii, sint pcrfcct j,l: L;
lrr;rlr', iiccare pentru o etapi dirr cvoiutia fructului. I-a ilit:cpirt,
,,,,1r1r-it rle un invclig verde destul c1e gi:os, fructul pare o castauir.
lrrrr'lisr.rtr irr:Lprcunil cu plutitorii dc ia baza lrunzei ii serrte.cc ca ttn
,,rlrrt: dr.l salvarc: i1 ugurcazl cit tinip sc dezvolti" sirrninfa, t'elri,.',
J,'ila.tl dc pianta-rnami. Cind fmctul s-a copt, fringhia de lcgilrrr:,.
:.( r.1lpe, iar invelirrul vcrdc, fls-scompus de apir, sc dcsprindc scotiirtl
1,, ,vr alL Fal l( a ilmnoasi, ncagri ca abanoittl. cu pati'tr glliirrpi
:r:rcrii,iti si- cu tin rnic cliept'ng. ingrcuiat cle miczul c-omp19t 1]
lrr';rnitor,'fructrrl cade pc fundul blltii, nndc ancotele glinrpiior il
lixca.zl trainic, pizindu-l in acclagi timp dc gtira pcrctiior.
Ratisca{ui icrneazi in adincuri. fililnilriara, ridircioal'a inlpirrS-c
clrepc'ngul si se prinrlc dr: mil. Cind plantrita a corlst-rmat i;rtlt:liig:r
snl,,irtanti cle rciervi, batisfcra se usurcazir ;i inct-'pe sil se inrtlllr,
1:r,rmitinrl frunzrilitcLor si scape din inchisoarelr t1e abanos p-ilt
ijt'schizltr-rra chcpurgrLlui alezat astfcl intr-o pozilit: mai favorairiliL.
Ie;it la suprafala apei, batiscraful lcmnos se,la"si purta"t tlt:
cril'r,nti ;i cliiidorcstc ca o epavii, c;uinci uneoli la tirrliul rn.-irui"
15. GALEIiA CU i'iNZ!]
Mir_rile calcle sint populate crr milioanc cle si{onofcrc, nre'irutlte
anintair: m.zrrini: cLc cilciar-ea smaragdului sati albastrc-:t;'-tiiii, cltl-i:
lormcazir hrana favt:riti a cctacectror.
principalele specii de sifonofore
-
ailimalc cartLil.ore
-
qiilt
Vellela ;:' PItl'54trr''
vellela, de culoare albastrl-aurie sart terzLtic, seamiiti crl o
itcrnitir cornoasi care inconjoari. o pernifi de aer, pr-evizuli i:r
i"i-l"l inlerioar1 cu tentac*le scu'te care prind cu putere pc;1ii
1i.,1 ."
"tcrtureazir
in apror-'icrca lor. Physalia,la fcl cle coloratir si
oi"-ite popular ,,gai.ri", ];rin anaic,lic 9u .galel!l"" -
coribiilc
,"li.frltiiii ;i evuiui mecliu _- e alcitujt1 tot din o veziculi rit:
su-stentalie, inconjurata insi de o danteli dc tentacrile, dintre cartr
sc detagea"e unul foarte lting (aproape 20 m), care ii servc;te ritr
cirnrl, cit gi ca momcalZr., intrucit este dotat cu cro;ete perctttant' ,
prise in lcgirturl cu mici l'czervoarc dc vc:rin, pcriculos ;i pe'tr' c'n'
Atit v ellt:la cit ;i P/r,r,sa lia si:nl inzestrate crl mai rnnltc dispozi-
tivc de securitatc. ce1 mai ciudat este un vli inait ;i subtire form:rt
din chitina, care bari:azil oblic vczica inotltoare. virtru1 are folt]ra
40
4l

