Calinescu, george literatura si contemporaneitate 1964 (part.1)

l
LITERATTIRA
$r
CONITEMPORAI{EITA|E
p

l
l
I
rl
I
I
UISIIJNIiI SCIIII'f O IIL]I,U1
dc ('. ('iLi,testrL
d
I
Cintt l.rtrrLrtr int.iiir o:tlii t)ttttrl a zgirittl f't.-
l::i:;'l'll' ::li;l
trnvetllc siluct.a rttrtti i.ttrirrtal, a l'ilt'trt' itsla t'lt sl r :ttlit t lr ll l l
"a-",/errt
e l. -r,ta eiLr) lln lirrrl,aj .si, rlat:ir titttrtl s-at' lt'r'pclttit
itrtr-uu sirtgtrr cxcttrplat', Jl-iIr llritt ltt eit..ttt:l-oie rte gl'ni' Jl'ste
,i".i .'ia t,ii". ,, ,,','i tlt'rrr"tt'l 'it alrsrtt'tiitt'1''" iz'tlirlii nr I isl rr-
ll, i'-i' ,,',,,,riLetii irltci' lioulLr: adescit
''0lrsl
litgct'r:it" .:tl'Irsl
tr
i;i Jjt';'"t'i;'"tl';''"'nt'i rrrr c'tistir rrortrlrrl t'itt'c s:'r rttr rl,t't'itscir
l,-ti
",rnnr.lrrt
elc cili rniri rrrrrlli st-'tltetti' -l's1t:rt'Iittrt''a t'rrrt
s.:irnclal prirr ttar,u r.;itntLrl iilrcirrcrir ll alr.ilgo ittt)ttlro arstli)li sit.
() puz.it cste.lt a'-'cca tl" :r st:t'itl ltcttlt'tl ''tttiitit:".'1'oti trlitt'rt
elcaLolr aLt s(rl'ls ltcttll'tr ziua tle "irzi"''Il'irirtl lllcr'(fll itr lrlt'-
zent. Irrtinit.trt tt-ttr: t' r:ategt''r'ic tltt t'ut'tt:tt.trltt Ir't'lrtrii'rlir irr
t.alculele tnat,rlrurl i,,,, ;i ,.'arc estc tttt'csitt ;i r r5tii sf ir itrrirlc
ti,r" u-i rla o vitslir.l'r'r's1"'''t'ivi,' l):rI t l.r',ttCrtttlrtl I'rrt" tlrtt'it tltt
t,r'irrzi itr ltt'irlt vt:tl,lt. Irr'1ir rll t':rtt'ittlirlilrrl t'rr tr'1'trztttlit
ii""ir
'',.tt,
nel'i,,,itlt'ii' 'l't't'it';te 1rt lritttrirrt' irr .elitlt'it lir' ('rr
t,arrrcrrii vr,'r'rii trl,'.',t.'*'ttt t' -i";l'i''t'l t'lri1' t'lr. ;'r]irrt
'
tii..lii
ui'^iuiut',,,'",'1111i1'r" Sttt l'l'itrtl'' r'solll;l t)lr'z.lllttlttt' stttgtlta
1,r,irr car,r, r.ci.,lcl,irsi ,.i,,,,'',f,,'".,,-,ri .i ,.,i,.i,,zilirl.it l,luzlrlit it
citolva esfcit.
[)rin ttrtttltlt' r,ri.rc scliitor' st va gitsi' ttt trritttl t'ltetttarttt
,,. ;;;; r:.,,ni,r,'r ii"nt'iio'"'c Ii'.nri''i ti'crrt-t'' rlu tlctt*tlt''
l,r'irr pt'itrrrtt .-,t ','",t"''"t, "tti;Lif
e1
.- "tlr: a fltrri tt1"'t'e lit
rriVelrrl 1,, 1111'[or r,si",'rrlc at l ttltr.r' sr rtlt'ologit't' ltr' 1"rLt 11t11:
i;;i;i-;i- l,,,Po,',,ltti" -irr tlr:piirr itt'"Ltl ott ostetrt:ir oelt rltllr
-rrniitoasir .*i rnai adtlvirratit ' -. -.: .. ,-..^t,larrr-
().rrst,rtrcl.iir tt"'ioii'"I"tlt'i cst.. liottlt'tr rrt-ti . ' p'oblerrrii
rrrlittttalit, ;i o .nUt:ito^'*"";i'ottului'e. fir: rtu ruagisllal int'ri-
t ;rt'r, lir faPta de,i,li.a;;';ivii;^gi,,i rrrrrttr,'iirle ;i a r,r-rltt['ii

poporului romin este a {ace apel la patriotisrrrul slrr. Patrio-
tismul nostru popular e in concoldanli cu cele mai elemen-
tare cerinte ale artei. Adrnirlm pe Ahile fiindcl este un luptl-
tor, pe Hamlet, care, degi nlpldit de ceturile sentirrrentului
de zldlrnicie, pedepsegte implacabil crima. I)ac[ Ahile s-ar
piti in toiul luptei intr-un tufig, iar Harnlet s-ar. plirnha
intr-una pe scenZr delirind ca Ofelia, Ilomer n-ar Ii llorner
,*i nici Shakespeare, Shakespeare. Omenilii sln[toase ii
place eroul, acela care face cinste rasei urnane, invingitorr-el
cr-r inteligenla ;i cu avintul al ostilit[1ii naturii sau al fiin-
lelor joase. Nepriceperea, sting[cia, iresponsabilitatea, ratl-
rile sistematice produc dezgust, comizera"t.ie sau ilaritate"
dup[ curn e cazul, rec]anrind astfel prezenla onrului iscusit.
Pot zice c6 nu existl decit erou al altei. anurne erowl. un
artist ocole;te deopotrivd perfecliunea, c7r primcjclia de a
cldea in schematism ;i cle a nesocoti studiul procesului. care
singurul este exemplar, precum evitd copia individului
cornun, riu definit. O anume rotuujire ideald, o deiinilie
clarl a direc]iei etice rlspunde principiilor arlei, fiind tot-
odatl in acord cu exigenlele educative.
A;a stind lucrurile, cred c[ asupra luturor chestiu;ni]or
profesionale primeazl o calit,ate pe care trc]rrie s-o dezvontql
oriee scriitor si anume: a fi de {olos poporului. Artlr e o lr..i-
siune I rlmine mereu in picioare comandarnent.rrl poeturlui
cofes, r'estitor al izbi;r.n]lor vremii lui. S[ te baJi la Troi.a
e fere sens astdzi; eroii sint la cimp. iu uzine, irr rnirie, in
vizduh. f)e ce vi se palc ci e superb ca rrn cavrlc'intr-un
,,f,ou.rnoi" sl-si ristoarne adversar,ul dc pe calul crrplrascr:at,
inr helicopteristul care ilterizeazir pc urr grintl , irr viscol
"oiccale, in ajutorul unui boln-av, rnai prrlin irrtcrcslrrt? 'l-otu1
e cle. a s1.i cum si prive;ti evenirnentul. cluzr,le Jranalit.6tii
;i ale monotoniei sint in noi in;ine, precunr de noi dcr;lntl.
{ine!ea. si profunditatea.
Ingenuitatea' cntuziasmului e ca]italea suprem[, care.
pune deodatl ordine ln spirit. Artistul sincer verle lirnpecle
si concepe cu fantazie. Experienla a dernonstrat c[ orientarea
observaliei dup[ conceplia marxistl despre rrnivers qi medi-
tarea asupra indrurnlrilor Partidului au {ost intotdeaulra
rodnice pentru creator. Cu oricit de pulin talenl,, rrn scriitor
pclate face o operl profitabile. Dar dacl nu e sincer. chiar
aripile geniului nu-l pot ridica un metlu de la plmint. Nu
lni gindesc la imposturd, ci la un conforrni-*rn facil, ia ali-
nierea flril turnulL interior, la navigalia pe aireLt linistite
6
**l
atre truisrrrelor. Sint fl[clri adevdrate, care fac nu rareori
si f*.r, si dau oricum emolia unui fenomen natnral, dar sint
;i fl5clri rcci, curate, ca acelea produse pe scerii cu panglici
de hirtic r.lie rnilcate de *n veritilator.
-Acestea
,r., dn, i"rr-
tirnent.l rrr6re! al co'rbustiunii. Eu unul prefer pe scriitorul
patr.iot, inl'llclrat cle_
.construclia socialisii, chiar faptuincl
r;nele
-qle;cli. {ernendabile in traiectoria operei lui) , impeca-
'nilului pl:rcid.
[]ustul cititorilor, foarte nnmerosi acum, a evoluat con_
sici-eratril, sau mai degrabh u'ui mic cerc de cititori cle clrti
cle t{uzi,ir i-a lrrat locul muncitorimea setoasd cre cart*a
s,rl.idi ;i srrbstanIial[. L6sincl deoparte nuantele, foarte des
iuciecata acestei nrase e mai justl decit a c"bni"amr'i pro-
fesion ist .
Triii'r vrer*uri mari, s['e silinr a {i pe mdsura l6y. f)pera
trcbuie sur:it6 si bltutl c'sirguin!.i pe rricovaii,. s[ nu cirder^
i* proz.- sau metroma'ia pe care o iidiculiza, dupir Floratitr,
.{'ltioh (lantt'rnir:
I'erice cel ce 1roate intr-nn piciol si stea
Scriind doui sute stitrrrri pe ceas ;i o 1q51..
Pe jurni"rtatc urnple pe zi, irevrind sit ;tie
tle scr.ie :i cunr scric sau de-i r-r.eo vijelie.

rrrr irrrIr,rrrrrrrrt,u r,irr.r,,t,],,,,'tt'"tt"'
['rit't''c"'
rlr IIi.luti l'a,'itr,''
'l'r','r'rrtrrl rlc lrrlitii ir r:lasli rrrutrcitour'r viiznl
t'rr ocltii I'tczertltrltri
rlo l)ttrnilrtr llirtt
l)r:stirrrrl rrorrIrri liierar''i isl,,l'ir
tlt: K/)t'ttcs ,l,t rttls
l)irr inceputrrlilu ilt,zvoltiirii litclatr.rrii
tur;t tralt,
dc t'ico ltrltutt
( oortlottrtlt:
'l ilrblul rrrriu al liter'atulii loi - rl''
,ll. Opreu; {-,r,ntlil,iir pocziei nrili-
lirnlo-- rlt f on (.)urtdstrl Norr;i r-,'thi
irr liiLfir qi lillrltrrri
-
(le Ion I'ttttgtt:
,ctrrtl yi tllttr-tttnan---rlo 1. l). Ii[r,lu* :
(.1lr,sr-' n.Itrbtilaur' -- tlc Pcr|t'.u'it itr.t.

'I'nA1)I'l'lll f I tN0'A'!'ll'l
{r: Silr,iata Iosiri:"scu
Perrtnr rcirlismul socialisl raPollul rlirrlrtr tr'adi1i* 5i
inor.alie c{rr)st ituie lnra (li,ltrc ploble rrrr'lc lrr('l'tIt clezltitllle'
l'roblcma o cornplexe )i se rnn6 in lclrrrctti in.aparenll J'ar'a-
tl,rxali. Dalelc ei gctrcrale iirrt clare, tlaI aPlicnrea.lot' prac-
1ir.til, c.g interesra* acul 1re crtlat()rii ;i pe irr[itorii tlt lrta,
irrscilir diserr!ii i,prigr', pror'<'acir deslrrl tle ft'er'rcrrl r'!(r!'r.
Sirri pseuclosoiuliiie iir contr'aclictie c' insesi pretrrisele 'Ll'c't,'-
lice cle la care sc lcclaml.
ll;tiut cir in olice dorueniu trl ,.:ultur'ii I'eglsiln rtttit,il<,it
dialeciici a clouir latul'i co'trarii --- contiIIuit{rtca 1i N.rarrs'
{rirmarea--.trnitate indi-"pelsabilir perrtt'u o clez.r'tiltare
r'ialrild. 'l'ez.de Ierriniste cir J,r'ivire la rnoltenilea cultulrl:1
-- trele d.uir pri'cipii irrsepai'a6ile , c*r.lx.tc^rl i'4ispcrl.nl'il
al rro;teuilii'cultui'ale, ca ;i caracter'ul .''itic- al prt"!trirr ii
aceslei rno;teniri -- - i;i af lI cores;ro-ndctrla irr t'hcst itr trt
',. 1,,'
{rit}.e (r disCirtlrn. Accetrl.trl unilatcral J)trs }}e tratlilie sir!r IIit'-
va{ic impitrge la ct'oli corcsprtnz"irloale ctt celt' Posil'iir i|r
dc,iucniuf tnJ;tcoit'ii crrlturale, crori crt carc a avut de lr'r1r1:rl
viatil rroaslr[ ar.tistich. ftirir cir in lilr:r'atlrr'l s-a in1 ilrrPllrt.
ei'r i'ccenttrl ptrs pt' trail ilie sir dciiri c()rl"til'atoli;rrr
':rr
r'i'ers t'inceil'cle tpigcttrism. ii-arr !t('tis tterstll'i i' *r rii('r''
lui Yluhu!! ;i 1,asf i;e irtloluntale tlulii ('ollrrrc' S-a
.stl
is ;i
lrrrrz-ir, r'ar:e plte'a dcslinalh rrtrei..l;ultlita!ii tn Sctntit'ot"'tttl
"au ftar[uri. Curroaqtem ;i reciclii'e et'rrretizirilte o}i hr]['r'a-
ine itlcate cle imagini, in care sensul cl isPal'1., :.t}ivit, rrlrrelil .
l)czbaterile literire iru r.eluat perioclic asclrrttrea 6xt'l'rrtrrle.
irr rnuzici, Jrlasticl, {ilnr s-au intilnit. pendulirri coresir*tlzit-
triilr.e lutre caligrafia curninte ;i ferl r'ia[1, irnitarea tlrrlcr:agir
:r cllsicil.t'si acre,baliile nemolivate. Ca trurnitr;i greultil.e
t3

