SlideShare a Scribd company logo

Stefan luchian si_georges_de_feure_notat

Rebel
Rebel
RebelOwner at Rebel

Stefan luchian si_georges_de_feure_notat

Stefan luchian si_georges_de_feure_notat

1 of 4
Download to read offline
DOSar: ArT NOUVEAU ÎN FEL ŞI CHIP
Antichităţi România
40
Ştefan Luchian
şi Georges de Feure.
Notaţii despre original, replică, interpretare în creaţia Art Nouveau
Cu rare excepţii, creaţia laică Art Nouveau
şi pictura murală bisericească din anii
începuturilor plastice ale lui Ştefan Luchian
(1868-1916) au fost frecvent ignorate sau
minimalizate de unii critici, „grăbiţi” să ajungă
la perioada „definitorie” a operei, aceea prin
care artistul a racordat pictura românească
la postimpresionism. Tocmai de aceea,
revizitarea operelor sale de tinereţe cu un ochi
proaspăt este un demers necesar şi – după
cum încearcă să releve acest eseu – generator
de surprize.
Am în vedere, mai exact, anii 1898-1901,
când Luchian, împreună cu Constantin
Artachino (1870-1954), pictează bisericile-
catedrală din oraşele Alexandria şi Tulcea,
precum şi biserica Brezoianu din Bucureşti (cf.
Jacques Lassaigne, Ştefan Luchian/ed. a III-a,
trad., prefaţă, note, cronologie şi antologie de
ilustraţii de Theodor Enescu/, Ed. Meridiane,
Bucureşti, 1994, p. 49), interval ce coincide cu
faza Art Nouveau din creaţia artistului.
Luchian s-a familiarizat de timpuriu cu
estetica Jugendstil/Art Nouveau, fiindcă în
vremeastudiilorsaleînstrăinătate–laMünchen
(1889-1891), la Akademie der Bildenden Künste,
cu prof. Johann Caspar Herterich, şi la Paris
(1891-1893), la Académie Julian, cu
W. Bouguereau şi Tony Robert-Fleury – acest
curent,peatuncioavangardăamodernismului,
era în plină efervescenţă.
StilisticaArtNouveauseremarcăemblematic
înseriaalegoricăacelorpatruAnotimpuripictate
de Luchian în 1901, pentru casa moşierului
şi omului politic Victor Antonescu, la acea
vreme ministru al Justiţiei. Singura lucrare pe
care o mai putem admira astăzi este Primăvara
– ulei pe pânză de format semicircular, aflat
în colecţia Muzeului Naţional de Artă al
României. Adevărată emblemă a MNAR,
imaginea acestei picturi ne întâmpină pe site-
ul oficial al muzeului (www.mnar.arts.ro).
Celelalte trei tablouri din amintita serie ne sunt
cunoscute astăzi doar din câteva schiţe păstrate
la Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei
Române, la MNAR şi în colecţii particulare.
Aspect semnificativ, în creaţia lui
Luchian, seria Anotimpurile nu reprezintă nici
singurul, nici primul demers de factură Art
Nouveau, având cel puţin două precendente:
în panourile decorative executate în 1898
pentru frontispiciul dispărutului Palat al
Funcţionarilor Publici (ce era situat în Piaţa
Victoriei din Bucureşti), „cu o alegorie inspirată
de Puvis de Chavannes şi de noul Jugendstil” (Petru
Comarnescu, Luchian /ed. a II-a/, Bucureşti,
Ed. Tineretului, 1965, p.172), respectiv în
tentativa, nereuşită, din 1900 de a contracta
lucrările de zugrăvire ale Palatului Dinu
Mihail, actualmente sediul Muzeului de Artă
din Craiova (Cf. Roman Ialomiţeanul/I. L.
Georgescu, „Zugravi care au pregătit apariţia
picturii laice şi maeştri ai picturii laice, zugravi
de biserici”, în Biserica Ortodoxă Română, An
XCVII/1979, nr. 9-12, p. 1150).
Influenţa Art Nouveau existentă în seria
Anotimpurilor a fost menţionată de majoritatea
exegeţilor lui Luchian, dar niciunul nu a
identificatsursadirectă.Singurulcareapomenit,
oarecum ezitant, despre „corespondenţe cu stilul
Art Nouveau în felul cum a fost ilustrat el de Mucha,
Chéret, Jane Atché şi îndeosebi Georges de Feure” a
fost Paul Constantin (Arta 1900 în România,
Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972, p. 137).
Informaţia pe care o aduc în premieră
în acest eseu este aceea că tabloul Primăvara
(fig.1) şi schiţele celorlalte trei „anotimpuri”
sunt replici aproape fidele ale unei serii de
patru lucrări în guaşă executate în 1899 de
Georges de Feure (pseudonimul artistului
DOSar: arT NOUVEaU ÎN FEL ŞI CHIP
Antichităţi România 41
francez, de descendenţă olandeză după tată
şi belgiană după mamă, Georges Joseph
van Sluÿters /1868-1943/). Tipogravate în
1900 la atelierul Goupil din Paris, ele au fost
reproduse în luna februarie a aceluaşi an –
sub titlul generic Figură de femeie între flori – în
revista Le Figaro Illustré. Însoţeau un articol
semnat de Henri Frantz pe o temă la zi în
societatea europeană a vremii – „la femme”.
(cf. Martin Battersby, Art Nouveau, Hamlyn
Publishing Group, Hamlyn House, Feltham,
Middlesex, 1969, p. 40).
Este puţin probabil ca Luchian să fi văzut
lucrările originale ale lui de Feure, dar trebuie
că,înversiuneamultiplicăriitipografice,acestea
i-au parvenit cumva şi pictorului nostru, care
le-a adaptat formatului semicircular. Ar fi
interesant de ştiut dacă alegerea ca sursă de
inspiraţie a lui Georges de Feurei-a aparţinut
lui Luchian sau a fost dictată de gustul
comanditarului, Victor Antonescu. Din
păcate, nu am găsit încă dovezi în acest sens.
Lucrarea lui de Feure „transpusă” de
Luchian în Primăvara se intitula iniţial
Fig. 1 Ştefan Luchian, Primăvara, 1901. Panou decorativ; ulei/pânză, 96,5 x 143 cm
© Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti
Fig. 2 Georges de Feure, Figură de femeie între flori
Tipogravură Goupil, 1900, 23 x 34 cm
Tiraj contemporan. Colecţie privată
Fig 3. Georges de Feure, Figură de femeie între flori
Tipogravură Goupil, 1900, 23 x 34 cm
Tiraj contemporan. Colecţie privată
DOSar: ArT NOUVEAU ÎN FEL ŞI CHIP
Antichităţi România
42
Expérience ou Vice/Experienţa sau Viciul (fig.
2) şi făcea pandant cu cea numită Innocence
ou Vertu/Inocenţa sau Virtutea (fig. 3). Cele
două guaşe originale se află acum în colecţia
George Encil (Freeport, Bahamas). După
spusele lui Ian Millman, principal exeget
al operei lui Georges de Feure, acestea „se
bazau pe imaginile contrastante dintre mediul urban
şi cel rural, expresia facială şi gestică, simbolismul
florilor etc.”, dar împreună cu celelalte două
guaşe „constituiau negreşit un grup unitar” (Ian
Millman, Georges de Feure 1868-1943, Zwolle,
Ed. Waanders Uitgevers, 1993, p. 56/catalog
al expoziţiei restrospective omonime de la
Van Gogh Museum, Amsterdam, 26.11.1993-
13.02.1994/). Cu excepţia Inocenţei, în care
chipul feminin se proiectează pe un peisaj
rustic, celelalte trei au ca fundal o „scenă de
canal”, sugerând că locul de desfăşurare ar
fi Bruges, oraş în care de Feure a locuit la
mijlocul anilor 1890 şi care „a făcut subiect al
seriei sale de litografii ‹Bruges mystique et sensuelle›
iar, ca scenă a acţiunii romanului lui Rodenbach
