Plutarh - Vieti paralele - vol.5 (Editia 1960) - scan.pdf

2. IIAO TTAPXOT l) ur
BIOI NAPAAAHAO I
RH
VIETI PARALELE
VOL. V
1
:{
{l
i,{
q)
Traducete, notite introductive Fi note
dr: prof. univ. dr. docent N. I. BARBU
EDITURA $TIINTIF'ICA
BUCURE$Tr 1971

3. PHOCION

4. NOTITA INTRODUCTTVA
Pltctcion este unul di,ntre strategii ;t oamenii. potitici
'ttre a jucat un rol proeminent in dramaticile euenl,mente
, ttre, in cele din urnld, au dus Ia cd,d,erea Atenei _ roasd.
r"ty.ryrltri intre grupdri potitice, d.e uri tntre frunta;l ii_
litici,.de-corupfie ;i. de cele mai multe ori de"nepasiri_
i.tt. jala.lui Filip aL I.I-Iea, regele Macectoniei {i ieoi t"
ftrl.a lui, Alerandru, JiuI s.i sudcesarul sd.u.
Pentru obseruatorul atent era timped.e cd. Atena nu
rit.t^c:tr sd, lirfi piept pind_la sfirgit amii.tiosutui, rege, care
:tia _ce uoio, era dirz ;i h.otdrit ;i. minuia ta fel dJ Um" ii
,1utde,, ;i intriga gi corup[ia.
. {rt-. contradic{iile care er&sperau pdturile politi.ce la
'tenn, Phocion, atdturi de tribulo,s, 1d""a parie din gru_
inrea politicd, a cdrei idee d,e bazd, era tn{etegerea "paq_
tticd, ;i pe cit posibil onorabild, cu Fitip. Euid.ei,tt, o,"iorlA
linie I:oliticd, s-a izbit d.e i.mpotriuirei atrza a cetorratte
trrtp(tri (2oli.tice, care, in Jrunte cu Demosthenes. cereau
t' zi.sten$d. ;i luptd cu orice pre{, pentru a salua onov,rea
,
1 L orioasei. c etiifi,.
Foziliile erau clare: de o parte tupta pentru cea mai
i.rLa.Itd. ualoare care poate im,poclobi o cetate _ moartd, i,n
rliarie ,si d"emrtitate
- iar pe de aita reali,smul pohtfc. li_
'tecata rece, ctntd.rirea rucidd. a realitdfiilor ;i posibilitd$i-
:ur cu. scopul de a se salua cetatea, fd,rd. pierd,eri, inutiie.
Iuident istoria a dat dregttate tui irhocion gi, Lui Eubutos
i.n sensul cd' in cele din urrnd, Atena a sucombat in !a{a
iIacedoniei, dar cu atit mai mdrea[d s-a ard,tat lupta' tui
Demosthenes, care, de multe ori, in pasionotele ,itu dir_
L'ursu,ri, menite sd infldcd,reze pe atenieni, o aDut accen_
tele bdtdliei desgserate.

5. Ir
N' I' BARBU
Pltot:ion s-a ndscut in 4021401 i"e'n' Pdri'n[i'i' Iui' er'au
tlesLul de boga{i', liia-'ta- tig pr.i'ntre, marii bogdtogi' A
urimit. o educa[ie ;'g'iitA" In'tinere[e' et !-q fd'cut cu-
',',',li,iir, *ii ir;"-t"- irmput carierei.mititarel' luind parLe
rtL L'habrias b aataii;'"iJ"i ii'isz'.i'n anul 376' In anul
365164, a lost ates strateg p"?t'y ?::*! oard" Nu era ins(r'
cel m"ai cu Jaffno' stratig,' d'eoarece' -i'n
ocel on' pri'rnul
raw in gloria *nlioia"it' d'"i1"9; IphLe'rates' chabrias ;i
'
t' imothe o s. D e aici'i"Zt"i i 7i""i- p u- t*a s - a s e-mnnrat in
seruiciul Carianului.'ia|rcrd, poote prin anul 357150, apoi
i'"'Z,iZautiamvlii:i;n-97'11^::o:.#H.f:#,312#;
tionui,. Spre o scdpa de un aduersar Je
(erc ca Phocian t; i; l'i*it La Byzantion cu patruzeci
tlc ttaues' Cincr se t"ioi'"n"'iitiion d'in Buzontion' in anul
338, era clsr c(L ,"iiii"iii cu Filip era inZuitabil' In
.l-upta
cle la Cheroneeo,
"i'" '-o
sold'at cu
-infringere-a
atentent-'
Lor, Phoci'on ero
"o'"iiai"t6'
De aici
-ino'inte'
Phocion' ort
de cite ori o Stutu;:;'';;;;ti-si tmbrinzeoscd minia du$-
monului inuingd'tor'' ei*it, a"gd' d'ezostrut d'e la Chero-
neea a fdcut porte clin solia care s-a d'us la Fi'Lip7 " Cind
Alerand'ru inuingdtJr"o"-iii"t tq i tn nred'ea oduersarii
atenieni, Phocion o"ioti i9t"t- t9lt ;t.i t'zuuttt sd' obfind
auantaie Ttentru ai"iii,- e:'ih potenfarea setei de rdzbunare
s tindrului reges'
Incoruptibili"totea lui Phocion ne-o .oratd si Iaptul cd' in
aJ acerea H arpatos i I'ii it"'p -ii D emo sthene s o cdzut' P ho -
ci.on, d.e;i n o o*r"ir"iii'-n*opolos,.n-a fost nici' mdcar
bd.nuit, necurm o"iiiin'" t" iiut szs' cind' s-o zuonit despre
1 P I u t., Phocton, 2,!; Aelianus' V^ariae htstorLae' XII' 43; Ido-
^unZu,
din Lant'psacos Ia P lu t''
''
c'.
"';';Ttr"c:" n o"ion, 6; D i o d' xII, 34' 5'
'Diod', XV|,42,7'
1 Plut., Phocion, TS
s NeD os, Phocion,2,3; Plut', Phocion' 74'
; 5 i li l'rT'lJf#,1fz.a' ei*"t i' es..rtt,
-
227.; Demosthenes' XII'
:nz,'ritloiomp. ]rg.' zza, N e p o s' Pholo!' 1' 3'
";'Pi;;:"Pi';A"", rii: ofodor' xvII' 15' 4'
c Pt ut.. Phoc|on,2l,22.
NOTITA INTRODUCTIVA _ PHOCION
ntoat"tea lui Alerandru, grecii s-au reuoltat, dar Phociotz
tt-a putut fi de prea mare folos, cdci flota du;manilor
t.re c'u mult mai I:uternicd.
'l'aate aceste erem,ple ne aratd cd, Phocion a fast, un
ttun strateq, degi nu ercepfional, un mare patriot, care
,t t:d.utat sd. salueze cetatea ;i, p,e concetd{eni ori, de cite
,tri pozi,ti,a sa politi,cd i-a ingddui.t. Infldcdrarea patrio-
lic:d. s Lui, Demosthenes, care a luptat cu ysuterea despe-
riLrii, a constituit un dramatic contrast cu patriotismul
tttcid gi, caltn al lui Phocion.
Yiaa Lui Phocion, scrisd. de Plutarh, este una dintre
' t;le m,ai uii qi antrenante. Atitudinea biografului. Ja[d de
ltoli.tica lui Phocion se mengine clard, qi neschlmbatd de
la inceputul pi.nd La sfirgitul erpunerii. Plutarh tl apdrd.
iLeitztrerug:t tmpotriua oricd.rei critici care i s-ar Ji, putwt
ttcl.^u,ce ;i.-i justificd. la Jiecare pas conduita politicd.
Ceea ce constituie sauoarecL deosebitd a biografiei este
luptul cd Plutarh demonstreazd prin fapte gi tndeosebi,
prin anecdc,te, deosebit de numeroase, teza Jormulatd. la
Lnceput cu priuire la necesitatea pentru orice ont politi,c
rle a {ine seams" de imprejurdri.
fn primele doud. capitole, slujind.w-se d,e cornparafii,
itiograful form"uleazd. o tez(t, a ciirei apdrare o consti,tuie
ri,afa Lui Ph,ocion. Aceastd, tezd. este ilustratd. de urrndtoa-
re& con'Lpwa{ie: ,,Dupd cum deci matematicienii, spun c(r
:;oo,rele nu psrcurEe merelr acela;i drum in migcarea sa
pe cer, dar nici nu tace o miqcare c:ontrard. ;i opusd, ci
'.:d., d.e;i are o mi;care oblicd., face totu;i o mi,;care cir-
,:ul,ard, unduiousd ;i bine curbatd., ysrin care toate lucru-
:il,e se pir;Lreazd. ;i capdtd cea mai bund. contopire, tot
,:ga tortul, prea drept ;i prea opus poporului in toate, in
itoliticd este dur ;i aspru, tot as,a cum, iard.,si este un Iu-
t'ru periculo.s gi care duce Ia prdpastie faptul d,e a se
tiri tmytreund cu cei care gregesc, in care uedem cd 'se
'smbaleazd mulfimea. Dimpotriud, guuernarea,si conduce-
ret care, la iri.demnul. sdu, face pe placul celor ce se su-
'nun ;i le acordd fauoruri, dar mai, apoi Ie pretinde acliuni
utile, cind oamenii fac multe Lucruri cu calm" gi, cu folos,
ducd nu stnt sili{i, sd, facd toate lucrurile cu uiolen{d. ;i

6. 10 N. 1. BARBU
rlespotic, este saluatoare, dar este grea ;L dd' rnultd' bd"taie
de iap, cd.ci nu arnestecd. gravitatea cu blinde{ea, iar dacd
o anxestecd, etunci se ob{ine contopi,rea cea mai arnlo-
nioasd, gi, cea mai mn"zicald, a tuturor ritmurilor ;i a tu-
turor arnlonii,lor, Ttrin care se sryne cd 9i zeul conduce
Iumea Jd,rd sd, o constringd, ci motiui'nd necesitatea prin
conuingere gi ra[iuneG (cap. 2, 4). Bi.ograful sus{i'ne deci,
cd, conducdtorii, nu trebuie sd' cedeze pasiunii celat pe
care ii, cond,uc, ci. sd, gdseascd cele mai bune cd.i' de a-i
leri d.e dezastre, Jdra sd. Ie biciuiascd, neruii erasperafi, de
-contrad.i.c[i,i,,
suJerinle gi nenoroci'ri. In capitolul urmdtor,
Flutarh uorbegte de Cato gi de Phocion, care, oferd., cu
toate deosebirite cele mai, de amdnunt qi irwizibile, u'n
singur garacter, Jormd. gi culoare comund, a caracterului,
contopite la un loc, ca gi, ctnd ar fi fast md'surate cu
acea;i mdsurd umanitatea ;i seueri'tatea, bdrbd'fia cu pru-
d,enfa, grija de soarta altora ;i neinfri'carea ptentru si'ne;
fuga de rugine ;i stal'ornicia in dreptate" (cap. 3, 3)'
De aici inainte incepe demonstra$ia acestor idei prin
uia[a gi tirzia potitied. a lui, Phocion. Mai intii bi'ograJul
nu pierde ni,ci a ocazie de a ardl'a cd Phocion era modest
in {mbrdcdmin,te (cap. 4) concentrat gi serios (cap. 5), i,n-
coruptibit (cap. 78, 20, 30), unlan Ja[d de alia{i (cap 7),
neinduplecat in conuingeri (cap. L0)' Dar maril'e lui ui'r-
tu{i s-au fdcuL udzute in actiuitatea lui politicd'. 9-opr9-
aiere generald asupra politicii lui Phoci'on o face Plutarh,
intre attele, cittd. scrie: ,,Vdzind eL deci Phocion cd. frun-
tar;ii potiti.ci. de atunci i1i' i,mpdr,teau, Ttarcd. prin traglere.
ta soigl comenzile militare gi' tribuna publicd', ;i cd unii
se Limiteazd sd uorbeascd numat ;i sd propund' decrete,
a1a cum' Jdceau Eubulos, Aristophon, Demosthenes,
Lgcurgos ;i Hyperides, i'ar Di'opeithes ;i Menestheus ;i
Lbosthenes ;i, Chares i;i, sporeau resttrsele, detinind co-
menzi mili.ture ;t purti'nd rdzboi, Phocion ;i-a propus sd
ia asupra so ,si sd transrnitd politi'ca lui, Pericles, Aristi-
des gi SoZon, ca pe un intreg imbinat armanios di'n cele
d.oudf' (cap, 7, 3). Aqadar Ptutarh' il situeazd pe Plt'ocion
pe aceeagi treaptd. cu Solon qi Pericles. Trebuie recunos-
ut cd. Phociort^ a clus o potiticd Lucid'd, cd ;i-a iubit ceta-
NOT]TA INTRODUCTIVA _ PHOCION 11
tr:a si cd. a cunoscztt defectele atenienilor, a cdutat sd_i
,c'ape de nenoracirile in care d,e mttte oit i_a d.us ugu_
,it*a $i mai ales rapid,itatea cu care-;i schimbau pAr"ritn,
rrrsri c-I a;eza pe Phocion pe picior de eqalitste iu peri_
"les-,este_o eragerare. Dacd, ne-am gindi"numai Ia faptul
'ii. Pericles - , prin refuzul d,e a se supune injoniliunii
:partame,.in tond, de a suprima d,ecretut cu Ttrduire ta
,negat'.ieni.
-_
a prouocat in ultirnd instanf.d clectan.sarea
ritzbaiului peloponesiac, s,i am o.ueo, una d.intre irnportan_
tr:Ie douezi care ii deosebe;te pe cei doi bdrba[i.
BiagraJui abia-qi, ascunde buiuria cincl relateazd mod,ul
, ilm .& ;tiut Phociott sd-l atragii pe Alerand.ru: ,,phoci,on
i
.-a
sfdtui.t pe Alerandru, spuninclil sa renun{e ia razboi,
,,[acd, urea binele, iar dacd este d,ornic d.e gtorie, sa se
;ttdrepte spre barbari,, ind.epdrtind.u-se d.e el6ni. pno&in,
:1tun"ind multe lucruri cu dibd.cie, ptotriuite cu firea si cu
irften{iile lui Alerandru, in aga fell-a schimbat $i L_s inx_
itlinzit, incf.t acesta a spus cid atenienii trebuie sd fie cu
luare-aminte Ia euenimentele politice, pentru cd., d.icd. Lui
t. se uu, tnti,mpla ceua, lor Ii, se cacle- sd, cle[ind puterea
intre eleni. Pe Phacion qi I-a fdcwt prieten aL sdu- gi oas_
itete ;i i-a acordat atita cinstire de care pu{inii d,intre
nrietenii, sdi intimi se bucurau', (cap. 17, i_4). Aceastd.
luud(L o adttce Plutarh lui phocion, dupd,
"n,
cu itteua ri,n_
',!,uri,*mai. stts, biograful relateazd uoibele' aspre adresate
,:l.e Phociott lui Dernosthenes. Acesta olunca insulte im-
itott"iua Lui Aletandr.lt, care se apropia d.e Teba, dar pho-
,:ion i-u zis: ,,Nebune, de ce urei sd irili pe un om, feroce
i care este 1:ornit sd clobi,ndeascd. o mare glorini Sou
::rei sd arunci ;i cetatea noastrd. irftr-un ruq atit d.e nlare,
::are arde tn apropiere? Dar noi, care sintem strategi,, ca
rd saludm uia[a concetd{enilor no;tri, nu-i uom Zdio sd
:tiurd, chiar dacd, er uoi ei,, (cap. 17, 1). Aceste d.oud. citate
ilustt'eazd cit se poate de clar cd, tn aceastd. bi.ografie, tn-
tre politica de luptd, pentru demnitate gi onoare, sus{inutd
,:u pasiune d.e Demosthenes, ;i potitica d,e pace, prud.enld.,
adaptare la irnprejurdri ;i saluare d"usd de pioci,on
-
f)lutarh este cle partea celui din urmd..