7
arl,isticl, asenlenea fenornene sint pcriferir:e, dar e[e Irebrrie
:.rmintite, circi ilusbreazir consecin!ele acceptlrii urrui singur
trlnnen dintr-un raport cu terrneni inseparabili.
Analiza oricirui mornent din istnlia artei arertir culrl
accsta le integreazI pe cele anter.ioat.e, transfornrindu-le,
Inova!iile viabile ale trecutului der.in clcment tle traclilir:
pentru etapa urnrirLoarc,
Tradilia insoarnnl inserarea unui fapt. de cultulir in spi-
ritul culturii nalionale. Aceasla cere insir pondr:r'r ;i preci-
zie, iu analiza a ceea ce in!elegcrn prin specificul unei culturi
nagionale. Nu ne putenr rnullunri crr adjective -agi, dupA
currl se procedeaz[. uneori.
Sc simte nevoia unor cercetirli tlin cc in ce rnai aprofurr-
datc, care sir asocieze rnetodclc istoriei ;i cclc ale sociologiei
culturii si sl le aplice la dczvolLarca culturii rt-rrnine;ti.
Astfel de cercetlri ar fi de enorlri intcrcs pcntru istoria artei,
pentru critica artisticir, pentru estr:tieir.
Culbura nagionalir neevnluind in vas inchis. inserarea
intr-o t,raditie inseamnl si raporturi ncnuntlrate cu nlte
culturi nafionale. Atenlia falir dc rnotli{iclrile r:e ]e su{erir
o influenlir identificd, de fapt, urr proces de inovare in raport
cu izvorul stririn, Bnescu, muzician atit de speci{ic national,
a cunoscut in perioada tle {ormare in{ltrenla lui I}ra}rrrrs, in-
flucnlir sensibili in prirna sirnfonio si a cornpozitolill.,r [r.an-
cezi din a doua jurnltate a secolului trecut.
' Aspectul innoitnr e esen!ial in lcalisrnul sr-reialist, dar
incl de acurn patru decenii tcx[cle lui l,enin cu privirc la
cultura proletarfr au subliniat rolul ctapelor airtelioirrc,
imposibilitatea de a crea in vid. Analiza operei olir:itr.uia
clintre principalii nogtri arti;ti glrntenrpnrani dln rliter.ite
gcncratii
-a
lui Arghezi, Bcniuc, llaria l3anu;. a lui Paul
Const,i'rntinescu, 'I'iberiu Olah sau lnatol Vieru r scuate la
ivealir elcnrentele anterioare, inflrrentre uneori loarte l,rccist
din arla rorninit si universall, care nu contrazic originalitatca
lor idcologicir ;i artisticir, ci fac posibill etapa nouir.
. liliportul pclrnanent ;i inscparabil, din'tre ccca ce se con-
tinul ;i ceca ce se transformir iu arta realist-socialistl, face
ca disculia sir nu poatir fi purtatd in Lerrnenii si cu argurnen-
tarea folositl intre cele douir ritzboaie, cind poziliile tradi-
lionaliste s-au infruntai cu modernisrnul. Discu!ia se cere
nu nurnai impinsl mai departe, ci pur.t.atir altfel, tinintlu-sc
seaula de funcliile principale irlc artci, cea gltoseologit:o-
artistici si cea artist,ic-educativit.
t4
il ace-st, sens, tradilia nu poate insemna oplilca evolu-
triei artistice la un alurnit lDoment, propus ca nrodel suprern.
'Iradig.ia se referir la orientarca marilor arti;ti, orientare t'r:
unest,e personalitir!i Ioarte {eluritc
-
clasici, romantici,
realilLi critici. Nici inor-alia nu poate {i discutat[ exclusiv
tehnic. Ea se referi la schirnbarea ;i la llrgirea terraticl,
prin care arta pestreazl corttactul cu trans{ortnarea rea]i-
ialii sociale. Fiecare etapl propune l,enre noi. insl;i clezvol-
talea realisrnului socialist lirrgegte orizontul artistic. lnnoi-
rea aduse de realisrnul socialist e, in prin'rul rind, dc ortlin
ideologic ;i estetic. Ceea ce denumim, in genere, prin lerrnc-
ntrl rru totcleauna clar folosit de nouir perspectivd, traduce
estetic noutatea ideologicir. Nu e cazul sir abord[rn aceastir
irnportantir probleml decit in mdsura in care se interfereazh
cu a noastrl.'frebuie insir sul:liniat cd acest concept are un
conlinut mult rnai vast decit i se acordl adesea. Pornirrtl de
la unele clefinilii canr snblonizaLe, noua perspectir'l e rapor-
la[[ doar la capacitatea de a sesiza ;i traduce arlistic sensul
dezv,rltlrii. de a deslu;i viitorul in prezent. Aceastl capaci-
t.ate es[e: int,r-aclevlr', tlefinitoric. Dar perspeetiva arc rrn
r'lorneniu rnai larg. Fiincl traducere artistici a unei conceplii
dospre lume;i societatc, a raporturilor dintre individ;i
societate, ea se aplicl trnui cimp nesfir;it de fapte. Problemc]c
ctice 5i filozofice, pe calc lc pun numero;i prozatori gi poeli
conter)porani, -_un giutl, un sentirnent ce incolie;te (ctrnr
se intirnpii adcsea in schilele lui Nicolae .elea) ;i veste;te
rrn proces psihologic in devenire
-
sint ;i elc rrodul noii
irrlclegeli a realit[1ii sociale sau psihologice. Dupi eum
rolnanul istoric realist-socialist, in sbare s[ surprindd mi;'
c:rrea sociali ;i raporturile oomplexe dintre individualitat,e
;i nrasl, implicl n nlti, icleologie, exprinri deci o perspectivl
rrouir. O de.scoperin-r in Stiptilntina patim,ilor a lui Aragon,
in Pet.rtt 1 de Alexei Tolsto'r, in {/n ont i'ntre oameni de Carnil
l)el-reseu. O afliln ;i in film sau in plasticl.
Proza ;i poczia ultimilor ani oferl exemple variate in
:rrnbele sensuri. Rornanul sau schil,a au depl;it nromentul de
lolrnarc a gospodirtiilor colcctive, moment asupra clruia s-a
.onccutraI intr-o etapir anterioarl. D.R. Popcscu, Paul
Arrghcl, V. Itebreanu siut interesali de relaliile pe care le
,'r'ccaz[ conso]idarea gospodlriilor. Transform[rile socia]e
irrrlrun astfel noi pasete tematice. Iar interesul pentnr reflexele
grsilrologice;i et.ice ale scltimbirilor
-cind
asemenen -situalii
15

nu sint construite in tctorbl ;i nu sint unilateralizal,e -_e
ua serln tlc rnaLrrrit,atc.
[n a[ar[ tle ]it,eraturir;i tihn, sintezir cu cornponen![
esen!,ial[ literarh, in ceie[alte arte, factorul nr.ru pe care-l
aduce [raduccrea artislicir a ideologiei socialisLc Irclruie stu-
diat. in ternroni specif ici, irnpu;i de lirnbajul res[)e(]l ir', cleci
firri analogii siruplificate ur arta crrvintului.
L) alte con-seciniir c;te cir, olir':itir sirnpatie arrr are a Ircntnr
anurnile curellto llnrtr:st.atare ;i -- in sens larg, incontestabil
rrrogresiste
-care
au pus in rni;care arta ultirnclor dcc,enii,
o cu neputin,ti ca ele sir fic integrate in bloc in realisrnul
sociaXist. Fire;tc cir nu e vorba nici de ,,beatnicil' americani,
nici dc .,tinerii rninio;i" din Anglia, care, in ultimii ani, au
trccut, tlin literaturii in f i[m. Patosul gi sinceritatea protestu-
lui lur nr.r pot ascuncle girrdirea hao[ici, strins ingrhclitl,
rniniir ce se consurni steril, azvirlind orbe;le lovituri in jur,
in {elul personajulrri din piesa lui Jo}rn Osborne, drrpi, care
a fost, botezaLir rnigcarca tinerilor englezi. Tot asl{el, curaiul
civic ii sinceritatea existcn!ialistilor dc tip Sartrc nu pot
acopr,'ri germenii filozofici irafionalist,i;i accentul pus pe
rreliniqlea indivitlulrri confmntat ctt,,Altsurdul exis[en1.ial".
Dar nici un curcnt in care rnultri reprcze ntanli notorii sint
aproi.ipe de rni;care,a revolutionarit, cutn e neorealistnul it.alian
in iitt:ratrrrl ;i filnr -- Pasolini sau Visconti sint comunisLi,
Zirvut.tini colaborzrtor la I'ie nuore -_n-ar putea fi a;ezat,
cunl s-a incercat, in z,one foartc invecinate de arta realist-
socialisi[. Aclmirirur opera rnultora dintre artigtii respectivi,
le apreciern curajrrl cir-ic si aIiIudinear progresistir, putem
socoti o irnuruitir solu!ie artisticit ferbilir, prefuinr setrsul
protesbabar al crcaliei lor gi --cind e cazul '-relntoarcerea
la realism. $i, mai ales, nu ridiclrn intre ei gi noi ziduri ele
fortlreall, ii socotirn drept for[e prelioase, angajate in blti-
lia pentru pace, pen[ru o condigic utnanir a omului. E {oarle
impor:tant si vedom ceea ce-i apropie dc noi, si nu-i privim
cu inadrnisibil dispre!, printr-un bitroclu intors care dimi-
nucazl.
Problema accasta, a laturilor care unificl literatura revo-
lu$ionarl cu aceea, in sens larg, progrcsisti, au ridicat'o
la consf[tuirea scriitorilor din rnartie 1964, cu privire la pro-
blemele literaturii universale, gi referatul lui Anatol Baconslii,
car€ o vorbit do poezia .,angajat[", extinzind destul de mult
:i{'era termenrrlui, ;i ir-rtervenlia lui'fudor Vianu. Printre tr[-
sirtulilc coluune, Tut{or Vianu a cit,at gravitatea noii litera-
16
tgri si rcntrnlarea 1a estcti".r'. Ca orice general iz.are foarte
larg:ri trasatui'il" t" nuarr!cazi divers ;i pernrit disculii de
,tetitiu. Pentru categoria de valori artistice, in chestiune,
nici la sfir;itul t."ul*oloi trecut, nici.in primele decenii.ale
secolului n6stru, nu a tost caracteristic gustul pentru-.o lite-
raturS. facilir, bulcvardierl, gcn care, de altfel , nu a dispirrut
cu totul. Dipir crrrn astfel'de valori nu au {ost tentate de
cstetism, dr: dc,corativ tninor. Dar cele sPuse cu privire la
gravitatea artei rnodernc ni sc par prelioase,- des.coperl un
iaracter profuncl, pe carr: il disimuleazi 9i unele dintre scrie-
rile absuiclc sau grotcscul de di{crite tipuri. Risul acestor
scrieri nu e bagatelizator, nu e, dc cele mai multc orI, ntcr
mtrcar jovial. ./iscunde intreblrile nelinigtite, tragicul'
Ilarile cauze sociale, pe aare le indicl textul interven]iei
-
epoca revolul,iilor p.ol"tu." 9i a reacqiilor agresive ale
capi'talismului, Lpoca iagdrelor iasciste, a luptei drarnatice
pe.ttoo salvgardarea ptrcii
-
impun aceaste gravrtate,. d.e
iubstanll. S-ar putea sugera 9i altetrlsdturi comune' Soltcr-
tarea realitalii c mai inlensl, chiar dacd ar fi greu s6-intro--
,ducem f,-,rmeie felurite pe care le caplt[ sub o prea lhrgitir
etichetir dc realism. Domeniul visului, tratat la drverse
niveluri artisticc __visul in care circula Niels Lyhne, izolat
dc cotidian, visul cintat la noi de sonetele lui Mihail Codreanu
-'- tinde sir clisparl ca f.treocupare notabiltr. Dispare-.,si tipul
dc inclividualism de la siiriitulsecolului trecut, care il opunea
p. luJl"ia colectivitl!ii,' intr'cr, relalie. simplificatir' Chiar
.oin.l po.notc cle la individ, dc la nelini;tile lui,.cum o lac
cxistengialistii, de la umilirea ;i instrlinarea lui de esenla
unranl, * e caracteristici frecvenga cu care se pun probiemele
,rlienirii in artir
-
diverscle curentc accentueazL ideea de
'rolidaritatc, tle rirspundere , dc participare activl Ia aeliunea
in sensul cel ,nai larg umanistl. Pentru drumul pe care l-au
llatcurs Sartre ;i Sim"one tle Beauvoir, pagiuile lor rnemoria-
'ii.otice sint serrinificative . Astfel de tr[slturi s-au accentuat
i'ntr-un proccs istoric ;i oonstituie teritoriul comun al atitor
,";r;;,tt" 'qi *q*eti eterogene
-,exrstenlialigtii ;i til:lil
rrrinior;i,
',,beafnicii" din Statele Unite 9i neoreahgttt'
tit" ti"irit.*c rqi contactul cu arta realist-socialistl' Dar ne
.tlirnl searna cir"rnh'ginirea la rrotalia cotidianh elin.proza sau
.l'ilrnul neorealist, cousemilarea cu subtext tragic a-. o1"'
protrlerne, a c[rei dezlegare rirmine adesea vag6, slnt ltps.tte
'i.ocr"lrai de substratul ideologic inovator, de noua
-perspectivh
,:rltisticl. La acest subiitrat se relntorc -- sint obligate s6' se
17

-
rcintoarcl
-
disculiile despre rnijloacele de expresie, sutr
riscul rlrnincrii la un exclusiv tchnicisnr.
Se pot oare stal'tili crit.erii care sir indice in ee m[sur"ir
nenumlratele mijloace de expresie sint sau nu conpatibile
cu estetica realisrnului socialist? Problema este de a stabili,
flrl atotacceptlri ;i flrl sinrplisme, dac[ un anumit mijloc
oferit de tehnologia artei poate servi efectiv unei opele con-
;tient angajat,e, preocupat[ de profunzimea, clarilatea si
e{icacitatea nresajului ei.
E u;or de constatat cir exist6, procedee care contrazir:
evident baza cstetici a realismului socialist. Ast{el c in lite-
raturl dicter.rl aut,omat, propus de suprarealigti. incepind cr,r
Dostoievski. Iiteral,ura de analizd si, in secolul nosxru, mon{i-
logul interior au transcris aclesea rnomente haotice, disc':,n-
tinui ;i contradictorii ale vielii psihice, rnorrerltc dc corr-
;tiin![ obnubilat[. Astiel de pagini au devenit nota]rile
descoperiri ;lsihologice. Dar e rnarc diferenta intre transcrie-
rea unor stirri rnornentane de la periferia cou;tiinlei. a unrii
gest revelat,or
-
astfel, scena in care Rogoiin re{uzir irilnt
s[ discute dcspre culitul glsit pe rnash de Mi;kin, flrma rlrr
care o va ueide pe Nastasia Filipovna
-
gi dictarea subcon-
;tientului, pc care o pretinde iralionalismul suprrrrealist.
IncompatibilI cu cerinla accesibilitirl.ii in artir, .implicadir
de estetica realismului socialist, este ;i incifrarea errnetis-
mului, inchiderea intenlionaLir a sensului in exptin'rare elip-
tic6, topicir ;i rnetaforc cornplical.c.
[n plasticl, arta nonfigurativl, refuzul de a plirsn u,r i
omul
-
activitate consideratl prea facill .'_, rcstringerca ],e
un cirnp de preocuplri strict plastice, curn e geomctrisrr;'Lrt
colorat al lui Mondrian, cum sint jocurile in tu; ale lrri IIt'rrn'i
Michaux, construcJ,iile decorative in galben sall centllitt
ale lui l{ark Tobey _--sint direclii, 9i deci procedee, care r.u}.i
arta de uman ;i cle semnificativ. Acela;i sens il au in plasticir
montajele ;i colajele de materiale ;i obiecte brute, procedeu
care reapare sub denurniri noi,
-r,pop&r1,"
etc.
-,
dupir c,.'
fusese practicat de suprarealigti; astfel este ;i ,,muzica con-
cretir". In acest ultim caz, ar {i, desigur, o prejudecati, art'
insenrna s[ fixirm tehnologia nuzicii ]a un anumit stadiu,
daci arn respinge principial intervenlia unui sunet naturoI
intr-o bucatl muzicah. Nu toate sunetele produse de instru-
rnentele cle perculie se incadreazl strict in sistenrul tonirl
1B
ru,rdenr, Unele dintre accstr: irtstrurnerttc sau sutro[ul clttpol.r:-
lor nu pot fi transcrise clar pe partiturl, dar uici un rnuziciatr
rru rnai pune in discujie dreptul courpozitorului de a le {olosi.
In acela;i mod, intervenlia unui sunet natural, pe lingir
acelea pr.r care instlumentele le emit intr-un sistcrn tonal
*lefinit, poate introduce o semnificalic, poatc spori expresi-
vitatea. Dar transforrnarca plasticii in motrtaj de obiecte
sau de resturi dc obiecte, a rnuzicii in rrrontaj de suuete natu-
r"ale ,si zgornote, insearnnit rcnuularea la limbajul articulat
;i coerent, abanclonarea sernnificaliei, pc carc, in termerri
specifici, o permite fiecare dinl,rc cele douir arte, inlocuirca
ei prin vagi analogii, pe carc aclcsca titluri pretenJ,ioase
incearcir sit lc cornunice cu ajtrtorul cuvintuh.ri. I)acir denu-
rninr o cornbinalie de moloz ;i dc pinzi de sac cu un titlrr
cuprinzintl solenne aluzii filozofice, nu s1lorinr prea mult
forla sernnificativl ;i expresiv[ a celor clou[ rnodestc
,r n a [cria Ir' .
Pledoaliile aduse in favoarca acestor fortrrulc folosesc
rlnl{rsea, irrtr-un sens destul de bizar, tcnnonul dc ,,nou rca-
Iisrn", dar, interpretind in rnod discutabil in arti stadiul
actual at {iziciif cer renunlarea la ,,aparen!a obiecteloro'.
],rr prol)orfiile clasico, tradilionale si care clcvenise o abstrac-'1
iu:'perit.,r c[ corespundea unui calron imuabil. Nu putea fi
nici realitatea vizibilir, arirlatl de materia obiectelor' pentru
,:ir, de mulg,i ani, fizica a arltat cir materia c un tenoruen
,'i'al, dar rnulb mai cornplex dccit aparen!a ei... aspectele
lralitilii erau rnultipl" ;i toatir piotura se. indrcpta spre
{lt"rlarea unui nou realistn, carc nu avca nici un raport cu
inventarul pictural al obiectelor aparente, dar carc, cu nrii
iti) nuanle fi cu rnii de variagii, urrnlrea lelul de a realiza
.,rlrsibilitigile clc invenlie a lumii>>."1
S-ar rnai putea da destule exemple de procedee artistice,
::ilc remin legate de o direclie ce iralionalizeazi, ;i dezagregi
itrta si tru pof avea, deci, rnirsurir cornuni rrtt rturuai cu realis-
rr,url socialiJt, clar cu orice operit penbru carc se punc problelna
iirrrbajului artistic organizat. Trcbuic insi sir {im con;tienli
. r cle riscul de a spori arbitrar numlrul accstor procedee
rrr,acrcepLabile ;i, rnai ales, de riscul iluziei cd. mijloa-celc
.,rt.isticc se pot clasa riguros, in listc {ixe, pe e;aloanc,,realist-
l Ncllo Ponente, Pet,rtture rnotlerne, Ten''7a'n'ces cotttcmporaines,
>i.ilt, 1960.
l9