‹Bruges la Morte›, i-a inspirat lui de Feure alte
câteva lucrări” (Ibidem). În acest sens, scena cu
două personaje de pe marginea canalului din
fundalul Experienţei (în dreapta-sus) ar ilustra
crima cu care se finalizează relaţia amoroasă a
celor doi protagonişti ai romanului (văduvul
Hugues Viane, atras de asemănarea tinerei
actriţe Jane Scott cu fosta sa soţie, ajunge în
final să o sugrume). Pe de altă parte, observă
Millman, ca şi în picturile simboliste timpurii
ale lui de Feure, aici „fundalul funcţionează ca
proiecţie a gândurilor şi păcatelor femeii, dar pe când în
lucrările anterioare perversitatea interioară şi natura
malefică a femeii erau exprimate printr-un profil ascuţit
şi îndrăzneţ, acum aceste trăsături sunt deghizate sub
masca frumuseţii ei superficiale” (Ibidem).
Nu pot aprecia în ce măsură aceste sensuri
iniţiale s-au păstrat – la distanţă de un an −
în varianta reprodusă în Le Figaro Illustré, dar
consider că ele au dispărut în lucrarea lui
Luchian. Pictorul român a mizat în principal
pe efectul decorativ al tabloului, eliminând
elementul anecdotic (cele două personaje
de roman din fundal). Mai mult, atmosfera
tenebroasă a fundalului pe care se proiectează
chipul femeii din prim-plan (în partea stângă)
în guaşa lui de Feure, în consonanţă perfectă
cu scena morţii, a fost înlocuită în tabloul lui
Luchian cu un albastru de cer senin, acordat
prin contrast caloric cu roşurile, rozurile şi
oranjurile calde, scăpărătoare ale decorului
vegetal luxuriant ce-nconjoară aici figura
feminină singularizată. De altfel, în versiunea
lui Luchian elementele florale sunt amplificate
în partea stângă a tabloului, tinzând să ocupe
locul personajelor din planul secund al lucrării
lui de Feure. Tot la nivelul limbajului plastic,
Luchian a accentuat în Primăvara caracterul
pictural prin vibraţia culorii, renunţând la
conturul grafic ferm şi la tentele plate din
Experienţa lui de Feure.
O altă diferenţă semnificativă se poate
observa în privinţa chipului personajului
central, exprimând la de Feure „perversitatea
femeii fatale”, iar la Luchian mai degrabă
o anumită melancolie şi inocenţă. În mod
paradoxal, lucrarea pictorului român se
apropie astfel mai mult de sensul iniţial al
celeilalte guaşe a lui de Feure − Inocenţa sau
Virtutea − opusă semantic celei care i-a servit
drept sursă de inspiraţie Primăverii. Cu toate
diferenţele de viziune semnalate, pictura lui
Luchian păstrează în mod manifest trăsăturile
Art Nouveau, definitorii pentru lucrarea-sursă
a artistului francez.
În aceste condiţii, Primăvara lui Luchian
poate fi considerată o replică a Experienţei lui
Georges de Feure, în sensul pe care esteticianul
Gheorghe Achiţei îl atribuia termenului:
„Replica ar constitui forma realizată (…) prin
prelucrarea directă a materialului de către artist,
în spiritul unei forme anterioare [originalul],
aceasta devenind mai degrabă pretext pentru noua
formă, nefiind necesar să i se respecte toţi parametrii
şi toate datele” (Gheorghe Achiţei, Frumosul
dincolo de artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988,
p. 69 - subl. E. A.).
În economia acestui eseu nu mi-am propus
să epuizez complexa relaţie paradigmatică
original-replică-interpretare, care poate face
obiectul unei discuţii estetice aparte. Ţin însă să
precizez că, în opinia mea, lucrarea lui Luchian
se apropie mai degrabă de sensul contemporan
DOSAR: ART NOUVEAU ÎN FEL ŞI CHIP
Antichităţi România 43
al „interpretării” unei alte opere de artă,
printr-un proces deliberat de eliminare/
adăugare a unor elemente plastice, reflectând
astfel personalitatea distinctă a creatorului.
Cred, aşadar, că informaţiile menţionate mai
sus nu diminuează cu nimic valoarea artistică a
Primăverii lui Luchian, ci contribuie la stabilirea
unui adevăr istorico-artistic.
Nu în ultimul rând, ar fi de subliniat că
influenţa Art Nouveau din pictura laică a lui
Luchian s-a răsfrânt şi în pictura sa murală
bisericească. Dintre cele trei ansambluri
murale religioase menţionate ceva mai
sus, singurul care ne-a parvenit (deşi cu
intervenţii ulterioare) este cel de la Catedrala
din Alexandria. Celelalte două ansambluri
murale au fost distruse din motive diferite:
Biserica Brezoianu a fost demolată în timpul
regimului comunist, iar Catedrala Sf. Nicolae
din Tulcea a fost repictată integral, în stil
academist, în primul deceniu al secolului 20
(1905-1906) de către Dimitrie Marinescu, a
cărui pictură a fost restaurată relativ recent
(2008). Luchian şi Artachino au semnat
contractul cu Primăria din Alexandria la 1 mai
1898, pictura catedralei fiind recepţionată în
acelaşi an, mai întâi de o comisie a Primăriei,
la 26 octombrie, apoi de una de la Bucureşti, la
8 noiembrie. În urma cutremurului din 1940,
turla Catedralei din Alexandria a fost refăcută
şi apoi repictată, în 1944, de Artachino
împreună cu pictorul local Ştefan Panciu, iar
între 1975-1979 întreaga pictură a fost spălată
şi au fost adăugate picturi noi, pentru ca între
1984-1986 ea să fie restaurată şi refăcută
parţial de Voicu Pascu din Alexandria (cf. Ioan
Spiru, „Activitatea lui Luchian şi Artachino ca
pictori de biserică”, în Studii şi cercetări de istoria
artei, nr.1, tom 13, 1966, p. 270). Astăzi, toate
acestea îngreunează analiza picturii bisericeşti
a lui Luchian.
Executată în tehnica uleiului, pictura
murală a Catedralei din Alexandria ilustrează
stilistic o viziune de sinteză a celor două
mari tendinţe conturate la sfârşitul secolului
19 în pictura bisericească românească: cea
realist-academistă şi cea neobizantină, aici în
ipostaza pe care o numesc „variantă hieratică
a Art Nouveau”. Inflexiuni ale Artei 1900 se
pot decela, de exemplu, în reprezentarea Deisis
– prin tipul de stilizare şi ornamentica tronului
– şi în cea a Sf. Luca – prin arabescurile
vegetale descriind sinusoide ce înconjoară
cadrul cvadrilob. (fig. 4 şi 5).
*
În concluzie, dimensiunea Art Nouveau,
prezentă atât în creaţia laică, cât şi în
cea bisericească a lui Luchian, îl înscrie
pe pictor în istoria artei româneşti – pe
lângă statutul bine definit de „părinte” al
postimpresionismului (cu un decalaj de câteva
decenii faţă de afirmarea acestui curent în
Franţa) – ca pe un creator ale cărui începuturi
au stat sub semnul unui deplin sincronism cu
modernitatea europeană a vremii sale, marcată
decisiv, la graniţa secolelor 19-20, de estetica
Art Nouveau.■
dr. Eduard ANDREI
Fig. 4 Ştefan Luchian, Constantin Artachino,
Deisis , c. 1898-1899 - Catedrala din Alexandria
Fig. 5 Ştefan Luchian, Constantin Artachino,
Sf. Evanghelist Luca, c. 1898-1899 - Catedrala din Alexandria