7. t2 N. I. SARBU
Cititorut ua gd.si, singur 9i' celel'atte pasaje
-in care bio-
graful aprobii
"cu
cd'tdurd' Linia potiticd a lui' Phocion'
hr1'n urianic d,e retnarcat cd' in Yiaa lui Dernostheneslo,
bi,ograful taud'd patima pe care a pus-o oratorul pentru
opiroino gtori'ei";i demiUafiii c"etd$il.- In capitolul aL pa-
iiutpioui,ni"tea aL acelei biografi'i., Plutarh ad'uce uorba
.1i,i aL iio"i.on, d'ar se Limi'teazd La a spune cd' acesta din
'*ia au"" o politi'cd' d'eosebitd' de-a Lui' Dernosthenes 9i'
care nu n a pe placut atenienilor. BiograJul euitd o com'
pira,tie ;i o' juclecatd in paralela acelor ctoud' I'ini'i' poli--
ii.i.' ioi";t, nlci cind' Iaid'd p;e Demosth'enes, nici' cind
odu"u ercjti lui' Phacion Plutarh nu g,reSe;te, cdci fiecar.e
a tuptat
-pentru cetstea lui: Demosthenes pentru
-
gloyi'a
ietatilt, i.ir PLtrcion pentru crufarea unor jertJe inutile'
Oemoitnenes, in entiziasmul' Lui', a crezut cd este totu;i
Ttosibil sd. scoatd pe atenieni' d,in in'er[ie, nepd'sar,e $i.u.;y-
,atotn. Ituziile pe c(Ire ;i Le-a fdcu"t el' .i'n aceastd priuin[(t
ii-titt amarniL pldti'te'. Plt'ocion nu 1i'-a fd'cut i'luzii', dar
ja"& mpta Lui, Dent'osthenes, Atena ar ti p(trut cd' accept(t
d.e bundu aie jugul inuingd'torului'
A;a cum ant, s'pus la"inceputul a-cestei noti'{e' pr-i'n mul-
fi;;; anecd'otelir pe care fe c'upri'nde, biograJia Lui Plt'o-
iio,n erte una cliitre cele mai interesante 7se care le'a
scri.s Plutarh&.
10 P1u lath, Vieti paralele, vol. IV, Erditura $tiinlificd' 1969'
xDevdzutPi:R'Cohen,LaGrdceetl'hell1ni'sation-du
*orii antique,' earis' rfe; H' gengtson, Gricchlsche Ge-
i"-niilrt" uoi aen eilaiguh ait nr' Qi-9 ri'tmische Kaiserzeit' in
naiaAi"n d.er Altertumtnlssenschaft Miinchen, 1960; P' Eg.*-:
Are:rand,er d"er Grosse, Mii;;h.", isos; n' H' C1um, Phirip ot
niiiiaii and, the cirE-state' New York, 1966;,N' -G'
L' Ham-
*
" "
4",
-a
historg o1
-Greece
to 322 B'C', Oxford' 1967'
1 Retorul Demadesl avea o mare trecere Ia Atena, de-
oarece fdcea politicd pe placuL macedonenilor gi pe
ptracr-rl lui Antip,atrosz. Fiind constrins sd scrie Ei sd spund
multe lucruri importiva demnitd{ii gi obiceiurilor cetS{ii,
a zis cd meritd iertare [pentru ac{iunile sale politice]
deoarece administreazd resturile naufragiului cetS{ii,
Aceste cuvinte, deEi se pare cd au fost spuse cu prea
rnultd indr5zneald de cdtre retor, fac impresia cd ex-
primS adevdrul, dacd se referd la politica lui Phocion.
De altfel, Demades insuqi era un rest al naufragiului ce-
tdlii, deoarece ducea o via{5 qi activitate politicd atit de
sfruntatd, incit Antipatros a spus despre eI, cind era b5-
trin, urrndtoarele: ,,Din el n-a mai rdmas decit limba qi
pintecele, ca dintr-un animal jertfit((. DimpotrivS, vir-
tutea lui Fhocion a rdmas qtearsd Ei lipsitd de strdlucirea
gloriei din pricina vicisitudinilor Eladei, care i-au hdrdzit
timpul [in care a trdit] ca un adversar violent Ei greu.
Cdci nu trebuie sd ddm ascultare lui Sofocle, care infS{i-
qeazd virtr-ltea lipsitd de putere, cind spune:
,,O rege, nici chiar cind este in p1in5 creEtere qi for!5
Mintea nu rSrnine statornicd aind oarnenii o dtlc rdu, ci
iqi iese din fire".
TotuEi treibuie sd ardmitem cd soarta are atita putere im-
potriva oamenilor buni incit in loc de cinstea Ei recunoq-
tinla meritatd, lncancd pe unii de critici Ei de acuzafii
nedr.epte gi prin aceasta. f ace mai slabd increderea ln
virtute.
2 Desigur se pare c5 popoarele cind se afld in clipe de
fericire devin mai violente fatd de bdrbalii buni qi mai

8. t4 PLUTARH
exaltate de mari succese qi de putere, dar se intimpld qi
contr.ariul. Cdci imprejurdrile adverse fac pe oameni sd
fie rnorocdnoEi in comportdrile tror, iritalriii ;i gata sd
se minie pentru cele mai mici rnotive, iar auzul este iri-
tat ;i sr-rpdrd,cios la orice discr"rlie ;i vorbd spusd-cu.ton'
Cel care dojeneqte pe'cei care gre;esc pare cd le batjoco-
reEte neferi'cirea, iar cel care le vorbeqte cu indrdzneald
pare cd-i dispreluieqte. (2) $i, dupS cum mierea iritd pdr-
iile rdnite gi ulcerate ale corpului, tot aEa, de multe ori,
cuvintele adevSrate qi cu raliune muqcb qi iritd pe cei
care o duc rdu, dacd nu sint spuse cu dulceald qi condes-
cendenld, fiindcd de aceea poetul [Homer] a numit dulcele
m,enoeikes, pentru c5 se supune plScerii sufletului Ei lu
se luptd cu- eI, nici nu contrazi'ce. (3) Aqa cum un ochi
inflamat se comptrace foarte mult ln tovdrdEia culorilor
umbrite qi care nu au strSlucir'e, ;i nesping pe cele-care
au lumind Ei strdlucire, tot aqa o ceta.te care' se aflS in
imprejr,rriri nedorite se teme de zgomot qi din cauza
slSbicirinii este neputincioasd sd srrporte vorbele tari, pen-
tru cd se teme fo-arte mult, doarece situalia nu ingdduie
ridicarea unui om in urma unei greq'eli' De aceea este
foarte primejdioasl activitatea politicd in astfel de im-
prejurdri, cici o astfel de politicd prdpddeqte pe cel care
vorbqte spre a face pe plac Ei distruge mai dinainte pe
cel care nu face pe plac. (4) DupX cum deci matematicie-
nii spttn cX soarele nu parcurge acelaqi drum in miqcarea
sa pe ce., dar nici nu face o miqcare contrard Ei opusd, ci
c5, deEi are o miEcare oblicd, face totuqi o miEcare circu-
lard. r-rnduioasd Ei bine curbatS, prin carre t'oate lucrurile
se pdstreazd gi capdtd cea mai bun5 contopire, tot aqa
tonirl, prea drept gi prea opus poporului in toate, in poli-
ticd t"sle dur qi aspru; tot aEa cum, iariEi, este un lucru
periculcs gi care duce la prdpastie faptul de a se tiri
impreund cu cei c,are greqesc, in care vedem cd se amba-
leizd mullimea. DimpotrivS, guvernarea qi conducerea
care, Ia rindul sdu, face pe placul celor care se supun
qi le acordd f,avoruri, dar apoi le pretinde acliuni utile'
"irrd
ou-".tii fac multe lucruri cu calm Ei cu folos, dacl
nu sint siliti sd f,acd to'ate lucrurile cu violen{5 Ei despo-
I
PHOCiON ffi
tic, este salvatoare, dar este grea Ei db multd bdtaie de
cap, cdci nu amestecd gravitatea cu biindefea, iar d,acd o
amestecd, atunci se obline contopirea cea mai armonioasd
Ei cea mai muzicald a tuturor ritmurilor qi a tuturor ar--
moniilor, prin care se spune cd 9i zeuJ. conduce lumea
fdrd sd constringd, ci motivind necesitatea prin convin-
gere gi r'a{iune.
3 Aceste lucruri s-'au intimpLat qi lui Cato cel tinir'
Intr-adevdr nici el nu avea un caracter prea apt sd 'con-
vingd qi nici prea inclinat spre a face pe placul poporu-
lui, qi nici nu Ei-a doblndit faima in politicd, fdcind hati-
ruri. I'ar Cicero3 zice cd tindrul Cato face politicd ca in
constitulia lui Platona qi nu ,ca in drojdia lui Romulus5,
qi de aceea a cdzut de la consulat. Eu socotesc cd el a
pdlit ceea ce pdlesc fructele care nu apar Ia timpul lor.
-Cdci,
dupe cum oamenii admird ;astfel de fructe Ei le pri-
vesc cu
-pl5'cere,
dar nu le folosesc, tot aqa felul vechi
de a se comporta al lui Cat'o, apdrind dup5 ce multd
vreme oamenii duceau un fel de viatd destrdmatd, iar
moravurile erau corupte, a avut desigur o mare faimd
qi glorie, dar nu s-a putut 'acorcla cu folosul din cauza
greutatii qi mdrefiei virtulii care era nepotrivitd cr-r irn-
prejurdrile. (2) intr-adevdr, deqi el qi-a dus ca Phocion
-activitatea
politicd nu cind patria se inclina, 'ci cind era
pradd unei mari furtuni qi frdmintdri, incercind sd pund
mina pe pinze qi pe catarguri, deqi a fost dat la o parte
de la iirmd Ei de Ia conducere, totuEi a dat o mare luptd
cu soarta. (3) Intr-adevdr, soarta a distrus qi a suprimat
rep,ublica cu ajutorul altora, dar a rdsturnat-o incet cu
grbu ;i dupd mult timp, cind era cit pe ce sd supravie-
luiascd datoritd virtulii lui Cato, pe care o compardm
cu aI lui Phocion, dar fdrd sd ardtdm asemdndrile, ca unii
care au fost bdrba{i buni qi cu dragoste de patrie.
Astfel, existd desigur o deosebire intre o bdrbd{ie qi
altd bdrbdlie, cum eite berbSlia lui Alcibiadeso fald de
bdrb5lia lui EpaminondasT, Ei existd o deosebire intre o
prudentd gi aita, cum este prudenla lui Themistocless
iomparatd cu prudenla lui Aristidese, Ei existd o deose-

9. t6 PLUTARH
bire intre dreptate qi dreptate, cum este dreptatea 1ui
Numa10 fa!5 de aceea a lui Agesilaos1l. Dar virtulile aces-
tor bdrbali ofer5, cil toate deosebirile cele rnai de amd-
nunt qi indivizibile, un singur caracter, formd qi culoare
corntind a caracterului, contopite la un loc, 'ca Ei cind ar
fi fost misur,ate cu aceeaqi mdsurd umanitatea Ei severi-
tatea, bdrbSlia cu prudenla, grija de soarta altora Ei ne-
in{ricarea pentru sine, fuga de rugine qi statornicja in
dneptate. trn acest fel, este nevoie de o raliune foarte
find lde care sd ne serviml pentru a distinge 9i a afla
deosebirile.
4 Se recunoaEte cd neamul din care se trage Cato
a fost strSlucit, aEa cum vom ardta, iar despre Fhocion
am impresia cd n-a fost urmaqui unui neam fdrd onoare
gi decdzut. Cdci, dacd ar fi fost fiul unui meEter de piloni,
cum zice Idomeneuslz, atunci Glaucipposls, fiul lui Hy-
peridesla, care, in cuvintarea pe care a rostit-o impotriva
lui, a strins qi i-a zvirltt nenumdrate rdutSfi, n-ar fi tre-
cut cu vederea obscuritatea neamului, iar Phocion n-ar
fi avut parte de o astfel de viald de om liber gi echili-
bratd, incit sd ia p'arte, incd tindr fiind [la disculiile filo-
zofice], cu Platon in Academiels qi apoi mai tirziu cu
Xenocratesl6 qi sd se dedea din cea mai fragedd virstd
la cele mai bune studii. (2) Astfel pe Phocion nici un
atenian nu l-a vdzut nici rizind, nici plingind uEor, nici
irnbiindu-se in baia publicd, dupd cum istoriseEte DurislT
qi nici {inindu-qi mina in afara mantalei, dacd era im-
brdcat. Astfel el mergea qi la !ard, Ei Ia .armatd neincdllat
gi neimbrdcat, dacd frigul nu era prea mare gi de nesu-
por'i.at, incit comandanlii de oEti in glumd spuneau cind
il vedeau pe Phocion imbr5,cat cE este ,,semnul unui
mare ger".
5 Deqi area un caracter foarte comunicativ 9i foarte
u.man, totuEi, judecind dupd fala 1ui, pSrea un om sever
Ei morocdnos, astfel incit cu greu l-ar fi putui aborda
cineva, care nu-i era cunoscut. De aceea Ei lui Charesls
care vorbea despre sprinceana 1ui, iar atenienii rideau,
i
PHOCION
t7
Phocion t-a zis'. ,,Sprinceana asta nu v-a supdrat cu ni-
rnic. dar risul Sstora a fdcut de multe ori cetatea sd
plingi((. (2) Tot aqa intr-un fe1 Ei vorba lui phocion era
salvatoare prin norocoasele ginduri exprimate, care corn*
portau o concizie imperioasS, gravd gi brutald. Dupd cum
a spus ZenonTe cd filozoful trebuie sd exprime cuvintele
inmr-riate in gindire, to,t aga cuvintul lui phocion exprima
Loarte multe idei in foarte puline cuvinte. Se pare ca Ae
:rcest lucru a linut cont Polyeuctos din Sphettosso cind a
spus cd cel rnai bun orator e,ste Demosthenes2l, dar cel
lnai vigurcs Phocion. Cdci dupd cum valoarea unei mo-
l-iede are cea mai mare putere in cel mai mic volum, tot
i-rsa tot si puterea cuvintului pdrea cd aratd multe lucruri
in puline cuvine. (3) $i se spune desigur cd odatd, cind
r"eatrul era inlesat de 1ume, Phocion se plimba foarte
i:on,centrat in sine in jo,sul scenei. Un prieten i-a zis: ,,Se
pare cd meditezi, Phocion?((. ,,Da, pe Zeus, a rdspuns
ineditez sd v5d cum ,a$ putea suprima ceva din discursul
ile care am sd-l fin atenienilor.(( Demosthenes dispreluia
r"are pe ceilalli oratori, dar cind se ridica phocion obis-
nuia sd spund incet cdtre prieteni: ,,S-a ridicat securea
cliscursurilor mele((. Dar poate cd acest lucru trebuie ra-
portat la firea lui, deoarece o singurd vorbd, un singur
qest aI unui bdrbat bun are valoarea a mii de perioade
;i entimeme.
6 Cind era tindr, Phocion s-a alSturat strategului Cha-
brias2z Ei-l urma indeaproap,e Si a dobindit m,ulte foloase
in arta rbzboiului, iar uneori a corectat firea aceluia care
.:ra inegald gi nestdpinitd. Astfel, degi Chabrias era, de
lelul sdu, leneE qi zdbavnic, la lupte se insuflelea, se in-
fldcdra qi se ai:unca in primejdii cu cea mai mare indrdz-
irealS fdrd sd ia seama, ca gi cind nu-i pdsa de nimic; asa
.i-a pierdut via{a la Chios, avintindu-sc cel dintii cu
trirema spre uscat incer'cind sd forleze debarcarea. (2)
Ardtindu-se deci Phocion prevdzdtor qi harnic, infldcdra
;i pe Chabrias. care era zdbavnic si-i tdia avintul, pornit
La timp nepotrivit. De aceea Chabrias, care era un om
l;irrevoitoi Ei bun, linea foarte mult 1a Phocion gi-i ajuta