/
criticet',,,r'ealist-socrialisle",,,arrtirealiste". tlijloacele nu [,ot
fi absolutizatc, taportate exclusiv la o anumitir direclir:"
acccptate;i lespinse ca atare.
S-ar putea ca acest adcvlr sir parir binecunoscut, dal e
{recvent incllcat iir practicir;i este util sl dirn'r citcva exenrple-
Nu e cazul s[ rcluhm disculia devenit[ desuetir des1.r'e
alternativa vers alb, vers requlat,, disculie pentru cnre s-&
consumat o dispropr.'rlionattr cantitate de cernealS. Faptclr
frecvent invocal,e sinl ccinclude:nte. Arghezi a trccut de la
obi;nuitul lui vers regulat .*care a reprezentat o revoltrfie,
in versificalie qi in lirnbajul irnagistic, cornparabilir aceleia
in{[ptuite cle lirninescu-la poemele in proz[ din Cartea cw
ju,cd,rii sau la libertatea prozoclich din A'ItirSiSoale, Ileniuc de'
la Md,rul de |.ingii, ilrunr la Pe coardele timpului, Xlaria Banug
de la Bucuric la X,Iagnet, riscul sterilitl1ii pindeqte cliscrrlia
cale respinge sau acceptir ploccdeul in sine, $i aic:i trelrtric'
disociate atitudinile. Illogiul unilateral al versului regtrlat,
a fost inspirat uneori de o dorinln de disciplin[ a crea,tici,
foarte necesarir ;i celor virstnici, qi, rnai ales, t.inerilor. Aherrvi,
a llsat s[ se intrezlreascir prejudechti conser''a1oare, de necuu-
ceput pentru o literaturh revolu!ionarir. f)c irserrcneA, I)r.c-
I'erinla pentru versul alb poate exprima 1i lludabila tenclin!iu
de a da poezici nrai ruultir flexibilitate, {ircscul respiraliti
lirice, dar pi o mininr[ rezistenll, de altfel ilrrzorie, pdrerca,
nemdrturisitir;i de loc justificatS c[,,aqa e mai rrqorr'. Lucr'ru'i'
asem[nhtoare se pot spune cu prilire la discujia de-*prc proz:a.
obiectir:l sau liricl, disculie la fel de zadrrrricl, dupir ce
citeva scrieri conv iugltoare a]e lu i 'I'itus Popor.ici, Ilugcrr
llarbu, Finug Neagu, pe de o parte, Zaharia Stancu silu,
Al. [r'an Ghilia, pe de alta, au dernonslrat viabilit,alea coior
clouI procedee.
Arta contempolanl olerir foarto numeroase cxenplc, ii'irs-
trind sensurile opuse ce le poate dohi^ndi rrn procedeu, tlrrpir
caracterul ('perei in care c integn'at ;i dup[ r"izirrnca esteticir
ce-i stl la baz[. llobilitatea in timp a epicii ;i - -.in mai mic[,
rn6surl *- a drarnaturgiei de azi e ulor de obser'vat. I)ar
anurnite laturi ale acestui fenomen au putut plrea inseparabile
de o viziune subiectivistd gi de formule artistice inaceeptabilc-
Interrrertirea urornentelor in naraliune, ane-ctecul de prezent,
viitor gi trec.ut, prezentarea {aptului posteriol inaintea celui
anterior se intilnesc adesea in proza subiectir-istir, cleviu la
autorii ,,noului roman" francez vagul temporal, comparal,rill
cu vagul stlrii c.ivile in care r'[min personajcle. Dar ptocedeul
20
poate doliindi funclii, poate fi olienttrt nu spr€ haotic, r:'r
spre exprcsir.. Ctteva romanc revolulionare din ultimii nni
-*e ruilcl in timp cu asemenea efect estetic. Aragon, in Sr;p-
ttitttinct, patimil,or, trece adesea de Ia anul 1815, cind^ se I)etrec("
acgiunea, la consideralii gi fapte conternporane. In 1?orrrr'or-
licii, rornanul lui Nazim IIikmet, se intrepltmnd, prin altcr^
n[r'i foarte rapide, citeva fire ale acliunii -- situate in perit,e.]e
dcosebite din viala personajului principal: tensirrnea citon'a
zile cle aqteptare din timpul ilegalitnlii, anii de inchisoare,
anii de strrdii ;i ucenicie revolu!ionafi. Ctiliitoria cea ,nere
a lui Jorge Senrprun nareaz[ cele cinci zile de drum ale ttnui
deportat 1i altorneazir, de asemenea, rDolner)te alrter'ioarc'
din llezistenll cu alt.r:le de dupl eliberarea din laglr, schimli[r.
optica naratorului, carc se situeazii cind in vagonul pluminit..
cind in contenrporaneitate, pli'r'ind dinspr't' plezellt sPtt.
Irccut.
in {iecare tlinl,re cele trei rolrrane, inten'ertirea ternp{,-
rtll are rosttrri artistice cc pot fi tletectate ;i care ac!ioneazir
eficaee. ln Sd,ptdlnina patiniilor, procedeul inlesnelte cul,rin-
rletea islolicl, sen'egte perspectivei revoluJicrnalr'. In Rotnan..
licif , intr-un rrroncnt de maxirnir tensiutre, un ollr irsi recapi-
tuleazl trecutul. In Cdld.toria ce& ntareT inte.rverlirea morrteli-
t elor. pormitc povestitomlui s[ dca faptelor concretctro,
vivacitatea triririlor prezente gi, in acelagi tinrp, sir le juilecc..
sir le interpreteze cu experienla tuluror anilor cle lagir, r,u ii
rrrai. largir inlelegere istoricd.
iln proza contcmporani, inrnulgirea purtclolor de I'ttlerr:
a devenit o cale spre interpretarca artistic relativistl. Scnr-
nificativ e in aceastl privin][ ciclul lui Larvrence f)urrcll.
(lpartetal Aleranilria, rnult discutat ;i clesttrl tlc {elurit upre -
r:iat in critica occidentalir. r Cele patru volutne lJustine, Ilttl'
tlmaer, ]Iontolive ;r Cleea) au aplrttt intre 1$57 ;i l9tiit.
llornancierul englez modificl in {iecare unghiu} de vedqr'ir
si transforml sensurile unei ptvestiri care are culoare, stti-
lrrcire gi destule {acilit[1,i. Primul volum tareazl dragostea
povestiiolului Darlel'^ ctt 'Iustine ;i creeaz[ inrpresia uuri
irrrsiuni implrttrgite. In volumul urmStor, tuanuserisul unui
irrieten cornun vine s[ ofere o alt[ interpretarc' Avenltrrl
.lustinei cu Darley era destinati sl mascheze pasiuneti ti
I Cele doui reaclii * 6a[u2iasl[ 9i rczervatl, chiar ironicl, *-
.irrt destul <le clar exprimate, prima in: R.M. Alblles,Ilistoire du'
r,trrtan inodc.rnc; Albin rIichel, 1962.; a doua in.IamasGirr din Po'sfx'ar'
t:riti,,h .l"it:tioz, tjrritorsitl' of (lalifornirr I)ress, 1962.
2tl

pentru alt scriitor, Pursewarden' Iolunntl urnlltor aduce
t, a treia irrterpretare a acelorer;i {apte: srrbstratul courportlrii
.Iustinei a fosl o acliune politicl antienglezir, la cale palti-
cipase. Acelagi procedeu e folosit Pentru explicare_a sinucide-
rii lui Pursewarden. Ni s€ sugeroazi, pe rind' drept cauzir
un amor incestuos, blazarea totall, o eroare politici' Bxpli-
cagiilc nu sc complet'eaz6, ci se irrlocuiesc' 'Ioate chcilc se
1:,oirivesc, toate sint insuficientc, Lrrpresia c de relativizare.
inmullilea punetelor de vedcre a devenit insl cle rnttlt
in literaturi urimij loc dc a adirtci ounoa,,sterca artisticir, dc a
sonda realitatea sociall sau psihologicd irr toatit conrplexita-
tca ei ;i nu dq a pune sub semnul intreb[rii i]sir;i-ptrsibilitatea
cnno"ftetii. in prura noastrir, irlcir de la Carnil Petrcseru se
;tie ce poate obline un analist cu pltrundero ,s.i .tltt crl-ltstruc'
ior of icacc prin sporirea unghiurilor povestirii. ,devlntl
,l"up"" ,ir'ru"ih"rea lli G"orge I)ernetru Laditna sc rcconstituie
treptat in {a[a cititorului- din scrisorile sinuciga;Il."l' .li"
jurtralul lui Fred Vasilescu, din cornentaliilo Enriliei, din
norele scriitoiului. Nu e un sirnplu dosar cle fapte, a;a curn il
practicl astizi in Occidegt tendinlcle ilgusL tl6c.urrreltariste,
ci o confruntarc expresil ir a pulrctelor dc r.edere diverse,
carc, corectindu--qe ieripro",- lrirrrineazir feluritcle {a!,ctc ale
pttrsonalitl9ii Iui Ladima. 1n literaturu noitstri cotlterl!po-
i'an[ un bun exenrplu il ofcrir ltisipitorii lui Marin I'rctln'
ftrogresind, nara!iuirea corecteazir primelc irnpresii, ad-incclte
1-r.rri,to cititor cunoa;herea unor pcrsonajc ctr doctorul l{un-
Loanu ori Consban!a.
T<-ratc artelc nc pot ofeli nurneroase exerrlplc dc pro-ccdce
puse sir ac!ionezc irr-*ensuri di{erite. La o partc din picrura
cxpreri,,,tistl, la l(ilohller sau l{okoschka,- violenla ' i atbi-
tlaiul culorii
-ca ri ale nti;cirrii.-braduc viziulca sul'rieo'
t ivistir in care c,rntu"urile obicctului se pierd in cxplt'zia
pirsir-rnrrli a subiectului.,,Subicctivismul lor.sc exprirrrir 1'riu
i""rn" obsesivl qi drarnaticl ;i rru nututti -
prin acccntele
culorii, dar ;i prit *ottr,,tlentalitatea forrrlei, prilr violcuga
1i acuitut"a
'grifisrnului."l Ditr lliotura ultimului sccol iu-
ieamni un r:felrt susli'ut de a dC 1u.i'ii 1i culorii libcrtate
"-"p*t;"e,
de a tolosi
-clacl
itleca arti-*ti":i u
""r. -'tonuli
violente ;i r:ontrastante. O atrnosfet'l dc vis .ori $-c spairrrl
nrr poatc transorie plat culorile ;i degraclcurile. Nu putenr
1 Jean Lel'tuarie,
llaaan, 195/r.
22
in Dir:tiom,aire de la peirr'ture nrotlctne,licrnar:d
23
,rrrrit,c trici rolul ltturii tlecoral,ive. $i, rrai alt's. ttrt ;rttlllrt
ignora cir cxistl o trcce-qard llrczcr-rJl a sul.riectivului, cart-' rrtr
,,l,,rr,cloneaztr cerceLarr:a realititlii, dar ii di o mai ntare inten-
,itrrf,t: alectivir. Arr fost cle rnult respinse aprecic,rile ttrdimcn-
Lille, oarc art ttottdatunat surilar expcrienlele asupla luminii
:rIs ilrpresiolistilor franoezi, rri st,ilizarea ;i 1iole11a"colo-
risLir a lui Van'Gogh. Sint ctlrenle si operc care sc cer judecate
rlisociat,ir., crilic.- I)ar latura pozitivl a experienJelor n-u
lroate {i ignorat.l, 1i nici rrn pictor autentic, ilrdiferept tie
irrcli.al.iilJ, clc particularitalife lui stilisticc, rru confuntlir
rcllismul cu fotografia in culori'
Ibsolutizarea'procedeelor, clasifiearea lor rigidI itlpi"'
:rltrr ;i gitrcliroa cl.*p,,e [rr.[[ spro,una dintre cele tlrrrri-r tlireclii
inr,:cLpLabilc --t,r'acliliontlismul sau'rnodernismul' Amirr-
,louir i'er,i;izeazI traclilia satr modernil,atea. Fie cI discutir
1,r',,.:e.leele artistice ln sine, fie c[ Ie- rapolteazl .
simplist'
i,, ,,r,,,,r',it,e cou!,inu1ur.i, cele douir leldin!e impl.icir inlele-
gi,r.()r fal-*if ieirti a Iaportului clintre form[ ;i rriijloacele cle
,.xplcsie in lirlit.
l.'lxist,ir ;i ntij loace cle cxpresic llrai cornpltlxe, care 'sinb
inrirl legaie tle".1 a11r1it,
^c1r,ent,
de u1 alun-rit co1linul.
cstelit. ist{el o p,rnonil.rrl dicLeu alrtoruaL al suplarcal5tilor.
i,, ao,,,,.errea c,rzirr:i ltu aveln insl de-a face cu rrn mijloc cle
crprosie izolrt, ci cu o ilt:reagir tehnicl tlc sonclarc a subcon-
ll,il't*lui, c,ire,
'e
ltla' es1eiic, c.resputrde uur:i particula-
,ltlili a" stil. cte.ii trirci slruclr'i formnle. De astir <latir'.pro-
,,edecle s-lu ir,rltitrab pentru a cxprilra ttn auutrtit conJilul',
rr rnumitit tlircclic idtologicti-estet.icir, irr spclir cerin}a unei
,,r'el!ii spon1ittre, scilpalir iie .,t1, contrrr|rl raJirrnii' Dar cind
,lircure* sepllr:rt procccleclc de cx?r'esie -- in1611'gr'l'irea mo-
rricnLelor irr' .picir sa' moclalitl1ile de folosire a culorii in
plnsticir --- tr,r'le putcm apirra. sarr respinge .prineipial, pe
i,,rza corrl,inuLrrlui p"
"^t"
sircotirn cir l-ar exprima, pentru ci
,'lc pol. exprima cin!inul,urile celr: rrrai diverse'
Se afilrnl {lcovent cir, gi in nrt[, artistul care nrr vrea sl
int.epeneascl in pozigii cl-rns-ervatoare, acatlernisler -
lrebuie
.ri' iine seama du nivelul conternporan al tehnicii .rl-
tisl.ice.
Fortnularea accasta se bazeazl pe o afirmalie de bun-sim1
, r,iilent jrrst[. Cit de trrirre ne e adrnira]ia fa!ir cle Balzuc,
'l'izian sau llach, cit tle vii si mcrr:u pt'ocsPete sirrt pentrtt nol