Recommended

Arta poetica prezentare_profesor
Arta poetica prezentare_profesorArta poetica prezentare_profesor
Arta poetica prezentare_profesorliliionela
 
Proiect educatie muzicala
Proiect educatie muzicalaProiect educatie muzicala
Proiect educatie muzicalaRadu Anca
 
0 romantismul
0 romantismul0 romantismul
0 romantismulSergiuli
 
Realismul
RealismulRealismul
RealismulLunaXx
 
Studiu de caz:Curente literare si culturale
Studiu de caz:Curente literare si culturale Studiu de caz:Curente literare si culturale
Studiu de caz:Curente literare si culturale Oana Merfea
 
Razvan Tupa Poetici Relationale Pt Sdu
Razvan Tupa Poetici Relationale Pt SduRazvan Tupa Poetici Relationale Pt Sdu
Razvan Tupa Poetici Relationale Pt Sdurazvan tupa
 

More Related Content

What's hot

Simbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenesc
Simbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenescSimbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenesc
Simbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenescMioara Cimpan
 
Curentul artistic Romantism
Curentul artistic RomantismCurentul artistic Romantism
Curentul artistic Romantismmihaela82
 
Romantismul european - ghitescu andreea
Romantismul european - ghitescu andreeaRomantismul european - ghitescu andreea
Romantismul european - ghitescu andreeaAndie Smile
 
Despre pictura si simtire
Despre pictura si simtireDespre pictura si simtire
Despre pictura si simtireAndrei Popa
 
Romantismul
RomantismulRomantismul
Romantismulalyyex
 
Evoluția culturii limbei române
Evoluția culturii limbei româneEvoluția culturii limbei române
Evoluția culturii limbei româneDumitru Maros
 