10. PLUTARH
la sdvirqirea unor fapte mari -Ei-i
dddea comandarnente'
iicirrau-i astfel cunos'cut elenilor Ei folosindu-se de aju-
tor.rt t.tl in cele mai de seamd fapte' (3) O qarg glorie ;i
i;i; i-a procurat lui Phocion in bdtSlia de la Naxos'
i""t"Oi"ti"iu-i comand'a flancului sting, in care bAtdlia
u-orno.".tt cea mai male inverqunare 9i care g ad,tt3,
-ii
rapicla decizie' Atena, dind..atunci .ea
singurA pnma-oara-
ii"i J"pi ce fusese clceritd' impotriva elenilor E-i dobin-
Ji"* ilni"O5, a qi indrdgit Ia maximum pe Chabti"t-l1t
ne Pltocion l-att solotil vlednic de a I'i comandant' vtc-
i*f
"- ""-
ioni"Oit_o cincl se celebrau marile mistere, iar
d-hut tiut Ie oferea atenienilor in fiecare an o cantitate
J;;il in ziua a qaisprezecea a lunii Boedromion23'
7 Dupd aceea Chabrias l-a trimis in insule spre a .in-
""r" "o^rrt.ibulii
Ei i*a dat cloudzeci de cordbii' Dar Pho-
;;; ; ;;spuns'c5, claci il trimile ia aliali' este inde'a-
iuns o singuri .orulti". Plutind deci numai cu corabia sa'
l-l;;;;,-,si porninci clisculii cu cetdliie gi avind convor-
biri amicale qi cuviincioase cu comandanlii' s-'a intors
""
*"it" cordbii p"
"ur"
Ie trimiseserd alialii' ca sd adu'cd
Uu"i fu Atena. 1Z; Phocion n-a cinstit Ei n-a cultivat pe
Chabrias numai cind trdia, dar, Ei dupd moarte' -s-a
i"grl:it indeaproape de rudele iui ;i se strdduia sd facd
Jii' dtl.lppot, ti"t lui Chabrias' un om bun' Deqi vedea
cd este insd ugr:ratic qi nesupus, nu a renunlat dc'- a--l
cori5a qi de a-i'asc,-rtcle defectele lui,urite' Nr-rmai o datd
;;--pil; ci tindrul il siciia cu intrebdri nelalocul 1or' il
iga.'t qi facea pe &lul care poate si aducd indreptriri qi
;; f""'; totU a" com'andant' Atunci, Phocion a zis:
"Cha-
[til", Chabrias, scump plStesc eu.pentru prietenia..ta'
;;ili"J;-tl iiuit" (3) vd;ind el deci-cb fruntaEii politici
a"
"i"".i
.i
impirleau parcd plin trager.e 1a sorii.c:11t::
zile militare 9i iribuna publici, 9i- cd unii se llmlleaza sa
r-orbcasci numai ;i sf, propund decrele' a$a cum fd,ceatt
Eubulos2a. Arisloplion2;' Demos-theneszo, Lycurgos"" sl
H6;;iA"i, iar Di'opeitn'es'?-8 9i Menestheus2e Ei. Ch3^res
iqi sporeau l"rtrr*li,- delinind comenzi militare Ei purtind
rbrU'oi Leostirenesto/, Phocion Ei-a propus sd ia asupra sa
PHOCION 19
;i si transmitd politica lui Periclessl, Aristidessz gi S,ol6n33
aa pe un intreg, imbinat armonios din cele doud. Cdci
intr-adevdr fiecare dintre acei bdrbali sc vedea cd fusese,
a$a cum spune Arhilohsa,
Pe amindoui stiindu-le s5 fie gi slujbas al vijeliosului Ares
Dar ;i dulcelc daruri ale Muzelor
','5z.ilor ci zei{a Atena este in acelaqi timp qi' rdzboinicd,
ii politicS, ;i este ;i se spune cd este.
8 Pregdtinciu-se ei deci in accst fel, f5cea neabdtut p,o-
Liti<'a pentru pace gi liniEte gi a comandat cele mai multe
:.xpedilii nu numai in comparalie cu contemporanii sdi.
Car ;i cu cei care trSiserd inaintea lui. fdri sd candicieze
:a comanclainente qi fird sd facd propagandd pentru a le
,:rb{ine, dar qi fdrd sd fr,rgb de c.ie sau sd ie respingd cind
':ctifcnii i 1e ofereau. Astfel, se spune de cdtre io{i, cd
?hoc on a definut patruze,ci Ei cinci de comenzi, dar n-a
lost niciodatd prezent Ja alegerilc de comanciant, ci cetd-
ie.nii ii alegeau in ,absen{5 gi-I ciremau. Dc accea, oamenji
.are nu ciSdeau dovadd de prea nrulld inteligenld se
;nirau cI poporul se comportd astfel fald dc phoclon, deqi
11 ii contrazir:ea de cele mai multe ori qi nu spunea Ei
rru fdcea nimic ca sd le fie pe pla,c. troporul proieda aEa
r'uin fac rcgii cu linguEitorii, dirp5 ce s-ari aEeiat la masi:
,ie demagogii eleganli qi veseli se folosea ca sd. se amuze,
,lar cind era vorba de dregdtori, ac{ionincl intotcleauna
irea:z ;i serios il alegea pe cel rnai ar:ster gi mai juclecat
,'etilfean, care singur, sau ce1 mai mult, era in siare si
;e impotriveascd dorinletor Ei pornirilor lui pasionale. (2)
jitinclu-se odatd, in adunare, un oracol aduJ de 1a llelil,
rare_ spunea cd, in timp ce to{i cetdlenii sint de acord,
.tnu1 singur gindegte cu totul impotrivd, phocion, pdEind
in fala adunSrii. le-a spus sd fie linisti{i cdci e1
'eite'
cel
'.;5utitt, deoalece lui singur nu-i plac cele ce se fac. Odatd
ffgc]9n iEi exprima pdrere,a in fala poporului gi vedea cd
ioli il ascultd cu atenlie gi-I aprobd,- atunci s-a intors
,:5tre. prieteni qi le-a zis: ,,Nu cumva mi-a scdp,at vreo
''-orbd care nu trebuia?((

11. 20 PLI'TARH
9 Odatd atenienii cereau 'contribulii pentru o jertfd
;i
"toli
cetalenii dddeau' Phocion, frind qi el . invitat
ae m'ai mutie ori sd dea, a ardtat spre -
zaraful Calli-
"t"r,
-i"i"a: ,,Cereli la bogalii d.Etia' cdci eu m-aE -ru-
*i"u ta nu-i dau lui datoria Ei sd vd dau t'oud(c' Ate-
"i""ii
continuau sd strige gi sd vocifereze' iar Phocion
i"-""ti., ,fltt o- fricos a pornit ,la.rdzboi, dar cum.niqte
"iotl-u"
'inceput sd cronc-dne, el qi-a pus armele jos.gi
i"auu fi"iqtit.'Apoi, luindu-le iardEi, a pornit'
-dar
ciorile
i]|j;i ""-itr""p"i
s;i croncdne, el,iar s-a oprit. La sfirqit a
,i-, lV.i cioncdniti cit puteli, dar din mine n-o sd gus-
t"$;.'i4 oo"ta aLenienii ii lndemnau sd porneas^cd impo-
iti"" )"q-anilor, dar el nu voia, iar atenienii li strigau
"i "tt"
l'aE ;i lipsit de bdrbdlie' Phocion a zis"
"Nici
voi
;; -e p.it"ti fbce viteaz pe mine,
"i"i,.9y P: Yoi
l.uti
Doar no.i ne cunoa;tem bine unii pe al!ii(r' (3) It .t-tt;Jq
i-pt"i"iati grele, poporul era- miniat impotriva lui qi-i
""ilo
"to"ot"ala p"tttt, comenzile delinute' Phocion a zis:
-Sli""ti-"a, fericililor, cei dintii!'''^ (1) O datd, in timpul
tJrfroi.if"i,
'atenienii erau umili qi infricoEa!!, i'a1 cind s-a
ia."i-pu.", au inceput sd prindd. curaj qi sd strige imp.o-
i,,i.ra i.ti Fhocion ca ie rbpise victoria' Phocion le-a zis:
,Si"i"ti f"ticili cd aveli tn comandant 'care vd cunoaEte'
'Jali uitfur ali fi pierit de mr-r11'((' (5) Atenienii nu voiau
;";" l;;""* ".,
teoiienii penlru un. linut' ci s{. n93rte
,,i"Lii,'dar phocion i-a sfdiuit sd se batd cr-r beolienii cu
i."rfa! in care sint mai tari, nu cu armele ln c'are le
.i"t i"l"tiori. (6) Atenienii nu-i dddeau atenlie Ei nn vo-
iu" "a-f
asculte'cind vorbea, dar Phocion le-a zis: "Voi
*i p"t"ti siii sd fac ceea ce nu vreau' dar nu pute{i s5
me iinli sd spun ceea ce nu trebuie inrpotriva convinge-
rifor
--"fu".
iZ; O"tt'tosthenes, unul dintre orratorii care
l;;;"; o potliice contrard lui, i-a lisr,,Te vor ucide ate-
;;;i Pdocion, dacd vor innebuni((' Iar Phocion i-a ris-
;;;'',,$i pe tine dacd vor fi in toate min!ile(('-
'- phocion'vdzind cd poLyeuctos din sphettos sfdtuie,ste cu
multd cSldurd pe atenieni sd porneascd rdzboiul impo-
iriva lui I'ilip 9i cI este tot o api din cauza efortului
-are qi cd gifiie, cici ena foarte gras, a zis: "Merit5
sd
PHOCION
incepe[i rdzboiul, dind crezare ,acestui om, cdci ce credeli
voi cd va face eI, cind va fi imbrdcat cu platoqd qi va
purta scutul 1a apropierea dugmanilor, dacd acum cind
citeEte in fala voastrd ceea ce a pregdtit riscS sd se su-
foce?((
Lycurgos ii aduce injurii in adunarea poporului, arun-
cindu-i multe in fa{5, ln prezenla tuturor, Ei-i reprogeazd
c5, la cererea lui Alexandru de a i se da zece cetdleni, e1
fusese de acord. Phocion i-a rdspuns: ,,Multe sfaiuri bune
qi folositoare v-am dat eu, pentru ,aceEtia, dar nu md
ascultati('.
L0 trra un oarecare Archibiades, supranumit ,,laconi-
cul(', care avea o barbi uriaES, pr,rrta nereu mantaua Ei
era posac. Odatd in adunarea poporului Phocion, fiind
tulburat qi luindu-l martor, il ruga sd-i vie in ajutor.
Acela s-'a ridicat ;i a dat sfatul care era pe placi-rl atenie-
nilor, iar Phocion, apucindu-l de barb5, i-a zrs: ,,Archi-
biades, de ce nu te-ai tuns?(' (2) Aristogeiton sicofantul
era foarte belicos in adundri qi indemna poporul ia fapte,
iar in timpul recrutdrii se apropia sprijinit pe un baston
cu picioarele legate. Phocion, vdzindu-I de departe de pe
tribund, a strigat ,,Slcrie $i pe Aristogeiton, schiop qi
rdu!(((3) In acest fel este de mirare cum este cu puiinld
ca un om atit de dificil qi de posac sd capete porecla de
,,bun;r. Eu socotesc cd este un luciru greu, dar nu imposi-
bil, aEa cum se intimpid cu vinul, ca acelaqi om sd fie in
aoelarsi timp gi dulce ,si auster, aga cum allii, pirind cd
sint dulci, sint foarte neplS,cufi pentru cei care au de-a
face cu ei qi foarte vdtbmdtori. Se spune cd o datd Hype-
riades a spus cdtre popcr: ,,Atenienilor, nu cencetali nu-
mai dacd sint acru, ci d,acd sint acru fdrd motiv((. Prin
aceasta voia sd arate cd poporul se terne ;i acuzd mai
mult pe cei care sint nesuferili din cauza avariliei, dar
nll pe aceia care se folosesc de putere 1a violenfd, invidie,
minie Ei ambilie. (4) trhocion n-a fdcut rdu nici unui con-
cel.5{ean din duqmdnie, nici nu l-a socotit duEman, dar in
toatd viala a fost iute la minie de neinduplecat ;i de
neclintit atit cit er,a nevoie pentru cei care se impotriveau
2L

12. 22
pLTJTARH
celor ce fdcea el pentru p'atrie, dar in restul vielii s-a
aratat binevoitor Ei comunicativ cu toli qi a venit in aju-
torul celor lovi{i qi ce}or care erau in primejdie in fala
curlilor de judecat5, (5) Unii prieteni i1 acuzau cd vine
in ajutorul untti om rdri care era dat in judecatd, dar
Phoiion le-a rdspuns cd cei buni nu au nevoie de ajutor'
Aristogeiton sicofantul, dupd ce a fost osindit' a trimis la
Phocion qi l-a rugat sd vin:i la el, iar Phocion a pornit
spre temni!6. Dai cum prietenii nu-l ldsau sd se ducd,
Pirocion 1e-a zis: ,,Ldsa!i-m5. dragi prieteni, cdci unde ag
putea sd md intilnesc cll mai mare pldcere cu Aristo-
geitcn?'(
11 trar alialii qi insularii, ori de cite ori se ducea un
alt comandant atenian la ei, socoteau cd vin du;manii,
inchideau porlile cet6fii, astupau porturile cu pdrnint,
acluceau de pe ogoare in cetate vite gi sclavi Ei c-opii Ei
solii, dar dacd sosea Phocion, i1 intimpinau d-e departe
cu cordbiile lor, purtind cttnuni pe cap Ei plini dc bucurie
il duceau in cetabea lor:.
12 Cincl Filip a ndvilit in Eubeea 1i transporta armatc
din Macedonia gi*qi supunea cetSfile cu ajutorul tiraniior,
iar trlutarh din Eretreeass chema pe atenieni ;i-i ruga s5
elibereze insula ocupatd de macedoneni, a fost trimis
cornandant Phocion, dar nu rcu o armatd prea mare, in
n5.ciejcla cd locuitorii de acolo vor trecc de bnnlvoic de
paltea sa. i2) Gdsind insd peste 'rob cetSlile pline de tr5-
dirtori, bolnave qi bitrt'.rite de mit,iri, a avut de infruntat
rJ mare prirnejdie: a ocupat o colini ascunsd de o mare
pripastie, in cimpia de ta Tam;'nai, Ei acolo linea -in
min5. partea cea mai br-rnd de 1upt5. Aici cei mai dezordo-
na{i fiecari qi rdi ostagi au fugit clin tabdrd Ei s-au inde-
pdrtat, ctrar Phocion a splis 'comandanlilor sd nu fie ingri-
joraii, cdci ciezertorii qi acolo vor fi o piedicd pentru
iuptdtori din cauza dezordinii qi nestdpinirii lor 9i aici la
el vor fi conqtienli de cele intimplate Ei nu vor mai ca-
lornnia qi nu vor mai striga impotriva comand'antului'
23
13 Iar cind duEmanii au inceput sb se apropie, a dat
poruncd ostaEilor sd rdmind nenii;cali pind ce va termina
el sacrifi'ciul, dar a zdbovit mai mult timp, fie cd nu ter-
minase sacrificiul, fie cd voia ca dugmanii sd se aprop,ie
mai mult. De aceea Plutarh, socotind mai intii cd lui
Phocion ii este fricd Ei ezit6, a dat iure; cu alialii, apoi
cil5re{ii, vdzindu-l, n-au putut sd se stdpineascd, ci. au
ndvdlit indatd impotriva duEmanilor, revdrsindu-se din
tabdrd in dezordine qi in cete inegale. I)upd ce primii ata-
catori au fost infrinti, s-au imprdEtiat cu to{ii, iar Plutarh
a fugit. Unii ostagi, ajungind ta tablra duqmanitror, incer-
cau s-o ddrime Ei sd o pustiasc5, gindind cd toli duqmanii
sint infrinli. in acest timp, terminindu-se sacrificiui, ate-
nienii au ieqit din tabdrd ;i pe unii ii resping, iar pe
cei mai mul{i ii ucid gisindu-i refugiali 1a int5rituri;
Pho'cion a poruncit falangei sd stea Ia pindd sd se aEeze
in ordine Ei sd ia in primire pe aceia c,are fugiserd in
dezordine, iar el, luind cu sine un corp de osta;i aleEi,
a pornit impotriva duqmanilor. (2) Dindu-se o mare biitd-
Iie cu tclii au luptat cu mult avint Ei firi sd se crule,
iar Thallos, fiul lui Cineas36, Ei G1aucos37, fiul lui trolyme-
des, Iuptind in jurul comandantului, au dobindit lauda
vitejiei. 'IotuEi gi Cleophanes s-a doveclit a fi de mare
pref in acea luptd. Intr-adev5r, chemind pe cdl5relii care
fugiserd Ei indemnindu-i qi strigind sd vind in ajutorul
comandantului. care era irr prirnejdie, i-a determinat sd
se intoarcd Ei sd intdreascd victoria pedestrasilor. (3) DupI
aceea a scos Ei pe Plutarh din llretreea. Apoi, prinind
stdpinire pe fortdreala Zaretrass care avea o a;ezare
foarte prielnicd
-
ce afla acolo unde 'cimpia se ingus-
teazd foarte mult, ce- un istm, fiind ca o insr.rld strinsd de
cele doud mdri
-
a dat drumul tuturor prizonierilor
eleni, temindu*se de oratorii atenienilor, ca nu cumva
acegtia sd impingd poporul sd ia vreo hotdrire prea grea
impotriva 1or.
14 Dupd ce Phocion a terminat toate acestea gi a ple-
cat, pe mare, atunci au inceput aiiafii sd doreascd bund-
tatea gi dreptatea lui Ei repede gi-au dat seama ;i atenie-