,:l.Xi:tt"
lor, nu nrai putem astlzi suii, conrpune gi picta
Cintl lncercfun ins[ a preciza care e acest nivel tehnic
tn fiecarc arti, nc loviu-r de dificultali practice u;or de obser-
va[. [n prirrrrrl rind, tennenul de teh,nicd, poate {i luat in sens
strict, dar poate imbrlliga;i inlelesul mai larg-de procedeu
:u'tistic iu gcnere. Cu cit se large;te sensul, cu atit sporesc
,dificultalile. Dac[ in literaturl vom integra, de pildl, in
tehnir:i procedeele de compozilie, ne putem pune intrebarea:
.cc procedeu anurne constituie acest ultim stadiu al tehnicii?
$i nici absolutizarea ar irnpinge la exces, la cultul moderni-
tllii.in sine. Dar e cert cl nu pretindem oricirui narator sir
intorverteascI momente]e povestirii, nici oricdrui cineast
's[ toloseascl cu orice pre] profunzimea cimpului. Existenla
,unor rnari arti;ti, care, flrl a da impresia dc conservatotisrn,
atr tolosit in minimir m[sur5. procedee rnai conrplicate --._
Chaplin in film, Galsworthy, Du Gard, in prozir --pune in
gtrrdir impotriva unei dogmatizirri a fonnulei cle ultitril olir,
.care confundl necesitatea artisticir cu rnocla.1
Consecir-rJcle estetice r.rle tehnicii --- itt strnsttl totalitlgii
rrr:rte,rialel,rr si inslrumerrtelor cu ciire olrtreazir o art:r
-
1 Dacl ne refelim la tehnicir in sensul mai restrins, de mijloace
mate riale gi de instrumente ale unei arte, constatr'rm consecinfelo este'
tice ale modificlrilor do acest ordin. Evolulia materialului cu crrre
opcreazi arhitectura a cerut schimbdri de stil. Nu se cldd-elto in beton
qifier ar.a cum se clidegte din cdldmidi sau mannuri. O demonst,reazi
o solulie armonioas.l, arhitectonici gi urbanistici-r' cum e cea dati
.ansamblului construit de sala gi pia!a Palatului Republicii. Schimbii-
lile irstetice, provocate do trecerea de la un .instrument muzical l:i
.altul, au in unele cazuri consecinle estetice lesne dc observat. Astfel
a fcsl trecerea de la instrumentul de pefcutie cu coarde cirrpito la acela
cu coarde lovite, de la clavecin la pian. Schimblro:r lehnicit a perTlis
in locul sonoritilii egale; oarecum uniforme; deosebiri nrari de inten-
sitate, de la pianissimo la fortissirno, ceea co'a contribuit- 9i la- nrrmele
noului instrriment. Hammstklever'-ul a fost tlenumit piano-forto. A
devenit posibiltr crealia pentru pian a secolului XIX, de la soriatelc
Iui Beethoven la Chopin, Schurnaun, l,iszt gi apoi la Debussy.
Raportul cu tehnlca aparo cel mai eviclent in cinema.togra[, undc
,il putem urmlri pe etapo preeise ._ filnrul mut, so-nql, cinemascoptrl,
asi.{zi filmul circular, miine, probabil, cel in relirf' }'ioclre et.apir,
moqlificind datnle tchnice, a ititPtts schimb[ri de limbaj'.Dialo91rrl.
llanul sonnr in genere au cousIittiit pentru cinealtii din jurul lui 1-931r
un e:imp de posibiliteli irnenr;i deconcertant, explorat cu ezitiri-5i
.c,r erori co"e-ctato treptat. ln misura ln care oinematogralul eiroular
are $anse si se generilizeze, ta trebui s[-gi transtorme lirnbajul ele-
,noniar, cnci un prim-plan circular poate deveiri la lel de grotese ca
;i o oglin,lrl deformatbare dintr-un parc de distraclii.
24
stnt incontestabile.'Irebuie itrsI retnarcat cI ponderc'rl lttr''
diferl de la artir la all[, pentm c[ inslgi ponderea tehrrictrlrri,
e diferitl. ]lolul tehnicii e mai rnarc in arhitectur5 dec,it ln
sculpturl sau picturl, unde materialele au suferit schimblri
proporlional rnai mici. Iar problema materialului de jxpr9"
*ie se pnne in alli termeni in literaturl, se referl rnai rnult
la difuzarea decit la crearea artei. Trecerea de la manuscr'is.'
la tipar, difuzarea literaturii prin pres[, apoi prin -raditr
ri teieviziune nu sint {drd. consecin}e estelice'
.l-eoreticierrii'
iiteraturii din Occident discuth, uneori cu evidente exager'lli"
nuanlele estetice pe care le comporti poemul tipirrit in raporI
cu cel recitat. l Dar aceste nuanle sint departe de a avca'
acoeali insernnltate ca modificarea instrumentelor dirrtr'-t'r'
orchestre, sau trecerea de la cdr[mid[ la beton'
Pe de alttr parte, raportul dirrtre schimbdrile suferit.: tle'
rnaterialele tehirice 1i evolulia artei ltu are caracterul cltl.er'-
rnitant aI raportului dintre conlinut ;i fornlir. Schinrtrirrile
cnntinutului ie traduc in formi --nu irnediat ;i mecunic.
ci printr-un prooes care comport[ sirualii diverse, ritmineri'
in urm[. Dar pini la urmi se impun. Schimbirilc dc nlitr-
duire.sociall detcrrnini in artl tendin]e 9i orientlri nci. [l
cadrul unui anumit curent trans{ormlrile icleologice-esttrtit:e
duc la noi ;i specifice structuri stilistice.'fransfornri,r'iltr
tehnice oferir artistului posibjlitdpi no. Uneori, clnd c' auu-
nritl probleml artistici, o anurnitl operi i'o cer',eI-se ]toatc'
reintoarce -- ternpor'ar
-
la o tehnicl veche. Bmint:sort it'
scris Oda i,n metru arrlic, Respighi muzicl pentru instrtirttt'tt{e'
vcchi.
Revenim la intrebarca inijial[: Ilxistl un t.rivel getrcra!
al tehnicii artisticc? Cit privegte tehnica propriu-zisl - rlrtr-
terialul de exptesie, instrumentelc
- existenla acestui nilcl
e incontcstabill. Se pot intimpla reintoarceri rlzlele la o
lehnicir a trccutului, reintoarceri care s[ nu fie simple pas-
ti;[ri. Dar nici un artist adevlrat nu se instaleazl intr-o
tehnicl depir;itl
-
surd si orb la schimb[rile din jur, l*
noile posibilitegi ce i se oferl. Ildlderlin, Erlincscu an putrrr
scrie in nleuu antic. Prozodia cantitativ[ a anticilor aparlirrtl'
istoriei. Existir semnificative capituleri in {afa noii tehnici.
Iritat de regresul ternporar pe care l-a provoctlt foktsileir'
1 A se vedea in: Wellex gi Warren,'Icoria d'ella lellevatuta e rtelo*
ilologia dello studio letterario, cap. L' analisi dell'opera d'arte letteraria,
li,logna,1956.

s[ingace a cuvinlului si rr,uzicii, Chaplin a acc€ptat o vrcrne
filmul sonor, nu ;i pe cel vorbitor. A cedat, ini[, o clat,i cu
D ictatoru l.
_ in problerna rnai di{icill a tehnicii corrceputc urai lrrlg,
clrept^.totalitate a rnijloacelor artistice, sc poale r_ronsttrta cl
modificarea aceslor rnijloacc o cerutir pe doua cZri. O prctinde
gi schirnbarea obiectului. carc {ace si nu se poatl sc,rie in
era atonricl.;i despre omul din socia]i,"rn cu mijioacelccpopeii
hornerice, nici doar cu rnijloacele epocii de dcz.volta"e a capi-
talismului din prima jurnltate a-sccolului al XIX-lea.^O
cere ;i schinrbarea rnaterialului ;i a instrurnentului artistic
-
schimbarc deterrninatl ;i ca de evolulia societl!ii. L)ar
distinc!ia intre posibilitatc ;i obligativiiare se irnpune qi
rnai pu-tcrnic irr ctrzul proccdcclor irtistice. Artistui poaic
rcleni la un procedeu rnai vechi
-uneori
strirvechi. Fabula
scrjs6. de Arghezi sau Llrcslasu nu rnai e fabula lui Esop
sau lledrtr, nici cea a lui La Uontaine sau Alexandrcscu. il
totugi fabulir, pirsLreilzir procedeul alegoric, punc a.nirnalole
s[ cuvintcze, rureoli se inc]rcic ptirrtr-o,nor',ile ironicl.
_ Exisrir posilrilc, dar. rart: r'cinioarceli la rrrijloat:e do expre-
sie ubandonatc. intr-o oper[ viabilir, rnijlocul rru cstc insir
'iciodatir
reluat cu lunclie ;i in spirit'icleniic. Serve;te u'e'r,i
pentru parodia efectuati cu sinrpatie ori malilie. lrarodia li-
lerarl se nrulJume;te si ingroage liniile ;i sir -sporeascl diruen-
siunile unui procndeu, oblinind efectul
"6*ic pril aceastl
rnetodl caricaturall, parodia nruzicah comenteail insl {rec-
r'.gnt i.n limbaj contemporan. Ravel ar-ninterste ironic dc valsu-
lile vienez-c, ,,nobile ;i sentirnentalc", in propriul lui linrbaj
armonic ;i orchestral.
Ileluarea unui procedeu poate avea {unclii neparodice,
sensuri gra-vc-, lirl a fi totufi calcare, reproducere lderrticl.
Cpartetale lui Beethoven ne ofer[ rr. ,oi-o"ubil exenrnlrr.
Cintul de mulgumire din partea a treia a opusului tB2 e sicris
intr-un vechi mod ecleziastic
-. modul iidic, in armonii
arhaice. Fericirea bolnavului vindecat, care lcdescoperl
viaJ.a, se exprimir la inceput prin aceste arrrorrii sin,plc. in
partea irlediat urmdtoare a migclrii,clreia conrpozitbruli-a
adlugat-indicalia:,,prinzind puieri noi", energia, patimatle
viati foloscsc un limbaj mai-complex.
. Se.poate vedea c[ reint,oarcerile la un sisteur cle rnijloace
clepigite se reduc la citeva situalii constituind exceplii. Arta
care
.se craurponeazd de procedeele vechi e ameninlatfl de
anchilozl. Riscul se poate observa la direcliile coregrafic"
"e
26
slinric irrlr-rrn numlr destul de limitat de rnijloace, cu efect,e
lirr[ indoial[ gra]ioase. Baletul clasic, rnIrginit la poante
si ,,entrechals"-uri e pindit de convenlional . Cu tot farmer:ul
rrrmoniei plast,ice, al plutirii, al mi;clrilor ;i salturilor ce par
sir infringi lcgile grnvitationale, baterea pe loc decenii intregi
liscir s[ allture acest tip de ]ralet dc genul simili-artistic al
,"lnbloului vivarrt".
ln dorneniul larg al mijloacelor de expresie, putem, deci,
irr si nrai lnich nrlsurl clelirnita cu prr:oizie geon'retricl nivc]ul
(lr)ntemporan al tehnicii. Sc pot, doar consl.ata citeva tendinle
rlc evolutie, care au importantir pentm cir opera ce le conl.ra-
y.i,,:e ne clir impresia de rudirnentar, de anacronic. Se poal.e
l'crrarca inmullirea progresivir a mijloacelor. Se deschide iua-
irrlca artistului lrn cin-rp tot rnai vast de posibilit[!i. Exist:r
rrrijloace care ar pierit definitiv. lleaparilia lor e excepf ionalir,
r.r'r'rrtir de o problcmir artisticir speciall, ca in pomenita folosire
:r modului lidic in cvarte[ul lui Beet]roven. Astfel, dintrt:
spr:ciile literare, epopeea
-
care,._dupl ex-plicalia lui Marx,
;r corespuns cu copillria omenirii
-
r: de{unctl. Pulinele
irrcci'cirri de a o reinvia, cllnl a fost,, in litcralrrla elveJianir
rl,r la s{irsit.rrl secolului trecll{.. aceea a lui Spitteler. au eir,rftt..
Vcrsificalia cantitativir a clisplruI si ea. Totusi, multe procc-
rlr.r: srrbzistii rnodiIicate. Ilomanui episl.olar, atit dc {reor.cnt
irr secolul al XVIIl-lea, a irrcetat s[ cxiste la juniltatea seco-
lrrlui ulmirtor, irr sensrrl c[ nu s-au nrai sclis r'onane alcirluite
rrrrrnai clin scri-uori. Dar capitolele, flagment.ele episiolare
li'r'in destnl de flecverrt in prozir si, in literatura noasl rir,
,'r:rl;iul negt'u ne ofcrir un recent exemplu cle {olosirc expresivir
:r ,,scrisorilor gisitc". Nurncroase alte rniiloace se ivesc, sl,ccii
rroi ca reportajul sau rol-rlanul-reportaj, noi folrle prozodice
si procedcc de compozi!ie, noi nriiloace lingvistico-arl islice,
,'run csle irnira1'ia stilisticl (stilul indire:ct, libcr) . Artislului
ise oferir un arsc,nal tot rnai bogat dc mijloace. Nu aprer:ien'r
olit:rit in functic de rrumlnrl procecleelor lle carc le punc in
rnili:are. I)ar reluzul sisten.ratic clr: a folosi loile achizi!li srr-
pirrir. dil irnpresin dc anchiloz[;i sirrircic. asa clr]n o fac, irr
r'c privesl.e vocalrularul, purismrrl,,,neao;ismul" silrnlrrirto-
lis[, respingerea sistemaIic[ a neologisn.rclor'.
(.) alt.[ l.cndint.ir ce se poat,e obsen'a este mai nrarca {le>:ilri-
lilrile a nrijloacclor, renuntarea progrcsir'[ la cole carc"irrt-
l)un lrorme rigide. Il sensul in care s-au dezvollaI normelc rle
r clsif icat-ie, de la prozodia cantit.at,ivl din anl,ichitale la
r r'r'srrl liber, ori spcciile, de la tragedia slrict nonlratir la
27