Diversitate tematică și stilistică în opera marilor clasici
Diversitate tematică și stilistică în opera marilor clasiciDiversitate tematică și stilistică în opera marilor clasici
Diversitate tematică și stilistică în opera marilor clasiciCristiana Temelie
 
Simbolismul
SimbolismulSimbolismul
SimbolismulMurariu
 
In dulcele stil clasic -Nichita Stanescu
In dulcele stil clasic  -Nichita StanescuIn dulcele stil clasic  -Nichita Stanescu
In dulcele stil clasic -Nichita StanescuAna-MariaPopescu
 
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasiciDiversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasiciMares Stefan
 
Impresionismul in pictura
Impresionismul in picturaImpresionismul in pictura
Impresionismul in picturamihaela82
 
Realismul in arta vizuala si pictori realisti
Realismul in arta vizuala si pictori realistiRealismul in arta vizuala si pictori realisti
Realismul in arta vizuala si pictori realistimihaela82
 
Rusu, Liviu - Eseu despre creatia artistica
Rusu, Liviu - Eseu despre creatia artisticaRusu, Liviu - Eseu despre creatia artistica
Rusu, Liviu - Eseu despre creatia artisticaRobin Cruise Jr.
 
Alecsandri vasile muntele de foc (aprecieri)
Alecsandri vasile   muntele de foc (aprecieri)Alecsandri vasile   muntele de foc (aprecieri)
Alecsandri vasile muntele de foc (aprecieri)Grama Violeta
 
Post Impresionismul
Post ImpresionismulPost Impresionismul
Post Impresionismulmihaela82
 
G. bacovia completare
G. bacovia completareG. bacovia completare
G. bacovia completareramonavisan
 

What's hot (18)

Simbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenesc
Simbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenescSimbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenesc
Simbolismul european cimpan mioara colegiul militar campulung moldovenesc
 
Curentul artistic Romantism
Curentul artistic RomantismCurentul artistic Romantism
Curentul artistic Romantism
 
Romantismul european - ghitescu andreea
Romantismul european - ghitescu andreeaRomantismul european - ghitescu andreea
Romantismul european - ghitescu andreea
 
Despre pictura si simtire
Despre pictura si simtireDespre pictura si simtire
Despre pictura si simtire
 
Romantismul
RomantismulRomantismul
Romantismul
 
Evoluția culturii limbei române
Evoluția culturii limbei româneEvoluția culturii limbei române
Evoluția culturii limbei române
 
Renasterea
RenastereaRenasterea
Renasterea
 
Diversitate tematică și stilistică în opera marilor clasici
Diversitate tematică și stilistică în opera marilor clasiciDiversitate tematică și stilistică în opera marilor clasici
Diversitate tematică și stilistică în opera marilor clasici
 
Simbolismul
SimbolismulSimbolismul
Simbolismul
 
In dulcele stil clasic -Nichita Stanescu
In dulcele stil clasic  -Nichita StanescuIn dulcele stil clasic  -Nichita Stanescu
In dulcele stil clasic -Nichita Stanescu
 
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasiciDiversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
 
Impresionismul in pictura
Impresionismul in picturaImpresionismul in pictura
Impresionismul in pictura
 
Realismul in arta vizuala si pictori realisti
Realismul in arta vizuala si pictori realistiRealismul in arta vizuala si pictori realisti
Realismul in arta vizuala si pictori realisti
 
Rusu, Liviu - Eseu despre creatia artistica
Rusu, Liviu - Eseu despre creatia artisticaRusu, Liviu - Eseu despre creatia artistica
Rusu, Liviu - Eseu despre creatia artistica
 
Alecsandri vasile muntele de foc (aprecieri)
Alecsandri vasile   muntele de foc (aprecieri)Alecsandri vasile   muntele de foc (aprecieri)
Alecsandri vasile muntele de foc (aprecieri)
 
Post Impresionismul
Post ImpresionismulPost Impresionismul
Post Impresionismul
 
G. bacovia completare
G. bacovia completareG. bacovia completare
G. bacovia completare
 
George bacovia proiect
George bacovia  proiectGeorge bacovia  proiect
George bacovia proiect
 

Similar to Stefan luchian si_georges_de_feure_notat

dokumen.tips_note-i-documente-istoria-arteiro-multf-vreme-perioada-n-care-a-a...
dokumen.tips_note-i-documente-istoria-arteiro-multf-vreme-perioada-n-care-a-a...dokumen.tips_note-i-documente-istoria-arteiro-multf-vreme-perioada-n-care-a-a...
dokumen.tips_note-i-documente-istoria-arteiro-multf-vreme-perioada-n-care-a-a...arenake
 
Teodor burada
Teodor buradaTeodor burada
Teodor buradaIoan M.
 
Eminescu - un veac de nemurire
Eminescu - un veac de nemurireEminescu - un veac de nemurire
Eminescu - un veac de nemurireBiblioteca Fagaras
 
Charles baudelaire jurnale-intime
Charles baudelaire jurnale-intimeCharles baudelaire jurnale-intime
Charles baudelaire jurnale-intimecristianionascu5
 
Samson flexor
Samson flexorSamson flexor
Samson flexorCoffemoka
 
-Interpretare-poezia-Plumb
-Interpretare-poezia-Plumb-Interpretare-poezia-Plumb
-Interpretare-poezia-PlumbDariusMarcu1
 
Tema viziunea-despre-lume-tudor-arghezi1
Tema viziunea-despre-lume-tudor-arghezi1Tema viziunea-despre-lume-tudor-arghezi1
Tema viziunea-despre-lume-tudor-arghezi1escape719
 
Frances a. yates iluminismul rozicrucian
Frances a. yates iluminismul rozicrucianFrances a. yates iluminismul rozicrucian
Frances a. yates iluminismul rozicrucianGeorge Cazan
 
Inliniedreapta.net frumusetea si-profanarea (roger scruton)
Inliniedreapta.net frumusetea si-profanarea (roger scruton)Inliniedreapta.net frumusetea si-profanarea (roger scruton)
Inliniedreapta.net frumusetea si-profanarea (roger scruton)ÎnLinieDreaptă
 
Canetti, elias limba salvata (ed. dacia, 1984) - ctrl
Canetti, elias   limba salvata (ed. dacia, 1984) - ctrlCanetti, elias   limba salvata (ed. dacia, 1984) - ctrl
Canetti, elias limba salvata (ed. dacia, 1984) - ctrlRobin Cruise Jr.
 