13. 24 PLUTARH
nii de experienla Ei de curajul lui. intr-adevdr, Molossos,
comandantul care i-a urmat, in aEa fel a purtat rdzboi,
incit a ajuns viu in miinile duEmanului. (2) Apoi Fitrip'
nutrincl naae3ai mari, a pornit Ia Hellespont cu toatd
oastea, cu gindul de a cuceri in acela;i tirtr-p Chersonesul
;i Byzantionul ;i Perinihosulse. Atenienii au pornit sd Ie
vind ln ajutor ceLor de acolo, iar oratorii au luptat ca sd
fie trimis Chares in calitate de cc.mandant. Acela a por-
nit, dar n-a sdvirgit nici o faptd, pe mdsura forlelor de
care dispunea, gi nici cetSli1e nu prime'au flota, astfeJ- cd
fiind bdnuit de toti, rdtdcea cerind bani de la aliali Ei era
dispre{uit de duEmani, in timp ce poporul fiind a{i{at de
oratori se umplea de minie qi se cdia cd trimisese ajuior
byzan{ilor. Phocion, ridicindu-se in adunarea poporului,
a zis cd atenienii nu trebuie sd se minie pe aliali cd nu
au incredere, ci pe comandan{ii care nu inspird incre-
dere. ,,Cdci ei vd fac de temut Ei pentru aceia care nu se
pot saiva fdrd ajutorul vostrur(. Poporul, fiind impresio'-
nat de aceste rcuvinte ale lui Phocion qi schimbindu-gi
pdrerea, a poruncit sd se pund el in fruntea altei armait'e
qi si dea ajutor alialilor 1a Hetrlespont. Ace'astd decizie
a avut o mare greutate in saLvarea cetd{ii Byzantion' (3)
Intr-adevar, mare era prestigiul lui Phocion, cdci Leon,
un frunta; al byzan{ilor, coleg cu Phocion in Aoademie,
luindu-l pe garan[ie, in fala cetdlii, ,a determinat pe by-
zanli sd nu*i lase s5-qi ageze tabdra in afara cetSlii, ci
s5-i deschidd por'[i1e ;i s5-l primeascS, iar atenienii sd ia
legdturi cu cetd[enii din Byzantion. Atenienii nu numai
cb s-au ardtat ireproqabili' in cornportarea lor, dar au
luptat cu foarte mult avint in bitdlii, datoritd increderii
pe calre le-c ardtaserS. (4) in acest fel a fost respins atunci
Filip de la Hellespont qi ena dispreluit, deEi mai inainte
se pdrea c5 este de neinfrint ;i irezistibil. Phocion a cap-
turat citeva nave de-ale lui Filip ;i a ocupat citeva ce'td{i
de{inute de garnizoane, a debarcat in multe locuri, fdcind
incursiuni cu prdddciuni pind cind, fiind rdnit de cei care
au sdrit in ajutor, a pornit spre patrie.
15 Megarienii l-au chem'at pe ascuns, dar Phocion te-
mindu-se ca nu cumva beolienii sd prindd de veste Ei
s5-i distrugd ajutorul, a convocat adunarea poporului ih
zori Ei a adus Ia cunoEtinla atenienilor propunerea mega-
rienilor. De indatd ce ateni,enii au votat, Pho,cion a dat
semnalul cu trimbila gi din adunare a pornit in fruntea
celor care purtau armeLe. Megarienii l-au primit cu mare
insuflelire, iar el a fortificat Nisai'a40, inconjurind-o cu
zid gi a construit doud ziduri de la cetate pind la qantie-
rul naval qi a unit cetatea cu maroa in aga fel incit Me-
gana, sinchisindu-se prea pulin de du;manii de pe uscat,
sd depindd acum cu totul de Atena.
16 Atenienii porniserd cu toate for{ele rdzboi impo-
triva lui Filip ;i, pentru cd Phocion lipsea, Lalresesere alt
cornandant care sd ducd lupta impotriva lui Filip. Cind
s-a intors din insule Phorcion a inceput sd sfdtuiascd po-
porul sd prime'asci invoielile cu Filip, care era inclinat
spre pace qi se temea tare de primejdie. Atunci unul din-
tre cei care de oibicei se tirau pe la heliaiaal qi practicau
rneseria de sicofanliaz se impotrivi lui Phocion qi-i zise:
,,Cum, Phocion, indrdzneqti tu sd intor.ci de la luptd pe
atenieni cind au armele in miini?((
- ,,Do, i*a rdspuns
Phocion, deEi Etiu cd in timp de rdzboi tu egti in puterea
mea, iar in timp de pace eu sint in puterea ta((. Dar cum
Pho,cion nu izbrrtea sd convingl pe atenieni, 'ci victoria
era a lui Demosthenes, care sfdtuia pe atenieni sd dea
lupta cit mai departe de Atica, Phocion i-a zis ,,Ascultd
omutre, nu trebuie sd cercetdm unde sd ddm lupta, ci
cum si invingem, cdci numai aqa rdzboiul va fi departe.
iar dacd vom fi invinqi, toati primejdia va fi mereu
aproape((. (2) Suferind insd atenienii infringerea, iar gd15-
giogii gi dornicii de lucruri noi din cetate trdgind pe
Charidemos{3 la tribunl gi cerind sE fie ales cornandant,
aristo'cratii au fost cuprinEi de teamd gi, rugind sfatul
din Areopag, Fe care-I aveau in mijlocul poporului, 9i
vdrsind lacrimi, cu greu au convins poporul sd incredin-
leze comanda lui Phocion. (3) Acesta cred'ea cd trebuie
sE primeascd propunerile urnane Ei binevoitoare ale lui

14. 26 PLUTARII
Filip, iar cind Demades a prezentat in fa{a poporului
propunerea ca cetatea Atena sd ia parte la pacea comund
Ei la Sfatui eleniloraa, Pho,cion n-a fost de acord cu el'
spunind cd nu trebuie sd facd acest lucru mai inainte de
a gti ce va cere Filip sd i se acorde de la ceilalli eleni.
Phocion a fost infrint, din cauza imprejurdrii, dar cind
a vdzut indatd pe atenieni schimbindu-qi pdrerea, deoa-
re,ce Filip le cere,a cordbii qi cai, Phocion a zts:. M-am
impotrivit fiindcd Etiam cd aqa va fi. D'ar, dupd ce v-a!i
invoit, nu trebuie sd suferili din greu Ei nici si vd descu-
rajali, ci sd r'5 amintili 'cd Ei strebunii voEtri, cind fiind
invingdtori qi comandind, cind fiind invinqi Ei ascultind,
au fdcut bine aceste lucruri qi au salvat Ei cetatea Ei pe
eleni((. (4) Cind s-a vestit cd Filip a murit, Phocion nu i-a
15sat pe atenieni sd aducd un sacrificiu pentru buna
veste, pentru cd nu este nobil sd te bucuri de mo'artea
cuiva, iar armata care fusese rinduitd Ia Cheroneea im-
potriva lor fusese mai micd numai cu un singur om [cu
Filipl.
17 Demosthenes arunca insulte impotriva lui Alexan-
dru, care se apropia de Teb'a, dar Phocion i*a zis: ,,Ne-
bune, de ce vrei sd irili pe un om feroce gi care este
pornit sb dobindeascd o mare glorie? Sau vrei sd arunrsi
cetatea noastrd intr-un rug atit de mare care arde in
apropiere? Dar noi, care sintem strategi, c'a sd s'alvdm
viala concet5lenilor noEtri, nu-i vom ldsa sd piard, chiar
dacd ar voi ei((. (2) Dar dupd ce Teba a cdzut, iar Ale-
xandru cerea pe Demades, Lycurgos, Dernosthenes qi Cha-
ridemos, iar adunarea poporuh-ri privea spr:e Phocion, gi-I
''hema de mai multe ori pe nume sd vorbeascd acesta s-a
ridicat qi, aducind lingd sine pe unul dintre prieteni, pe
care-l iubea Ei in care an$ese increder"e toatd viala, a
zis: ,,Aceqtia au adus cetatea in aEa situalie, incit eu aq
indemna pe cetSleni sd predea chiar pe acest Nicocles,
d,acd cineva l-ar cere. Eu m-aq socoti fericit dacd ar tre-
bui sd mor pentru voi to!i, eu depling qi pe aceia care au
fugit de Ia Teba aici. Ajunge elenilor sd deplingd Teba.
De aceea este mai bine si rugem pe invingdtori Ei in in-
PHOCION
leresul lor qi in interesul nostru dectt sd luptdm(( (3) Se
spune cd Alexandru, cind a primit prim,a hotdrire a po-
porului, s-a impotrivit Ei a zvirlit:o. ,Cind a primit insd ho-
tdrirea din partea lui Phocion, dupd ce auzise gi de Ia bd-
trini cd Filip adrnirase pe Phocion, Alexandru a ,consimlit
nu numai sd-l lntilnelasc5, dar i-a Ei ascultat ruga, cu,multd
bundvointd. Phocion l-a sfdtuit pe Alexandru, spunin-
du-i sd renunle la rdzboi, d,acd vrea linigte, iar dacd este
dornic de glorie, sd se indrepte spre barbari, indepdrtin-
du-se de eleni. A mai spus multe lucruri cu dibdcie, po-
trivite cu firea qi cu intenliile iui Alexandru, qi in aga
fe1 l-a s,chimbat Ei I-a imibl,inzit, incit acesta a spus cd
atenie,nii trebuie sd fie cu luare-aminte la evenimen-tele
politice, pentru c5, dacd lui i se va intimpla ceva, Ior li
se cade sd de{ind puterea in'tre eleni. (a) Pe Pho,cion qi
i-a fdcut prieten ;i oaspe'te gi i-a acordat atita cinstire
de care pufini dintre prietenii lui intimi se bucurau. Du-
ris spune cd Alexandru, ajungind m,are Ei infringind pe
D'arius, a suprimat din scrisorile sale cuvintul ,,salutare((,
in afard de acelea pe care le scria lui Phocion. Numai pe
el ca qi pe Antipatros, il ,intimpina [in scrisoare] cu cu-
vintul ,,salutare((. Acest lucru ii istoriseste si Chare's.
18 ln ceea ce privegte banii. se recunoaqr" Ou toli cd
Alexandru i-a trimis lui Pho,cion in dar o sutd de talanli.
Cind aceEti talan[i au fost aduEi tra Atena, lui Phocion,
Phocion a intrebat pe cei c,are-i aduseserd de ce, cind sint
atit de muili cet5leni atenieni, Alexa,ndru ii trimite nu-
mai lui atilia talanli. Aceia au rdspuns: ,,Fiindcd numai
pe tine te socoteEte un om bun Ei drept". Deci, a rdspuns
Phocion, sd md lase Ei sd par cd sint Ei sd fiu aga((.
Aeeia l-au urmat pe Phocion acasd qi, cind au vizut
ce mare simplitate domneqte acolo, cind i-au vdzut solia
frdmintind piine, iar pe etr. scolind a,pd din pu! qi spd-
Iindu-Ei picio,arele, au inceput sd insiste gi rnai mult; ei
erau tar,e mihni{i gi ziceau cd este un lucru de nesupor-
tat oa el, prieten al regelui, sd ducd o viafd atit de rea.
VSzind insd Phocion un bdtrin sdrac mergind lmbrdcat
intr-o haind zdrenluitd, i-a intreibat cine ered ei cd o duce
27

15. 28 PLUTARH
mai rAu, el sau bdtninul acEla. Aceia l-au rugat sd spund
vorbe de bun augur, dar Phocion ]e-a zis: ,,Ei bine, acest
orlr are mai puline venituri decit mine Ei-i sint de ajuns.
In general insd, nu-l voi intrebuin{a, zadarnic voi avea
atita aur, iar dacS-i voi foLosi Ei pe mine md voi acuza
qi pe rege iI voi acaza in f,a!a cetS{ii". In acest feL banii
s-au intors in patria lor de 1a Atena, ardtind elenilo'r cd
este mai bogaL cel care nu are nevoie de acegti bani decit
acela care-i ofer5. (2) Dar Alexandru s-a supdrat qi i-a
scris iardEi lui Phocion spr:nindu-i cd nu socote'Ete prie-
teni pe aceia care nu au nevoie de el, dar nici aqa Phocion
n-a p.imit banii, dar a cerut sd fie eliberali: sofistul
Eche-cratides45, Athenordor din Imbrosao Ei doi cretani, De-
maratos gi SpartonaT, care fuse,serd arestali pentru anu-
mite invinuiri qi delinuli Ia Sardes. Alexandru i-a eliLre-
rat imediat gi a trim,is pe Crateros in Macedonia porun-
cindu-i ca din urmdtoarele patru cetd{i: Chios, Gergethos,
Mylasaiae, Elaiaae, una sd i-o dea lui Phocion, pe care qi-o
va alege el, afirmind cu tdrie ca 5i mai inainte cd, dacd
nu va plimi ni,ciuna, se va supdra pe el. Dar ni'cii Phocion
n-a primit, iar Alexandru a murit curind dupd aceea'
Casa lui Phocion se vede gi 'acum la Melite50, impodobitd
cu lamele de bronz, in rest fiind sirnpld ;i lipsitd de orna-
mente.
19 In ceea ce priveEte soliile lui, despre prim'a nu se
p,ovesteEte nimic, in afard de amdnuntul cd Cephisodoros
era fratele ei, iar in ceea ce priveqte pe cea de a doua,
printre atenieni se vorbea tot atit de mult despre simpli-
tatea Ei cumpdtarea ei, cit se vorbea despre bundtatea
lui Phocion' odatd atenienii priveau nig;te ac'tori noi' Ac-
torul care avea sd iasd pe scend, ca sd joace roLul unei
regine, a cerut coregului5l mai multe lnso{itoare irnpodo-
biie cu multd strdh.icire. Dar cum coregul nu i le oferea,
actorul linea teatrul in loc Ei nu voia sd ias5. Atunci co-
regul lVlelanthios l-a tras in mijlocul scenii 9i i-a strigat:
,,Nu vezi cum solia lui Phocion merge intotdeauna inso-
!it5 de o singure s,clavd, dar tu faci pe fdlosul qi corupi
gineceul?(( Vorbele acestea, fiind auzite de toli ci{i se
ti
lr'
l,l
t1
l
1.1
I
PHOCION 29
aflau in teatru, au produs putelnice aplauze gi strigdte.
Sotia lui Phocion insugi, cind o ioniand car,e-i venise in
vizitd ii ,ardta coliere qi l5nliEoare de aur impodobite cu
pietre prelioase, a zis:- ,,Pentru mine podoabd este Pho-
cion, ales pentru a doudze,cea oard strateg al atenieni-
lor((.
20 Cind fiul sdu dorea sd se prezinte la intrecerile Pa-
natenee Phocion a fdcut pe apobatul5z 1ui, nu fiindcd viza
sd ob{ind victoria, dar fiindcd r.oia c,a fiul sdu, exercitin-
du-se cu grijd, sd se facd mai bun, cdci tindrul era cam
bdut,or gi dezond'onat. Dupd ce a ob:finut victoria, muJ.li
prieteni voiau sd sdrbdtoreascb victoria repurtatd, dar
Pirocion i-a refuzat pe to!i, cu exceplia unuia singur,
cdruia i-a acordat aceastd favoare. Cind s-a dus Ia cind
gi a vdzut multe pregdtiri deosebite gi mai ales cd invi-
talilor ii se aduce, ca s5-gi spele picioaretre, rtin in care
erau ptrse aromate,-Phocion a chemat pe fiul sdu Ei i-a
zis: ,iN-o sd opreEfi pe acest prieten id-1i prapadeas'cd
victoria cu atita lux?(( (2) Dorind sd-l sustragd cu totul
unei astfel de vieli, Pho'cion a trimis pe fiul sdu la Sp,arta
qi I-a- introdus in ceata tinerilor care primeau o educa[ie
certd. Acest fapt a supdrat pe atenieni, care ziceau cd
Phocion se uitd cu dispre! gi nesocotegte obiceiurile de
acas5. Demades oratorul i-a zis: ,,I)e ce nu convingem,
Phocion, pe atenieni. sd instituie regimul politic spartan?
Dacd tu porunceEti, eu sint gata sd propun in scris Ei
sd-mi suslin oral propunerea((. Phocion i-a rdpuns: ,,Foarte
bine, bine !i-ar sta !ie, care miro;i atit de tare a parfum
Ei egti imbrdcat cu o astfel de hla'midd, sd sfdtuieEti pe
atenieni sd meargd la phiditiiss qi sd primeascd constitu-
lia lui Lycurgos(d.
21 Alexandru le scrisese ,atenienilor s5-i trimitd tri-
reme, iar oratorii5a se impotriveau; sfatul atenienilor ii
cerea lui Phocion sd ia cuvintul, iar el a rdspuns:,,Vd
sfdtuiesc sau sd invinge{i cu armele sau sd fili prietenii
invingdtorilor((. (2) Pytheas55, care era de altfel flecar qi
impertinent, incerca sd vorbe,ascd atunci ceL dintii ;ate-
nienjlor, dar Phocion i-a zis: ,.N-o sd taci in fine, cind