7
trornan, atit de greu dc definit. E sensul in care s-au llrgit rrlereu
in muzici rcgulile arrnoniei. S-au acceptat disonanle conside-
rate inaintc crezii, s:ou pus in disculieprincipiile uneigra-
matiei severe, contrazise mereu de marii compozitori. Ileetho-
ven, Berlioz, Schumann, Debussy au fost condarnnali pe
rind pentru oeea ce s-a socotit a fi gre;eall de gramaticn gi
era, de fapt, inovalie fertilE. Peste tot limbajul a devenit
rnai suplu, iu stare s[ exprime diversitatea sporitl a obiec-
tului artei. a realitalii gi a omului.
In raport cu suplelea sporitd se poate constata in arta
rnodernh. tendinla de a abandona total gi sub orice forml re-
,torica, reletarul de stil, conceput ca un sistem clar organizat
,1i clasificat de procedee, gata flcute. Retorica propriu-zisl
.rr displrut o datl cu decesul clasicisnului. Dar in toate artele
-*rl remarci renuntarea la ,,frazele frumoase", la ,,expresiunea
i-ttcasl". E o tendinll ce se cuvine raportatd. la pomenita
r'onuntare la decorativ, ca o trlslturi. profundir, de con]inut.
lixisti aici;i rcversul, riscul confuziei intre suplelea gi liber-
t.atea exprcsiei ;i reuuularea la orice prinoipiu de organizarc,
pinl la urml neelaborarea prograrnaticl. Nu c ulor detrasat
granipa, clci <-r seric de opere majore constituie tot atitea
scrnne de intrebare. La Apollinaire gi la Aragon, renuntarea
la punctualie gi naiuscull, versul in flux continuu creeazl o
fluiditate particularl. Generalizarea procedeului ar fi foarte
iudoielnici. Reu;ita e condilionath de anumite structuli
artistice. Tot astfel, dacE oralit,atea e un bun strlvechi in
liberaturl, fiind legatd cle peregrinlrile aezilor gi trubadurilor,
tendinla de a da prozei ;i poemului firescul limbajului vorbit
c o forrnl modernit a antiretorismului gi anticonvenlionalis-
rnului. Dar la l,ouis-Ferdinand C6line, la Henry Miller, cu
incontestabil[ erpresivitate, devine frondi obscenl, destul
tlc nranierizalYa, La Queneau, transcrierea foneticl a lirn-
bajului vorbit punc probleme de descifrare, e un joc amuzant
;i superficial. Dezbatetile muzicienilor, care incearcl sZr nu
sacrifice nici conservatorismului, nici modernitalii cu orice
lrret, se striduiesc s[ distingh ceea ce in dodecafonism e
inovalie de ceea ce c dezagregare.
li-eversul antiretoricii nu poate anula acestei reaclii valoa-
rea
^de
aohizigie artist,icd.
In aceste direc!ii principale, de sporire a posibilitalilor
t.:xplesive ;i de progrcs in flexibilitate, credem cir se poate
vorbi de un nivel ruodern al mijloacelor artistice in sens larg.
Sint sensuri care nu justificir nici ideea cle obligativitate a
2B
{lormulei de ultiml orl, rrici ctanlponarea de proccdeele :,tta-
dilionale".
O problernl care revino in ultirna vrerne
- ;i la simpozio-
uul de estetic[ clin martie 1964 a fost abordatir irr mod inte-
rcsant de referatul lui lon Ianogi
-
se referl la o trlsltur[
nu generah, ci frecventir. E-xisti o tendinl[, sPre stilizare
in rnai multe arte
-
in ccle plasticc in special * in grafici,
picturh gi sculpturh, arhitecturir, in scenografie, latura plas-
t,icir a spectacolului. O reintilnirn in literatura contemporanir.
Ovid Crohmllniceanu a remarcat {recven}a unor fenomene,
l)e care le-a cuprins ln denuurirea genericd de parabollr, s,i
care rcprezintir, de {apt, o situalie literard. stilizatl, de tipul
vechiklr alegorii medicvale. Iiomanele gi nuvelele lui Kafka,
rnult discutate in ultima vrerre, sint foarte ilustrative pentru
ruc,-rastir manierl dc a l6rgi semni[icagia unei lntirnpllri,
lirsind-o intr-o neprecizie'r'oit[ a detaliului concret. Rinocoii
lui Eugcn Ioncscu, piesl reprczentate de curind la noi, are
tr consttuc!ie similarir
Conceplia regizoralir al lui Lucian Giurghescu a intuit-o.
-pectacolul de pe scena I'eatrului de Comedie s-a ferit de
l.rtns{ormiri spectaculoasc, de mlgti gi de ,,guignol". ,,Ri1o-
cerizarea" se diagnosticheazl prin reac!iile celorlalli, care simt
la cel in cauzl abanclonarea urnanului, agresivitatea ;i insu-
licienla. Se recurge la cite o schimbare de luminir qi o schirn-
lrarc de expresie.
Stilizarea se reintilnelte gi in artele decorative. Caracterul
ei abstractizanI pune prnblerna cornpatibilit[lii cu realismul
sr:cialist, sau cu realisrnul in genere.
Trebuie remarcat cl raportul dintre general gi individual,
;i accla dintre concret gi abstract, e valabil dupir arti, dupl
cpoci ;i curent, dupir gen. Raportul general-individual e
cienlial pentru irnaginea artisticl, care transmite sernnificalia
prin'intermediul individualului. Disparigia unuia din termeni
iluce la anularea artisticului. Sprc ea au tins naturaligtii de
rnina a doua, care au adoptat liieral formula ,,feliei dc via!["
;i cea a ,,procesului'vorbal artistic". Nuvelele lui C6ard sau
,lexis sini astlzi ilizibile. Tendinla de abstractizare totall,
de reducere la rninirnurn a individualizlrii gi a elementelor
concrete dizolvi simetric imaginea. Dar, intre ace;ti poli,
ponderea generalizlrii gi individualizirrii a variat mereu in
:rltl. Se gtie cit de deosebit a fost acest raport inliteraturl la
29

clasici si la romantici. Se cunoaste gi alegorisnrul dr.anraturgit,i
sarr poeziei rnedievale. l)e altfel, cind se vorbe;te de rnanir,.rn
parabolei, sc reanrinteste urreori de alegolismul rnedicval..
Stilizarea nu poate fi respinsi din principiu per.rtru cir
o reintilnirn in jurul nostm la tot pasul. uneori in forrlc
nrodeste, care nu lnai sint puse rnlcar in disculie. f)oar lrr
ruai veclri si naiv didactice comcntarii ale faltrrlelor s-ir
putut polneni cle cornplexitalea personajelor iu accasl,ir spel ir-
literarir si discuta despre atare personaje ca clespre cele <iirr
ronlarle. ii se pare {iresc ca anirualele din fabule sir fic repl'lr-
zenlatc rloar prinbr-o mascl sc]ri1atl. Un gest, o at]ituclinc" ('
trlsirtulir de caracter stalri]esc rclatia cu lipul sau nlrnlrrI
llman.
Tol; astfcl. rrunrui la cursurile elenentarc de desen s{l
cere elevrrlrri sir fac[ Loate unrbr,ele si sir nu onrit[ luminitcrlr,
la ochi. in graficl, stilizarca c obisiuitd si nu nnmai in cari-
cal.ur'ir. O irrtilninr;i in picturir. Nu ne mirlrl ci intr-untk.
poll.rete ale lui 'I'onilza ochii sint indicali prinl.r-un punrl
cololat. In sccuogral'ie, cleoonr1 variat, care clcseneazl fier,nrr.
l'nrnzir qi rrrr rrit,ir lrilrclorrr,ile tlc pe ctajeri, a {dcut loc rrrrrri
cor:IicienI r'aliabil tle s[i]izarc. Posibilitirlilc de stilizrr"
sr'nI altclo pellLru o lr,agetlic si altele penlru o piesl prr,r.is
localizal.[, la care drarnat,urgrrl a clat minul joasc si ncccl.;*c
indicalii de clccor.
Itr mlsura in care nu cerebra]ize'azYa arla, l1u tinrlt' sii
irnpingl sllrc zei.o asper:tul concrct ;i senzr,rial al irnagilrii.
aspect, de care dcprinde ;i capacil.al,ea ei a{ectiv[, stilizrlrt,rt
e o posibilitate, desi rlu putcrrr vorbi de o clircclie genemlir
de dezvohare. 'l'rcbuie insir sir linem searna cir adesea stilizrr-
le{I -- rnai alcs cea dc t,ip parabold, din literatrrrir -- i.rrr.,
caracler cchivoc loarl,e sinrpl,olnaLic. Exprinrir o rrelirrrrur,ili:
anxioasir in faIa lumii capitaliste, o contlarnnare olrscrrr'ir
1i in bloc n rrnei realitirli, pe care artistul nu vrea si nrr pnrrlr"
s-o analizczc disociat. La lia{ka, ulr astfel de refuz anra! o
cxprimat, de Procesul in osirrtlirca lui Joseph li., penlnu o
vinir pc care nu o losl.esc acuzatorii si ajunge s[ nu o lrli
r:aul,e nici acuzatlrl, ori,,castelul" la carc nll se poalc ajun::a.
Corespunzind unui refuz gi unei imposibiliteli de a analizrr
faptLrl ptrs in cauzl, astfel de parabole rfunin in echir-r'r.
Proceck:ul nu poat,c fi lransplantat, pur ;i siniplu in liter'irtrrrir
realis t-socia l isl ir .
llolul pr:ogresiv al sugestiei si, in sens mai larg, al ct'rnrr-
nicirrii aliin schitatc, care se cere intregiti de privitor sru
30
dtl cititor, colnporte laturi corespurrzirtoarc. Il consta[[n in
artc diferite, in literaturi ;i mai ales in poezie, unde irlpor-
tanla sporitl a sugestiei a fost de rnult discutatl, in plasticir
sau in film. Ceea ce rimine sugerat intcnlionat incomplet
poa.ttl nuanla rnai delicat, dar estc clestinat, de multe ori sl
Lrilducir rnenlincrea la un echivoc voit, rirrninerea la intre-
bare, neputinla de a-i propune dezlegarea. I'hornas Nlanrr in
Iloctoru,l lraustus utilizeazl suges.[ia pe planuri rnultiple --
int.erventia unui narator, cu care autorul nu se identilicir,
narator prins rnereu intr-un reflector ironic, alteruarea intre
fantastic ;i explicalia rnedical[. Ilourancierul nu ti-a
ilr{rpus sL rdspurrdir pinl la capirt, unora dirrtre problemele
rnujole, pe carc Ie atinge cartea, ;i tehnica sugest,iei multiple
crlpltl acest rost.
O altir problern6. se pnne intr-un nrod asem-lnirtor. Rapor-
l.ui int,re sLrbiectiv;i obiectiv a variat istoric. In literaturl __
clasicisrnul, rornantismul, realisrrrul critic, naturalismul si
l-rarnasianismul, simbolisrnul au insernnat donrinarea alter-
uirtivir a subicctivului sau a obiectivului. I)ar. deprccierea
rrprioricl a rornantisrnului sau a sirnbolismului, pe ltaza
aoestui cnnsiderent, a fost de rnult identificatl clreft vulga-
r'izare, pentru ci subieetil'ul poatc -deveni, dar nu devinc
totdeauua deformare subiectivistit. In rnuzicd, unde coe{i-
rrientul alectiv c rnai inare, reglsirn totusi tendinle ;i alter-
nlri corespunzirtoare. I)e asemcnea, in plastic[.
Se lerrrarcd in rnulto formule de artir modernl un plus de
interpretare a ar[istului, in raporb ou notarea obicctivir. Ca
si in cazul stilizlrii, e o tendirllir care nu exclude direclii
,le dezvt.rltare opuse. Proza obiectivl nu s-a anerniat cituqi
r-[e pu!irr, cunoa;te ;i orientirri cxclusive. in literatura ;i
Iitrruul rreorealist italian devine uneori montai de fapte,
preferirrlI pcntru rcportaj. E caractcristic {aptul cd Cesare
Zavattini, figurir importarrtI a cinematografiei neoroaliste,
iruLorul scenariilor pentru citeva dintre cele rnai reprezenta-
tive filrrre, a deliuut intr-o revistir o rubricl dc ,,documente
uruane'r, in care inregistra convorbiri si faptc brute.
Accentul pus pe interpretarea
^
faptclor llu inseamnl
lobdeauna plus de subiectivitate, In teatru, ,,clisbanlarea"
l,r'rrclrt,ianir pretinde actorului s[-;i interpreLcze critic rolul,
lucrnai pentru a evita identi{icarea pur afectivl dintrc el
si persorraj . Actorul-martor i;i juclecl personajul ;i permite
3l