Similar to Stefan luchian si_georges_de_feure_notat (20)

Pictura germana
Pictura germanaPictura germana
Pictura germana
 
dokumen.tips_note-i-documente-istoria-arteiro-multf-vreme-perioada-n-care-a-a...
dokumen.tips_note-i-documente-istoria-arteiro-multf-vreme-perioada-n-care-a-a...dokumen.tips_note-i-documente-istoria-arteiro-multf-vreme-perioada-n-care-a-a...
dokumen.tips_note-i-documente-istoria-arteiro-multf-vreme-perioada-n-care-a-a...
 
Constantin brancusi
Constantin brancusiConstantin brancusi
Constantin brancusi
 
Colecţia cărţii de artă.
Colecţia cărţii de artă.Colecţia cărţii de artă.
Colecţia cărţii de artă.
 
Elena CRISTIAN, Svetlana CECAN. Promovarea diversităţii : publicaţii din dome...
Elena CRISTIAN, Svetlana CECAN. Promovarea diversităţii : publicaţii din dome...Elena CRISTIAN, Svetlana CECAN. Promovarea diversităţii : publicaţii din dome...
Elena CRISTIAN, Svetlana CECAN. Promovarea diversităţii : publicaţii din dome...
 
arta medievală.pptx
arta medievală.pptxarta medievală.pptx
arta medievală.pptx
 
Teodor burada
Teodor buradaTeodor burada
Teodor burada
 
Eminescu - un veac de nemurire
Eminescu - un veac de nemurireEminescu - un veac de nemurire
Eminescu - un veac de nemurire
 
Charles baudelaire jurnale-intime
Charles baudelaire jurnale-intimeCharles baudelaire jurnale-intime
Charles baudelaire jurnale-intime
 
Arta plastică din Basarabia
Arta plastică din BasarabiaArta plastică din Basarabia
Arta plastică din Basarabia
 
Samson flexor
Samson flexorSamson flexor
Samson flexor
 
Cubismul
CubismulCubismul
Cubismul
 
-Interpretare-poezia-Plumb
-Interpretare-poezia-Plumb-Interpretare-poezia-Plumb
-Interpretare-poezia-Plumb
 
Tema viziunea-despre-lume-tudor-arghezi1
Tema viziunea-despre-lume-tudor-arghezi1Tema viziunea-despre-lume-tudor-arghezi1
Tema viziunea-despre-lume-tudor-arghezi1
 
Nicolae grigorescu
Nicolae grigorescuNicolae grigorescu
Nicolae grigorescu
 
Frances a. yates iluminismul rozicrucian
Frances a. yates iluminismul rozicrucianFrances a. yates iluminismul rozicrucian
Frances a. yates iluminismul rozicrucian
 
Inliniedreapta.net frumusetea si-profanarea (roger scruton)
Inliniedreapta.net frumusetea si-profanarea (roger scruton)Inliniedreapta.net frumusetea si-profanarea (roger scruton)
Inliniedreapta.net frumusetea si-profanarea (roger scruton)
 
Mihail Grecu prezentare - elaborata de Svetlana Miron, sef serviciu "Arte s...
Mihail Grecu  prezentare - elaborata de  Svetlana Miron, sef serviciu "Arte s...Mihail Grecu  prezentare - elaborata de  Svetlana Miron, sef serviciu "Arte s...
Mihail Grecu prezentare - elaborata de Svetlana Miron, sef serviciu "Arte s...
 
Canetti, elias limba salvata (ed. dacia, 1984) - ctrl
Canetti, elias   limba salvata (ed. dacia, 1984) - ctrlCanetti, elias   limba salvata (ed. dacia, 1984) - ctrl
Canetti, elias limba salvata (ed. dacia, 1984) - ctrl
 
El Greco
El GrecoEl Greco
El Greco
 

More from Rebel

Plutarh - Vieti paralele - vol.5 (Editia 1960) - scan.pdf
Plutarh - Vieti paralele - vol.5 (Editia 1960) - scan.pdfPlutarh - Vieti paralele - vol.5 (Editia 1960) - scan.pdf
Plutarh - Vieti paralele - vol.5 (Editia 1960) - scan.pdfRebel
 
Grosu, Eugenia - Tainele creierului uman
Grosu, Eugenia  - Tainele creierului umanGrosu, Eugenia  - Tainele creierului uman
Grosu, Eugenia - Tainele creierului umanRebel
 
Cennini, Cennino - Tratatul de pictura
Cennini, Cennino - Tratatul de picturaCennini, Cennino - Tratatul de pictura
Cennini, Cennino - Tratatul de picturaRebel
 
Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului (la clasele i iv)
Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului (la clasele i iv)Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului (la clasele i iv)
Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului (la clasele i iv)Rebel
 
Constantin, Paul - Culoare. arta. ambient
Constantin, Paul - Culoare. arta. ambientConstantin, Paul - Culoare. arta. ambient
Constantin, Paul - Culoare. arta. ambientRebel
 
Maximilian, constantin un genetician priveste lumea - vol.1
Maximilian, constantin   un genetician priveste lumea - vol.1Maximilian, constantin   un genetician priveste lumea - vol.1
Maximilian, constantin un genetician priveste lumea - vol.1Rebel
 