16. ii
ir
30 PLUTARH
I
i
I
l
I
qti atit de proaspdt cumpdrat de popor?(( (3) Harpaloss6
a fugit din Asia, de Ia Alexanidru cu o mare sumi de
bani, Ei a debarcat in Atica, iar oratorii dddeau fuga la
el Ei se intreceau in a se ldsa corupli. Harpaios le arunca
din rnarea sumd de bani pe cal:e o aveau prea putini, ca
sd-i mome,ascS, dar lui Phocion i-a trimis ;apte sute de
taianli Ei s*a incredinlat pe sine, cu to,ate ale sale, aces-
tuia. Pho,cion i-,a rdspuns aspru cd llarpalos o sd regrete,
dacd nu va inceta de a corupe cetatea, iar acesta s-a oplit
gi a renunlat, dar mai pe urmd, sfdtuindu*se cu atenienii,
vedea cum cei care luaserd bani de la el se schimbl gi-l
acuzd ca sd nu fie dali in vile,ag, dar Phocion, dimpotrivd,
care nu primise nimic de la eI, o datd cu ap5rarea inte-
resului public, linea seama Ei de viata lui. Pornind de,ci
iardEi Harpa,los s6-l cultive, a cr:nstatat, cind id asedia,
cd este ca o fortdrea{i de necucerit prin aur. Fdcindu-gi
insd Harpalos prieten pe Charicles, ginerele lui Phocion,
l-a umplut de o faimd rea, cdci ii incredinla toate gi se
foJ.o,se,a in toate de ajutorul lui.
22 Murind Pythonice, hetaira pe care o iubise Harpalos
.gi de Ia care avea o fiic5, a voit sd-i facd un mormint fas-
tuos qi i-a incredinfa;t lui Charicles aceastd sarcin5. Lipsa
de noblele a acestei sarcini, indeplinitd de Charicles, a
fost mai mult urilitd cind morrnintul a fost terrninat. In-
tr-adevdr mormintul existd qi acum }a Herme, pe drumul
care durce de la Atena la Eleusis, neavind nimic pe mdsura
celor treizecri de talanli pe care se spune cd i-a pLdtit
Harpal.os lui Chari,cles pentru acea lucrare. (2) Dar, dupa
moartera lui Harpalos, feti{a a fost luatd de Phocion qi de
Charicles gi crescutd cu toatd grija. Charicles a fost dat
in judecratd pentru cetre sdvirgite in legdturd cu Harpalos
gi l-a rugat pe Phoicion sd-I ajute gi sd-l ,asj.ste 1a judecatS,
dar Pho,cion a refuzat, spunindu-i: ,,Eu te-am fdcut gi-
nere, CharicLes, in condilii cinstite((. (3) Cind AscLepia-
des57, fiul lui Hippanchos, a anuntat cd Alexandru a mu-
rit, Dernades a spus sd nu i se dea.crezane, cdcidacd ar f,i
murit, oadavrul lui ,ar mirosi pe tot pdmintul. Phocion, v5-
rrl
ljirl
l
li
l
i
ri
l
i
i
,l'
l,
PHOCION
zintl c'.i poporul este infl5cdrat ;i pregdtit sd schimbe sta-
lc:r de lucruri, incerca s5-I iiniEl"eascd gi sd-l stdpineascd,
rlar, cum mul{i atenieni se urcair pe tribund;i sirigau c6
Asr:lepiades spune adevdrul qi cd Aiexandru este cu ade-
',,rirat mcrt, Phocion a zis: ,,Ei bine, darcd a murit Ei este
inc.irt astdzi, va fi mort ;i miine gi poimiine, incit noi
putem delibera in linigte Ei fdrd teamd((.
23 Dupd ce Leosthenes arunlcase cetatea in rdzboiul ele-
,ric, vdzind pe Pho'cion cd este indignat, l-a intrebat in
batjocur5: .,Ce bine ai fd,cut cetdlii fiind atilia ani stra-
leg?( Phocion i-a rdspuns: ,,IJn mare bine, c5ci si-au in-
rnormintat oonrcetdtenii in propriile lor morminte((. Leosthe-
nes spunea multe cu indrdzneald ;i f5loEie, in fa{a poporu-
lrri, dar Phocii.on i-a zisl. ,,Cuvintele tale, tinere, se asea-
rndnd cu chiparo;ii, cdci, deqi sint inalli Ei mari, nu aduc
l.otugi fructe". (2) Hyperides s-a ridicat gi I-a intrebat:
,,Cind deci eEti ,de pdrere, Phocion, c,a atenienii sd poarte
rd.zboi?( Phocion a rdspuns: ,,Cind voi vedea pe tineri cd
'ioiesc sd reziste in linia de bdtaie, pe boga{i cd vor sd
i:ontribuie cu bani, iar pe oratori cd se ablin de la furtul
avutului obgtesc((. (3) Mulli atenieni admirau forla ar-
rnatl strinsd de Leosthenes qi-I lntrebau pe Phocion cum
i se pare ci este preg5titd, iar Phocion a rdspuns:,,Sint
bine pregdtifi oamenii pentru s'tadiu58, dar md tern de doli-
chulse rdzboiului, c5ci cetatea n-are nici alia{i buni, nici
alte cordbii, nici ir,oplifi((. (4) Dreptate i-au dat qi faptele.
Astfel la inceput Leosthenes s-a incdrcat de strdlucire
ir, fapte, invingind pe beolieni gi alungind pe Antipatros
in Larnia60. Se spune cd atunci 'cetatea, ptind de mari nd-
dejdi, era in sdrbdtoare qi aducea sacrificii pentru bunele
'r.eEti, iar unii care voiau sd-l acuze pe Phocion l-au in-
trebat dacd n-ar fi voit el sd sdvirgea:scd acele fapte, iar
Phocion a rdrspuns: ,,A; fi voit sd le fac, dar sd fi dat
acele sfaturi((. Apoi alte vegti bune se aduceau p,este vegti
bune din tabdrd, iar Phocion a sprrs:,,Cind de'ci vorn in-
ceta de a fi invingdtori?((.
31

17. PLUTARH
24 Dupd moartea lui Leosthenes, atenienii, care se te-
meau ca nu cumva Phccion sd fie trimis strateg Ei sd
punl capdt rdzboiului, au pregdtit un om de rind ca sd
se ridice in adunare gi sd spund cd este prieten cu pho-
cion qi il cunoaqte bine gi-i indeamnd sd crule pe un astfel
de om gi sd-i pdzeasc5 deoarece nu mai au un altul Ia
feI cu el gi sd trimitd la oaste pe Antiphilos6r. Atenienii
errau de acord cu propunerea, iar phocion s-a ridicat si a
spus cd nici nu fusese coleg de gcoald cu el, nici nu-l
cunoscuse in alt fel, qi nu-i era prieten, dar:,,din aceasti
zi t,e f,ac prieten apropiat pentru cd ai dat atenienilor un
sfat care era in interesul meu((. (2) Pornind deci atenienii
cu armatd impotriva beolienilor, Phocion la inc'eput s-a
impotrivit, iar prietenii ii atrdgeau atenlia cE va fi ucis,
dacd va ofensa pe atenieni. Phocion a rdspuns: ,,Voi fi ucis
pe nedrept dacd voi face ce este in interesul
cet5{ii, iar dacd voi trece peste interesul cetd{ii, voi
fi ucis pe drept((. Dar cum vedea cd atenienii nu ce-
deaz6,, ci continud sd strige, a indemnat pe ,crainici sd
porunceasci ca toli cetS{enii pind Ia virsta de gaizeci de
ani sd ia hrand pe ,cinci zile qi sd-l urmeze indatd din
adunare. Producindu-se o mare zarvi qi cei bdtrini si-
rind in sus gi strigind, Phocion a zis: ,,Nu este nimic
grav, cdci eu, oare-sint in virstd de optzeci de ani voi fi
strategul vostru((. In acest fel i-a facut sd se linisteasc5
Ei sd inceteze.
25 Cum {drmul mdrii era devastat de Micio62, care,
venind cu mulli macedoneni qi me,ncenari, debarcase la
Ramnousos qi pustia linutul, phocion a dus arm,ata ate-
niand impotriva lui. Dar cum Ia el veneau care mai de
care gi fdce_au pe strategii, sfdtuindu-I: unul sd ocupe co-
lina de acolo, altul sd aEeze dincoace cavaleria, iai a.ltul
sd dea atacul in cutare trrarte, Phocion a zis: ,,Iieracle! ce
mul{i strategi Si ce pulini ostaEi vdd!(( (2) Dupd ce $i-a
aEeza,t eI ostaEii in linie de bdtaie, unul dintre hoplili a
pornit cu mult in,aintea celortral{i, Ei apoi, la aparifii unui
dugman, iardgi s-a retras in linia ae bataie.- phocion a
zis: ,,Bdiete, nu {i-e rugine cE ai pdrdsit doud trinii de
PHOClON
33
lr;rl,u.ic, aceea in care te-a aqezat com,andantul tdu gi aceea
in ('are te-ai aEezat tu insu{i?,,. Apoi phocion, atacind cu
loalii puterea pe {uqmani Ei respingindu-i, a ucis Ei pe
1it'io. qi pe al{ii. (3) Armata elend din Tesalia, deqi Anti_
lr;r{.r'os se unise cu Leonnatos qi cu macedonenii din Asia,
;r icgit invingdtoare gi Leonnatos a c6zut, in timp ce fa_
Ianga o conducea Antiphilos, iar cavaleria Menonoa din
'j'esa,lia.
26 Nu peste mult timp Crateros a trecut din Asia in
iiuropa cu multd oaste qi s-a dat o bdtdlie la Cranonob^
,inde elenii au fost invingi, dar n-au suferit un dezastru
..,r n-au fost mulfi r-lciEi: infringerea s-a produs fiindcd ei
riil aveau in,credere in ccmandan{i, care erau tineri si in-
rirrlgenli gi pentru c5, in timp ce Antipatros ii indemna
I;r pdrdsirea luptei, ei s-au imprdgtiat gi au renunlat in
r'1ip ruEinos la libertate. (2) Antipatros deci gi-a pornit
ii-rdat5 armata spre Atena, iar Demosthenes gi'Hyp^erides
;ru plecat din cetate. Demades insd, care nu putea ie pta-
i.eascd cetSlii nici o parte din amenda la care fusese ion-
riamnat, fusese osindit pentru cd de qapite ori fdcuse pro-
uuneri contra legii qi, notat fiind cu infimia, i se interzi-
sese de a mai vorbi
-
atunci este absolvit Demades de
pedeapsd Ei propune un decret prin care se prevedea sd
re trimitd la Antipatros soli cu puteri depline. (2) Dar
poporul se temea gi chemind pe Phocion ii spuse cd nu-
nai in el are incredere. La aceasta Pho,cion rdspunde:
-"Dacd mi s-ar fi acordat incredere cind vd dddeam sfa-
i,uri, n-ar fi nevoie sd deliberdm acum pentru lucruri atit
de im,portante((. Fiind deci votat decretul, Phocion a fost
i.rimis 1a Antipatro,s, care igi avea tabdra in Cadmeia66 Ei
se pregdtea sd ndvdleascd de indatd in Atica. (4) El ii
i.erea un singur lucru: sd rdmind pe loc gi sd facd pace.
Dar Crateros67 i-a rdspuns: ,,Phocion nu propune lucruri
rlrepte, anulne sd gedem in {ara prietenilor ;i sd le facem
'du, cind putem foarte bine sd tragem foloase din tara
,iugmanilor". Dar Antipatros, luindu-I de min5, i-a zis:
,Trebuie sd-i facem lui Phocion aceastd favoare((. In cele-

18. PLUTARH
lalle privinte a poruncit ca atenienii sd Ie acorde 1or drep-
tul de a dispune, cdci aqa se inlelesese Leosthenes in
Lamia.
2? Cind deci s-a intors Phocion in cetate. atenienii au
luat aceastd hot5rire qi, de nevoie, Phocion a pornit de
indatd la Teba cu alfi soli, intre care fusese ales qi filo-
zofutr Xeno,crates.
lntr-adevdr atit de mare era prestigiul, faima gi gloria
virtu{ii lui Xenocrates in fala tuturor, incit se socotea cd
nu existd nici violenld, nici crrlzime, nici patimd innds-
cntS intr-un om, c,are, la simpla rredere a lui Xenocrates,
sd nu se umple de lespect in fala 1ui. Dar lucrurile s-au
petrecut impotriva aqteptdrilor din cauza nerecunoagterii
qi urii pe oare a ardtat-o Antipatros pentru bundtatea lui
Xenocrates. (2) Astfel, mai intii nr,r l-a salutat pe Xeno*
crates deEi celorlalli 1e-a intins mina. La acest gest al lui
rntipatros, Xenocrates a zis: ,,FtrLtmos face Antipatros
cb se ruqineazd numai de mine, cind se gindeqte la ne-
dreptdtile pe crare are sd le facd cetd!ii((. Apoi Antipatros
nu a ingdduit lui Xenocrates sd vorbeascd, ci, impotrivin-
du-i-se qi contrazicindu-l, l-a silit sd tacd. Dupb ce a vor-
bit Pirocion, Antipatros ,a rdspuns cd va incheia pace ;i
alianld cu .atenienii, dac6 vor preda pe Demosthenes qi
pe Hyperides, dacd vor conduce cetatea alegind un con-
ducdtor dupd sens, dacd vor primi o garnizoand in Muni-
chia68, dacd vor plnti invingltorului cheltuielile Ei o
amendd pentrtt rdzboi. Fhocion a cerut sd fie scutili ate-
nieni! de'garnizoand, dar Antipatros a zis: ,,Phocion, noi
dorim sd-!i acorddm totul, in afar'd de l.ucrurile care
ne-au pierdut Ei pe noi, gi pe tine((. (4) Unii zic cd lucru-
rile nu s-au petrecut aqa, ci cd Antipatros l-a intrebat pe
Phocion dac6, suprimind el introducerea unei garnizoane
la Atena, Phocion garanteazd cd atenienii vor pdstra pacea
gi vor inceta sd mai pund ceva n'o'u la ca1e. Phocion a
tdcut gi a ezitat, dar Callimedon Carabosoe, un om sfrun-
tat Ei care ura poporul, a sdrit qi a zis: ,'Antipatre, mai
ezifi sd faci ceea ce ai hotdrit cind acesta glumeqte((?
1
i
PrIocToN 3b
'lfr [n acest fe1, atenienii au primib gar-nizoana coman-
:rl,r rlc Meny1los. un om moderat Ei prieten cu pirocion.
rr rr ;ir:castd poruncd a pdrut mai degrabd fdloasd ;i do-
l l;r rrnui abuz de putere decit o ocupalie impusd de
,r ,ri,.j rlriri. Dar insu;i momentul s-a addugat Ei a sporit
;l.r,rrio faptei. Astfel garnizoana a fost introdusX ln a
, ,riiri.(cea zi a lunii Boedromion, cind se sdrbdioreau
r ll i'le, iar Dionysos er,a dns cu pompd de la Ater-:a la
', r*iii. Astfel incit, producindu-se invdlmdgeald in cor-
r l,irr mulli se gindeau cum fuseserb ceremoniile l,eciri si
'r,rr sint cele de acum. in timpurile vechi, in cele mai
r",ilile timpuri ale cetSlii, spectacolele qi glasurile mis-
, i'userd vdzute qi auzite de cdtre duqmanii care rd-
,r;r'scrd impresionali gi cutrernurali, dar acum) in timpul
', lul?gi ,ceremonii, zeii privesc la ceje mai crunte sufe-
:rni.i, itl€ Eladei qi vdd cum este pingdrit cel mai sfint
r iriri pld.cut pentru ei, c'are a derrenit acum semnr_il celor
,ir' lrari nenorociri. (2) Cu pu{ini ani mai inainte, Doclo-
'r,llic7o ddduser5 un oracol care poruncea atenienilor sd
,,,r:ilr,'ze neatinse extremitdliIe cet6{ii pentru Artemis, ca
rrllrl 1e ocupe al.tii, dar in acele zile pangiicile cu care
,' li'rgd cistele s,acre71 au lost vop,site in culori patide
i;r fel cu ale morlilor, in loc de purpurd gi apoi aduse
, ( {rea ce era qi mai important, panglicile particularilor
, ,r,r,ir-]ri vopsite in culoare obiEnuit5.
, ri chit a prins un ini{iator care spSla un porc in por*
, i'antaros72 gi i-a devorat partea de jos a corpului
, :i ia pintece, semn prin oare zeitatea 1e ardta cd vor fi
,' ,iti de partea cetSlii de la mare, dar.cd vor pbsli:a pe
r rie sus. (3) G,arnizoana, datoritd lrri Menyilos, n-a
',
'ius in nici un fel minia oamenilor, iar dintre cei peste
,;r,rsprezece mii de cetdteni care fuseserd exclu;i gi de
onducerea cetalii, din cauza sdrdciei, gi ,cei care rdmd-
,,rd pe loc, se vedea cd duc o via{d mizerabild El dez-
, 'r'oritd, dar Ei cei care e'migraserd in Tracia
-
cdci
',ri,ipatros le ddduse pdmint Ei un o1€g -- fdceau im-
' ,'r-ria unor oameni asediati.