spectatorului sir-l judece. O ltttt-'ntli siniilarir o propune in
zilele noastre gi Diiruenmatt. In aceste cazuri, interpretarea
intensificd luciditatea 1i obiectivitatea.
Tendinfa de a interpreta e insl destul cle {recventl, se
aplic[ ln plasticl la fornr6.;i la culoare, pe care artistul ]e
accentueazi difelenliat, insistind asupl'a viziunii proprii.
In literaturi, de la Proust, proza e tentatl, adc,"ea, si irrtrc-
pitrundl observalia gi analiza nrinu]ioasir cu comentnriul
;i raportarea la narator.
Ca gi in cazul stilizlrii, atitudinea realisnrului socialist
nu poate fi decit disociativl. El nu poate respinge plusul
de interpretare subiectivir cerut de gen, clc stilul indivitlual,
de o anurnitl prnblemir arristicl ce se cete rezolvatir. Nu rnai
vorbim de poczia liricl __- oricind inseparabilir de subiectiv;
dar il intilninr la un tip de prozit liricl, care ;i-a girsit o
intruchipare arListicl de valoarea loi Dest:ult <le Zaharia
Stancu, sau repor[ajul cornentat ;i apropiat de poem al lui
Geo Bogza
^din Porgile nfire1iei. Fenomerurl se reg6se;te in
alte arte. In proporlia subiectiv-obiectiv ;i, rnai ales, in
orientarea subiectivului, ploblemele ^de cornpatibilitate ideo-
Iogicl ;i csteticl se accentueazir. In genere, interpretarca
subiectivd nu poate deveni in realismul socialist covirgitoarc,
in[bugind cornunicarea despre realitate. Nici nrr poate aluncca
spre izolarea in subiectivitate, spre solipsismul ar[istic, care
se intilne;te in arta conternporanir decadent[ si capltl adesea
rezonanle tragice, valoar:e de simptom.
llstetica poatc stabili coordonatele gerreraie dupI care
s[ apreciern di{crenliat rnijlo:,cele alt.istice. poate slrttlia
raportul dintrc tehnic 1i esLetiu, poate observtt cl anurttite
procedee sint iuacceptabilc, fiind intirn legate tle o fonnir
de dezagregare a artei, poate remarca anuntite tendinle de
evolulie in mijloacele de expresie. Dar dat fiind caracteml
neutru al celor mai rnulte dintre mijloace in raport cu ctuli-
nutul, operalia de a stabili in ce urlsurir unul sau nraimulte
clintre aceste mijloace pot selvi artei realist-socialiste e
activitate criticir. Ila analizeazir;i aprecinzl o anunritir
oper6, discutd o configuragie unicl de fapte arlistice.
E cazul sd discutlm, ins[, citeva criterii care se impun
in aceastd opera!ie criticl.
Unul reiese din cele spuse attterior ;i ajutir la disocierea
a ceea ce e mode sau pozir dc autenticitate ar'l isticI. Analiza
32
opr:r'r:i rlcscoper[ neccsitatea unui procedeu, dacd e inl.cgrat
irr rrrrilatea imaginii, dacl are organicitate. Putern deosc]ri
irrlr'-rrrr lilur in ce mdsurl un anunrit procedeu al regizorului
s:rrr operatorului servc;te efecLiv unei idei artistice, capirld
l,r'lir tlc conurricare. 7n SeLea,, in scena de dragoste a lui
Nlitru X,Io!, planul de filmare se deplasa de la orizonlald.
l,lra un rnod nu pe deplin izbutit, dar destul de expresir',
rlc a transpune in limbaj cinernatografic euforia celor doi
irrdr[gostiti. Existd insd destule {ilnre in care mobilitatca
rrlralat,ului e,,{dcutd", dd impresia de inutilitate. Acela,si
lirport il caut[ analiza in literaturd, unde o anumitd con)J)o
zil,re, o structur[ strr-rficir pot acccn[ua expresivitatea roma-
rmlui si poernului, sau pot deveni sinrple complicalii.
Ltrcruri asemlndtoare se pot spune despre unitatea de
slil. Un procedeu poate da impresie de lipit pentru cd disto-
rrca:rir st,ilistic fald de ansamblu. lntr-o ecranizare dupi
(irrregialc, doi regizori completaserd virr,ualitZrlile cornice ale
lcxt,rrlui prin interpollri de gaguri de tipul anruzant al corne-
rliiior uute. Nu adlugirea la text supdra, cici ecranizdrile
sint adesea nevoite sir procedeze astfel gi, trecind de la litc-
t'alrrrir la filrn, scenari;tii sau regizorii nu pot considera textul
lt.tis. Latitudinea e ingrdditd dc inlelegerea opcrei, de res-
pccLul pentru autor si pentru stilul lui. Tocmai stilul comi-
rrrrltri caragialian era contrazis de o asemenea colabolare cu
s,rriitorul clasic.
lixisti opere care: intenlionat, aldturd sau opun stiluri.
I )ar sc aplici atunci sftrtul dnt de Aristotel cu privire la
lrclsonaj, (:are trebuie si rdmirri ,,staLornic in nestatornicia
lui". Dac[ amestecul de stiluri dl impresia de haotic si de
ltazard, dezagregd irnaginea. Cind lasd sd se descifreze -o
irrtcrrtie artistici, serveste unei idei, capdtl necesitate. i.t
csl.eticd se cunosc de nrult categoriile tragi-com icului ori
glotcscul terifiant din pictura lui Bosch.
Necesitatea nu inseamnI raport simplist, conceput intre
un unic procedeu sau o unicd structurd de procedee si o anu-
nritl idee artistic[. Nu existir o solu]ie unicir pentru a exprima
rm anumit conlinut. Exist.l insl solulii optime ,si artistice
ncoesare. Deosebirile de construcllie dintre Morometii ;i
Ilisipitorii sint imprr-ce de conlinuturi diferite de viat,l ;i de
liroliJcrncle artistice diferite.
Nccesitatea artisticd, coeren{a interioard, organicitatea
operci nu pot fi pentru estetica marxistd un criteriu unic,
nici rnZrcar cel principal. O operd literard care reduce omulir
l
l 3j

7
la nivelul instinctului sau il concepe ca pe un mic univers
inchis, neinstare s[ comunice nimic celorlalli, poate avea
coeren,t[ intern[. Cu excep[ia unor concesii fdcute modei sau
pseudo-ra{inamentului, concesii ce nu se intilnesc la prin-
cipalcle nurne, romancierii noului val francez sint coirsec-
venli in psihologizarea vagl. Necesitatea artisticl se subor-
doneazl sistemului fundamental al aprecierii, care, pentru
estetica marxist-leninist[, este con]inutul ideologic raportat
la realitate. Nu cerem muzicii acelagi tip de precizie-ca gi
literaturii, nu improvizdm cu orice pre! nici niraliuni, caie
s[ dea muzicii neprogramatice inlelesuri ,,limpezi" ;i literare.
Jinern seama si de deosebirea dintre artele care-comunicl
semni{icatii gi cele decorative, sau de elementul decorativ,
care, in proporlii variabile, pltrunde in altele din prima
categorie. Nu ajungem departe cind ciut[m valoarea de
re{lectare a mobilierului sau a imbricdmintii. Constatdm doar
evolulia istoric[ a stilurilor. Dar in artele principale, fie cd e
vorba de cele {igurative .- literatura, pictura, sculptura,
fihnul
-
fie de cele cam impropriu denumite ,,expresive",
aceasti raportarc la conlinut e indispensabile, adince;te
ideca de nccesitate artistici. Astfel putem s[ ne ddm seama
dacl o intervertire a momentelor narative e necesard pentru
exprirnarea unor idei artistic prelioase, dac[ e menlta sA
relativizeze faptele sau e un simplu efect al rnodei.
Se impune si un al treilea criteriu: accesibilitatea, a
clrei importan!i e evidentir in realismul socialist, artd
inspiratd in primul rind dc viaja rnaselor ;i adresatir lor. in
aceastir privin![ se amintestc adesea de caracterul indispen-
sabil al inovaliei in limbajul artistic al marilor nein.telegi
ai artei. Inovalia rlmine intr-adev[r indispensabil[, dar
accasta nu conbrazice postulatul accesibilitalii, decit dacl
il vulgariz[m, dacd-l transform[m in simplificare, in limbaj
pentru pre;colari. Cit despre marii neintelesi, e necesari
distinclia intre aceia care au gocat prin progresul expresiei,
9i aceia care au ridicat bariere in calea inlelegerii. Felul de
a scrie al lui Stendhal a contrazis 9i retorica clasici, ;i reto-
rica romanticd. Prccizia stilului inspirat de lectura codului
civil li irita pe partizanii limbajului ales ;i ai peri{razelor,
ca ;i pe suslin[torii expresiei colorate gi violente. Estetica
lui Mallarm6 a cerut inchiderea sensului, dominarea suges-
tiei, formula concentratl pinl la eliptic gi contorsionat,
a preconizat, deci, expresia dificultuoasl gi a lnchis un mare
poet intr-un bloc majestuos, dar opac.
34
in ambele cazuri, cu amiriciune ascunse gi cu mindrie
declarat[, artigtii s-au drapat in izolarea lor, au declarat,
cum a f[cut-o Stendhal in cele citeva cuvinte engleze, care
incheie Mtnd,stirea d'in Parma, c[ scriu pentru ,,the happy few"
-
pentru cei ciliva fericili. Izolarea a avut pentru ei caracter
protestatar. E un raport cu arta timpului, ce nu se poate,con-
cepe la un scriitor aI realismului socialist. Sentimentul co-
municdrii cu publicul, congtiinla ci scrisul lor se adreseazi
larg fac parte din procesul crealiei. A reamintit-o la o consf6-
tuire sciiitoriceasca un prozator, a cirui autoexigenli ;i
seriozitate artistic6, sint cunoscute, Pentru un creator de
arth realist-socialistl, sentimentul inaccesibilitilii ar fi
paralizant.- Accesibilitatea nu e o valoare in sine ;i nu poate implica
lipsa de e{ort din partea consumatorului de art[. Anumite
opere
-
cum sint versurile lui Arghezi nu un proces
complicat de iniliere, ci un minim de pregitire artistich.
Frazele spuse de Lenin Clarei Zetkin r[min un indreptar
pentru a inlelege ;i a contribui la popularizarea artei. Pe de
o parte, masele care au f[cut revolulia, care construiesc socia-
lismul au drept la,,arta mare, adev[rat6". Pe de alti parte,
nu e cazul sl- oferim biscuili acelora care au in primul rind
nevoie de piine. Alimentul artistic trebuie sl corespund[ cu
etapa de difuzare a artei in care ne afllm. Procesul e ascen-
dent ;i el inf luenleazd limbajul creatorilor.
Necesitate artistici, con!inut ideologic, accesibilitate.
Criteriile principale, dupl care apreciem intrucit un procedeu
sau o inovalie ie integreazl in estetica realismului socialist,
sint aplicabile, linind seama de deosebirile de stadiu ideolo-
gic, de p.".p..ii.ra noul,;i marilor opere ale trecutului.
Crea,tii din i"te diferite, aparlinind unor stiluri ;i unor
curente diferite
-
muzica lui Bach gi a lui Wagner, romancle
lui Dichens ;i poezia lui Baudelaire
-
le-au respectat. Orice
inovalie valabild transforml cursul artei' dar p[streazd
,,""u*ie atitudine, rimine preocupatl de inchegarea, de con-
t.inutul operei, e inspiratl de dorinla cornuniclrii. $i, pe
rrccst planlarg, se infhptuie;te sinteza intre tradilie 9i inova.tie.

-
SUB INDRUMAREA PARTIDUI,UT
d.e Mih,ai Novicov
in viaga noastre, plini de avinturi, incorddri, impliniri
dar 9i de sarcini rnereu rroi, sint totu;i clipe in care sirntim
necesitatea sd zdbovim, si amncirm o privire retrospectivl
penLru ca, inarmati cu un nou bilang, si prir.im cu fala
insuflegitd. inainte. Un asemenea prilej ni-l o{er[ sdrbilloarea
intregului popor
-
23 augus.t 1961r
-
a XX-a aniversare
a eliberdrii patriei noastre.
'frecerea in revistd a realizirilor inflptuite in ultinrele
dou6 decenii ale istoriei nalionale va oonstitui o t{ovadI vie
a irrrenselor posibilitagi creatoarc pe care le-a trezit la vialir
revolulia popularl. Totodatl ne vn da posibilitate s[ de{ininr
;i rnai bine cauzele, precurn si for[ele motrice ale transfor-
rndriLrr. Ele toate s-au inflptuit sub conducerea Partidului
Munoit,r:lresc llornin. Slrbirtolind Iiliberarea, poporul mani-
festl din nou dragostea sa {ierbinte peuLnr partid. Viala
reliefeazd pregnant leg[tura indistructibilI intre partid ;i
popor, leglturl ce s-a intlrit rnereu, clevenind rnai puter'rric6.
cu {iecare noud etapl a lrrptei.
Se;tie cir lupta poporului pcntru libertate;i drepbal.e
socialir, pentru un trai rnai bun;i pentru ornenie e rnult
mai veche decit existen!a partidrrlui. Ea dureazd de -*ecolc.
ins[ abia dupl ce in fruntea ei s-a situat partidul t,ornunis-
tilor:, lupta a intrat intr-o {azl nou6, decisivl, lurninatir cle
perspectiva clarl a izbinzii.
Lupta de clasl e clin cele nrai vcc]ri timpuli motorul dez-
volterii istorioe. Dar, rnilenii de-a rindul, r arnenii au luptat
impotriva nedreptlgii socialc, irnpotriva asupririi ;i exploa-
t6rii, f[r[ sl;tie de ce luptl intr-un fel, si nu intr-altul.
Nlarxismul a dat luptei de clasir a prolertariatului o interneiere
36
stiinli{icl. Clasa cea mai consecvent revolu]ionarir tlin cite
au ap[rut vreodat[ in istorie, proletar.iatul, a devcnit con-
;tientd, in a doua jumdtate a secolului al XIX-lea, de misiu-
nea sa: eliberindu-se pe sine, sd elibereze intreaga omenire
de orice asuprire si orice exploatare. Astfel a inceput o epocd
noud in istoria umanititii. Victoria proletariatului rus in
Marea Revolugie Socialistl din Octombrie a constituit un
prim pas hotlritor cltre,,imperiul libertlgii", intrevlzut
de Marx ;i Engels. Sub conducerea partidului lenirrist, a
inceput epoca marilor irnpliniri
-
epoca victoriei socialis-
rnului.
Clasa muncitoare rornind s-a ndscut si a crescut in conditii
vitrege, intr-o larl slab dezvoltatn din'punct de vede"e eco-
nornic, trhdatl ,si umilitd de st[pinitorii ei, care o aserveau
unor puteri strline: Imperiului Otoman la inceput, raarilor
rnonopoluri capitaliste din Apus, mai tirziu. Dar, de la primii
siri pa;i in istorie, clasa muncitoare romind a dat dovadd de
terricii,ate gi eroism. ii reveni, incd de la sfir;itul secolului
al XIX-lea, dupd cum arlta tovard;ul Gheorghe Gheorghiu-
Dej in Raportul prezentat cu prilejul celei de-a 30-a aniver-
sirri a infiin!lrii Partidului Comunist,,,sarcina istoricd de
a duce societatea inainte". In implinirea acestei sarcini,
rnurrcitorirnea romind a binemeritat increderea ;i dragostea
intregului popor.
Dar lupta a fost ingreunatS. de faptul cd in conducelca
nri;ciirii s-au strecurat elemente oportuniste. Mai ales dupl
sfir;itul primului rdzboi mondial a devenit evidentl contra-
dio!ia adincl dintre revolu!ionarismul crescind al maselor
rrruncitoare si atitudinea la;d, echivoc[, trldItoare a celor
rlirr conducerea vechiului partid socialist. Rizboiul a scos
la iveall, cu o pregnanld {1r[ precedent, caracterul anti-
JrrrpLrlar al politicii promovate de partidele burghezo-mogie-
rcsLi. lluina econornicl , generalizarea mizeriei, politica
t,r:rorist[ a guvernului, incapacitatea claselor stdpinitoare
tle a arneliora situalia, implet,ite cu tabloul respingdtor al
.irr{rrlui;i al irnbosdtirilor ilicite, au creat o stare de adinci
rrurnrlturrrire
-care
a antrenab la luptl sute de mii de oa-
rrrt'rri ai rnuncii. Victoria ltroletariatului rus i-a insuflelit.
l,)xr.rnplul muncitorilor rugi a {unclionat ca un catalizator
(f tr'cm de e{icient. S-a creat in lard o situatie revolulionare,
(:iu'(l n-a putut fi transformatl in revolugie numai pentru c[
rrrr ir cxisl,at atunci in {runtea clasei muncitoare un partid
r:orrrccvent revolutionar, un partid marxist-leninist, in stare
37