Maximilian, constantin un genetician priveste lumea - vol.2
Maximilian, constantin   un genetician priveste lumea - vol.2Maximilian, constantin   un genetician priveste lumea - vol.2
Maximilian, constantin un genetician priveste lumea - vol.2Rebel
 
Alexandru Vlahuta - Versuri si proza
Alexandru Vlahuta - Versuri si prozaAlexandru Vlahuta - Versuri si proza
Alexandru Vlahuta - Versuri si prozaRebel
 
Citate celebre
Citate celebreCitate celebre
Citate celebreRebel
 
Quotes
QuotesQuotes
QuotesRebel
 

More from Rebel (10)

Plutarh - Vieti paralele - vol.5 (Editia 1960) - scan.pdf
Plutarh - Vieti paralele - vol.5 (Editia 1960) - scan.pdfPlutarh - Vieti paralele - vol.5 (Editia 1960) - scan.pdf
Plutarh - Vieti paralele - vol.5 (Editia 1960) - scan.pdf
 
Grosu, Eugenia - Tainele creierului uman
Grosu, Eugenia  - Tainele creierului umanGrosu, Eugenia  - Tainele creierului uman
Grosu, Eugenia - Tainele creierului uman
 
Cennini, Cennino - Tratatul de pictura
Cennini, Cennino - Tratatul de picturaCennini, Cennino - Tratatul de pictura
Cennini, Cennino - Tratatul de pictura
 
Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului (la clasele i iv)
Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului (la clasele i iv)Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului (la clasele i iv)
Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului (la clasele i iv)
 
Constantin, Paul - Culoare. arta. ambient
Constantin, Paul - Culoare. arta. ambientConstantin, Paul - Culoare. arta. ambient
Constantin, Paul - Culoare. arta. ambient
 
Maximilian, constantin un genetician priveste lumea - vol.1
Maximilian, constantin   un genetician priveste lumea - vol.1Maximilian, constantin   un genetician priveste lumea - vol.1
Maximilian, constantin un genetician priveste lumea - vol.1
 
Maximilian, constantin un genetician priveste lumea - vol.2
Maximilian, constantin   un genetician priveste lumea - vol.2Maximilian, constantin   un genetician priveste lumea - vol.2
Maximilian, constantin un genetician priveste lumea - vol.2
 
Alexandru Vlahuta - Versuri si proza
Alexandru Vlahuta - Versuri si prozaAlexandru Vlahuta - Versuri si proza
Alexandru Vlahuta - Versuri si proza
 