19. I
i
I
30 PLUTARH
29 Moartea lui Demosthenes in Ca1auriaTs gi moartea
lui Hyperides la CleonaiTa, despre care am scris in alte
1ocuri75, au determinat pe atenieni aproape sd doreascd
pe Alexandru gi pe Filip. $i acest lucru a fost asemdnd-
tor cu ceea ce s-a intirnplat mai tirziu cind, dupd ucide-
rea lui AntigonosT6, ucigagii lui incepuserd sE supund
oamenii la multe suferin{e. Un !5ran oareoare, in Frigia,
care fdcea o groapd lntr-un ogor a fost intrebat de cineva
ce face, iar el ,a rdspuns gemind: ,,Caut pe Antigonos((.
Iot aEa Ie venea atunci oamenilor sd zicd, cind iqi
aminteau cd minia acelor regi pe cit de generoasd Ei
mare fusese, pe atit era de uqor de potolit nu ca Antipa-
tros care, luind o figurd de om simplu, imbrdcindu-se cu
o hlamidd ieftind qi ducind o via{d simpld, incerca sd
inEele puferea ;i prin aceas,ta dovedindu-se un tiran si
despot Ei mai de
-nesuferit
pentru cei care rdbdau. (d)
Totuqi Phocion a scdpat pe mulli de exil, intervenind
pe lingd Antipatros ;i a fdcut in a;a fel ca sd nu fie
alungali din Elada, intocmrai ca aceia care se duseserd
dincolo de mun{ii Ceraunia Ei de Tainar.an77, ci sd locu-
iascd in Pelopones; printre aceEtia era Ei sicofantul Hag-
nonides. (3) Tratind cu bundtate Ei blindete pe cei caie
rdmdseserd ln cetate, pe cei care erau civilizati Ei liberali
i-a linut mereu in dregdtorii iar pe cei care erau turbu-
lenti gi dornici de innoiri, care lincezeau din cauzl cd nu
luau parte Ia conducere Ei nu se agitau, i-a obiEnuit s5-Ei
iubeascd locul de bagtind Ei sd se ocupe cu agricultura.
Vdzind pe XenocratesTs cd plsteEte metoicionulTe, a voit
s5-1 inscrie in listele cet6fenilor, dar el a refuzat, spunind
cd n-ar putea sd ia par.te Ia un regim politic pentgu care
a pledat ca sol sd nu se instituie.
30 In timp ce Menyllos ii oferea daruri qi bani a rds-
puns cd nici eL nu va fi mai bun decit Alexandru, dar
nici cel care a refuzat atunci nu va avea un mai bun
motiv de a primi acllm. Dar cum Menyllo,s il ruga sd ia
pentru fiul s5u, Phocion i-a rdspuns: ,,Pentru Focos, dacd
se va schimba, gi va fi cumpdtat, ii vor fi de ajuns cele
ce-i pune La indernind tatdl sdu, dar cum este acum nu-i
i
lr
I
i
I
I
I
i
I
l!. '
PHOCION
i a fi nimic de ajuns((. Antipatros ii cerea sd_i acorde
rr.i rrlor intr-un lucru_ necinstit, dar phocion i_a rdspuns
r';rrn tare: ,,Nu po!i, in acelaEi timp, Antipatros, sd ,ria ai
r.i prieten.Ei 1inguEitor,,. (2) Se spuhe cd Antipatros insuqi
;r zis cd dintre ,cei doi prieteni pe care-i ariea atunci ia
lLcna, Phocion Ei Dernades, pe unul nu l_a convins sd
lrrimeasci daruri, iar pe celdlalt nu l-a putut sdtura din_
,lLr-i- daruri. $i intr-adev5r, phocion a. ardtat cd din sdrd_
t i. fdcuse o virtute, sdrdcie in care a imbdtrinit desi fu-
,;i,sc de atitea ori strateg al atenienilor Ei
"rrur**
,"gi
1-tr'ieleni, iar Demades se fdlea cu bogdlia'gi cu cilcdriie
t kr lege. Astfel existind atunci Ia Ate]ra o ieg"
"uru
pr"_
r,r'dea ca nici un strdin sd nu danseze, iar dacd s" ,ra
rntimpl,a aEa coregul sd pldteasc5 o amendd de o mie
rlc mine, Demades a adus o sutd de dans,atori s,tr5ini si
r pl5tit ]p t9^atry pentru fiecare, drept amendd, cite o -1"
,lc mine8o. (3) La cdsdtoria fiului sd-u Demea, O"-"a"n-"
zis: ,,Cind am luat eu in cdsdtorie pe marna ta nici vecinii
n-ar-r Etiut, iar la cdsdtoria ta contribuie qi regi, qi
rlina;ti(c. Cind atenienii ii cereau cu insistenia ,a'io;_
vingd pe Antipatros
-,c&
si retragd garnizoana, phoaln,
lie cd socotea cd Antipatros nu se va-ldsa convin., iiu-;;
rlc-d9a cd poporui este cumpdtat Ei duce o politicd iltd;
tle fric5, a aminat mereu solia care trebuii se mearg5 la
Antipatros. L-a convins totugi sd nu ia banii , ci sd amirie in_
(:asarea lor. Atenienii deci s-au dus la Demades ;i i_au fdcut
acceagi rug5minte. Demades a promis cu tot avintul Ei,
Itrind pe fiul sdu, a pornit spre Macedonia, fiind dus de un
rlaimonsl tocmai in momentul clnd Antipatros era bolnav,
.iar puterea o delinea {e fapt Crateros, care tocmai gdsise
o scrisoare trimisi de Demades lui Antipatros, prin care_I
indemna sd apard cu armata in .A.sia qi-sd pune mina pe
putere, cdci aceasta atirna de un fir vechi gi putrea; e^ra
viza't in batjocurd Antipatros. (a) Cind deci'Cisandros l_a
vdzut venind, I-a arestat Ei, aducind aproape pe fiul lui,
l-a ucis, astfel incit tatdl Ei-a umplut pieptul-cu singele
tiului sdu iar dupd aceasta, insultfndu-i gf Uatlooorinlu_l
mult pentru trddare, l-a u,cis gi pe el.

20. PLUTARH
31 Dar dupd ce Antipatros.,^proclamind pe polysperchon
comandant
.lar pe _Casandrossz-iriliarh, a riurit, basarraro.i
a inceput sd se ridice qi sd pund mina pe putere. pe Ni_
canor l-a trimis sd-i urmeZe 1ui Menyttos ta
"o*u.rau
garnizoanei,
-cu poruncd sd ocupe Nlunichia mai inalJe
de a se vesti morartea lui Antipatros. (2) Ficindu_se deci
aceasta qi. dupd pu{ine zile, afiind atenienii cd Antipatros
murise, Phocion a fost acuzat pe motiv cd aflase de moar_
tea lui Antipatros dar tdcuse, spre a face p. pi"o"i-iui
Nicanor. Dar Phocion nu a dai atenlie urior'asttet Je
calomnii, a intimpinat pe Nicanor gi, vorbind cu el in
T"ltu- privin{e, l-a fdcuC mai binevoitor fa{d Ae ate"l"r.,;
li fqi acc_esibil Ei 1*a convins sd suporte anumite liberali-
t5!i Ei cheltuieli in calitate ,de agonotetss.
, .32 T".
acest timp, avind procura regald gi luptind impo_
triva lui Casandros, a trimis o scris#re celor din cetate.
prin care spunea cd regeLe le acordd democratia ,i Aa
"tj
runcd ca tcli atenienii sd se conducd dupd ont""i"t itia_
mogesc.
.
(2) Aceastl gra un cornplot impotriva lui pho_
cron._ lntr-adevdi', Polysperchon, pregdtinclu_se, aga cum
a ardtat mai tirziu cu fapta, sd-Ei atiagd cetatea a; il;:
l"?_:u,nu s-a agteptat Lcd va putea facJceva, dacd nu va
rnlatura pe phocion, iar phocion nu va cddea, daci nu vot.
! legaug-l exilalii la administrarea treburilor'public",
"irrO
i1,1!i }*b,"na publicd va fi delinutd de Oemagogi Si'slc._
lar!_i: (3) In acest timp, atenienji au irrceput Ea-se'miqte,
iar Nicanor a voit sd-i intimpine Ei, linindu_se ;-gJl;d
a sfatului 1a Pireu, s-a prezentat in iala adundrii il;;;:
dinlind viafa sa lui phocion. In acesi timp, Dercyifor, *r.
era comandant ,a1 !-inutului Atenei, a pus-la cale sd_l'ares_
t'eze pe Nicanor, dar ;ace,sta ,a p.ins de veste, a sirit c,a
ars gi era evident cd avea sd pedepseascd cetatea pn""l"",
fiind acuzat cd eliberTe
-pe
Nicanor gi nu_I i:efi;;; ;
spus cd are incredere in Nicanor ;i cd nu se agteaptd'la
nici o faptd rea din p.artea lui, iar, dacd nu va ti'aa', pre-
ferd sd fie dovedit ca i s-a fdcut'un rdu clecit ci J, ?ost
el rdu. (4) Acest lucru- ar pdrea cd este spus cu
"oOi"i"
qi cinste, dacd se are in vedere numai phocion, da;-;;l
lr
I,
l
PHOCION
39
r , aduce in primejdie salvarea cetdlii Ei face aceasta in
, rlr,late de strateg gi conducdtor, nu gUri Aaca ;;;;;;
.
','lt;,.tzd o datorie ma-i sfintd Ei mai mare fafd A"
"o".uia_
t rri...(5) Nr!9 po,ate face nici afirrna{ia cd pirocion, ier"t
v" Nioanor liber, fiindc5 se temea si vire cetatea i"-;e;:
t"ri' dor cd a pretextat respectarea,cuvinturui aacsi^orJ""-
r,ri.a, pe''tru ca Nicanor s-d se ruEineze $i_J;;"f;#li
'r'r r'5u atenienilor. In rearitate se pare
'cd phocion-;*;
', ;ruternicS incredere in Nicanor, d6 vreme ce. desi multi
i ricnun{au gi-1 acuzau cd ocupd pireul !i; Ii;t#i:;
i,rli-uriina strdini si
.corupe,pe m_ul{i iocuito.i di" p;;";;
l'lrocion nu le-a dat asculti.u .ri rri"i .rurure, d,ar ,cind
r'irilorne'los Lampetrelsis8a a r"rir o-rrotdrire ca ui""i""-
,,L lie in arme gi sd dea ascutrtare tU pfiocio";"-;H;A;
, L r r ccut totnl cu vederea pind cind Nicanor a adus armeie
,I,,,,..ta
lVlunichia gi a incepnt sa i"co";"r" pir*ri *
"L^]
ittt t.
.
:i3 In acest
-timp,
phocion era pradi unui mare zbucium
,r, I'oind^sd.ducd pe atenieni impoiriva dusmanului. cra
,i.iirL tn rrs $t a[unci.a venit A]exandros, fiul iui polvsne._
''l1on, qy armatd, sub pretext .t;;d;;;;;;'d'r";ff;;
.r'Lor din cetate impolriva iui Nicinbr, in realitat;"i;;
i'a sd ocupe el c-etatea.Atena, care sufere"."l"raqi;i;
, irr,rZo sa. insdEi. Intr-adevdr, exilafii au pdtruns in cetate
],',]9.."^Yu"5^"L."1 llt dupd
.ce mulqi itrdini';i conoam""rt-i;
;r.lrnle"", s_au unit ,cu ei, s_a convocat o adunaru
"'on_
i-,orului cu mare amestEciturd Ei neorf"A"iJj,'rn -d;
rrr otindu-l pe phocion dc _la coma"aa, au ales pe
"iiii.
i"i
rlacd Alexandros n-ar fi intrat i"-iilrLa singlir ;'Ni;;_
,ior qi n-,ar fi fost vdzut ling5 zidul cetafii"gi aaca rr_ar
ii fdcut acest lucru de mrai ,ulte- ori qi ,r_u, fi trezit bd_
iLdala atenierrilor, cetatea n*ai.. fi scdpa,t ;; p;t_"jil.
(2)
!a! dupd ce retcrul.Hagnonides
" i.r""p.rf ;t;i;;;
1-le prietenii lui phocion
^
iar !e e1 sd_I acrre cle tradare,
ilaiiimedon gi Charicleseu,
.terirind;_;;,-au fugii-dt" ;G;
':I lf":i?l ;i prietenii tui care
"rr-r5-". in cetate s_au
.ius ta rolysperchon. $i s_au adunat acolo, ae dragui lui
irhocion, Solon din plateoa8z qi Deinar"h"; ;il-d;;d;