s[ organizeze masele gi s[ le ducd la victorie. Un asemenea
partid a luat fiinl[ la 8 mai 1921. Clasa muncitoare din
Rominia l-.a
_
generat, ca un rod al experienlei sale
-
gi
glorioase,;i dureroase,
-cfl
un rezultat nimijlocit al luptei.
,,Crearea Partid,ului Comunist ilin Romtnia
-- spunea tova-
rl;ul Gheorghe Gheorghiu-Dej in LgbL
-
a constituit o
pictorie istoricii a leninismului impotriva oportunismului ;ireformismului in mi;carca muncitoieascd, ilin ]lomi,nia.*L
- _Ndscut din lupta gi suferinla maselor muncitoare, parti-
dul Comunist a r6mas neclintit pe pozilia de ap[rare a intere-
selor vitale ale acestor mase. Nu existl in ultirnele patru
decenii un eveniment mai inscmnat pentru progresul ierii,care sd nu fie legat indisolubil de lupta Partidulul Comunist.
S.unrls de la primele zile ale existentei sale unor, crunte repre-
siuni, aruncat in ilegalitate, persecutat, urm[rit, parti'dul
Comunist nu s-a abdtut niciodatl de la linia leninistd. pe
care s-a angajat s-o aplice. A mobilizat rnasele in lupia
pentru revendiclrilc economice si drepturile cet[!enesti,
i rdspindit {[rii ircetare ideile revolutionare, i-a i"r"ttJlii
pe oarnenii rnuncii de toate categoriile in lJpta impotriva
exploat[rii, i-a luminat perspectiva. Ani de-a rindul, iuptind
in condilii nenraipomenit de grele, Partidul Cornunist a
dovedit c5. n-are alte interese decit interesele poporului.
Iar- alunci cind, prin criminala politicl a adepgiior fascis-
mului, tara a fost impinsl in rnarginea prlpastiei, tot Parti-
dul Comunist a fost acela care a mobilizat ;i a organizat
toate forlele poporului. l-a condus in lrrptir;i a pregdtit actul
istoric de la23.august. 1944, pr.in care poporul a pulut incepe
rrrarea ;i definitiva bltllie eliberatoare.
Fg1.ta partidului a constat intotdeauna in legdtura indi-
solubilir cu masele, in increderea rnasclor. Iar increderea a
izvorit din {aptul c[ niciodatd n-a existat, vreo contradictie
intre cuvintul conruni;tilor ;i fapta lor. l{asele oa-"nilo*
muncii au recunoscut in Partidul Cornunist pe purtltorul
de cuvint al nizuinlelor lor, pe conducdtorul firesc al luptei
lor pentru implinirea acestor nizuinte. De la in{iintare,
Partidql Comunist a educat pe membrii sIi in spiritul devo-
tarnentului neprecupe!it fa!1 de interesele patriei .si ale
poporului. fald de Iupta interna!ionalistI a muncitorilor
de pretutindeni. Partidul iCon'runist s-a afirmat drept con-
,stiinla vie a poporului, expresia cea mai fidell a geniului
sAu creator. Iat[ de ce Partidul a putut conduce lupta rnase-
lor, a putut indruma in spiritul idealurilor revolulionare
marxist-leniniste toate laturile activit[1ii eliberatoare.
Dupl 23 august 1944, partidul clasei muncitoare s-a
situat in fruntea luptei impotriva reacliunii, in fruntea
revoluliei populare. Toate victoriile poporului muncitor au
{ost repurtate sub conducerea co^unigfilor. in construc},ia
socialismului, poporul romin a cucerit pozilii inaintate
datoritl fermitagii gi in]elepciunii partidului, verificate in
atitea imprejurlri hotlritoare I increderea maselor in partid
a crescut an de an. Este indreptllitd mindria pe care o resimt
oamenii muncii din Republica Popularl Rominl, fecind
bilanlul celor inflptuite de la Eliberare. Dintr-o larir ina-
poiat6, cu o industrie rudimentarl, cu o popula,tie trdind
in neagrd mizerie, roasl de boli, cu cea rnai rnare mortalitate
infantill din Buropa, cu{undatd in intunericul anal{abetis-
mului, Rominia a devenit astlzi una din 1lrile inaintate ale
lumii. Produclia industriald cre;te in ritm accelerat pe baza
cuceririlor tehnicii contemporane. An de an se incadreazd
in economia !.lrii noi si gigantice combinate. S-a transformat
din temelii gi agricultura. Datorit[ generalizlrii rela]iilor
socialiste, oamenii muncii de la !ar[ au clpltat posibilitatea
s[lvalori{ice din plin mecanizarea, precum ,si cele mai noi
cuceriri aIe gtiin,tei. Produclia agrico16 e intr-o continu[
dezvoltare..'Crc;te nivelul de trai al oamenilor muncii. Teama
de a-gi pierde munca, grija pentru piinea dc toate zilele au
devenit amintiri triste, au intrat pentru totdeauna in trccut.
invlllmintul s-a generalizat. Cultura a devenit un bun al
poporului. $tiin1a, literatura, arta romineasc[ ocupl un loc
din ce in ce mai insemnat in cultura ;i civilizalia lumii.
in rind cu alte ldri socialiste, llepublica Popularl Rominl
este un factor activ al pdcii, ^e iubitd gi stimatd de toate
popoarele iubitoare cle pace. Intr-un timp scurt, fala ![rii
s-a schimbat radical, poporul romin a ie;it pe drumul larg
al progresului social, iar oamcnii muncii din patria noastrd
au clpltat condilii reale de a fi fericili, de a tr6i o viall
plinl, de a dezvolta gi aplica forlcle lor creatoare, de a nhzui
rnereu inainte si mai sus.
Toate aceste cuceriri epocale sint indistructibil legate
de lupta partidului revolulionar, marxist-leninist, al clasei
rnuncitoare, despre care oamenii muncii spun cu insuflelire
si dragoste: iniliatorul, organizatorul ;i conducdtorul vic--
t
,Glt. Gheorghiu-De j, S! 4" ani de luptd. a partiilu,ht,i, Articole;i
cuoi.ntdri, edi{ia la IV-a, E.-q.p.L.p., lf)56, p. eOS. (Sn. in text.)
38

r
t..-rriilor noastre. Nu existd domeniu al activitlgii cconornice,
sociale, culturale, in care sd nu fi fost inregistrate cuceriri
hotiritoare suLr indrunrarea partidului.
Cuceriri dintre cele mai insemnate au fost erbtinute si
pe tlrimul crealiei literare. incl de la s{ir;itul ....nl,rlui il
XIX-lea, literatura rominl a cunoscut influen!a ]rinefiicir-
toare a luptei de clas[ a proletariatului. De atunci, etapl cu
etapir, influenga aceasta s-a accentuat, constituind factorul
hotdritor, care a dat putere literaturii noastl'e s[ reziste crr
succes presiunii dizolvante a idecllogiei burgheze.
Pind Ia 23 august I941t, literatura rotiini s-a dezvolt,al.
il condigii complicate. A cunoscut victorii rernarcabile. dar,
9i rltdciri. Dacd ttitu;i. li[erar"ura rorrrinl a putut actrnrulir
un tezaur bogat de opele realiste, orieutate in spiritul ndzuin-
lelor populare, aceasta se datoreste in primul iind in{luerrlei
continue exercitate de for!ele inaintCte ale societ[1ii, in
ftuntea clrora se girsea, de la sfirsitul secolului al XIX-lea,
clasa muncitoare. Incd de pe atunci, realismul critic ronri-
nesc s-a intors cu fata spre suferintele maselor muncitoare
g-i le-a reflectat intr-o serie de tablouri zguduitoare. LuJrta
Contemporanului impotriva esteticii gi a teoriei literare
reactionare si idealiste a dus nu numai la formarea unei
;scoli critice de apirare consecventl a realisnrului, reprezen-
tati mai intii de Gherea iar apoi de Ibrlileanu qi allii, dar
gi la aprofundarea conlinutului social al literaturii. intenre-
ierea primei tribune culturale a clasei muncitoare a ajulat
la apropierea rnaselor de valorile culturii. S-a ndscut liiera-
tura proletard. .Totodat5, problemele luptei sociale au pltruns
tot mai temeinic in tematica literaturii. Apropierea, realizati
inc[ la sfirgitul secolului al XIX-lea. nu a fost destrhmatl,
in ciuda greutdlilor si obstacolelor variate. Cer,cul literar al
Romtniei muncitoare, Viapa socialii, Facla sint verigi ale
unui lan!. care leagl inceputurile literaturii proletare cu
marea ridicare a valului revolulionar din 1918-1922 iicare a adus in paginile presei progresiste un numdr de scriitori
fruntagi ai tirnpului, ca N.D. Cocea, Gala Gaiaction, Emil
Isac ,si. al1ii. In acelagi timp, r6sunetul luptelor revolutio-
nare din tar6, ca si ecoul Marii Revolulii Social'iste din Oc-
tombrie se simt puternic in opera marilor realisti-critici.
Pe drept cuvint s-a spus ca, de;i reflectl evenimentele din
anul 1907, Rd,scoala lui Liviu llebreanu n-a putut fi scrisl
decit dupd 1917. Dupd cum tot un ecou, evident trans{igurat,
al evenimentelor revolutionare rdsunl in con]inutul profund
40
u,r,,irrl rrl roruanelor istorice ale lui Sadoveanu, ca ;i in in-
t l.nl{ir l,lcrloarie a marelui scriitor pentru dreptatea celor
,'lri.jrlrrili. Crealia realist-criticl a lui Sacloveanu, Rebreanu,
(lrrrrril l)etrescu, Gala Galaction, Cezar Petrescu, Hortensia
l'rrprrrlat-llengcscu, George Cllinescu, Mihail Sebastian, ca
si poczia lui Tudor Arghezi ;i Topirceanu vorbesc despre
irr['lrrcnla crescinde a luptei de clasl a proletariatului
-;ilrlirr greutatea speci{icd din ce in ce mai mare a problemelol
s,rc irlc, gi prin asculirea patosului dernascator, cit 9i prin
l)r'(.zonta, ce-i drept incd timidd si incidentall, a eroilor care
irfinn[ idealurile revoluliei socialiste. Prin dezvoltarea
irct:stei lit,eraturi, care se opunea curentelor decadente bur-
g'lrcze, modernismului, tradilionalismului, literatura uoastrd
s-:r imbogltrit substanlial in anii dintre cele doud rdzboaie
rrrondiale. [ar deceniut de dupd Congresul al V-leaalP.C.R.
ir adus o noue gi hotdritoare cucerire
-
aparigia literaturii
rcalist-socialiste. lVlaturizarea politicd ;i revolu!ionarl a
lrart,idului, rezultat direct al Congresului al V-lea, i-a perrnis
sr-r desf[;oare cu li mai multl eficien]d acliunea sa indruml-
luare il toatc direcliile. Aparigia
-de;i
de scurtd duratl
-a revistelor Veac noLL |i Bluze albastre, redactate de scrii-
torul comunist Alexandru Sahia, a promovat literatura
rrcrnijlocit legatd de lupta clasei muncitoare cu un program
r:oncret de luptl literard, i-a dat o orientare clar6, {d1i;d.
l,llaborarea acestui program, pe de o parte, aderarca unui
rrumdr de scriibori falentagi mai virstnici ;i mai tineri, pe
tle altl parte, au constituit factorii determinanli pentru
Iransformarea literaturii de sprijinire a luptei proletare
intr-o literaturl realist-socialist6. In ciuda condiliilor de
ilegalitate adincl, in care a trebuit sh activeze, Partidul
Comunist indruma de pe atunci crea,tia scriitorilor care i-au
l'ost ataga!i. Literatura partinicd s-a nlscut nemijlocitdin
lupta clasei muncitoare, condusl de Partidul Comunist, ca
o expresie directl a ei.
ir:liunea partidului, de dupd 23 august L944, de indru-
rrlare a literaturii pe {[gagulslujiriineprecupelite a intereselor
pollorului rnuncitor a fost o continuare a efortului slu in-
il"urnato" din perioada ilegalitdlii. De fapt, cerind scriitori-
lor sir nu aiba alte int,erese decit interesele poporului, Parti-
rlrrl Comunist rnilita pentru eliberarea frontului literar
rlc tot ce il irnpiedica sl se manifeste in deplindtatea talente-
lor tle care dispune. indrurnarea partidului a adus literaturii
urlevfirata ,si deplina libertate, pentru ci, aga cum o prevedea
4t

Lenin incl in 1905, a eliberat-o nu numai in sensul indeplr-
tirii ,,dependenlei sale de sacul cu bani al burgheziei",-dar
a creat ;i condiliile necesare pentru eliberarei literaturii
de orice influenll a ideologiei burgheze gi a gustului
burghez.
. Politica partidului in domeniul crealiei literare qi artis-
tice a fost in toli acegti ani de o claritate deplinl si o-consec-
venli inflexibil6. Partidul a militat intotdeauna cu tenacitate
pentru afirmarea multilateral[ a fiecirei personalitdji crea-
toare, (aceasta fiind, de altfel, 9i una dir laturile esenliale
ale luptei. pentru transformarea socialist[ a societl]ii),
p€ntru varietatea cit mai mare de stiluri, teme si genuri
literare. Dar partidul, consecverrt cu politica sa n"a6itute
de clasi, a cerut intotdeauna scriitorilor s[ inllture din crea-
1iq lo1 tot ce-i impiedici s[ fie liberi, adic[ sd-,si dedice talen-
tul ;i forlele creatoare poporului, fericirii si bundstirii sale,
viitorului sdu.
Experienla milenarl a dezvoltdrii artistice a umanitilii,
precurn gi experienla concret[
-
degi mai modestd, dar tot
atit de elocventi
-
a literaturii noastre au dovedit, pe bazi
de nenumdrate exemple, cd izvorul progresului in-crealie
e legitura cu poporul. In toate timpurile au inflorit nuniai
acele literaturi care se hrlneau din geniul creator alpoporului,
au rodit numai acele talente, care s-au a{irmat redind con-
t-emporanilor va_lorile . corespunzind exigenlelor lui. Rupt6
de popor, crea!ia. artisticl se ofilelte gi se descompune.
Datoriti poziliei sale reaclionare, de clasd condamnatd
de istorie, burghezia este interesatl in mistificarea adevdru-
lui. De aceea ii indepirteazd pe creatori de popor. Curentele
literare, alimentate de ideologia si morala burgheza,'imping
crealia intr-o funddturd, o condamnd la descompunere tocmai
pentru c[ impiedic[ inspirarea efortului creaior din expe-
rienla ;i munca vie a miselor populare. Ideologia burghezd
nu este ast[zi numai dugmanul oamenilor muncii, dir gi
dugmanul artei, al aspiraliilor spre frumusele gi implinire,
al efortului creator prin care omrrl se afirml ca om. lat6 de
ce e.liberarea forlelor creatoare in domeniul artei gi litera-
turii reclaml cu necesitate smulgerea lor de sub orice influen!fl
a ideologiei burgheze, intoarcerea definitiv6ra crealiei lite-
rare cu fala spre popor. Oblinerea acestui rezultat este obiec-
tiv_ul. principal al indrumlrii literaturii de c6tre partid.
Politica partidului in domeniul crealiei literare gi artiitice a
constat intotdeauna in dezvlluirea directiei in care trebuie
12.
rrir Iic r:irlluzite eforturile scriitorilor 9i artigtilor, pentru ca
florrtrrl literar in ansamblu sl poatd cuceri maximum de
llz.rrll,ale in slujirea
-pe
calea artei
-
a poporului. Partidul
rr rrjutat scriitorilor gi artigtilor sl descopere, in complexi-
l,rrl,r:a problemelor artistice, pe cele esenliale pentru progresul
r:rcatiei intr-o etapl datl. Astfel, indatl dupl eliberare, s-a
rlovedit a {i esenlial a se llmuri de ce intre aspiratia c[tre
slujirea poporului a majoritilii scriitorilor, pe de o parte,
;i persistenta unor procedee formaliste, decadente, pe de
rrltir parte, exist6, un raport de incompatibilitate. Pentru ca
literatura s[ se poatl angaja, liberl de orice frine, pe drumul
particip[rii active la lupta pentru transformarea socialistl
a ![rii, ea trebuie s[ fie eliberatl in primul rind de reminis-
cenlele tendinlelor infectate de influenla ideologiei burgheze.
llfortul acesta a fost fdcut sub indrumarea partidului. For-
rnalismul ;i naturalismul au fost combltute po temeiuri
;tiin.tifice. Totodatl, partidul a ajutat scriitorilor s[ desco-
pere in realitatea noul, in realitatea luptei pentru socialism,
un tezaur minunat de teme gi subiecte. Crealia literard din
anii 1947-t951 ar putea fi asemlnatl cu un uriag laborator,
in cadrul cdruia, cu concursul scriitorilor de toate generaliile,
literatura noastrd cigtiga experienla necesar[ pentru a deveni,
cu adevirat, o literaturl a epocii socialiste.
Aceastl truncl {ebrill a fost urmiriti cu grijd pirinteascl
de partidul clasei muncitoare. indrumarea
-partidului
a
usurat enorm eforturile scriitorilor, ajutindu-i si se apropie
de realitate, sE valorifice in condilii noi mogtenirea inaintatl
a trecutului, s[ invele din experien]a bogatl a literaturii
sovietice ,si a scriitorilor de pretutindeni legali de lupta
rnuncitoreascl, sl descopere in metoda realismului socialist
propria lor rnetodl de crealie. Sub indrumarea partidului,
pe baza tradiliei inaintate a literaturii clasice, literatura
realist-socialisti din Republica Popularl Romini s-a dez-
voltat ca o patte integrantd, a luptei pentru victoria socialis'
mului, a poporului romin ;i a minoritalilor nalionale din
,tara noastrl.
Fiecare acliune mai insemnatl a indrumdrii literaturii
noastre de citre partid a constituit un mornent de clarificare
;i de orientare. Pas cu pas, partidul a ajutat scriitorilor si
dea la o parte, din calea dezvoltirii libere a crealiei, obsta-
cole variate. Partidul i-a indemnat pe scriitori sl lupte cu
hot[rire impotriva liberalismului gi a dogmatismului. Culti-
varea spiritului de exigenll fa![ de calitatea operelor de
I
I