Citate celebre
Citate celebreCitate celebre
Citate celebre
 
Quotes
QuotesQuotes
Quotes
 

Stefan luchian si_georges_de_feure_notat

  • 1. DOSar: ArT NOUVEAU ÎN FEL ŞI CHIP Antichităţi România 40 Ştefan Luchian şi Georges de Feure. Notaţii despre original, replică, interpretare în creaţia Art Nouveau Cu rare excepţii, creaţia laică Art Nouveau şi pictura murală bisericească din anii începuturilor plastice ale lui Ştefan Luchian (1868-1916) au fost frecvent ignorate sau minimalizate de unii critici, „grăbiţi” să ajungă la perioada „definitorie” a operei, aceea prin care artistul a racordat pictura românească la postimpresionism. Tocmai de aceea, revizitarea operelor sale de tinereţe cu un ochi proaspăt este un demers necesar şi – după cum încearcă să releve acest eseu – generator de surprize. Am în vedere, mai exact, anii 1898-1901, când Luchian, împreună cu Constantin Artachino (1870-1954), pictează bisericile- catedrală din oraşele Alexandria şi Tulcea, precum şi biserica Brezoianu din Bucureşti (cf. Jacques Lassaigne, Ştefan Luchian/ed. a III-a, trad., prefaţă, note, cronologie şi antologie de ilustraţii de Theodor Enescu/, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1994, p. 49), interval ce coincide cu faza Art Nouveau din creaţia artistului. Luchian s-a familiarizat de timpuriu cu estetica Jugendstil/Art Nouveau, fiindcă în vremeastudiilorsaleînstrăinătate–laMünchen (1889-1891), la Akademie der Bildenden Künste, cu prof. Johann Caspar Herterich, şi la Paris (1891-1893), la Académie Julian, cu W. Bouguereau şi Tony Robert-Fleury – acest curent,peatuncioavangardăamodernismului, era în plină efervescenţă. StilisticaArtNouveauseremarcăemblematic înseriaalegoricăacelorpatruAnotimpuripictate de Luchian în 1901, pentru casa moşierului şi omului politic Victor Antonescu, la acea vreme ministru al Justiţiei. Singura lucrare pe care o mai putem admira astăzi este Primăvara – ulei pe pânză de format semicircular, aflat în colecţia Muzeului Naţional de Artă al României. Adevărată emblemă a MNAR, imaginea acestei picturi ne întâmpină pe site- ul oficial al muzeului (www.mnar.arts.ro). Celelalte trei tablouri din amintita serie ne sunt cunoscute astăzi doar din câteva schiţe păstrate la Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române, la MNAR şi în colecţii particulare. Aspect semnificativ, în creaţia lui Luchian, seria Anotimpurile nu reprezintă nici singurul, nici primul demers de factură Art Nouveau, având cel puţin două precendente: în panourile decorative executate în 1898 pentru frontispiciul dispărutului Palat al Funcţionarilor Publici (ce era situat în Piaţa Victoriei din Bucureşti), „cu o alegorie inspirată de Puvis de Chavannes şi de noul Jugendstil” (Petru Comarnescu, Luchian /ed. a II-a/, Bucureşti, Ed. Tineretului, 1965, p.172), respectiv în tentativa, nereuşită, din 1900 de a contracta lucrările de zugrăvire ale Palatului Dinu Mihail, actualmente sediul Muzeului de Artă din Craiova (Cf. Roman Ialomiţeanul/I. L. Georgescu, „Zugravi care au pregătit apariţia picturii laice şi maeştri ai picturii laice, zugravi de biserici”, în Biserica Ortodoxă Română, An XCVII/1979, nr. 9-12, p. 1150). Influenţa Art Nouveau existentă în seria Anotimpurilor a fost menţionată de majoritatea exegeţilor lui Luchian, dar niciunul nu a identificatsursadirectă.Singurulcareapomenit, oarecum ezitant, despre „corespondenţe cu stilul Art Nouveau în felul cum a fost ilustrat el de Mucha, Chéret, Jane Atché şi îndeosebi Georges de Feure” a fost Paul Constantin (Arta 1900 în România, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972, p. 137). Informaţia pe care o aduc în premieră în acest eseu este aceea că tabloul Primăvara (fig.1) şi schiţele celorlalte trei „anotimpuri” sunt replici aproape fidele ale unei serii de patru lucrări în guaşă executate în 1899 de Georges de Feure (pseudonimul artistului
  • 2. DOSar: arT NOUVEaU ÎN FEL ŞI CHIP Antichităţi România 41 francez, de descendenţă olandeză după tată şi belgiană după mamă, Georges Joseph van Sluÿters /1868-1943/). Tipogravate în 1900 la atelierul Goupil din Paris, ele au fost reproduse în luna februarie a aceluaşi an – sub titlul generic Figură de femeie între flori – în revista Le Figaro Illustré. Însoţeau un articol semnat de Henri Frantz pe o temă la zi în societatea europeană a vremii – „la femme”. (cf. Martin Battersby, Art Nouveau, Hamlyn Publishing Group, Hamlyn House, Feltham, Middlesex, 1969, p. 40). Este puţin probabil ca Luchian să fi văzut lucrările originale ale lui de Feure, dar trebuie că,înversiuneamultiplicăriitipografice,acestea i-au parvenit cumva şi pictorului nostru, care le-a adaptat formatului semicircular. Ar fi interesant de ştiut dacă alegerea ca sursă de inspiraţie a lui Georges de Feurei-a aparţinut lui Luchian sau a fost dictată de gustul comanditarului, Victor Antonescu. Din păcate, nu am găsit încă dovezi în acest sens. Lucrarea lui de Feure „transpusă” de Luchian în Primăvara se intitula iniţial Fig. 1 Ştefan Luchian, Primăvara, 1901. Panou decorativ; ulei/pânză, 96,5 x 143 cm © Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti Fig. 2 Georges de Feure, Figură de femeie între flori Tipogravură Goupil, 1900, 23 x 34 cm Tiraj contemporan. Colecţie privată Fig 3. Georges de Feure, Figură de femeie între flori Tipogravură Goupil, 1900, 23 x 34 cm Tiraj contemporan. Colecţie privată
  • 3. DOSar: ArT NOUVEAU ÎN FEL ŞI CHIP Antichităţi România 42 Expérience ou Vice/Experienţa sau Viciul (fig. 2) şi făcea pandant cu cea numită Innocence ou Vertu/Inocenţa sau Virtutea (fig. 3). Cele două guaşe originale se află acum în colecţia George Encil (Freeport, Bahamas). După spusele lui Ian Millman, principal exeget al operei lui Georges de Feure, acestea „se bazau pe imaginile contrastante dintre mediul urban şi cel rural, expresia facială şi gestică, simbolismul florilor etc.”, dar împreună cu celelalte două guaşe „constituiau negreşit un grup unitar” (Ian Millman, Georges de Feure 1868-1943, Zwolle, Ed. Waanders Uitgevers, 1993, p. 56/catalog al expoziţiei restrospective omonime de la Van Gogh Museum, Amsterdam, 26.11.1993- 13.02.1994/). Cu excepţia Inocenţei, în care chipul feminin se proiectează pe un peisaj rustic, celelalte trei au ca fundal o „scenă de canal”, sugerând că locul de desfăşurare ar fi Bruges, oraş în care de Feure a locuit la mijlocul anilor 1890 şi care „a făcut subiect al seriei sale de litografii ‹Bruges mystique et sensuelle› iar, ca scenă a acţiunii romanului lui Rodenbach ‹Bruges la Morte›, i-a inspirat