21. 40 PLUTARH
pdrind cd sint prieteni gi apropia{i lui polysperchon.
Deinarchos, fiind bolnav, a petrecut citeva zile la Elateia,
unde, la stdruinlele lui Hagnonides Ei la propunerea scri-
sd a lui Anchestratos, poporul a trimis o solie care si-l
acuze pe Phocion. (3) In acelaEi timp, deodatd amindoi
s-au 'mit cu Polysperchon. Polysperchon mergea cu re-
gele, iar intilnirea a avut loc intr-un sat din Focida, pha-
rygas, aEezat Ia poalele munteLui Acrourios, c,are acum se
numegte Galates. Aici, Polysperchon punind cortul de aur
qi agezind sub el pe rege gi pe prieteni, a poruncit si-l
aresteze irnediat pe Deinarchos, pe ,cind venea, Ei sd fie
chinuit gi ucis, iar atenienilor le-a dat cuvint de apdrare.
(!) nar cum strigau Ei vocifer.au. cdci se acuzau unii pe
al{ii in adunare, Hagnonides s-a apropiat qi a zis: ,,Aruil-
ca{i-ne pe noi toti intr-o cuEcd qi trimiteli-ne atenienilor
ca sd ddm socoteal6((. Regele a inceput sd ridd, dar mace-
donenii care stdteau in jurul sfatului Ei strdinii pdstrau
tdcere sau indemnau pe soli, fdcindu-le sernn sd fnceapd
ac'uzarea. (5) Dar nimic nu se 1rctrive,a, ci polysperchon a
contrazis pe Phocion cind vorbea, pind cind acesta, lovind
pdmintul cu bastonul, a plecat in tdcere. Hegemon a spus
cd Poiysperchon este martor al bundvointei pe care o nu-
treEte eI poporului, iar Polysperchon a rdipuns: ,,Ince-
teazd de a mai minli irnpotriva mea in fa{a regelui,,.
Atunci regele a sdrit qi a luat lance,a ca sd-l loveascd pe
HegeTgn, dar repede Polysperchon I-a cuprins cu bra[6le
qi astfel sfatul s-a imprdqtiat.
34 In timp ce o gardd gedea in jurul lui phocion gi aI
oelor eare erau cu el, pu'ietenii lor care nu se aflau in
apropiere, oind au vdzut ce se intimpld, Ei-au acoperit
capul gi au fugit. Pe ei i-a dus la Aiena
'"1"'1oc8e,^
sr:b
pretext cd vor avea si fie judecafi, in realitate insi ca s6
fie ucigi ca fiind osindili (2) Iar infdligarea transportdrii
lor era cu totul supdrdtoare, cdci erau ciugi in cdrute spre
teatru prin Ceramicoseo.
Cleitos i-a dus acolo gi i-a linut pind ce dregdtorii au
finut adunarea, fdrd sd mai distingd dacd in- adunare
erau sclavi sau strdini sau cetd{eni infierali cu atimia, ci
l
I
i
i
l
i
l
I
l
i
I
I
!
i
I
I
I
ll.._*_
PHOCION
l('oferea tuturor tribuna gi teatrul. (2) Iar dupd ce s-a
, itit scrisoarea regelui, care spunea cd gtia cd ,acei bdr-
Ira{i erau trdddtori, dar cd ace.ora Ie dd puterea de a
.j rrdeca ;i libertatea Ei autonomia, iar Cleitos a introdus
ue acuzafi. La vederea lui Phocion, aristocra{ii qi-au as-
t Lrns fa{a qi, privind in jos, au inceput sd pling5, dar unul,
; idicindu-se, a indrdznit sd spund c5, daci regele a dat
poporului puterea aceas,ta de a judeca, este bine ca sclavii
:ri slrdinii sd se retragd din adunare. (3) Cum insd poporul
n-a ingdduit, ci striga sd fie aruncafi in prdpastie otigarhii
;i cei care urdsc poporul, nimeni altul n-a mai incercat
si vorbeascd in apdrarea lui Phocion, iar cind a inceput
Lrl sd vorbeascd fiind ascultat cu multd greutate Ei cu
nepldcere, a intrebat: ,,Cum vreli sd ne ucideli; pe drept
sau pe nedrept?(( Unii au rdspuns: ,,Pe drept". ,,Atunci,
e rdspuns Phocion, cum veli cunoa;te lucrurile fdrd sd
ascultali?(( Dar cum nu ascultau intru nimic mai mult,
s-a apropiat mai mult gi a zis: ,,Eu recunosc cd. sint vi-
novat gi cd sint vrednic sd fiu omorit pentru politica mea.
Dar pe aceEti oameni, de ce-i vefi ucide, atenienilor, cind
n-au fdcut nimic?(c. Cind unii au rdspuns: ..Pentru cd sint
prietenii f[i-, Phocion s-a resemnat si a stat linigtit. Hag-
nonides, avind la el o propunere scrisd, a citit-o, iar pro-
llunerea spunea cd poporul trebuia sd voteze prin ridi-
carea cle miini dacd sint vinovafi, iar dacd vor fi declara{i
rrinovali, sd fie uciEi.
35 Dupi ce a fost cititd propunerea scrisS, unii au ce-
lut ca Phocion sd fie ucis prin torturare, sd fie adusd
noata de t,orturd, sd fie che,ma[i slujitorii. Hagnonides,
vdzind Ei pe Cleitos lndurerat ;i socotind cd aceastd faptd
este barbar'5, qi crudd, a zis: ,,Cind vom lua, atenienilbr,
pe Cal.limedon, 1-rolda de bice, il vom chinui, dar pentru
Fhocion eu nu fac o astfel de propunere s,crisd((. Atunci
unul din, re cetdfenii cu vazd a z,is:. ,,Drept faci tu asta,
dar dac6 vom chinui pe Phocion, cu tine ce vom face?,,
Cum propunet'ea a fost aprobatd qi s-a trecut Ia vot, ni-
meni nu qedea, c. cu tolii, stind in picioare, iar cei mai
mulli purtind cununi pe cap, i-au condamnat Ia moarte.
41

22. 42 PLUTARH
Cu Phocion se mai.aflau:-Nicocles, Thoudippos, Hegemon
;i Pythoctes. Demetrios.
$in
phalerai, CarrlilLcion
-;i^ii:
ricles au fost condamna{i la moarte in aUserlga.
36.Dupd ce adunarea s-a imprdgtiat, unii dintre ei au
pornit sd d,.5 pe aceqti bdrbaii in temni{d. i; tid ;;
prietgnii si rudele mergind_ ii inconjurau, plinginA qi :"-
luind, ei se uitau la phocion gi ii" vedea,, fa"ta toi J."
ca gi cind ar fi fost_ condus acaid dup5 alegere'a * .tri:
t-eg ;i se minunau de impasibilitgtea
-;i
tdria de ciracter
de care dddea clovadd. DuEmanii 1ui insd, dind tircoate in
jtirul lui, ii zvirleau rlorb-e
^urite, iar unul dintre
"i,-i":
qindu-i in fa!5, l-a scuipat. Se spune cd atunci phocion a
p,.iyli cdtre dregli.ori ;i le-a zisi,,Cine va face p* art"-ra
tnceteze de a mai fi aEa de neruginat?u (2) Thoudippos,
in inchisoare, cincl vedea cd se zdrobeste'U"fgar"I;'JJ
otrav6, se revolta ;i iEi plingea ,re.rorocir"a, *,fb cu,.irri
gd..y este_drept sd moar5 o datd cu phocion. a."*ta i_l
intreb,at: ,,Deci nu-!i place sd mori cu pho,cion?(( Ci;J ;;
prieten l-a intrebat pe pho,cion clacd are ceva sd_i spund
riului sdu Focos, el i-a rdspuns: ,,Da, sd nu_Ei a-i"i6a."a
de nedreptatea pe care i-o fac afenienii(,. milocies, ;;_i
era cel mai credincios prieten,_ 1-a rugat sd_l lase t- ;i
sd bea mai intli otrava, iar phocion i_a rd.spun;i ,:a;l;
gi supdrdtoar:e este pentru mine cererea ta, Nicocles, dar
deoarece nu !i-am fdcut ni,ci un hatir toatd viala ;;;, ;;
invoiesc ;i la asta((. (3) Dupd ce au bdut to{i ceilalli, iar
otr.ava se terminase, c5ldul a spus cd nu va mai zdrobi
al'td otravS, dacd nrL va primi d-oudsprezece dran-e, cos_
tul unei m5suri de otravdel. pierzindu_se un timp din
aceastd cauz6., Phocion a chemat pe unul clintre p"iete"i
;i i-a zis: ,,La Atena lu s-e poate nici sd mori pe 'gratisi,;
Apoi l-a indemn,at sd clea banii omului.
37 Era ziua a noudsprezecea a lunii Munychione2 ;i
tocrnai cavalerii treceau in araiur cu care cerebrau pentrii
Zeus. Unii dintre ei Ei-au scos cununile de pu
"ip,-
iu,
allii au privit in lacrimi spre uqile inchisorii. nir cei
care nu erau cu totui strioali la suflet din cauza miniei
PHOCiON
i indiviei, sufereau cd se sdvirEise o faptd foarte nele-
liLritd, prin aceea cd nu se putuserd ab{ine in ziua aceea
i n'.r putuserd pdstra cetatea care era in slrbdtoare, ne-
;ritatii de o ucidere publicS. (2) Totugi, duEinanii., ca Ei
inel nu triumfaserd destul, au hotdrit ca corpul lui pho-
ion sd fie scos in afara cetdlii Ei ca nici r_rn atenian si
ru allrindi focui ca sd-l ard5. De aceea, nici un prieten
,rl l"r.ri Pho,cion n-a indrlznit sd se apropie de cad,aviul lui,
lar un oarecal:e Conopiones, obignuit sd fie pldtit ca sd
iar.:5 astfel de lucruri ducind cadavrul dincolo de Eieusis.
r luat foc din casa unei femei din Megar-a gi l-a ars. Fe-
ireia megariand care era de fa!5 cr"r sclavele, a sdpat un
-.rolmint aici Si a fdcut libalii, iar rimdsilele h-ri Fhocion
:c*a pus in sin gi le-a dus noaptea in casa sa gi a fdcut
rr gloapd lingd vatrd gi a zis:,,Jie dragb vatrd, ifi incre-
lin.tez aceste rdmdgife pdminteEti aie unui om bun, iar
iir sir le restitui gliei strdmoEe;ti cind atenienii i;i vor
'r.i.ni in minli".
38 $i, intr-adev5r, scurgindu-se pulin timp qi eveni-
:rentele ardtind ce p,aznic al inlelepcitinii 5i cliept5{ii prd-
}:idise poporul, i-au ridicat o statule de bronz ii t.lu, i"-
n-iormintat pe cheltuiala statului. Pe acuzatorul lui, nu-
rnit Hagnonides, 1-au condamnat ei Ia moarte Ei l-au ucis,
iar pe Epicuros Ei Demophilos, care fugiserd din cetate,
i-a aflat fiul lui Phocion qi i-a ucis. (2) Despre fiul lui
Fhocion se spune cd n-a fost de fe1 un om virtuos, dar
l-'i"i. pe lingd asta, era indrdgostit de o sclar'd aI cdrei std-
pin era un codoq. Se zice cd a asistat la un cuvint pe care*l
qinea The'odoros, zis ateul, in felul urmdtor: ,,Dacd nu
L'stc urit lucru sd eliberezi pe un prieten, nu este urit sd
eliberezi nici pe prietena lui. Dacd nu este urit sd elibe-
lezi pe hetair nu este urit s-o eliberezi nici pe hetaird,,.
Focos a pus acest cuvint al lui Theocloros, sprijin pati-
mii sale, Ei a eliberat sclava. Cele intimpl,are ,cu phocion
i-a fdcut pe ,atenieni sd-Ei aminteascd de Siocrate , zicin-
du-,gi cd acea greseald qi nenorocire a fost cu totul ase-
mdndtoare acestei Ereseli si nenorociri.

23. CATO MINOR

24. NOTITA INTRODUCTIVA
Viafal ;i actiuiLatea lui, Marcus Porcius Cato, supranu-
mit Uticensis, Tsorecld. deriuatd de la cetatea Uti'ca, din
Africa, unde s-a sinucis, pune incd o dald. in lumi,nd, ade-
udrul cd, canstitufii,a republicand era inuechitd gi nu mai
putea face ta[d grauelor contradic{ii econoftLice, socio.Ie'
Vtolitce, juridice, morale, in care se zbd,tea soci'etatea ro-
mand.
Cato s-a aflat, de-a lungul intregii sale sctiuitd,{.i, pe
tini.a apdrdrii sistemului. d.b guuern1.mint republican. In
senat, in for, in fa$a cur{,ilor de judecatd, el s-a afirmat
ca cel mai actiu reprezentant al grupuLui i,ntrat"tsigent aL
aristocra{iei. senatoriale. Cu cit lupta lui impotriva gru-
pului ,,popularilor(' era mai dirzd, ctt atit mai clar apd.-
reau sldbiciunile regimului pe care-l ay;dra. Pentru a lupta
cu mai multd. efi,caci.tate tmpotriua aduersarilor s(tL poli.-
ti,ci, Cata u incercat sd, se comporte eL insu;i irepro;abi'L
i.n uiafa publicd.. Astfel corecti.tudinea sa in indeplinirea
sarcinilor publice ;i, mai ales, i,ncorupti,bi.LLtatea sa, au
fost de fapt trd.sdturile care l-au distins net de touurd.gii
de luptdz. Dar, aga cunl a constatut el insu;i, corugsfia era
atit de inrdddci.natd. i.n diferitele pdturi, ale aristocrafii,ei,
inctt, de multe ori, a uenit in conflict cu proprii,i luL prie-
teni.
Multe au fost impsrejurdrile in care Cato Si.-a manifestat
i,ntransi,gen{a sa poli.ticd,, dar doud, momente politice au
pus-o in lumi,nd. cu cea mai. mare gsutere: discursul rostit
1Cu privire Ia viala iui Cato. vezi qi Titus Livius, Periacha
714 Cicero, Ad famili,ares, XYI.22 qi Valerius Max i-
m u s. III, 1, 2.
2 Plut., Cato, 70, 2, SuIIa, 31, 6; Dio Cassius, XLVII,
6, 4; C icero, Pro Murenq, 58, 81 ; Pro Sestio, 61.

25. N. I. BARBTJ
NOTITA INTRODUCTIVA _ CATO
in senat Ia 5 d,ecembrie 65, ctnd, a cerut Tted,eapso, cu
lnoartea a partizanilor lui Catilina, ;i dupi t"j;'t;;";;
republicanilor la .pharsalus_,- cind. a conti.iu,at
-i;;;;
;;
Africa, unde s-a si,nucis la Utica, in anut 46. Nu mai uor_
bim de_spre tupta d,usd de et impotrtu,a trtwmuiratului. rlrz
dojanete pe care i. te-a fdcut ad.ese; i";
-p;;;;rir",*
ioiJ,
in conceptia tui. Cato, nu era d,estul d.e
"rtiu
ii-iiaiirii
republici'i, de discordiile sare cu Ciiero, care adesea se
ardta ;ouiiielnic. Aproape in orice impreiurare
"t
i_i ora_
tat un infrdcd,rat luptd,ior o"I intereserbr artstocrigit ,ini-
toriale.
,,In iqtr.ansigen[-a sa Tnlittcd, eI n-a udzut tnsd cd in lta_
Lza, f)rxntre marile latiJundii,, se aflau mici proprietiri ae
pdmi.nt, care,- nernai.puttnd. face f6ti cnettutentlr,- iuiuii
la Roma, unde ingroFau rnareo, masd, a cetor fdrd d,e lucru.
care cerealr- L.egi agrare. La S decembrie 6J, ;t
" toii i"li
care, i,n ulti.mq instan{d, a d,eterminat ienatut gou,diio,
sd, uoteze pedeapsa- cu moartea, d,ar _ se tr)are _ el nu
s-a intrebat o ctind d.acd. nu cLLrnDa printre'paittr"rii i,i
lutit(a y aftaull ?g"yry c!19_$i Ttilirausera ndd.ejd.ea d.e
a mai putea tace fatd chettuieritor imuncind. cinstit. Ci"n i
spusese in a doua Catilinard, tocmai, d,espre oamenii, cins_
tifii, care nu ntai nuteau i,egi din tnciriaturtte lfnaniiiiu
de to,t.. s9!t-r,t, ae;i 6r fi aor.ii-o ;;9i ;ff; non possunt, cor_
luqnt(( (dacd
.nu pot sta i.n picioare, sd se braluse'aiiil.
LCLto a dus pind, la capdt aceste atitud"ini, d,e-repre'siune'a
conjurafi,ei, cerind. caiclamnarea ta iiorte a c6nj,urititoi,
iar senatul l-a urmat" Dar euenimentele au aernoistiai
cit se poate
-de
reped,e cd. altur era mersur istoriei,: ta ti-
:eryut:ll ?T"Il 58, ina,inte de a pteca in Gailia, Ci"iir-_
prln^partizonii lui ;i tn speciat prin Clad.ius _ L_a trimis
pe cato rntr-o misiune di.plomaticd in Cipru, iar pe Ci,_
cero in eril. Erecutarea fdrd, jud.ecatd a
-par:tizaniior
tui
Catilina, cerutd. d"e Cato gi ad.usd Ia inctiptintru ii pri_
zen a lui Cicero, s-a d,ouecli,t cd n_a Jost in *airi ia
rezolue gratsele probleme econornice la ord,inea zilei.
Pe cim,pul de bdtaLe de la pharsalusa s-a d.oued,it cd. ar_
mata republicand, a luptat cu mai slabd. eficien{d. d.ecit
armata lui Caesar
- cdlitd. in lupte ;i insuitegitd. d.e gi,n_
clul recompenselor mai iorbim d,e
'iniatuarea"
lui
Pomp_eius, pe care guuernatorut galtitor l-a'surpri,ns cu
mobili zqr e a n ef d,cut d..
-
Dytnd. dezastrul de la PharsoZus, Cato a continuat tupta.
Rdzboiul_ din AJrica a douedit incd. o d.atd. cd. ,upubti"o
era condamnatd, Si sorti.td pieirii. Cato a trcs consZcinlele
intransigenlei, sale gi s-a sinuci,s. Figura lui,, in secoiele
urmdtoare, a constituit tipul ideat al iomanului care luTttd.
pentru libertate. In regimut irnperial, cifiiua scriitori, au
ldcut din Cato eroul principal al creaiittor lor dramati.ce,
tlyin!'e care ;i. Curiatius Maternus, unul dintre personajete
din Dalogus de oratoribus oZ lui, Tacitus.
.Pentru Plutarh, care in toate yielile paralele _ erpti-
cit sau implicit douedegte un aduersar al moiar_
hiilor de orice fel, figura tui Cato er& cu deosebi,re fd.cutd.
sd, ilustreze pe omul cdre a Luptat pentru ci,nste pi Liber_
tate.
-
In priuinla caracterului, Plutarh aratd, cu m,ultd simpa-
tie cd Marcus Porci,us Cato era hotdrit, nei.nd,uplecat,-se-
rios,^ aduersar lingupirii (cap. 7); curajos, austZr, iubitor
le fra-t9. @ap. 3); urn!.n 9i 1ng(Lduitor,- de;i adesea aspru
(cap. 11); n-a primtt daruri d.e ta d.inasfi. cap. 11, 1"5). Eio-
graful nu precupege;te laud.ele ni,ci,' ctnd.'este' uoiba d.e
aati,ui,tatea militard a lui, Cata, d,espre care spunea cd, a
fost curajos ;i echilibrat in rdzboiit cu sctaiii (cap. B),
auster ca tribunus milituin in Maced.onia, und,e i moau-
lat_pe solda{i, fdctndu-i disciplina[i ;i rdzboinici (12).
Dar laudele substan$iale pe care le aduce plutarh tui
Cato se referd la actiuitatea politicd a intransi,gentului
*.4 PI_ut., Cato,5b gi urm.; Cicer o, De diulnatione: Lucan,
Pndtsa,Ia, IX,23; Dio Cassius, XLII, L0,2; y elleius pa-
ter.c.ulu.s,_ II._54, 3; Bellum Alri,cum, 36,'1;'Appi.an, Rd;_
bo,aiele ciuile, II, 98, 406; C i c e r o, Orator, SS,
-Aa
familiares. ,
XII..4; .Ad 4tj. XIII, 4; l4acrobius, Saturhale, it, tZ, ii;
Val erius Maximus, VIII, ?, 2,
3 A se vedea: Cicer o, Catili,nare. I_IV; plut., Cicero,