urllii ,S {oarte alungit. E1 le permite sl navigheze impotriva vin-
tulrri, iar Vell'ela poate chiar sl-;i schimbe directia cu virrtul in fa!i.
Rirtlcitoarea lor existen{i cu ,,pinze}e" desflcute se desfigoard.
in largul mlrii; ele nu esueazh. rriciodati pe plaji. De;i sint ingrlml-
dite din caLlza furtunilor pe suprafete mici, ele nu sint supuse Ia
infcmetare, deoarece se imprigtie luind dircc{ii diferite dupl con-
frgura{ia vilurilor, care Ie oricnteaz5. fie spre drcapta, fie spre
stinga. La capS.ttil acestei navigafii, ;i unele, si altele se regesesc
la t'arit'ra vinturilor.
16. SCOICII-E PLIXIBARETE
nlulli oamcni ;i-au ficut pirrcrca grc;ita cir scoicilc ar fi printre
cele mai serd;ntarc animale din lurnc. I)in cauza adaptarii peri.tru
via{a pasivii, precum ;i din cauza faptului c6 pe fundul bazinului
acvatic varialiile de temperaturi sint foarte mici, pini acum circa
20 de ani s-a crezut ci. scoicile in stare adulti nu se deplaseazi,
rispindirca speciei fiind asiguratl numai in stadiul larvar, prin
larve numite glochitlii.
Allturi de ci.(iva cerceti.tori strlini, zoologii romAni au meritul
dc a fi descoperit migratiile de. toamni ;i de primivar5. ale scoicii-de-
bzlta (Anod.onta cn,gnto.) . In lunile de toamni si iarnl, aceste
scoici sc string in cantitali uria;e la rnalul girlclor, la o adincime de
pinir la I n; de unde, in lu-na mai, se dt-'plaseaz[ spre mijlocul apei.
ln iunie se rlspindesc pe toati porliunca inurxlabiii, pe distanfe
de rnai bine de 1 km, ca in luna noiembrie sl le gisim din nou pe
nralul girlelor, la o adincimc de 0,60-0,80 m.
S-a stabilit cii nici gradul de oxigenare gi nici varialiile de
tcnlperaturi nu determini migralia scoicilor. Ele se ingrlmldesc
in hinile octomblie ;i noiembrie La rnal, deoarece in aceasti perioadl
arr: loc fecundafia. Dacl indivizii s-ar gitsi rispindili pe distanfe
prca mari, fecundalia s-ar {ace foarte greu sau deloc. Fiirrd aglome-
ia!i, numlrul sperrnatazoizllor crcgte pe unitatea de volum de apd'
si astfel fecundafia e asigurati.
Primlvara, scoicile migreazi pe distanle gnari tn cS.utare de
hraul. Apa revirsatd, terenurile inundabile, avind o adincime miel
se fncllze;te u;or si devine prielnicl dezvoltirii rnicroorganisnrelor,
hrana obi;nuiti a scoicilor care se deplaseazi din girie in terenurile
inundabile.
17. ARMATELE TXTUXNNICULUI
Abia in deceniul opt al secolului nostru, cind, datorit5. perfec-
tioniirii imersiunii 9i filmlrilor subacvatice lumea ,,t5.cerii" si-a
<lczvlluit tainele, s-a putut afla de una din cele mai siranii si *ne
organizate cllltorii din adincuri, aceea infiptuiti de languste, an
dc: an, clupl prima furtuni de iarnl.
Langustele (Pali.trurus)
-
l'aci tiritori
-
sint, alituri de ho-
mari, ,,uriasii" crustaceelor, mlsurind pinl la o jumS"tate de mttru
lungime ;i 5 kg grcutate.
Degi pescuite ;i consumate de multi vreme in cantitiili inclns-
triale, viala langustelor era inconjurati de mister.
Neastimplratul comandant J.Y. Cousteau, un adevirat Nep-
tun modern al mirilor ;i oceanelor', ^le-a fd.cut cunoscut si ne-a
rclevat pe citeva pelicuie senzalionale uimitoarea ,,cruciadi"
a langustelor care, dup[ ce ;i-au efectuat ciclui de reproducere,
se string la un semnal ;i pornesc in mar; nuplial spre locurile caldc
unde femelele vor depune ou[le. ]'Iarele oceanolog francez a stuciiirt
o specie dc trangtistl (Palinwrws argws) care anual stri.bate urr
impresionant drum submarin prin canalul Yucatan. Aparatele de
filmare au stirprins ceca ce nimeni nu putea vedea de la suprafala
apei: mlr;iluiiea pe fundul oceanului a unor coloane de sute de mii
de languste care, la add.postul intunericului, inaintau ca o uriasi
armati, pe tS.cute ;i intr-o ordine desivir;iti.
Privitl de la o anumitl distanll, aceasti masi mi;citoare
pare o imensi pldure de antene agitate in toate direcfiile.
Coloanele cuprind giruri perfect sincronizate formate din 2-3
pinl la 200 de exemplare, avind in frunte un conducltor. Acesta
deschide drumul, iar dupi ce obosegte este imediat inlocuit.
Contactul intre ;iruri, deci unitatea coloanei, este asiguratS.
cu ajutorul cozilor ;i antenelor. Rindul din spate piplie in perma-
nen!-l cu antenele cozile celor din fa![. Ariergarda coloanei, for-
mati din exemplare viguroase si experimentate, are griji si adune
gi si readuci in coloani pe cei riticili.
Atunci cind sint atacate, langustele se aseazi in cerc si indreap-
ti antenele ameninlltoare ca fi;te sulile 'spre du;mari. Ca ;i in
migraliile terestre, pierderile sint de obicei mari, langustele avind
destul de mulli dugmani: pe;tii ripitori gi mai ales omul. Indiferent
de masacrele ce pot avea loc, supravieluitoriimerg mai departe gi
flri govlire spre lintd, inaintind cu o regularitate aproape de
ilretronom 8 km Pe qi.
42
43

Opris, Tudor - Bios (vol.1)

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (6)

Similar to Opris, Tudor - Bios (vol.1)

Similar to Opris, Tudor - Bios (vol.1) (20)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Opris, Tudor - Bios (vol.1)