7
arte a fost un obiectiv permanent al indrurnlrii literaturii
de cdtre partid.
Un ajutor de nepreluit l-au cdpdtat scriitorii ;i arti;tii
in cadrul lucrdrilor celui de-al II-lea Congres al P.1{.R.
Aplecierea cuprinsd in raportul Cornitetului Central, prc-
zentat de tovarl;ul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a orienl,at
literatura spre noi obiective, deschizindu-i perspective dintrc
cele rnai vaste. Fiecare element al aprecicrii aavutatunci,
;i p[streazd;i astdzi, o insernnirtate principiali de prim
ordin. I-ucrdrile Congresului au dovedit cd problema orien-
t[rii tematice a crealiei scriitorilor nu poate fi corrsideratir
ca o simpll chestiune de preferinle personale. Prin orien[arca
tematic[, {rontul literar demonstreazd gradul de identi{ic:rle
cu aspiraliile ,si eforturile creatoare ale poporului. Litera-
tura nu poate progresa dac[ poporul nu se reglsesle in ea,
dacd constructorul socialismului nu girsc;te in cdrj iic po
care le citeste rlspunsuri irr problcrne care-l {rdnrintI aslirzi,
acum. Scriitorii;i arti;tii au fost ajuta!i sir in!cicagir ce
asl.capt[ de Ia ei poporul pornit pe drumul mirrc! trl constnrc-
!iei socialisrnului
-opere
care s[ reflecte, ]a nivclul artistic
clemn de infdptuirile epocii, uria;a munce creatoare ;i curn in
focul acestei munci se naste, cre;te;i se c[legte ornul nou,
socialist, de o inaltir rnoralitate ;i demnitate. Tocmai in
lumina acestei sarcini rnajorc a deveni.t clar de ce particlul
ii prevenea pe scriitori de primeidia idilismului ;i a ncgati-
vismului, de ce sublinia c[: ,,flealismul socialist erxcludt
deopotrivl tendinla de a prezenta via,a in culori trandafirii,
de a ignora con{lictelc ei, ca si tendinla de pescuire bohiir-
vicioas[ a tot ce este putred, morbid, de prezerrtare in culoli
intunecate a realitdlii noastre ;i a eroilor viel,ii noi. I)t.rponrl
cere scriitorilor gi arti;tilor
-spunea
tovardgul Ghcorghc
Gheorehiu-l)"j
-opere
care s[ infdtiseze esenta fenonrenelol
social-istorice descrise, sir prezinte realitatea noastrI nouir
in continud dezvolt.are, sd redea toatd bog[lia ei incpuiza-
bill, toatd multilateralitatea ei si, inainte de toate, s[ irr{[-
{i;eze uria;a muncd creatoare, prin care poporul construie;te
noua orinduire si se transformd el insu;i."1
Dou[ decenii nu repre:intir o perioadl prea lungd in dcz-
voltarea unei literaturi. In istoria unor literaturi de tradifie
veche, multe perioade de durat[ corespunzirtoare se soldrir:
1 Congresul aI Il-lea aI
Buc., 1956, pp. 157-158.
4.1
P ar t i ilului llI u,nci. tor es c Ro min, E. S. P. L. P.,
(Sn. in l.cxl.)
ltrlrr :r;rirritia urror opere ren]arcabile. Cu atit mai elocvente
r,irrt .irccesele oblinute de literatura noastrd realist'socia-
lr';t;r, cu care scriitorii intimpinlmareaaniversare
-20derrrri rlc la Eliberarea patriei.
Itroblerrra aceasta, a aprecierii rezultatelor oblinute de
cnr:rlia literarl gi artistici in anii regimului de democralie
1,,,1,ularl, este o problemd de mare insemnltate. Ii expli-
r::rLril de ce du;manii poporului, toli cei cdrora nu le.sint pe
plac marile lui infapiuiri, contestl valabilitatea noii litera-
irrri. Ei o contestd tocmai pentru cd, prin tot ce are mai bun
s i mai reprezentatir, literatura romine realist-socialistir
afirrni superioritatea orinduirii socialiste' insZr aprecierile
r,iinimalizatoare nu vor putea in nici un {el s[ ascundI ade-
virrul. Iar adevlrul este c[, in ciuda unor explicabile neimpli-
lriri sau rdrnineri in urmd, literatura noastril nou[, datoritl
integrdrii ei in opera de transformare revolulionari a 1lrii,
a cunoscub un avint puternic, imposibil in trecut.
Progresul necont.enii e legca construcliei socialiste in toate
rlomeniilc. Iatd de ce critica noastre se opre;te ade-qea cu
insistenld asupra sarcinilor pe care literatura noastre incI nu
le-a rezolvat pe deplin. Pentru ca sd fie gi mai clar cemai este
cle {[cut. Dai critica literard poate s-o facl tocmai pentru.ce
litcratura a ajuns la un nivel de dezvoltare care .p-ermite
folosirea
-
in analiza operelor literare
-
a criteriilor de
exigenll sporitl. Literatura noastr[ noud e o literaturi ma-
turl, varia1l, bogatl in probleme actr.rale, realizatd la-un
nivei artistic.inal[. Literaiura noud e o mindrie a poporului,
ea e preguitl de cdtre cititorii de peste hotate, indeosebi in
![rile',olinlirt", dar ;i in multe alt" 1a.i de cltre cititorii
ata;ali ideilor progrcsiste. lfstc o literaturl it plina dezvoltare'
b.i.it de sirmar arn aprecia succesele din ultimii ani ale
literaturii noastre, tt p,riettt trece peste citeva cuceriri esen-
1iale. in comparalie cu trecutul , a crescut enorm sfera t'cma-
tic[ a crca!iei. Dezvoltind cu succes tradilia existentl in
domeniul literaturii cu subiecte istorice, cit ii a celei de
oglindire a trecutului apropiat, literatura gi-a sporit considt-
rabil posibilitatea de cuprindere a problemelor actuale. ln
ciq.iva ani doar, s-a ndscut o literaturd a mediului muncito-
resc
-
aproape inexistentd pind la 23 august 1944
-,
carc,
fiind o literaturl de pionierat, s-a soldat ;i cu opere de matu-
ritate ca OgeI gi piine de lon Cdlugdru (in pofida unor nerea-
lizdri parlrale),I'o e.e.am,ai'inaltd tensittnp deNagy Istv6n, ca
45

piesele-lui Mihail Dav_idoglu (Minerii;i Cetatea de foc),
romanele lui Francisc Munteanu, poemul' Minerii din Xtara-
rnureg al lui Dan Desliu, si altele. Fhcind aceastl enumerare, nu
pretindem in nici un fel si oblinem vreo consacrare a operelor
m_enlionate in fondul de aur al literaturii, nu ignorlm c[ judecd-
!ile de valoare definitive vor opera incontestaLil;i alte seleclii,
ci constatlm doar c[ prin toatl aceste lucrdri, r"i- multe attete,
pe care nu le-am mentionat, literatura noub. a reusit s6 re-
flecte artistic una dintr[s[iurile esenliale a]e .po"ii noi
-forla colectivului socialist, fo4a inriuririi sale
"'rrrp.u
con-
;tiinlelor, precum si faptul c[ in colectivele muncitlregti ale
industriei socialiste s-a constituit acel mediu social de tip
nou, inlduntrul c[ruia se formeazl relalii umane superioare,
datoritd cerora omul nu se mai poate simli singur, izolat
(ca eroul pozitiv al realismului critic), ci dimpotriva, sim-
.tind sprijinul colectivului, cregte gi se implinegte, se inalll
moralicegte si spiritualiceste, devenind de nebiruit. Litera-
tura a descoperit astfel o dimensiune esenliald a epocii,
fructificind-o in lupta pentru victoria ideologiei gi a mora-
lei socialiste.
O dimensiune noul a epocii a fost descoperitl si in secto-
rul
-
atit de frecventat ;i in trecut de scriitori
-
al litera-
turii cu teme rurale. Dar daci, in leg5turd cu tema muncito-
reasc[, scriitorii au trebuit si biruie mai ales lipsa de expe-
rienld (gi de tradilie) , in raport cu tema rurall, lupta a
fost de altl naturl
-
prin valorificarea in condiliuni noi
a unei tradilii strllucite, reprezentatl de M. Sadoveanu gi
Liviu Rebreanu, trebuiau s[ fie infrinte prejudecllile moite-
nite datorit5, puternicelor reziduri ale slmdn[torismului gi
poporanismului. Succesul inregistrat este de mare insemnd-
tate. Literatura nou[ pe teme rqrrale
-
de la Mitrea Cocor
al lui Sadoveanu, pinl la nuvelele lui D.R. Popescu sau
N. Velea
-
este net antisemlnltoristl 9i antipoporanistd..
Nu este exagerat a spune c[, dupd 23 august 1944, satul
a fost descoperit pentru a doua oarl de scriitorii nogtri, dar
un sat nou, plin de contradiclii ;i frimintlri, deschis marilor
innoirialevremii. Romanul Moromelii al lui Marin Preda nu
este doar o replici strllucitl, in spiritul contemporaneitalii,
la lon al lui Rebreanu I el reprezinti gi o pagini noui in lite-
ratura despre !6rani pe plan mondial, prin forla cu care
,16
tlezvlluie caracterul iluzoriu al speranlelor legate de pro-
Jrrietatea individuall asupra pdmintului. Tragedia lui Mo-
romete este antecamera descoperirilor socialiste, pe care insl
llrlnimea nu le poate face decit in alian!1 cu clasa rnunci-
ioare gi sub conducerea clasei muncitoare' Satul literaturii
de dupi 23 august 1944nu mai este satul izolat 9i incremenit,
dominat de o6scurantism gi de prejudecSlile patriarhale, ci
un sat in plinl transformare, forla dinamicl a transformlrii
fiind noul pe care-l aduc aici muncitorii, comunigtii. Este
satul in carL ." ridici oamenii noi, ca Ilie Barbu, Mitru Mo1,
Ion Airinei, Indrei Susan.
Literatura noul
-
gi cea despre muncitori, ;i cea dcspre
lirani sau despre.intelectuali, c-arsi
9"".:" subiecte istorice--
rmpresroneaza prrn exceplionalul ei dinamism. .Viala noul
este exprimatl artistic in numeroase cirli 9i prin aceea c[,
din ele, se vede cum activitatea ob;teascd devine tdrimul
principal de afirmare a personalitalii. E aproape simbolic,
iin acest punct de vedere, chipul lui Anton Filip, omul clruia
ii este organic imposibil sh admitd ce ar putea s[ rlminl de-
zarmat in fala unui obstacol neprevlzut. Printr-o serie de
romane, nuvele, piese de teatru, reportaje gi poeme fp[rute
in ultimii ani, Iitiratura gi-a dovedit maturitatea, dind tablo-
uri vaste ale luptei partidului, in diferite perioade ale istoriei
sale. Lupta parlidrll.ri a fost zugrdvitl, astfel, intocmai- a;a
cum este in viall, ca forma ceamai inalti a umanitllii,-ca
activitatea cea mai umand, pentru cd dn posibilitatea omului
s5. afirme cu maximum de tirie toate calitilile specific umane'
cu care a fost inzestrat. in romanele pe tema eliberlrii, de
pild[ Pe muche ile cupit de Mihai Beniuc, Strdinul- de Titus
Fopovici, $oseaua Noril,ului d,e Eugen Barbu, .Barier.a de
T. Mazilu, ie;iread,in Apocalips de Alecu lvan Ghilia, biogra-
f iile comuni;tilor ocupi un loc central, dezvdluind cum,
prin chiar, iupta sa, partidul a cultivat cu necesitate la
membrii sli acele insupiri umaner cu ajutorul carora poate
fi definit portretul moral al omului epocii noastre'
imbogafi"ea tipologiei este incl un semn al maturizirii
literaturii,-incl un
".rnlt"t al acliunii indrumltoare -a
parti-
dului. Realizlrile din acest domeniu sint impresionante.
Drumul eroului sadovenian, de la Vasile cel Mare' s6 zicem,
la Mitrea Cocor, este ;i drumul nenumlralilor ldrani, care
p;p"I";;e carlife pe teme rurale. Anton Modan (Ind,rdzneata
ie- Marin Preda) sau Ilie Barbu nu reprezintl doar o rein-
cadrare a lui Ilie Moromete intr-o perioadl istorici nou[,

Calinescu, george literatura si contemporaneitate 1964 (part.1)

Calinescu, george literatura si contemporaneitate 1964 (part.1)

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Calinescu, george literatura si contemporaneitate 1964 (part.1)

Similar to Calinescu, george literatura si contemporaneitate 1964 (part.1) (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Calinescu, george literatura si contemporaneitate 1964 (part.1)