lui de Feure alte câteva lucrări” (Ibidem). În acest sens, scena cu două personaje de pe marginea canalului din fundalul Experienţei (în dreapta-sus) ar ilustra crima cu care se finalizează relaţia amoroasă a celor doi protagonişti ai romanului (văduvul Hugues Viane, atras de asemănarea tinerei actriţe Jane Scott cu fosta sa soţie, ajunge în final să o sugrume). Pe de altă parte, observă Millman, ca şi în picturile simboliste timpurii ale lui de Feure, aici „fundalul funcţionează ca proiecţie a gândurilor şi păcatelor femeii, dar pe când în lucrările anterioare perversitatea interioară şi natura malefică a femeii erau exprimate printr-un profil ascuţit şi îndrăzneţ, acum aceste trăsături sunt deghizate sub masca frumuseţii ei superficiale” (Ibidem). Nu pot aprecia în ce măsură aceste sensuri iniţiale s-au păstrat – la distanţă de un an − în varianta reprodusă în Le Figaro Illustré, dar consider că ele au dispărut în lucrarea lui Luchian. Pictorul român a mizat în principal pe efectul decorativ al tabloului, eliminând elementul anecdotic (cele două personaje de roman din fundal). Mai mult, atmosfera tenebroasă a fundalului pe care se proiectează chipul femeii din prim-plan (în partea stângă) în guaşa lui de Feure, în consonanţă perfectă cu scena morţii, a fost înlocuită în tabloul lui Luchian cu un albastru de cer senin, acordat prin contrast caloric cu roşurile, rozurile şi oranjurile calde, scăpărătoare ale decorului vegetal luxuriant ce-nconjoară aici figura feminină singularizată. De altfel, în versiunea lui Luchian elementele florale sunt amplificate în partea stângă a tabloului, tinzând să ocupe locul personajelor din planul secund al lucrării lui de Feure. Tot la nivelul limbajului plastic, Luchian a accentuat în Primăvara caracterul pictural prin vibraţia culorii, renunţând la conturul grafic ferm şi la tentele plate din Experienţa lui de Feure. O altă diferenţă semnificativă se poate observa în privinţa chipului personajului central, exprimând la de Feure „perversitatea femeii fatale”, iar la Luchian mai degrabă o anumită melancolie şi inocenţă. În mod paradoxal, lucrarea pictorului român se apropie astfel mai mult de sensul iniţial al celeilalte guaşe a lui de Feure − Inocenţa sau Virtutea − opusă semantic celei care i-a servit drept sursă de inspiraţie Primăverii. Cu toate diferenţele de viziune semnalate, pictura lui Luchian păstrează în mod manifest trăsăturile Art Nouveau, definitorii pentru lucrarea-sursă a artistului francez. În aceste condiţii, Primăvara lui Luchian poate fi considerată o replică a Experienţei lui Georges de Feure, în sensul pe care esteticianul Gheorghe Achiţei îl atribuia termenului: „Replica ar constitui forma realizată (…) prin prelucrarea directă a materialului de către artist, în spiritul unei forme anterioare [originalul], aceasta devenind mai degrabă pretext pentru noua formă, nefiind necesar să i se respecte toţi parametrii şi toate datele” (Gheorghe Achiţei, Frumosul dincolo de artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988, p. 69 - subl. E. A.). În economia acestui eseu nu mi-am propus să epuizez complexa relaţie paradigmatică original-replică-interpretare, care poate face obiectul unei discuţii estetice aparte. Ţin însă să precizez că, în opinia mea, lucrarea lui Luchian se apropie mai degrabă de sensul contemporan
  • 4. DOSAR: ART NOUVEAU ÎN FEL ŞI CHIP Antichităţi România 43 al „interpretării” unei alte opere de artă, printr-un proces deliberat de eliminare/ adăugare a unor elemente plastice, reflectând astfel personalitatea distinctă a creatorului. Cred, aşadar, că informaţiile menţionate mai sus nu diminuează cu nimic valoarea artistică a Primăverii lui Luchian, ci contribuie la stabilirea unui adevăr istorico-artistic. Nu în ultimul rând, ar fi de subliniat că influenţa Art Nouveau din pictura laică a lui Luchian s-a răsfrânt şi în pictura sa murală bisericească. Dintre cele trei ansambluri murale religioase menţionate ceva mai sus, singurul care ne-a parvenit (deşi cu intervenţii ulterioare) este cel de la Catedrala din Alexandria. Celelalte două ansambluri murale au fost distruse din motive diferite: Biserica Brezoianu a fost demolată în timpul regimului comunist, iar Catedrala Sf. Nicolae din Tulcea a fost repictată integral, în stil academist, în primul deceniu al secolului 20 (1905-1906) de către Dimitrie Marinescu, a cărui pictură a fost restaurată relativ recent (2008). Luchian şi Artachino au semnat contractul cu Primăria din Alexandria la 1 mai 1898, pictura catedralei fiind recepţionată în acelaşi an, mai întâi de o comisie a Primăriei, la 26 octombrie, apoi de una de la Bucureşti, la 8 noiembrie. În urma cutremurului din 1940, turla Catedralei din Alexandria a fost refăcută şi apoi repictată, în 1944, de Artachino împreună cu pictorul local Ştefan Panciu, iar între 1975-1979 întreaga pictură a fost spălată şi au fost adăugate picturi noi, pentru ca între 1984-1986 ea să fie restaurată şi refăcută parţial de Voicu Pascu din Alexandria (cf. Ioan Spiru, „Activitatea lui Luchian şi Artachino ca pictori de biserică”, în Studii şi cercetări de istoria artei, nr.1, tom 13, 1966, p. 270). Astăzi, toate acestea îngreunează analiza picturii bisericeşti a lui Luchian. Executată în tehnica uleiului, pictura murală a Catedralei din Alexandria ilustrează stilistic o viziune de sinteză a celor două mari tendinţe conturate la sfârşitul secolului 19 în pictura bisericească românească: cea realist-academistă şi cea neobizantină, aici în ipostaza pe care o numesc „variantă hieratică a Art Nouveau”. Inflexiuni ale Artei 1900 se pot decela, de exemplu, în reprezentarea Deisis – prin tipul de stilizare şi ornamentica tronului – şi în cea a Sf. Luca – prin arabescurile vegetale descriind sinusoide ce înconjoară cadrul cvadrilob. (fig. 4 şi 5). * În concluzie, dimensiunea Art Nouveau, prezentă atât în creaţia laică, cât şi în cea bisericească a lui Luchian, îl înscrie pe pictor în istoria artei româneşti – pe lângă statutul bine definit de „părinte” al postimpresionismului (cu un decalaj de câteva decenii faţă de afirmarea acestui curent în Franţa) – ca pe un creator ale cărui începuturi au stat sub semnul unui deplin sincronism cu modernitatea europeană a vremii sale, marcată decisiv, la graniţa secolelor 19-20, de estetica Art Nouveau.■ dr. Eduard ANDREI Fig. 4 Ştefan Luchian, Constantin Artachino, Deisis , c. 1898-1899 - Catedrala din Alexandria Fig. 5 Ştefan Luchian, Constantin Artachino, Sf. Evanghelist Luca, c. 1898-1899 - Catedrala din Alexandria