26. N. I. BARBU
NOTJTA INTRODUCTIVA _ CATO
repu.biican. As fet biografut aprobd reuorta tui cato irn-
potriua ,,md.celdriei di oameif, d$a cunl o numeste eI
a regimutui i,nstaurat d,e sulta 1'cap. s1. epioui aii-ioiti
inima
-renun{area ,la larsa sclauii,or
'nonienclatort,
iiie,
urmtnd pe stdptn.ind.eaproape, ii gopteau nuircte in;;o;_
nei cu c&re se intilneai, mai'ates' in ttmput e/ieii"ia"i
electorale, iar stiip.inul ii. stringea minal ;p;";;;ir:;;,
nurne, ceed ce constituia pentru persoano,'enittnitA o **"
T,fy"]::-.!:o?; B).
.Cu aceba;i cdlld.urd, rerateaia-'ptitori jt
aLte acrLuni ale lui Ca,to, precum: md,surile luate de el, in
calitate de ctsestol", impotriua scribilor
"";;fit;
"[Abi.
12:-17), tragerea tn juclecat(t_a partizanilor lui S"ii"i;;b.
77. ),, punctualitate:a
-Ia ged.ingele innatitui, f"oe. tj. nar' ut[-
giul deuine mai ui.brant atunci, ctnd. biograj;L a;.a*d atitu_
di,nea adoptatd de Cato cu priuire la coniuragia tut Cahtina.
Drp.i
".g
aratd., in cap. i2, cd Caes;ar a uorbit t*goiiiio
ere-cutdrii partizanilor lui. catilina, prutarh
"oiii"ii
,,Discursul lui Caesar a schimbat ottt a.nl irU""eiriiii
senatorilor, care se temeau d.e popor, incit insigi,'Siliii,
,si-a retractat pd,rerea gi a d,ectarat ia nicf nt ii er;;;_
sese pedeapso, cu nloartea, ci intemni{area, pentru cd. nen_
tru un cetdfean roman aceasta nrtn'pnaiipri" irii"l*aL
,,Producindu-se aceastd sch.imbare au opinri qii"ii"r"_
2i,t 1:ii ^r: :!
in! n d
_s
nr 9 bt in d. e! e
-
; i u mani.t atb, C at o, ri h"i
"ii
-
qu-se^sa-;i spund 7:drerea, indatii qi_a inceput cuutntare&
cu mtnie ;i patinzd. ,si a acuzat .po Sitoru, ia_gf sch.imbasi
pd.rerea gi, a atacat pse
-Caesar.-I_a spus cd, sub o trfitL_
gare populard ;i tn cuuinte_umani,tar6, rd.stoantd *gritiio
gi, inspdimtntd senatul cu lucruri d.e'care ar trebui sd. se
teamd el insu;i. Ar trebui sd. Jie mut{umit
"a
* ,iaiit J
iystlpi. teaf dr tn urma cetor peirecute pi tiia-.iail uE""ir",
dacd, cu atita claritae ;-i neru;innri iicearcd sd scape pe
du;manii' comuni mai ares ca aectaia'ia nu-t este mild cle
patria attt de mare gi_d.e st-rdlucitd,, eare este t" er:tiiiiii
?: y^?o:tn,
"i.
t?u?? cd. d.epti,nse ei'iiito care ar fi trebwit
sa nu se nascd nici sd eriste, Tsentru cd aceia pii,n *oor_
tea lor uor elibera cetatea d.e lmari md,ceturi si prtiuii*..
(!) Se spune cd. numai acest d.iscu* aii"
"uti
;;;;;;;-;2
caLo se pd,streazd, pentru cd, cicero, in earitatea sa d.e
r:onsu,l, dupd ce inudlase pe cei mai d.istingi scribi ca y:rin
tenl,ne mi,ci ;i scurte sd cupri,ndd multe'cuuinte, fi. ias_
itindis.e in diferite locuri ale serntuluL Se ,pui"'"i piia
utunci ni^ci, nu pregdteau nici nu o,ueau pe- aqa_zigii, se_
rceiograJi, ci cd aceasta.este g;rima d,ouad.i o oiirii; tiet.
.;adar Cato a inui,ns ;i a d.eterminat schimba"rea piiirii
i"uturor acelora care au uotat ped,eapsa crl moartea,,
{cay:. 23).
{ce{ pasaj grdie;te prin el insu;i gi nu mai are me-
ztoie d,e cotnentarii,.spre a euiclen[ia aprobarea pi iorli-o
dd biograful atitudi,nii ad.optate cle Calo in anui 63 t.i.n.
Dar incuuiin{area atitudinii politice a lui Cato o fi"e
Plutarh ;i indirect,
_criticin-d. pe Caesar" Iatd. ce ,eiii
biograful tn capitolul 22, referiizd,u-se La eueni,mente'biti:
'Lice petrecute in anul 6Z i.e.n.
,,Dupd, ce Lentulus gi tauard.;ii, siii au lost ucigi, iar Cae-
sar, determinat de tnuinui'rile care i se'ad,useseid. in fita
se,natu_Iui, a dat fuga in mijtocut poporutui st a tnciput
sd, tulbure ;i sd, atragd la sine categoriile ,o"toti
":;;;;;;;
gi corupte, Cato, temindu.-se, a coi,uins senatul sd ajute
popu"lafiia.sdracd, ;i care n-au-ea pdmint prin distribuiri d.e
griu, al cdror Tsref anual era d.e-o mie d,oud. sute cincizeci
de ta.Iangi gi, i,n mod euident, prin aceastd clistribu{ii i*n_
no_gsd, a, indepdrtat acea am,enin.are (2). Dztpd a"iua, Mi_
tellus, fiind ales tribun al plebei, ;inea ad.unari aLL pi_
porului, pline de tulb.urare ;i, a propus un proiect ai tlign
care.ce.rea ca Pompeius.Magnus sd, uind. in'grabd cu o;til,e
in ltalia,. s! ia !.n primire cbtatea;i s-o scipe d"e amenin_
{area lui Catilina. Acest cuuint era un pretext fruios,
dar esenla ;i scopul legii erau sd-i tncredinleze tit iiil
peiu_s puterea ;i sd-i confere conclucerea cetdfiii. (S) ii_
nindu-se_-deci, ;edin{a senatului, Cato n_a atacat uiolent
pe Metellus,
- - - care a fdcui intotd.eauna politicd aris_
tocraticd, h(etellus.atunci s-a aprins ;i mai mutt ;i,-a
inceput. sd. dispre[ui,ascd. pe Cato, auind. impresia ca Led,i
gi se fdcea m-ic, apoi a irecut Ia ameninliri faii;e ;i ii
uot'be pline de indrdzneald _nesd.buitd., miina'rA 'ri i"g._
leagd cd ua Jace totut forgind. senatul.'(4) Atunci Citi ii_"
schimbat gi fafa, ;i uocea, ;i cuuintele' i,n aga 1et,- tiiti,'ti

27. 52 N. I. BARBU
NOTITA INTRODUCTIVA
-
CATO
cele ce sl)usese cu toataL td.ria, a addugat cd, atita tin4s t:it
el ua fi in uiafd' Pompeius r:rlr ua inira cu armele ii ce_
tate. Senutul a auut impresia cd. nici unul d,intre ei nu
9s!e _iy toatd firea ;i cu gtnd.uri sdndtoase, dar cd, politica
lui Metellus este o nebunie, c{rre a intrecut 'cutm"ei
rdutd{.ii, spre pieirea gi arnestecul tutttror lucruritor, iar
entuziasmul lui Cato era acela care lupta ysentru'bine
;i frumos...
-.Pasajul este cit se.poate d,e interesant, d.eoarece, pe
Itngd. simpatia biograJitui pentru Cato, ne aratd. clar si
contradic{iile ;i gindirea potiticd a arnind.urora. Intr_a.d.i_
udr, dacd, eristenfia unei pd.turi sd,race la Roma ;t neci_
sitatea de a o ajuta erai o reali,tate
- recunoscutd d,e
Cato pri.n tndemnul fd.cut senatului de a lua md.surli ci
sd, se.distribuie grly
- de ce intransigentul repubtican si
impotriuea md.surilor lwate d,e altii, care aueo,u acelasi
scop? In partea a doua_a capitolutii se ied.e iieti"iiirJ:
bare datd de ptutarh luptel duse de Cato tmpotii"i-tit_
bunului Metellus, care iu fdcea attceua d.ecii sd contri_
buie la .canfer.irea de puteri d.ictatorialb tul iomeiiu'r.
Incd' o datiL din partea biografutui se ued.e scrueriitatea
zrnpotriuL popularilor gi a aspiran[itor la di,ctaturd.
Cu acelas,i ton de cleptind. aprobare aratd plutarh ;i atte
momente ale actiuitd{ii lui Cato, precum: ad.uersitatea fa{it
de Crassus ;i pampeius, care'ai tntd,rit triumuiratui in
anul 56 (cap. 42); sprijinut tr)e care I-a d.at Cato lui pom_
'peius in anul 52, ca sd, Jie ales consul fd.rd. coteg ;i sd
reysrim,e tulburdrile, stdruinfele lui Cato, in tirnpLl,'rAz,_
boi,ului ciuil, ca sd.'se cru$e uiafia cetd{,enilor romani.
Toate aceste eremple sint suficiente spre a ard.ta cu
citd cdldurd. aprobd biografut linia politicld, a tui. Cato tn
cea-mai, mare parte a actiuitdfii tui,.
Criticile pe care Ie ad.wce plutarh tui Cato sint pu{in
nunleroa1e. Astfel, in ca'p. 71, biograful subli.niaza ci pLr_
sonajul sdu n-a suportat moartea- f ratelui sdu cu tdrii cu
care ar fi trebuit. De asemenea (iap. Z4), biograful rela_
teazd, cu amdrd.ciune cornportdrile tit Cat'o Ja{A de femei,
care au constituit un rd,u pentru et. Nici, faptui ca fUi. por_
ciu,s Cato a refuzat sd. se lnrud.eascd cu bompeius nu e-ste
pe.placul biograJului. Plutarh nu aprobd nici comportarea
lui Cato, care rnergea descull cinct era pretor, bnna ce,
dupd pdrerea lui, a contribuit ta umitir6a magistratutui
(cap. 44). Dar toate aceste critici pe ca,re le aclztie Flutarh
Iui, Cato sint gsrea slabe pentru a putea umbri entuziosmul
abia refiinut cu care biograJul relateazd uia{a ;i actiuitutea
luit Cato. Fdrd indoiald., Cato constituie'o'intrugsare a
idealurilor politice, ate lui plutarh, chi.ar d"acd. ,iu qrn :_
Jectd, in orice caz cu multe catitd{i. Istoria tnsd. a d.ai un
o-erdict cu totul deosebit de ideile lui, Cato ;i ate biogra-
fului sdu*.
,.
* De*vdzut.9i: O. qtganiol, La conqulte romaine,5_e 6di-
tion, Paris, 1967; C 4 ".-
M e y e r, Zur bhrottologie
"hi
polilil"
Ca.esars ersten Consulat, in ,,Historia,,, X, 1961; J. p. V. D.
B.aJ s d o n, _ Iulius Ca.esar and, Rome,
'London,
iOOZ; e. e e c_
c h i.u r 4 - La ligura d.i Catone TJtlcenie nelta ietteiai"r"' titiri,
llorino, 1965; G. V. _^Surnner, Cicero, pompeius o"i tiiitii,
TAPhA, XCVII, 1966, 569-582.

28. 1 Neamul lui Cato Ei-a luat inceputul vazei qi faimei
de Ia strdbunicul Cato, care s-a bucurat de trecere si le-
nume printre romani da'toritl virtu{ilor sale, ,aqa' cum
am scris in uia{a luil . A rdmas orfan de pdrin{i cu fra-
tele sdu Caepion ;i cu sora sa Porcia. Cato mai avea pi
o sord din ,aceeaqi mam5, Serviiia. $i toli aceElia au fosr
crescu{i Ei educa{i de Livius Drusus?, care le era unchi
dupd mamd qi cale atunci era la conducerea statului.
cdci era foarte bun or.ator, in celelalte privinle cump5tat
iar in ceea ce privegte mSrinimia nu erb intrecut de nici
unul dintre contenrporanii sdi. (2) Se spune cA incd cle
copil Cato a ardta,t, gi prin modula{ia vocii, ;i prin prir,iri,
Ei prin indeletnicir.ile copiiSreqli caracterul sfu. cjre era
neinduplecat, r'igid ;i sl,atornic in loate. inlr-adevir, por-
nirile lui aveau o putere de ac{iune peste firea rrirstei sale
Ei er.a aspru cu linguEitorii Ei le era adversar. $i prin
aceasta incd qi mai mult infringea pe cei care inceicau
sd-l infricoEeze. Era cu totul nemisia,t la ris si rar isi
destindea fala sd sr-rridb. Nu se minia repede ;i nici nii
era inclinat spre minie, dar, cind se minia, era neinclu-
plecat. (3) La scoald cind a inceput sd invele era greoi
-si inlirzielnic 1a pricepere, dar, cind inlelegea, 1e cuprin-
dea bine pe toate ;i le pdstra in rnemorie. Vedem de ittfel
9d qi c€i care sint dotali de la naturd i;i amintesc usor
de un lucru, dar cei care invatb cu multd str5d-anie si
sudoare au o foarte bund memorie, cdci in ."ti"i"G-f..
fiecare inv5{dturd este parcb intipdritd cu fierul als. (4) Se
pare cd Ei greutatea cu care se idsa Cato convins era aceea
care-l fdcea sd inve{e mai greu, cdci cu adevdrat a
invd-ta inseamnd a fi afe,ctat de ceva, iar convingerea se
produce repede pentru cei care nu pot sd se impotiiveasce.